Centrul de Formare [618895]

UNIVERSITATEA BABEȘ
UNIVERSITATEA BABEȘ
-BOLYAI
CLUJ-NAPOCA
Centrul de Formare
Centrul de Formare
Continuă,
Continuă,
î
nvățământ la distanță
nvățământ la distanță

și cu frecvență
și cu frecvență
redusă
redusă

Specializarea
: Asistență Socială
: Asistență Socială

LECT. UNIV.
LECT. UNIV.
DR. EUGEN BĂICAN
DR. EUGEN BĂICAN

PSIHOSOCIOLOGIA SĂNĂTĂȚII
PSIHOSOCIOLOGIA SĂNĂTĂȚII
ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ
ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ

ANUL III
ANUL III
Cluj-Napoca
C
.
F
C
.
I
.
D

2014

2
UNIVERSITATEA ,,BABE
UNIVERSITATEA ,,BABE
Ș
Ș
– BOLYAI” CLUJ –
– BOLYAI” CLUJ –
NAPOCA
NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA :
SPECIALIZAREA :
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ÎNVĂȚĂM
ÎNVĂȚĂM
Â
NT LA DISTANȚĂ
NT LA DISTANȚĂ

ANUL III, SEMESTRUL I
ANUL III, SEMESTRUL I
SUPORT DE CURS
SUPORT DE CURS
PSIHOSOCIOLOGIA SĂNĂTĂȚ
PSIHOSOCIOLOGIA SĂNĂTĂȚ
II
II
Ș
Ș
I
I
SĂNĂTATE PUBLICĂ
SĂNĂTATE PUBLICĂ

Lect.univ.dr.
Lect.univ.dr.
EUGEN BĂICAN
EUGEN BĂICAN

CLUJ-NAPOCA
CLUJ-NAPOCA
2014
2014

3
Prezentarea generala a cursului
Prezentarea generala a cursului
PSIHOSOCIOLOGIA SANATATII SI SANATATE PUBLICA
PSIHOSOCIOLOGIA SANATATII SI SANATATE PUBLICA
Date
de
contact
ale
titularului
de
curs
Date
de
contact
ale
tutorelui
Lect.
Univ.
Dr.
Eugen
Baican
Drd.
Ioana
Baumgarten
Contact:Bdul 21 Decembrie 1989, nr. 128-
130, birou nr. 304,telefon: 40.264-
42.46.74, e-mail:
beugen02@yah
oo.com
Anul III,sem.I/V,curs obligatoriu,codul
disciplinei:
ALR 2504,
ALR 2504,
nr.de credite: 4
Consultați
i: marti
14-16 si
joi
16-18
Scopul cursului
Scopul cursului
este acela de a oferi student: [anonimizat],in
planul
intelegerii
dar
si
al
practicii,
asupra
psihosociologiei
sanatatii
si
bolii,
la
nivel
individual dar si public, asupra sanatatii publice si a dimensiunii psihosociale a sanatatii si
bolii,
privita
prin
prisma
practicii
de
asistenta
sociala,
prezentandu-se
astfel
principalele
modele de interventie ale asistentei sociale in domeniul sanatatii si bolii.
In acest sens se vor:
– preciza elementele conceptual-teoretice si metodologice de baza;
– prezen
ta paradig
mele active
in ce
rcetare si
modele de
interventie/buna
practica
in
plan national si international;
-desfasura argumentativ principalele continuturi tematice ale disciplinei, in
perspectiva conceptual-teoretica dar si in
perspectiva aplicativa;
– exemplifica prin studii de caz;
-prezenta principalele activitati si modele de interventie ale asistentei sociale in
domeniul sanatatii si bolii.
Programa analitica
Programa analitica
:
Modulul/Unitatea de curs nr. 1:
Modulul/Unitatea de curs nr. 1:
Obiectul si problematica disciplinei
“Psihosociologia sanatatii si Sanatate publica”
1.1. Principalele arii tematice
1.2. Repere istorice evolutive
1.3.Principalele paradigme si modele de buna practica
in cercetare si interventie
1.4.Tipuri de activitati si modele de interventie in asistenta sociala pe domeniul
sanatatii si bolii
Modulul
Modulul
/
Unitatea de curs nr. 2:
Unitatea de curs nr. 2:
Sanatatea
si
boala
in
perspectiva
istorica
si
transdisciplinara
2.1. Conceptele de sanatate si boala in perspectiva istorica,stiintifica si a cunoasterii
comune
2.2. Modele teoretico-explicative ale sanatatii si b
olii
2.3 Somatic si psihic in definirea bolii; dimensiunea psiho-sociala a maladiei si
terapiei
2.4. Boala ca fapt social s
i construct socio-profesional

4
Modulul/Unitatea de curs nr. 3:
Modulul/Unitatea de curs nr. 3:
Civilizatie si sanatate;impactul civilizatiei
contemporane asupra sanatatii si bolii

3.1. Relatiile complexe dintre civilizatie si sanatate
3.2. Caracteristici de fond ale civilizatiei contemporane care influenteaza starea de
sanatate a populatiei
3.3. Bolile civilizatiei contemporane si bolile sociale
3.4 HIV/SIDA – problema sociomedicala globala a
civilizatiei contemporane
Modulul/Unitatea de curs nr. 4:
Modulul/Unitatea de curs nr. 4:
Stress si
coping in
sanatate si
boala

4.1. Stress; distress si eustress,sanatate si bo
ala
4.2. Coping (ajustare) in situatiile de stress si implicatii in sanatate si boala; coping
cognitiv,
emotional,instrumental
Modulul/Unitatea de curs nr. 5:
Modulul/Unitatea de curs nr. 5:

Mod
de
viata,

s
til de viata si calitatea vietii in
legatura cu sanatatea si boala
5.1. Mod de viata , stil de viata si sanatate
5.2. Cal
itatea vietii si
sanatatea; calitatea
subiectiva a
vietii si
calitatea relatiilor
interpersonale in contextul maladiei
Modulul/Unitatea de curs nr. 6
Modulul/Unitatea de curs nr. 6
. Suportul social, consilierea si evantaiul terapiilor in
sanatate si boala, educatia pentru sanatate,prevenirea imbolnavirilor si promovarea
sociala a sanatatii

6.1. Suportul
social in
sanatate si boala
6.2. Consilierea si evantaiul terapiilor in sa
natate si boala
6.3. Comportamente cu risc p
entru sanatate si com
portamente prosanogene
6.4. Educatia pentru sanatate, prevenirea imbolnavirilor si promovarea sociala a
sanatatii
Modulul/Unitatea de curs nr. 7:
Modulul/Unitatea de curs nr. 7:
Sanatate publica si structuri populationale
7.1. Tranzitia morbiditatii in societatea moderna in legaturile ei cu tranzitia
demografica in societatea mod
erna
7.2. Masurarea si analiza principalelor dimensiuni ale sanatatii publice; principalele
concepte
7.3. Situatii si tendinte in evolutia starii de sanatate a populatiei Romaniei
7.4.Starea de sanatate a populatiei Romaniei in context international; inegalitatile
sociale si starea de sanatate
Modulul/Unitatea de curs nr. 8:
Modulul/Unitatea de curs nr. 8:
Sisteme institutionale de ingrijire a sanatatii in
lumea contemporana
8.1. Sistemul institutiilor de ingrijire a sanatatii
8.2. Spitalul ca organizatie sociala; evolutia si transfomarea sa
8.3. Asigurarile de sanatate; evolutia si situatia actuala a functionalitatii sistemului de
asigurari sociale de sanatate in
Romania
8.4. Perspective in evolutia sistemului institutional
al ingrijirilor de sanatate

5
Modulul/Unitatea de curs nr. 9:
Modulul/Unitatea de curs nr. 9:
Programe transdisciplinare complexe in domeniul
ingrijirilor de sanatate
9.1. Programul Hospice Care; specificul ingrijirilor paleative
9.2. Programul Home Care/specificul ingrijirilor la domiciliu
9.3.
Grupuri
terapeutice
si de
suport
mutual/autoaj
utorare
9.4. Comunitatile terapeutice
9.5. Programul Community Care; ingrijirile comu
nitare
Bibliografia de baza recomandata studentilor
Bibliografia de baza recomandata studentilor
-Baban, Adriana (1998)
Stress si personalitate
, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitara
Clujeana.
-Bird,Chloe E.,Peter;Conrad, Freemont,Allen M. (eds.),(2000),
Handbook
of
Medical
Sociology
,Fifth Edition,Upper Saddle River,New Jersey:Prentice Hall.
-Bunton,R.,MacDonald,G.(1992),
Health
Promotion:
Discipline
and
Diversity
, London:
Routledge.

-Enachescu, Dan , Marcu, M.Gr.
Sanatate publica si management sanitar,
Bucuresti,
Ed. Alternative, 1994
-Goffman, Erving,
Asylums.
Essay
on
the
social
situation
of
Mental
Patients
and
Other
Inmates,.
Chicago, Aldrine Publishing Company, 1961 (trad. Goffman,Erving,
Azilurile
,
Iasi,Editura Polirom,2004)
-Iamandescu, Ioan Bradu,
Psihologia medicala,

Bucuresti,
Infomedica,
1997
-Kaplan R.,Sallis J., Patterson T.,
Health and Human Behaviour
,
New
York,McGraw-
Hill,1993.
-Lupu, I.,Zanc I,
Sociologie medicala
,
Teorie si aplicatii
, Iasi, Editura Polirom 1999
-Radulescu, Sorin,
Sociologia sanatatii si a bolii,
Bucuresti, Ed. Nemira, 2002
-Rebach, Howard&Bruhm, John (eds.),
Clinical Sociology,
Handbook of Clinical
sociology, Plenum Press, New York,
London, 1991
-Sontag Susan,
Boala ca metafora
, Cluj-Napoca,Editura Dacia 1995
-Sheldon C., Leonard S. (eds.),
Social Support and Health, San Diego,
N.Y.,
Academic
Press Incorporated, 1985
-Taylor
R,
Ford
J.
(eds),
Social Work and Health Care,
London, Jessica Kingsley
Publishers, 1991.
-Dan,Mirela (2005),
Introducere in terapia ocupa
tionala
,Oradea:Editura Universitatii din
Oradea
-Popovici, Alexandru (1994),
Terapie ocupationala si ergoterapie
,Bucuresti:Editura
Cerna.
-Vulcu Liviu, (2006),
Sanatate publica
, Sibiu, Editura Universitatii “ Lucian Blaga”.
Evaluare :
Evaluare :
–
–
2/3

examen final scris pe baza
suportului de curs
și a întâlnirilor de curs și
tutoriale ;
dintre cele 2 subiecte pentru examenul scris
unul va solicita o abordar
e sintetica si critic-
constructiva ,pe o tematica mai l
arga din substanta disciplinei,celalalt va avea un
caracter mai
reproductiv,pe teme cu trimitere aplicativa directa.

6
–
–
1/3

proiect de cercetare și in
tervenție socială sau
studiu de caz sau
referat științific
(pe
(pe
teme ale
teme ale
se din lista furn
se din lista furn
izata aici)
izata aici)
–
–
obligatoriu , de predat cu
o săptămână înainte de
susținerea examenului scris.
;
pentru realiza
rea lucrarilor se va utiliza bibli
ografia indicata in
suportul de curs precum si articole stiintifice si instrumente de cercetare si interventie postate
pe platforma ID.


Plagiatul sau frauda se pedepsesc conform reglementarilor in
vigoare.
Lista temelor pentru lu
Lista temelor pentru lu
crari individuale oferite spre alegere studentilor:
crari individuale oferite spre alegere studentilor:
1.

Programe si servicii de asistenta psiho-sociala in
domeniul sanatatii si bolii i
n lumea
contemporana.
2.

Morbiditate, mortalitate si tranzitie sociala.
3.

Natalitate, contraceptie si avort in Romania, inainte si dupa 1990.
4.

Probleme de bioetica in
contexte practice de asistenta sociala; euthanasia.
5.

Probleme de bioetica in
contexte practice de asistenta sociala; prelevarea si transplantul
de
organe si tesuturi.
6.

Probleme de bioetica in
contexte practice de asistenta sociala;contraceptia si avortul.
7.

Probleme de bioetica in
contexte practice de asistenta sociala;fertilizarea in vitr
o si mamele de
substitutie.
8.

Programe de asistenta psihosociala in spitale pentru bolnavii internati.
9.

Viata clandestina a spitalului;
comportamente de adaptare primara si comportamente de
adaptare secundara la rigorile spitalului in calitatea sa de “institutie totalitara”.
10.

Educatie pentru sanatate in contextul activitatilor de asistenta sociala.
11.

Aparitia, evolutia si transformarea spitalului.
12.

Boala intre ipostaza
de fapt biologic si
cea de f
apt
psiho-socio-cultural.
13.

Sociopatiile;intre devianta,sanatate si boala.
14.

Modele de relatie terapeutica intre traditional si modern in serviciile de ingrijire a sanatatii.
15.

Suportul social si reteaua sociala in sanatate si boala.
16.

Rol- statusul de bolnav si
comportamentul bolnavului, hospitalismul.
17.

Constructia istoric -culturala a
maladiei mintale.
18.

Diversitatea atitudinilor socio-culturale in perceptia durerii, in valorizarea sociala a sanatatii si
bolii si in complianta terapeutica.
19.

Ergoterapia in asistenta sociala.
20.

Terapiile ocup
ationale,art-terapia, ludoterapia
in as
istenta soc
iala.
21.

Consilierea in sanatate si boala.
22.

Grupurile terapeutice cu specialisti si grupurile de suport mutual in sanatate si boala.
23.

Sanatatea publica in perspectiva optiu
nilor de comportament sexual.

7
24.

Sanatate publica si prostitutie;servicii de asistenta sociala si de sanatate in sfera prostitutiei.
25.

Implicatii de sanatate ale violului;sindromul post-traumatic la victimele violului.
26.

Promovarea comunitara a sanatatii,educarea si responsabilizarea
comunitatii in domeniul
sanatatii publice.
27.

Habitudini si credinte,valori,norme si atitudini care influenteaza starea de sanatate a
populatiei.
28.

Educatia sexuala si de sanatate a r
eproducerii pentru copii
si adolescenti.
29.

Curativ, preventiv si paleativ in domeniul ingrijirilor de sanatate contemporane.
30.

Centre de zi si alte institutii ambulatorii in sfera serviciilor de ingrijire a sanatatii.
31.

Programe de ingrijire la domiciliu in sanatate si boala.
32.

Programe de tip hospice-care in asistenta bolnavilor incurabili aflati in faza terminala.
33.

Programe de ingrijire a sanatatii de tip comunitar ;ingrijiri comunitare si comunitati
terapeutice.
34.

Modelul comportamentului cu risc in imbolnavirile cardio-vasculare;implicatii in programele
de profilaxie pri
mara si secundara.
35.

Modelul comportamentului cu risc in
contextul comportamentului sexual si
de sanatate a
reproducerii;implicatii in programele de profilaxie primara si secundara.
36.

Sanatatea si calitatea vietii ;calitatea subiectiva a vietii si calitatea relatiilor interpersonale in
legatura cu sanatatea si boala.
37.

Comportamentul sexual si sanatatea reproducerii la studenti.
38.

Sanatatea publica din Romania in contextul international.
39.

Pshiho-neuro-imunologia:o noua paradigma in intelegerea si abordarea practica a sanatatii si
bolii.
40.

Psiho-cadiologia;consecinte aplicative in asistenta psiho-sociala a bolnavilor cu afectiuni
cardio-vasculare.
41.

Psiho-oncologia;consecinte aplicative in asistenta psiho-sociala a bolnavilor cu afectiuni
neoplazice..
42.

Viziunea psiho-somatica asupra sanatatii si bolii.
43.

Sanatate si boala in perspectiva diferentelor de gen social.
44.

Statusul marital si sanatatea.
45.

Stilurile de viata si
sanatatea in perspectiva comportamentelor prosanogene,respectiv a
comportamentelor cu risc pentru sanatate p
e care le promoveaza.
46.

Stilul de viata al studentilor in perspectiva sanatatii si a bolii.
47.

Influenta statusului socio-economic asupra sanatatii si bolii.
48.

Stresorii familiali , sanatatea si
boala.
49.

Influentele mass-mediei asupra sanatatii publice in societatea
contemporana .
50.

Impactul sarbatorilor asupra sanatatii publice.

8
51.

Bolile sociale de-a lungul istoriei.
52.

Bolile civilizatiei de a lungul istoriei.
53.

Probleme de sanatate in comunitatile de romi
si in alte comunitati dezavantajat
e.
54.

Despre starea functionala,dificultatile si disfunctiile sistemului institutional de asigurari
sociale de sanatate si a
sistemu
lui de sevi
cii de sanatate in Romania.
55.

Tabu-urile corporale si ingriirile de sanatate ;atitudini si abordari/practici in serviciile de
sanatate. Operatiile estetice.
56.

Rolul factorilor psiho-socio-culturali in etiologia bolilor si in ingrijirile de
sanatate ;medical.social,psihologic in serviciile de sana
tate.
57.

Consilierea si asistenta psiho-sociala in avort.
58.

Programe si servicii in asistenta psiho-sociala a persoanelor cu HIV/SIDA.
59.

Sanatatea si mediul de viata in context
ul politicilor si programelor
de sanatate.
60.

Modele ,metode si instrumente in abordaril
e contemporane ale educatiei pentru sanatate.
61.

Drepturile pacientului ;abordari si practici contemporane.
Modulul/Unitate
Modulul/Unitate
a de
a de
curs nr. 1:
curs nr. 1:
Obiectul si
problematic
a d
isciplinei
Psihosociologia Sanatatii si Sanatate Publica
Obiective specifice:
Obiective specifice:
– cunoasterea tematicii disciplinei
– intelegerea evolutiei istorice a
disciplinei
– cunoasterea principalelor paradigme active in cercetarea stiintifica si
in interventie
– cunoasterea principalelor aliniamente ale practicii de asistenta sociala in domeniul
sanatatii si bolii
Cuvinte cheie:
Cuvinte cheie:
psihosociologia
sanatatii,
sanatate
publica,
paradigme
active
in
psihosociologia sanatatii si sanatate public
a, asistenta sociala in domeniul sanatatii si bolii
1.1.
1.1.

Principalele arii tematice
Principalele arii tematice
Psihosociologia sanatatii si a bolii
Psihosociologia sanatatii si a bolii
este o disciplina care se contureaza in spatiul de
interactiune dintre pshihologia sanatatii si so
ciologia medicala.
In aceasta perspectiva
preocuparile m
ajore ale acestei
discipline vizeaza:
-intelegerea sanatatii si bolii in perspectica istorica si transdisciplinara; precizarea
raportului
dintre
modelul biome
dical ,pozitivist,
si mo
delul
bio-psiho-socio-spiritual
al
sanatatii si bolii,actualmente validat;
-relatiile dintre sanatate si boala,pe de o parte, modul de viata, calitatea vietii, stilul de
viata, pe de alta parte;
– sanatatea si boala ca si constructe so
ciale si profesionale;
– relatiile dintre civilizatie si sanatate; bolile sociale si bo
lile de civilizatie;

9
– patternurile sociale ale bolii,determinantii psiho-sociali ai sanatatii si bolii;
– rolul factorilor psihosociali in etiologia bo
lilor;
-comportamentul bolnavului, rol statusul de bolnav, hospitalismul, stigmatizarea, modele
de relatie terapeutica;
-modele de interventie complexa (psiho-socio-medicala) in domeniul ingrijirilor de
sanatate;
-educatia pentru sanatate ,preventia imbolnavirilor si promovarea sociala a sanatati
i.
Sanatatea publica
Sanatatea publica
s-a conturat ca disciplina autonoma incepand cu sec. al XIX-lea,
centrandu-si preocuparile pe teme precum:
– masurarea si analiza starii de sanatate la nivelul co
munita
tilor si a
societatilor ;
-studiul influen
tei
factorilor socio-economici
si educationali asupra starii
de sanatate a
populatiei;
-estimarea nevoilor de servicii de ingrijire a sanatatii,la nivelul comunitatilor si
societatilor;
– cercetarea sistemului institutional al ingrijirilor de sanatate;
-studiul metodelor
de evaluare
a performan
tei activitatii in
institutiile de ing
rijire a
sanatatii;
– asigurarile de sanatate, politica sanatatii,
promovarea sanatatii;
-planificarea si organizarea sistemelor de sanatate si a institutiilor/serviciilor in domeniu..
(Lupu, Zanc, 1999).
1.2.
1.2.

Repere istorice
Repere istorice
Sanatatea publica s-a conturat si s-a dezvoltat ca disciplina autonoma incepand cu sec.
al XIX – lea, mai precis cu sfarsitul sec. al XIX – lea. Aceasta evolutie a fost posibila ca
urmare, pe de o parte, a progreselor pe care medicina ca stiinta le-a realizat, pe de alta parte, a
constientizarii
din ce in ce mai
clare a faptului ca sanatatea si boala n
u este doar o problem
a
de biologie umana ci si o importanta problema sociala. In acest sens in perioada de inceput a
disciplinei Sanatate Publica, s-a realizat un prim pas in sensul fixarii interesului nu doar pe
latura curativa ci si pe latura preventiva in materie de sanatate si boala. Ulterior disciplina s-a
dezvoltat de o maniera spectaculoasa, mai ales in tarile occidentului, pe masura ce
dimensiunea comunitara si sociala a sanatatii a fost tot mai bine inteleasa.
Pshihosociologia sanatatii, conturata cum spuneam in spatiul de interactiune dintre
pshihologia sa
natatii
si
sociologia
medicala,
s-a
dezvoltat
de
o
maniera sp
ecifica
si
in mo
d
decisiv incepand cu jumatatea sec. XX. Ea este o disciplina hibrida care pune impreuna
perspectivele stiintelor
socioumane cu
cele ale
stiintelor b
iologic
e
in intelegerea
si ab
ordarea
sanatatii si bolii.
Astazi pshihosociologia sanatatii si sanatatea publica sunt bine reprezentate in arealul
disciplinelor
care abordeaza, in
planul cercetarii si
al interventiei, problematica
sanatatii si
bolii si se afla intr-o dezvoltare
pe alocuri debordanta.
Iata citeva dintre evolutiile care au
facut posibile aceste dezvoltari:
– constientizarea tot mai clara a limitelor modelului pozitivist biomedical in
intelegerea si abordarea terapeutica a b
olilor in favoarea unui model complex biopsihosocial;
– modificarea semnificativa a tabloului morbiditatii si mortalitatii la nivelul sanatatii
publice indeosebi in a
doua jumatate a
sec. XX; astazi,
conform estimarilor de
specialitate, in

10
societatile dezvoltate indeosebi:- 50 % din cauzele de morbiditate si mortalitate se datoreaza
unor factori care pot fi p
reveniti, care actioneaza in contextul stilului de
viata,
-si doar 25 % dintre cauze tin d
e factori de ordin biologic,
– 15 % tin de factorii de mediu si
– 10 % de performanta/prestatia sistemului medical (acces la
servicii, iatrogenii s.a.).( Organizatia Mondiala a S
anatatii (OMS), 1993);
– cresterea ponderii costurilor pentru asigurarea sanatatii si tratamentul bolilor,
determinata
pe de
o parte
de complexifi
carea ingrijirilor
de sanatate
si accesul pe sc
ara larga
la serviciile pentru
sanatate, pe de alta parte d
e procesul de imbatranire a populatiei;
– cresterea de interes acordata nu doar laturii curative ci si laturilor preventiva si
paleativa a
sanatatii si bolii.
1.3.

Paradigmele active in
Paradigmele active in
domeniul pshosociologiei
domeniul pshosociologiei
sanatatii si san
sanatatii si san
atatii publice
atatii publice
sunt:
a)

paradigme de sorgin
te sociologica:
–
paradigma structuralist-functionalista
paradigma structuralist-functionalista
, legata initial de numele lui Talcott Parsons, cel
care
a form
ulat i
deea ca
boala reprezin
ta
o forma
de
devianta
legitima ,
acceptata de
societate
iar rolul de
bolnav este un
rol social institutionali
zat;
–
paradigma/abordarea conflictului si controlului social
paradigma/abordarea conflictului si controlului social

care se
aseaza
pe ideea in
egalitatii
accesului la serviciile medicale si pe contradictia dintre orientarea spre profit a medicilor si
scopurile umaniste ale profesiei lor;
–
paradigma interactionalismului simbolic
paradigma interactionalismului simbolic
care
subliniaza ideea
ca sanatatea
si boala sunt
constructe sociale (vs.fapte sociale), care se contureaza in functie de semnificatiile acordate
de indivizi si soci
etati sanatatii si bolii, respectiv c
a
normalul si
patologicul sunt re
lative,
respectiv ca boala apare/este si un produs al mecanismelor de etichetare si stigmatizare;
–
paradigma/abordarea antipsihiatriei
paradigma/abordarea antipsihiatriei

care
argumenteaza
ideea
ca
boala
psihica
este
un
rol social, pe care su
nt constransi sa-l adopte indivizii care nu accepta, nu se
supun presiunilor
conformismului social;
–
paradigma/abordarea dezvoltarii comunitare
paradigma/abordarea dezvoltarii comunitare
ca
re accen
tueaza
pe rolul
retelelor sociale
si a initiativei si responsabilizarii comunitare, pe importanta suportului social in sanatate si
boala,
privit
in
contextul
grupului
de
apartenenta
si
a
celorlalte
surse
de
suport
social,pe
importanta si eficacitatea programelor de ingrijiri comu
nitare;
–
paradigma sistemic-ecologica
paradigma sistemic-ecologica
ce
priveste sanatatea
si boala in
tegrativ,la nivel in
dividual
dar in acelasi timp si la nivel de grup (familial,de apartenenta,profesional…), de comunitate,
de macrosocietate, de mediu
fizic/natural, de univers/cosmos.
–
paradigma structuralist-generativista/a complexitatii organizate
paradigma structuralist-generativista/a complexitatii organizate
,care

abordeaza
fenomenele sanatatii si bolii ca si complexitati organizate, care au in dinamica lor capacitatea
nu doar de
autoregl
are/homeostazie ci si d
e autoorganizare si dezvoltare;
–
paradigma
paradigma
constructivismului/constructionismului
constructivismului/constructionismului
social
social
,care in explicarea realitatii si
a felului in care oamenii si-o reprezinta si actioneaza in cadrul ei , insista p
e ideea ca realitatea
este un mix intre
fapte sociale si
constructe sociale, ca in
virtutea acestor
constructe sociale
realitatea nu este decat o continua negociere a interpretarii faptelor/a perceptiilor noastre,o
reconstructie realizata in spatiul interpersonal si social al comunicarii; implicatia in sfera
sanatatii si bolii vizeaza rolul interpretarii si reconstructiei realitatii in contextul comunicarii
bazate pe
preferinte si
propensiuni si
limite i
nterpretative, pe
motivatii,interese
,entuziasme s
i
temeri.
b)

paradigme de sorgin
te
psihologica:

11
–
paradigma cogn
paradigma cogn
itivist-comportame
itivist-comportame
ntalista
ntalista
,legata fundamental de numele lui Aaron Beck.
care
subliniaza
rolul jucat
de cogn
itii (cognitii/conving
eri despre
sine,lume si
viitor;
autoeficacitatea gandita/perceputa in sanatate si boala; cognitia si sentimentul de coerenta si
(auto)control ; stima de sine,autoevaluarea si increderea de sine;reprezentarea/dispozitia
robustetei psihice;
optimismul; locusul
de contr
ol intern/extern
s.a.) precum si
legatura
determinanta dintre cognitii si comportamente in sanatate si boala; o dezvoltare mult
frecventata in psihologia sanatatii o constituie modelele social-cognitiviste,care argumenteaza
ca personalitatea umana este intotdeauna un rezultat al interactiunii dintre organism si mediu,
ca motivatiile,emotiile ,comportamentele sunt produs situational al sociocognitiei (invatarii
sociale) si ele se configureaza in stiluri de viata cu impact specific in sanatate si boala ( in
care comportamentul se regleaza pe baza expectantelor,planificarii si anticiparii situatiilor si
consecintelor);
–
paradigma rationalist-emotivista si comportamentala
paradigma rationalist-emotivista si comportamentala
(rational-emotiva),legata
fundamental de n
umele lui
Albert Ellis, care, fata de cog
nitivism-comportamentalism
(unii
specialistii o considera inca o varietate a acestuia), nu mai reduce,esentiamente, toate
continuturile psihice la cognitii,ci considera afectele ,emotiile,sentimentele ca entitati de sine
statatoare,care se dezvolta si lucreaza sinergic cu cognitiile in contextul configurarii
comportamentelor in sanatate si boala;
–
paradigma psihodinamica/psihanalitica
paradigma psihodinamica/psihanalitica
,srcinata in modelul asupra psihicului si a
nevrozei elaborat de Sigmund Freud ,dar care cuprinde multe dezvoltari precum psihoterapia
arhetipala a lui C.G. Jung, psihoterapia individuala a lui A. Adler s.a., toate instrumentand
relatiile functionale dintre constient-subconstient-inconstient in explicarea vietii umane si a
sanatatii si bolii
–
paradigma psihosomatica
paradigma psihosomatica
: insistenta pe rolul fundamental si determinant a interactiunii
psihic
–
somatic,corp-minte in
explicarea
ansamblului
fenomenelor de
sanatate s
i b
oala,
din
prisma
constatarii
si
explicarii
faptului
ca
afectiunile
psihice
se
somatizeaza/au
exprimari
somatice ,la fel cum afectiunile somatice se manifesta in plan psihic/se psihicizeaza;aceasta
paradigma a produs d
epasirea taxonomiei clasice a
patologiei umane, care distin
gea doar boli
somatice,respectiv boli psihice si a
impus recunoasterea categoriei bolilor psiho-somatice;
–
paradigma/abordarea dezvoltarii umane
paradigma/abordarea dezvoltarii umane
,care in intelegerea sanatatii si bolii focalizeaza
pe
importanta
cunoasterii
caracterului
organic
al
etapelor
vietii
in
dezvoltarea
umana
de-a
lungul vietii individuale si de grup de varsta si gen ,in sanatate si boala.
c)

paradigme de sorgin
te bio-medicala
– paradigma pozitivista clasica/modelul bio-medical ,
– paradigma pozitivista clasica/modelul bio-medical ,
in contextul careia

are realitate
,exista, doar ceea ce este “pozitiv”,adica poate fi determinat ca existand prin simturi si
prelungirile lor tehnologice,care poate fi masurat si cuantificat,tot ceea ce nu face fata acestei
cerinte “pozitive” neexistand si nefiind demn de stiinta; reductionismul pozitivist ,care este
inca puternic in cercetarea si terapia medicala ,duce la o accentuata autolimitare in
intelegerea contemporana complexa a sanatatii si bolii, la ramanerea in cadrele modelului
bio-medical (ce se
reduce la anatomo-fiziologic si
la bio-chimic),care este
astazi depasit pr
in
modelul bio-p
siho-social
;
–
paradigma/modelul bio-psiho-socio-spiritual
paradigma/modelul bio-psiho-socio-spiritual

in contextul
careia sanatatea si
boala sunt
intelese nereductionist, ca fenomene holiste in care,alaturi de dimensiunea bio-medicala,
exista dimensiunile/componentele psihica,sociala si spirituala ale sanatatii si bolii si toate
acestea,care exista si lucreaza impreuna determina ceea ce este sanatatea si boala la nivel de
intelegere si de interventie/terapie;astfel terapia nu mai este redusa doar la terapia medicala
(chimico-farmaceutica si chirurgicala) ci include si psihoterapiile,socioterapiile

12
(ex.comunitatileterapeutice),terapiile ocupationale,artterapiile,ergoterapia,kinetoterapia,
ludoterapia s.a.
–
paradigma medicinei integrative/abordarea complementaritatii alopatie-terapii
paradigma medicinei integrative/abordarea complementaritatii alopatie-terapii
alternative;
alternative;
aceasta abordare se constituie intr-o formula de depasire in interiorul practicii
medicale a modelului reductionist bio-medical,prin fructificarea altor modele terapeutice
decat alopatia traditional-academica (homeopatia s.a.);
–
paradigma ingineriei genetice
paradigma ingineriei genetice
,care , ca urmare a dezvoltarii cunoasterii si instrumentarii
genomului uman, sustine ideea universalismului solutiilor care tin de ingineria/interventia
genetica in toate problemele care tin de sanatate si boala; exista insa o puternica contra-teza
care sustine ca nu
totul se poate reduce la instrumentarea codu
lui/material
ului genetic;
–
paradigma psiho-neuro-imunologiei ,
paradigma psiho-neuro-imunologiei ,
rezultat al conjugarii

cercetarilor din aria neuro-
stiintelor (neurologie,psihologie,imunologie, IT,endocrinologie,) ,abordare foarte moderna
care sustine ca ,in contextul interactiunii corp-minte, functioneaza un mecanism complex
care pune impreuna procesele si continuturile psihice cu cele neuro-endocrine si
imunologice,ca emotiile,cognitiile,motivatiile,actele volitive si atitudinile manifestate
comportamental
au
automate si
fundamentale c
onsecinte la nivel i
munitar (mediate n
euro-
endocrin),dupa cum si invers;
–
paradigma/abordarea medicinei omului sanatos/a preventiei,
paradigma/abordarea medicinei omului sanatos/a preventiei,
care este o dezvoltare
dublu determinata, de progresele medicinei si a terapiilor dar si de dezvoltarea generala a
societatii si care generalizeaza virtutile abordarii care pune accentul pe preventie si pe luarea
in atentie a persoanelor nu doar atunci cand sunt bolnavi ci cand nu sunt bolnavi in intentia
de a preveni imbolnavirea,
In ceea ce priveste abordarile active in interventie in campul sanatatii si bolii,
modelele de buna practica, de precizat ca exista o multitudine in multimea de domenii din
planul
preventiei,terapiei,recuperarii
si
reabilitarii
in
sanatate
si
boala
si
ca
acestea
se
diferentiaza in functie de centrarea pe individ, pe familie, pe grup de suport, pe comunitate,
respectiv functie de centrarea pe problema,pe solutie,centrarea pe sarcina,pe abordare,
centrarea pe client, centrarea pe terapeut.
1.4. Tipuri de a
1.4. Tipuri de a
ctivitati si modele de interventie in asistenta sociala pe do
ctivitati si modele de interventie in asistenta sociala pe do
meniul sanatatii
meniul sanatatii
si bolii
si bolii
Psihosociologia
sanatatii si
Sanatatea
publica fun
damenteaza
la n
ivel
stiintific
interventia specifica
asistentei sociale
in domeniul
sanatatii si
bolii. Trebuie
precizat ca
asistenta sociala in acest domeniu isi g
aseste locul si se contureaza in
contextul
recunoasterii
determinismului complex
biopsihosocial a sanatatii si boli
i, a abordarii holistice
a persoanei
sanatoase/bolnave respectiv a abordari
i ecologice a sanatatii si bolii, astfel
ca
in multe situatii
asistentul social isi promoveaza in
terventia in cadrul unor echi
pe complexe,
alaturi de medic,
psiholog,
planificator
de
sanatate.
Interventia
specifica
asistentei
sociale
focalizeaza
pe
dimensiunea psihosociala a sanatatii si a bolii, vazuta la nivelul individului, a familiei , a
grupului de apartenenta,suport, a comunitatii.
Activitatile specifice asistentei soci
ale in sfera s
anatatii si bolii pot fi
departajate
pe
urmatoarele nivele:
a)
a)

Asistenta sociala in sfera sanatatii si bolii la
Asistenta sociala in sfera sanatatii si bolii la
nivel comunitar; servicii primare.
nivel comunitar; servicii primare.
La acest nivel
se realizeaza identificarea
problemelor s
ociomedicale, individual
e dar
si comunitare,si se realizeaza capacitarea,angrenarea serviciilor de asistenta sociala
specializata sau asistenta medicala , de la caz la caz. Totodata la acest nivel sunt puse in rol,

13
in echipe c
omplexe, programel
e de
preventie a i
mbolnavirilor
prin ma
suri de educa
tie pentru
sanatate si
identificarea precoce a
imbolnavirilor
( pri
n screening
populational). Apoi,
programe de promovare sociala a sanatatii prin masuri de responsabiliza
re a comunitatii dar si
prin
derularea
unor
actiuni d
e
advocacy
si
lobby
pe
langa
factorii
de
decizie
in
materie
de
politici de sanatate.
b)
b)

Asistenta sociala in spitale si alte institutii de ingrijire a sanatatii; servicii
Asistenta sociala in spitale si alte institutii de ingrijire a sanatatii; servicii
specializate de asistenta sociala in domeniul
specializate de asistenta sociala in domeniul
sanatatii si bolii.
sanatatii si bolii.
In sfera institutiilor de ingrijire in sanatate si boala institutia-fanion
este,traditional,spitalul. In perspectiva sistemului institutional de ingrijiri de sanatate,insa,
spitalul reprezinta doar unul dintre cele trei
paliere organizationale,care sunt:
-institutiile pre-spitalicesti ( medicul de familie ,ambulatoriul de specialitate,centrul de
zi );
– institutiile spitalicesti (spitale si spitale clinice, generale si de specialitate);
-institutiile post-spitalicesti/post-cura (institutii de ingrijiri pentru recuperare anatomo-
fiziologica/functionala , pentru reabilitare si reinsertie familiala si socio-profesionala,pentru
ingrijiri paleative destinate bolnavilor terminali in
multe ipostaze).
De precizat ca nu in toate afectiunile,problemele de sanatate,acest circuit trebuie
parcurs
in
toate
cele
trei
verigi,in
ordinea
precizata.
Exista
afectiuni
in
care
interventia
pre-
spitaliceasca este rezolutiva in sine,de asemenea afectiuni in care se ajunge direct in institutia
spitaliceasca (urgentele medicale) sau afectiuni in care din centrul de zi se merge direct spre
institutia de recuperare si
reabilitare.
In
institutiile pre-spitalicesti
institutiile pre-spitalicesti
clasice,in special cabinetul medicului de
familie,asistentul social,ca si psihologul, se regasesc doar ca si colaboratori pentru probleme
adaugate interventiei propriu-zis medicale.Insa, in centrele de zi pentru ingrijiri de
sanatate,care reprezin
ta
prin excelenta
abordari moderne
de tip bio-psiho-social
si care sunt
in ampla dezvoltare actualmente ( in sanatate,mintala,adictii s.a.) prezenta si rolul asistentului
social,alaturi de psiholog, este deseori mai amplu.
In
institutiile post-spitalicesti
institutiile post-spitalicesti
, rolul profesional al asistentului social este amplu
reprezentat, recuperarea,reabilitarea,reinsertia solicitand prin excelenta interventie complexa
bio-psiho-sociala ,in ca
re dimensiunea psiho-socio-spirituala este hotaratoare.
In ce priveste
institutiile spitalicesti
institutiile spitalicesti
,in sistemele de asistenta sociala dezvoltate in
lumea contemporana, exista o specializare a asistentilor sociali pe cele trei momente ale
traseului
de b
olnav
internat,
anume:
momentul in
ternarii, f
aza de
spitalizare
si
momentul
externarii.
Pentru
momentul internarii
momentul internarii
, responsabilitatile, activitatile pe care le asuma asistentul
social
vizeaza
determinarea
situatiei soci
o-medicale
a
bolnavului,
printr-o
ancheta
psihosociala
complexa,
care
lamureste
statutul
acestuia
in
raport
cu
sistemul
de
asigurari
si
posibilitatea
internarii
ca
atare,
precum
si
multitudinea
de
premise
de
ordin
psihosocial
ale
situatiei de bolnav care sunt utile in procesul terapeutic.
Pe
perioada internarii
perioada internarii
, asisten
tii sociali s
pecializati
asuma, la
baza, an
samblul de
interventii
care
sunt
menite
sa
asigure
un
climat
psihosocial
optimal.
Apoi,
realizeaza
consiliere individuala si
de grup, conduc g
rupuri de suport, g
rupuri terapeutice,
grupuri de
dezvoltare personala, grupuri de socializare si relaxare si loisir, activitati de terapie
ocupationala si art-terapie,ludoterapie,ergoterapie, negoci
aza in numele cli
entului si reprezinta
interesele acestuia cand este nevoie. O part
e dintre aceste activitati sunt partajate de o
manie
ra
specifica
cu
psihologul.
In fine, pentru
momentul/faza de externare
momentul/faza de externare
,
asistentii
sociali
specializati
asuma
determinarea elementelor de ordin psihosocial care intervin in evolutia bolnavului, ulterioara

14
externarii, si
interventia primara
in raport c
u acestea. Se
are in
vedere aici
asigurarea
acelor
conditii
psiho-socio-medicale
care
sa
faciliteze
vindecarea,
respectiv
recuperarea,
pe
mai
departe
si sa
nu
mineze
progresele dej
a realizate
. Aceste
elemente
sunt
identificate in
raport
cu situatia
familiala (materiala
si psihosociala
) si de
suport comuni
tar si institutional
a
pacientului,
cu disponibilitatea
si accesibilitatea
serviciilor de ingrijire
a sanatatii
in familia
si comuni
tatea
in ca
re
va
reveni bolnav
ul. Asistentul social
este cel
care daca e
ste nevoie
ghideaza pacientul spre institutia postcura, respectiv spre institutia de recuperare necesara. Iar
pentru
aceasta initiaza,
dezvolta si
fructifica legaturile
cu
familia si
institutiile comu
nitare de
ingrijire,dupa specificul situatiilor ,in cazul instituti
ilor rezidentiale,respectiv non-rezi
dentiale.
De precizat ca in
marile spitale
occidentale, atat la intern
are cat si la extern
are, pe
documentele aferente este obligatorie, alaturi de evaluarea , diagnoza si semnatura
medicului,evaluarea,diagn
oza psiho-sociala
si semnatura
asistentului
social.
Asistentul social este,apoi ,implicat in programelem specializate moderne ,medico-
psiho-sociale transdisciplinare (hospice
care, ingrijiri la
domiciliu, centre d
e zi p
entru diferite
categorii de persoane cu probleme de sanatate, grupuri de suport si grupuri terapeutice,
programe
de
terapie
ocupationala,
artterapie
si
ludoterapie,
comunitati
teraspeutice
si
programe
de
ingrijiri
comunitare)
,
in
multe
asemenea
programe
de
ingrijiri
de
sanatate
revenindu-i rolul de baza, in conditiile in care accentul serviciului de ingrijire se deplaseaza
hotarator dinspre b
io-medi
cal spre
psiho-social.
Sumar
Sumar
: In
aceasta unitate de curs
sunt prezentate sintetic te
matica psihosociologiei sanatatii
si sanatatii publice si ev
olutia istorica ce a dus la
actuala configuratie
tematica a discipli
nei.
Sunt enumerate si
schitate
principalele
paradigme active in
cercetarea stiintifica in
aceasta
disciplina precum si o clasificare a abordarilor utilizate in interventie pe domeniul sanatatii si
bolii. Sunt apoi schitate principalele campuri si modalitati de interventie a asistentei sociale in
domeniul sanatatii si bolii.
Exercitii si aplicatii
Exercitii si aplicatii
1. Asistenta
sociala in domeniul
sanatatii si bolii este inca, in c
ea mai mare parte, un te
ritoriul
profesional
de
cucerit
in
Romania.
Presupunem
ca
Institutul
Oncologic
isi
propune
sa
angajeze un
asistent social si
va prezentati l
a concurs. Argume
ntati
utilitatea asistentului
social intr-o asemenea clinica, enumerand principalele atributii/activitati care ar trebui sa fie
cuprinse in fisa postului.
Modulul/Unitatea de curs 2:
Modulul/Unitatea de curs 2:
Sanatatea si boala in perspectiva
istorica si
transdiscipli
nara
Obiective specifice
Obiective specifice
:
– precizare
a semnfica
tiei conceptelor
de
sanatate
si boala
in
perspectiva istorica si
transdisciplinara;
–
specifica
rea
modelelor ac
tive actual
mente ale
sanatatii si
bolii;
– explicitarea continuturilor dimensiunii psihosociale ale sanatatii s
i bolii;
– discutarea raporturil
or normal – patologic, si somatic
– psihic , in ce priveste boala;

15
– prezentarea perspectiv
ei
interactionalismului simbolic
asupra bolii ca si cons
truct social si
profesional.
Cuvinte cheie
Cuvinte cheie
: sanatate, boala,
modelul biomedical, modelul complex biopsihosocial
, normal
si patologic, somatic si psihic, boala ca si construct so
cial.
2.1. Conceptele de sanatate si boala in perspectiva istorica,stiintifica si a cunoasterii
2.1. Conceptele de sanatate si boala in perspectiva istorica,stiintifica si a cunoasterii
comune
comune
Multe sondaje de opinie realizate pe aceasta tema au aratat ca, la nivelul simtului
comun,
sanatatea
este re
prezentata
ca li
psa
a bolii,
ca
puterea de
a
rezista
in
fata
amenintarilor la adresa sanatatii , ca posibilitate de a te bucura de viata, ca implinire,realizare
de sine
s.a.
Si la
nivelul
profesionistilor,
o v
reme
sanatatea
a
fost privi
ta
reductionist,
ca
absenta a bolii (dar absenta bolii manifeste nu inseamna neaparat sanatate), ca stare de
normalitate
in raport cu care boala aparea
ca stare patologica, anormala. Termen
ul de normal
in raport cu cel
de patologic are
insa o ex
cesiva conotatie morala
si normativa
ale carei
disfunctii apar mai ales acolo unde stigmatizarea sociala este vizibila. Actualmente insa,
incepand cu jumatatea secolul
ui trecut, s-a instituit treptat
o intelegere complexa
a sanatatii si
bolii. Astfel, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste sanatatea nu doar ca absenta a
bolii
sau
infirmitatii
ci
ca
o
conditie
de
bunastare
completa
in
dimensiunile
ei
biologica,
psihologica
si
sociala,
respectiv
ca
integritate
anatomica
si
functionala,
capacitate
de
confruntare eficace cu stressul fizic, biologic si psihosocial, capacitate de aparare impotriva
imbolnavirilor si mortii premature, confort fizic, psihic, social si spiritual, stare de bine in
ansamblul ei.
In aceasta perspectiva sanatatea si boala nu apar ca stari intrutotul distincte,
delimitarea intre sanatate si boala, nu este atat de ferma precum ar putea parea la o prima
vedere, sanatatea si boala apar mai degraba ca si extreme ale unui co
ntinuum pe o axa, pe care
la un pol avem sanatatea plenara i
ar la celalalt pol disfunctia evidenta creata de boala,
care se
sfarseste in deces prematur.
Daca sanatatea, respectiv boala, sunt considerate in dimensiunile lor biologica,
psihica
si
sociala
(socioprofesionala)
atunci
este
de
vazut
care
sunt
continuturile
acestor
dimensiuni ale sanatatii. (Lupu,
Zanc, 2001).
In general, prin dimensiunea biologica a sanatatatii se intelege buna functionare
somatica,
buna
capacitate
a
organismului
de
a
pune
in
rol
functiile
fiziologice,
aceasta
presupunand desig
ur si integritatea anatomica si functionalitatea
biochimica a organismului.
La nivel psihologic sanatatea este privita ca acord intre comportamentul cotidian al
persoanei
si
valorile
si
atitudinile
care
ii
fundamenteaza
viata,
respectiv
ca
integritate
congnitiva, emotionala si comportamentala a fiintei umane, ca stare subiectiva de bine
determinata de atitu
dinea pozitiva
fata de via
ta si de asumarea c
ontrolului asupra
vietii
proprii. Deseori este
citat in
acest context Abraham
Maslow
cu al
sau model al
personalitatii
autorealizate care
include 16 trasaturi
,
dintre care
enumeram: orien
tarea realista in v
iata,
acceptarea relaxata de sine si de altul, interes social evident, simtul umorului, potential
creator.Toate acestea inseamna, in conceptualizari actuale, competente superioare de coping
(ajustare psiho-comportamentala),capacitate de adaptare la mediu si conjuncturi dar si de
constructie, de transformare a mediului si conjunctur
ilor.
La nivel social, s
ocioprofesional,
pe linia inaugurata
de T. Parson
s,
sanatatea este
vazuta
ca si
capacitate
individuala
necesara
pentru a
juca
rolurile
sociale
curente
in
viata
socioprofesionala. Pe langa roluri sunt avute in vedere si capacitatea de a intretine relatiile
sociale functionale, de a promova aspiratii in raport cu viata sociala, de a evita sau a face fata
stigmatizarii
care
poate a
fecta
si
starea
de s
anatate,
de a
construi
si
accesa
retele

16
interpersonale de suport social. In acest context, competentele si abilitatile sociale si capitalul
social sunt efectiv resurse de sanatate.
In ultima vreme celor 3 dimensiuni ale sanatatii enumerate anterior le este adaugata
inca una, si anume dimensiunea cultural-spirituala, ce rezida in capacitatea de construire a
unei
conceptii asupra
vietii si
a unui rost, ideal
de viata
capabile sa puna
omul in
acord cu
valorile si reperele ultime ale vi
etii si existentei,cu fiinta divina
,cu
Centrul existential si astfel
sa faca posibila o functionala situare in Lume in raport cu aceste repere ultime, care sa dea
sens si valoare vietii.
In acest
cadru de inteleg
ere a lucrurilor
sanatatea
nu mai
apare doar ca
un dat, ci
ca o
cucerire permane
nta care
depinde in
fond
de tot
ceea ce
este si tot
ceea c
e face indivi
dul
(vezi in acest sens Teoria Bolii ca Biografie a lui Ronald Grossarth Maticek).
In ce pri
veste conceptul de
boala, boala
,
in acest ca
dru apare ca
o reali
tate complexa
si care,
in spatiul con
tinuumului sanatate – boala
, apare multiplu i
postaziata, mergand de
la
simpla disatisfactie in raport cu viata, prin diverse forme ale disfunctiei, pana la boala ca
atare, la sechelele disfunctionale succesive bolii si in extremis, la decesul datorat bolii.
De adaugat, in
completare la c
ele deja
aratate, ca sanatatea
si boala apar in
acest
context ca si concepte evaluative, conditionate sociocultural. Ele surprind conditionarea
socioculturala atit a reactiilor fata de boala, mai mult chiar, a simptomatologiei, inclusiv a
durerii, cat si a valorii ce este acordata sanatatii, respectiv bolii ca fenomene sociale. Este
deseori
prezentata in
literatura de
specialitate
situatia lega
ta de p
rezenta
endemica
a
malariei
in secolul XIX la populatia de pe valea fluviului Mississippi care, ea insasi, nu considera
malaria ca fiind boala,
mai mult, cei care
nu erai boln
avi de malarie erau
considerati a fi
“anormali” in acel cadru.
In acest context sanatatea si boala,atat individuala cat si publica, se invedereaza a fi un
mix complex si dinamic intre elemente de fapt social si elemente de construct social, intre
aspecte de factualitate si concretete corporala evidenta si aspecte de constructie simbolica,in
care factualitatea se exprima simbolic iar constructia simbolica devine sau are potential de a
deveni factualitate.
2.2. Modele explicative ale sanatatii si bolii
2.2. Modele explicative ale sanatatii si bolii
In perioada contemporana s-a produs trecerea de la modelul
traditional, bio-medical, al
sanatatii si bolii la un model complex, bio-psiho-socio-spiritual, care este actualmente
acceptat.
Modelul biomedical era unul de sorginte pozitivista, excesiv biologizant, si care lua in
considerare factorii de ordin psihic, social si cultural-spiritual doar ca epifenomene, fara rol
determinant in ceea ce priveste sanatatea si boala. Noul model, cel complex bio-psiho-socio-
spiritual, se edifi
ca
pe baza in
telegerii sanatatii
si bolii atat in
dimensiunea ei
biologica cat si
in dimensiuna psihologica
, cea sociala
si cea spirituala . Ac
est model, cel care este acceptat
astazi, s-a conturat din ce in ce mai puternic in ultima jumatate de secol ca reactie la cel
biomedical, urmare
a
schimbarilor survenite
in
stiinta medica
la ca
atare,
dar
si
a p
rogreselor
realizate de psihologia sanatatii, socio
logia medicala s.a.
De precizat ca in perioada istorica de dinaintea impunerii modelului reductionist,
biomedical, intelegerea complexa a sanatatii si bolii in dimensiunea ei biologica ,dar si in cele
psihologica, sociala
si
spirituala,
era
de
la s
ine inteleasa,
in co
ntextele so
cioculturale
proprii
multor momente din epocile arhaica, antica, medievala, desigur insa ca la nivelul de intelegere
limitat propriu acelor vremi.
Actualul model bio-psiho-socio-spiritual se caraterizeaza prin :
– atentia expresa acordata nu doar bolii ci si sanatatii;

17
– deplasarea accentului exclusiv de pe individ inspre familie, grup de
apartenenta,comunitate,culturi si subculturi in abordarea sanatatii si bol
ii;
– luarea in atentie atat a la
turii curative
cat si a laturii preven
tive si paleative a bolii;
– intelegerea bolii si sanatatii in contextul multifactorial al stilului de viata si in legatura cu
calitatea vietii;
– trecerea de la relatia pasiva si autoritara dintre medic si bolnav/pacient, in care doar medicul
este responsabil de tratarea
bolii, la rela
tia participativa, cooperanta,
in care personal
ul de
ingrijire i
mpreuna cu
persoana
in c
auza,
dar si
cu
comunitatea,
are responsa
bilitatea;
– a
bordarea c
oncomitenta
a
laturii
somatice
si
a
laturii
psihice
a
bolii;
– integrarea dimensiunii spirituale (mai cuprinzatoare decat cea strict religioasa) in intelegerea
si abordarea problematicii sanatatii si
bolii
In acest fel modelul complex bio-psiho-socio-spiritual a produs treptat modificari in
clasificarea bolilor, in tipologia patologiei umane , astazi fiind acceptate noi incadrari precum
boli
psihosomatice, boli
de
civilizatie, boli
de
familie, tu
lburari psiho-comportamentale, boli
de adictie si altele, pe langa incadrarile traditionale.
2.3. Somatic si psihic in
2.3. Somatic si psihic in
definirea bolii;dimensiunea psiho-sociala a maladiei si terapiei
definirea bolii;dimensiunea psiho-sociala a maladiei si terapiei
In mod traditional, somaticul si psihicul erau vazute si abordate separat in ce priveste
sanatatea si boala. Datorita acestui fapt, in clasificarea patologiei umane, cea mai generala
incadrare diferentia in
tre
boli somatice in intelesul foarte gen
eral al termenului si boli psihice.
Pe la jumatatea secolului XX s-a impus viziunea psihosomatica asupra sanatatii si bolii care
intr-o prima faza acredita o noua departajare in patologia umana, cea care includea bolile
psihosomatice.
Astazi
viziunea
psihosomatica
s-a
dezvoltat
pana
la
nivelul
unei
complete
reconceptualizari n
ovatoare
a sanatatii si b
olii, chiar daca termen
ul ca atare a ramas
marcat
de legatura prea stransa cu psih
analiza
pe care s-a bazat de la in
ceput .
Viziunea psihosomatica aduce oricum o mutatie de fond si anume aceea ca somaticul
nu mai poate fi abordat separat de psihic si nici invers. In acest sens, este astazi acceptata
ideea ca oric
e boala somatica are
concretizari in plan
psihic
si invers, cu dife
rite accente
desigur. Astfel, si
in ce
priveste raportul
somatic –
psihic acesta
trebuieste vazut
ca un
continuum pe o axa, in care cei doi termeni ai raportului contureaza extremele acestui
continuum.
2.4. Boala ca fapt social si contruct socio-profesional.
2.4. Boala ca fapt social si contruct socio-profesional.
Acesta inteleg
ere a
sanatatii si
bolii con
stituie contributia
pe care
paradigma
interactionismului simbolic o aduce. Ideea de baza aici este aceea ca atat sanatatea cit si boala
reprezinta constructe sociale, rezultate ale interactiunilor dintre indivizi, a atitudinilor si
valorilor acordate de societate sanatatii si bolii. Desigur se recunoaste ca sanatatea si boala
reprezinta o problema biologica, dar se adauga ca ele repezinta si o conventie culturala. In
acest fel este vizibila relativitatea normalului si a patologicului vazut ca devianta,abatere in
perspectiva interactionismului simbolic.
O i
mportanta aparte
prezinta
argumentatia
despre
boala
ca
produs al
mecanismelor
de etichetare, de stigmatizare, cu toate implicatiile acesteia, in ce priveste
acceptarea/excluderea sociala a unor intregi categorii de bolnavi, aceasta avand rasunet si in
contextul procesului terapeutic (vezi in acest se
ns contributiile lui Erving Goffman).
Intelegerea sanatatii si bolii in aceasta maniera, ca mix dinamic fapt social-construct
social, are ca implicatie aplicativa in serviciile de ingrijire a sanatatii aceea ca aceste servicii

18
trebuie sa abordeze atat dimensiunea de fapt social, aspectele de concretete si materialitate
evidenta, care tin de modelul bio-medical clasic, cat si dimensiunea de construct social,
aspectele de constructie simbolica, de consecinte ale etichetarii si stigmatizarii si
marginalizarii, care sunt atat de importante in modelul contemporan, bio-psiho-socio-spiritual
al sanatatii si bolii.
Sumar:
Sumar:
In aceasta unitate de curs sunt prezentate, desfasurat, conceptele de sanatate si boala,
in continuturile
lor actualmen
te acceptate,
dar si
in perspectiv
a
evolutiei istorice. Un
accent
particular se pune pe
prezentarea dimensiunilor psihologica si sociala a sanatatii
si bolii si pe
felul in care acestea se conjuga cu dimensiunea biologica in conturarea modelului complex,
bio-psiho-socio-spiritual
al
sanatatii
si
bolii.
Este
apoi
argumentata
noua
viziunea
asupra
raportului dintre somatic si psihic si este prezentata perspectiva interactionismului simbolic
asupra sanatatii si bolii ca si constructe sociale.
Exercitii si aplicatii:
Exercitii si aplicatii:
1. Exemplifi
cati cele 4 componen
te
ale sanatatii/bolii pe cazul HIV
/SIDA.
2. Aplicati paradig
ma interactionismului simb
olic in descrierea
nevrozei.
Modulul/Unitatea de curs nr 3 :
Modulul/Unitatea de curs nr 3 :
Civilizatie si sanatate;impactul
modelului civilizatiei contemporane asupra sanatatii si bolii

Obiective specifice
Obiective specifice
:
– precizarea relatiil
or complexe care se stabilesc in
tre
modelul de civilizatie, pe de
o
parte , starea de sanatate,
respectiv boala, pe de al
ta parte;
–
–
analiza
principalelor caracteristi
ci
de fond
proprii civili
zatiei contemporane
care
afecteaza starea de sanatate a populatie;
– enuntarea principalelor boli ale civilizatiei contemporane si punerea lor in legatura
cu
bolile
sociale;
– exemplificarea bolilor civilizatiei contemporane prin analiza HIV/SIDA ca problema
sociomedicala globala.
Cuvinte cheie
Cuvinte cheie
: civilizatie si sanatate, boli de civilizatie, boli sociale , HI
V/SIDA
3.1.
3.1.
Relatiile
Relatiile
complexe
complexe
dintre
dintre
civilizatie
civilizatie
si
si
sanatate
sanatate
Am aratat
faptul ca
pe parcursul
secolului
XX tabloul
principalelor cauze
de
mortalitate s
-a schimbat
radical ,
trecandu-se de
la
prevalenta
bolilor in
fectioase, la
prevalenta bolilor cronice degenerative. Acestea d
in urma sunt in
fond boli de c
ivilizatie, mai
precis bo
li ale
civilizatiei
contemporane. Am
aratat totodata
ca
astazi,
in tarile
dezvoltate,
cauzele
de mortalitate
sunt datorate
in
proportie
de 50 %
stilului
de viata.
Toate aceste
aspecte
se
constituie
intr-un
argument
pentru
faptul
mult
subliniat
ca
in
perioada

19
contemporana
ponderea
comparativa
a
bolilor
de
civilizatie
a
crescut
de
o
maniera
spectaculoasa.
De precizat apoi ca bolile civilizatiei conteporane, spre deosebire de bolile
civilizatiilor anterioare, au o dimensiune psihosociala mai pregnanta. In acelasi timp in
contextul civili
zatiei contemporane
alterarea
mediului natural,
de catre
om,
contribuie
de o
maniera importan
ta la tabl
oul actual al
patologiei uman
e. Cu al
te cuvinte
modelul de
civilizatia contemporana
isi
pune amprenta asupra starii
de sanatate, respectiv
boala, intr-o
mai mare
masura prin
intermediul
modului
de viata,
respectiv
stilurilor
de v
iata
corespondente, care promoveaza diferite comportamente cu risc penru sanatate.
3.2.Caracteristici de
3.2.Caracteristici de
fond
fond
ale civilizatiei
ale civilizatiei
comtemporane c
comtemporane c
are influenteaza
are influenteaza
starea de
starea de
sanatate a populatiei
sanatate a populatiei
Relatiile civilizatie
– sanatate/ boal
a
sunt deosebit
de complex
e, de ample
si de
profunde. Caracteristicile de fond
ale civilizatiei c
ontemporane care greveaza asupra sanatatii
publice
sunt
foarte
multe
si
este
o
intreprindere
dificila
daca
nu
imposibila
aceea
de
a
incerca o prezentare ex
haustiva a lor. In ac
este conditii
voi opta pentru pen
tru construirea
unei grile, pentru
luarea in atentie a unui n
umar de asemenea caracteristici de fond pe care le
voi grupa in noua categorii sau pachete de caracteristici, pe care le voi prezenta in cele ce
urmeaza. Acestea sunt:
a) atomizarea sociala si massificarea sociala contemporane;
b)
alterarea
mediului
de
viata
si
afectarea
pe
aceasta
baza
a
modului
de
viata
contemporan, in contextul artificializarii mediului de viata si a tehnologizarii modului
de viata, a d
ezvoltarea turismului mondial si a comertului mondial;
c) fenomenele socioculturale cu potential patogen specifice civilizatiei contemporane ;
d) accelerarea schimbarii sociale si
cresterea continua a ritmului de
viata;
e) modelele de saracie, respe
ctiv bunastare specifice civilizatiei conteporane;
f) schimbarea rolurilor si statusurilor de baza de tip gender;
g) cresterea impactului unor implicatii secundare, de ordin negativ, ale progreselor
medicinei moderne;
h) existenta unor atitudini sociale inadecvate, contraproductive, fata de unele categorii
ale populatiei;
i) implicatiile de fond ale activitatilor umane in schimbarilor climatice de amploare
asupra sanatatii publice.
a)
Atomizarea sociala
Atomizarea sociala
este
procesul de str
ucturare soci
ala specific civili
zatiei de tip
modern, occidental indeosebi, fundamentata pe baze liberaliste, individualiste. Ea se
concretizeaza in diminuarea integrarii sociale a indivizilor, in slabirea sentimentului de
apartenenta si sens, in insingurarea acestora, slabirea legaturilor cu ceilalti. Asta inseamna
implicit o diminuare a suportului social de care indivizii beneficiaza, si astfel o diminuare a
calitatii relatiilor interpersonale.
Ceea ce se intimpla nou in societatea contemporana este ca aceasta structurare sociala
cu accent atomi
zant
se intalneste cu un
proces de acc
entuata
massificare sociala
massificare sociala
, specifica
locuirii
in
mari
comunitati
urbane
la
aceasta
adaugandu-se
interdependetel
e
tot mai
mari
datorate complexifi
carii vietii si
procesului de g
lobalizare.
Intilnirea acestor procese genereaza un efect de tip inflationar care afecteaza edificiul
social in intregul lui, inclusiv la nivelul sanatatii publice. Cum anume? Prin diminuarea
drastica a suportului social
precum si a sentimentului de apartenen
ta si sens se inregistreaza
o
sporire a frecventei tulburarilor psihoafective. Franz Alexander, parintele psihosomaticii,
considera ca reten
tia emotionala este boala secolului X
X. Intr-un context a
propiat
se discuta

20
azi despre ponderea insemnata a alexitimiei, ce rezida in incapacitatea indivizilor de
cunoastere adecvate
a propriei
dispozitii subiective si in
incapacitatea de c
omunicare a
acesteia. Survin astfel afectari in sfera sanatatii mentale, precum si a patologiei psihosomatice.
Efectul inflationar pomenit face posibila apoi amplificarea deosebita a agresivitatii
structurale a soci
etatii. Cercetarile
realizate in etologia
umana
au argumen
tat ca, etologic,
omul nu e
ste facut sa traiasca nici
in stil robinsoni
st,
dar nici in m
ase aglomerate, ci in
structuri sociale de tip comun
itar,
care astazi sun
t puse in dificulatate in contex
tul atomizarii
sociale
si
massificarii
sociale.
Sindromul
de
semiadaptare
rezultat
duce
la
acea
crestere
a
agresivitatii structurale
manifestate
atat direct,
prin
violenta fi
zica,
cu impli
catiile ei in
ceea
ce priveste sanatatea publica, cat si indirect, prin rasfrangerile la nivel psihosomatic si de
sanatate mentala .
Astfel, concluziv v
orbind, atomizarea
sociala si massificarea social
a
afecteaza tabloul
sanatatii publice in sf
era
sanatatii mentale, dar si
in sfera patologi
ei psihosomatice.
b)
Desigur,
urbanizarea
si
industrializarea
sunt
fenomene
sociale
definitorii
pentru
civilizatia moderna si contemporana, iar inlesnirile pe care ele le-au adus pentru viata omului
contemporan sunt
deosebit de im
portante.In ac
elasi timp, insa, sun
t de avut i
n atentie
si
implicatiile
de ordin
negativ al
e acestor fenome
ne,
in speta
asupra sanatatii po
pulatiei.
Ele marcheaza, prin
continuturile l
or, tendinta indivizilor de i
ndepartare de me
diul
natural si de
artificializare a vietii
artificializare a vietii
.
Asta
inseamna
o defa
zare
si
indepartare
de ritm
urile
naturale
si implicit o v
ulnerabilitate mai mare
in raport cu
schimbarile mai r
apide si mai
accentuate a parametrilor mediului, ceea ce este
vizibil in sindromul de
meteodepen
denta, atat
de raspandit la o
mul modern.
Tendinta de artificializare a vietii se manifesta in multe planuri.Este de avut in atentie
odata, artificializarea alimentatiei,
manifestata prin
cresterea deosebita a ponderii
produselor
rafinate
in
alimentatia
omului
modern
dar
si
prin
chimizarea
excesiva
a
produselor
alimentare,
prin
utilizarea
preparatelor
hormonale
de stimul
are
a
cresterii in
productia
animala,
mai nou prin
introducerea spec
iilor transgenice
. Apoi, artificializare
a habitatului
manifestata
prin
asocierea
locuirii
moderne
cu
o
multitudine
de
artefacte,
care
dau
confort
vietii,dar, in acelasi timp, intre altele, creeaza un adevarat ocean electromagnetic in care
traiesc oameni si ale carui efecte de adancime inca nu sunt suficient precizate.
Trebuie sa avem in vedere, apoi, cresterea ponderii patologiei datorate poluarii,
alterarii continue a mediului natural, concretizata in foarte multe afectiuni. Categoria bolilor
profesionale
de
asemenea
a
cunoscut
o
evolutie
semnificativa
in
contextul
ponderii
importante a locurilor de munca ce implica medii toxice, respetiv a standardizarii activitatilor
in munca industriala, care duce la saracirea repertoriului comportamental si diminuarea
capacitatii adaptativ
e
in raport cu
presiunile
mediului.
Apoi,
aglomerarile urbane
aglomerarile urbane
au favorizat intodeauna, dar mai ales in civilizatia
conteporana , ci
rculatia rapida si
extinsa a germenilor patog
eni, care
astfel prolifereaza
si
dezvolta tulpini noi, mai rezistente si mai greu de combatut cu medicatia existenta. De altfel
OMS, in ultimul timp, tot mai insistent trage un semnal de alarma in legatura cu pericolul ca
in perioada urmatoare
sa apara o epidemie c
atastrofala intr-unul din ma
rile orase ale lumii a
treia, cel mai probabil in s
fera respiratorie, eventual digestiva.
Circulatia rapida si extinsa a germenilor patogeni este favorizata astazi si de alte
dezvoltari in acest cadru. Este vorba despre dezvoltarea turismului mondial care permite
vehicularea la scara planetara a gemenilor patogeni , in speta a celor epidemici, practic intr-o
singura zi. De asemenea, dezvoltarea comertului mondial, transportul de marfuri, in particular
de marfuri
alimentare l
a nivel
international,
face posibil
a aceeasi
mutare a ge
menilor
patogeni in arealuri diferi
te.

21
Sintetizand, se poate spune ca amplificarea urbanizarii si a industrializarii, turismul si
comertul mondial, au asup
ra sanatatii efecte sec
undare de ordin neg
ativ directe,
care viz
eaza
bolile
datorate
poluarii,bolile
datorate
artificializarii
alimentatiei
si
habitatului,
bolile
virulente datorate dezvoltarii unor tulpini, respectiv serotipuri de germeni patogeni, rezistenti
la tratamente.Au a
poi implicatii in
directe care vizeaza
afectarea
la nivelul f
ondului
genetic al
speciei, in particular a capacitatii reproductive, dar si implicatii care tin de depresia imunitara
respectiv activarea imunitara
disfunctionala.
c)
Fenomenele socioculturale cu potential patogen
Fenomenele socioculturale cu potential patogen
care sunt vizate sunt dintre cele
definitorii pentru civilizatia contemporana. Intai, de precizat ca acestea trebuie vazute in
contextul valorilor de fond care definesc civilizatia de tip modern si anume: mentalitatea
materialista, psihoza performantei, hedonismul contemporan.
Avem in vedere,
la un
prim nivel,
unele miscari sociale, s
ocioculturale,
cu eviden
te
implicatii si in sfera
sanatatii publice. Spre exemplu, miscarea hippy/flower power si revolutia
sexuala a anilor ’60, alte miscari de tineret asociate cu unele diviziuni ale muzicii rock,
precum
punk-ul
in
anii
‘80,
heavy
metal-ul
apoi,
dar
si
altele
mai
recente.
Apoi,
unele
implicatii
ale
miscarii
feministe,
conflictele
interculturale
si
eruptia
curentelor
fundamentaliste, conflic
tele majoritati – minoritati (inclusiv
de ordin
sexual).
Cum afecteaza aceste miscari socioculturale sanatatea publica? Prin
comportamentele cu risc pentru sanatate pe care le promoveaza, in contextul valorilor,
atitudinilor,
practicilor
specifice.
Se
poate
exemplifica
in
acest
sens
cu
implicatiile
revolutiei sexuale a anilor ’60
in planul sanatatii publice.
Efecte patogene sunt apoi de vazut in legatura cu mass-media contemporana fenomen
definitoriu pentru civilizatia contemporana si care promoveaza si comportamente sanogene,
nu doar comp
ortamente cu risc
pentru sanatate.. Aici se
discuta indeosebi despre
nelinistea,
teama si
agitatia
intretinute
de mass-me
dia contep
orana,
care
promoveaza
pe scara
larga
senzationalul si
violenta
simbolica, in
randul an
umitor categ
orii de
populatie
, precum sun
t:
persoanele insigurate, copiii si
varstinicii. Pe termen mai
lung, acestea
pot duce
la probleme
de sanatate
in aria
sanatatii mentale, respectiv
a tulburarilor psihosomati
ce.
Despre violenta simbolica promovata de mass-media contemporana, s-a discutat mult,
si nu n
umai in lume
a specialistilor.
Astazi
este acceptata
o perspectiv
a explicativa
echilibrata
asupra acestui fenomen. Astfel, impregnarea cu pulsiuni violente, se poate concretiza atat in
comportament vi
olent ca
atare, cat si in
tulburari de san
atate mediate pri
n mecanisme
psihoneuroendocrinol
ogice, la
unele cate
gorii de
populatie vulnerabile. La
persoanele mature
si echilibrate se poate
produce consumul
de tip cath
artic al violentei simbolice
asimilate
din
mass media. De altfel trebuie semnalata aici diferenta dintre a invata despre violenta si a
invata sa fii violent.
De men
tionat aici, ap
oi, cresterea
ponderii si
varietatii comporta
mentelor adictiv
e
vazute
in
contextul
aculturatiei
crescande
si
a
proliferarii
diverselor
subculturi
si
contraculturi in
civilizatia contemporan
a. Precum
si c
resterea frecventei
sindromului
de
anxietate sociala manifestata prin fuga de viata sociala si retragerea din orice competitie. Atat
comportamentele adictive cat si anxietatea sociala sunt in fond puse pe seama cresterii
insatisfactiei pe care indi
vizii o resimt
in raport cu
viata sociala.
d)
Accelerarea schimbarilor sociale si cresterea continua a ritmului de viata
Accelerarea schimbarilor sociale si cresterea continua a ritmului de viata
sunt
fenomene evidente, cu care se confrunta mai mult sau mai putin fiecare individ. Ele induc o
nesiguranta accentuata
si dificultati
in ceea ce
priveste adaptarea la via
ta sociala, in ceea
ce
priveste
posibilitatea
de
stapanire
a
multiplelor
participari
pe
care
le
are
individul
la
viata
sociala. Ele se concretizeaza in sindromul de semiadaptare, care se asociaza cu stress cronic
accentuat. De
asemenea in
sindromul de
anxietata
sociala De
adaugat a
poi ca
accelerarea

22
schimbarilor soci
ale se
insoteste cu
o complexifi
care perma
nenta a
vietii sociale
si c
u o
crestere a frecventei si amplorii schimbarilor sociopolitice si culturale dramatice. De
mentionat in context, si implicatiile mediasferei in care traieste omul contemporan, in ce
priveste cresterea ritmului vietii.
Sindromul de semiadaptare
si amplificarea pe acea
sta baza a insatisfactiilor pe care le
traiesc indivizii
in raport c
u vi
ata sociala,
creeaza o
apetenta crescuta
pentu diverse
misticisme
si
fundamentalisme
care
deseori
promoveaza
comportamente
cu
risc
pentru
sanatate. In acelasi context se manifesta ceea ce multi specialisti discuta ca fiind labilitatea
psihica accentuata a unui segm
ent important de populatie.
Toate acestea se rasfrang asupra sanatatii la nivel somatic, dar si psihic, prin
intermediul mecanismelor stresului.
e) Ca
saracia
saracia
isi pune amprenta de o maniera specifica si dramatica asupra starii de
sanatate a
populatiei
este o ch
estiune de
domeniul evi
dentei. De
altfel,
un intreg
capitol al
patologiei umane,
si
anume
bolile sociale,
a
fost
pus
in
legatura cu
saracia. Se
au
in
vedere
aici
bolile datorate
malnutritiei,
igienei precare
si sanitatiei
deficitare
si accesului di
minuat la
sistemul ingrijirilor
de sanatate.
Boli precum T
BC-ul, sifilisul,
alte
maladii infectioase
si
parazitare, rahitismul, au inca pondere a
larmanta in ca
tegoriile sarace ale populatiei.
Mai putin
evident este
insa faptul
ca
si
bunastarea contemporana
bunastarea contemporana

are
implicatii
negative in planul sanatatii publice, prin mijlocirea stilurilor de viata aferente. In cea mai
mare masura se are in
vedere
problema supraalim
entatiei, asociata cu artificializarea hran
ei.
In legatura cu asta, apare problema obezitatii, problema de mare amploare la nivelul
civilizatiei
moderne.
De
mentionat
aici
ca,
din
populatia
SUA,
peste
50%
sufera
de
obezitate sau e
xces
de greutate
corporala. Trebuie
semnalata si cre
sterea de pon
dere a
tulburarilor de comportament alimentar: bulimia si anorexia. Apoi sedentarismul, cu
implicatiile lui in planul patologiei cardiovasculare, dear si in alte planuri. De asemenea,
fenomenul automedicatiei si, respectiv, a supramedicatiei. Existenta deseori a unor mode, la
nivelul categoriilor soci
ale instarite,
care sunt vazute ca si ex
presii ale rafinamentului
si ale
bunului
gust,
dar
care
promoveaza
comportamen
te
cu
risc
pentru
sanatate,
creeaza
de
asemenea probleme
specifice la nivelul
sanatatii publice. De il
ustrat in acest cadru
ca, inca
istoric vorbind,
primul val
de dependenta
de heroin
a si de c
ocaina
la nivel
international s-a
inregistrat
in mediil
e artistice pariziene, l
a sfarsitul s
ec. XIX – in
ceputul sec. XX.
In ce
priveste
automedicatia
si
supramedicatia
de
punctat
situatia
in
care
s-a
ajuns
prin
excesul
utilizarii antibioticelor, ca
re a
facut ca
astazi
sa
existe o
adevarata
cursa
intre pro
ducatorii de
antibiotice din
ce in ce mai
puternice si g
ermenii patogeni,
care au aj
uns sa dezvolte
rezistenta la tratament.
f)
Schimbarea rolurilor si statusurilor de tip gender
Schimbarea rolurilor si statusurilor de tip gender

este
o
realitate in
contextul
evolutiilor proprii societatii democratice moderne dar si in legatura cu dezvoltarile prilejuite
de
miscarea
feminista.
Un
istoric
al
mentalitatilor
precum
Georges
Duby
vede
aceste
schimbari
la n
ivelul
rolurilor si
statusurilor de
tip
gender
ca
fiind radacin
a
schimbarilor
sociopolitice si socioculturale de ansamblu in lumea moderna si conteporana. Era imposibil ca
schimbarile pomenite sa nu
aiba repercursiuni
si la nivelul sanatatii publice
. In acest context,
de pomenit rezultatele un
ei cercetari longitudinale,
realizata in Germani
a pe parcursul ultimei
jumatati a
sec. XX, care a
determinat schimbari semnificative
in ceea ce
priveste organismul
femeii, anume s-a constatat o crestere semnificativa a nivelului de hormonizare masculina a
organismului femeii, o crestere a
nivelului de pilozitate
, precum si modificari
de acelasi sens
la nivelul osteomuscular. Aceste m
odificari au fost vaz
ute de multi specialisti ca o ex
presie
la

23
nivel biologic a rolurilor sociale nou asumate, respectiv a modificarilor la nivelului stilurilor
de viata aferente.
Consecintele
acestor sch
imbari
de
ordin
biologic,
sunt
vazute
in
planul
sporirii
dificultatilor relatiilor de cuplu, cu intregul set de consecinte in planul sanatatii, atat in ce-i
priveste pe adulti, cit si in ce ii priveste pe copii. In speta proli
ferarea unui
intreg set de stiluri
de viata care implica eleme
nte proprii comportamentelor cu risc pentru sanatate.
De men
tionat in
context, o
judecata ac
reditata astazi
conform carei
a
generatia
anilor
’60 a dorit sa faca dragoste nu razboi, dar ceea ce a reusit cu adevarata este ca a facut viata
greu de
suportat pen
tru adolescentii
de azi
( printr-o
diminuare
specifica
a atentiei acordate
acestora, ca si copii, de catre parintii lor, in conditiile accentului pus pe propriile nevoi).
Specific, problemele de sanatate determinate de schimbarea rolurilor si statusurilor de
tip gender vizeaza patologia asociata cmportamentelor cu risc in sfera sanatatii mentale, in
sfera sexuala si reproductiva, in sfera alimentara, cu deosebire la adolescentii tineri, dar si la
generatia matura.
g) Progresele pe care medicina moderna le-a realizat, incepand mai ales cu jumatatea
sec. XX, sunt definitorii nu numai pentru profilul civilizatiei contemporane dar si pentru
tabloul morbiditatii si mortalitatii in societatea conteporana. Ele au facut posibila schimbarea
spectaculoasa
a primelor trei
cauze de mortal
itate, ca pondere,
de la
bolile infectioase si
parazitare
spre
bolile
cronice
degenerative.
De
mentionat,
in
context,
ca
pneumonia,
o
afectiune care astazi este bine controlata de sistemul medical, a facut in anii de dupa sfarsitul
primului razboi mondial
mai multe
victime
decat razboiul mondial insasi.
Aceste
performante ale medicinei moderne
performante ale medicinei moderne
au facut posibila supravietuirea multor
persoane care
inainte nu
aveau nici
o
sansa. In
particular, m
edicina moderna a
facut po
sibila
supravietuirea
pe scara
larga
a acelor
persoane
care sunt
purtatoare
ale un
or defi
ciente la
nivel genetic, ori implicatia care este discutata aici de catre specialisti este cea care vizeaza
crestere deosebita
a am
plorii
mutatiilor g
enetice la
specia uman
a actualmen
te. Amploarea
mutatiilor g
enetice
este
mai
mare
in
ultima
jumatate
de se
col
decat i
n
multe
secole
de
dinainte. Unii
specialisti ai OMS
vorbesc despre
posibilitatea ca
aceste mutatii
genetice
transmise la urmasi sa faca la un
moment dat un fel de masa cri
tica
ce sa creeze un nou prag
de dificultati pentru sanatatea publica contemporana. Aceasta este problema de fond, discutata
azi, in legatura cu
implicatiile negative de ordin s
ecundar ale progreselor medi
cinei moderne.
De mentionat, in context, si
capitolul iatrogenozelor in patologia umana
capitolul iatrogenozelor in patologia umana
,
determinate
de
implicatiile
secundare
ale
metodelor
de
investigatie
si
ale
tratamentelor
moderne. Apoi, pe fond
ul
eradicarii prin imunizare si tera
pie a unor boli majore in secolele
trecute, rea
paritia
prin
mecanisme
complexe
de tip
epidemiologi
c
a
altor
boli
majore,
respectiv emergenta unora noi, dramatice, in nisa ecologic/epidemiologica ramasa
descoperita. Una dintre ipotezele privind HIV/SIDA
se contureaza in acest cadru explicativ.
h) Doua sunt categoriile de populatie in legatura cu care se poate
vorbi cu deosebire de
atitudini sociale inadecvate
atitudini sociale inadecvate
, care se
rasfrang ca
rezultate
si asupra san
atatii publice.
Intii,
varsta a III-a
varsta a III-a

in raport
cu care
trebuie
din start
avut in
atentie
fenomenul
de
imbatranire a populatiei in lumea conteporana. In societatile premoderne, dupa cum
argumenteaza si C.G.Jung, in mai multe dintre lucrarile sale, varstnicilor le erau rezervate
roluri sociale majore in ceea ce priveste conducerea strategica a comunitatii si decizia in
situatii de criza ( vezi institutia “sfatul batranilor”) precum si in ceea ce priveste educarea si
formarea tin
erei generatii.
In societate
contemporana, v
arstnicii au
pierdut
aceste rol
uri
sociale. In
aceasta situatie ei
se percep
pe ei in
sisi
cu in
tensitate sporita
ca un
balast social.
De adaugat l
a aceasta situatie, fenome
nul de insin
gurare,
prezent in
multe cazuri,
si de pus
in

24
legatura cu e
volutiile deg
enerative
proprii va
rstei, oricum,
pentru a c
ontura impl
icatiile
dramatice
in ce priveste sanatatea la aceasta categorie
de populatie. Este vorba in fond de b
oli
cronice degenerative cardiovasculare, digestive, de tumori, de degenerescenta la nivel psihic,
de raspunsuri imune diminuate.
Cealalta categ
orie de populatie
care intereseaza cu deosebi
re in ce
priveste
atitudinile
sociale inadecvate fata de ea, este
categoria
categoria
adolescentilor
adolescentilor
si
si
tinerilor
tinerilor
. In contextul
orientarii
valorice si
actionale
proprii civiliza
tiei conteporane,
societatea a
re fata
de aceasta
categorie de p
opulatie, o a
titudine schizoida. Pe
de o parte
le recl
ama
o
maturiz
are si o v
iata
autonoma precoce, pe de alta par
te le interzice mijloacele necesare pentru aceasta.
La nivel biologic, pubertatea se
instaleaza mai repede si
maturizarea se produce astazi
mai repede
decat cu citeva gen
eratii in urma. La nivel psihol
ogic si social, socioprofesi
onal,
maturizarea este
astazi
mult aman
ata
de complexif
icarea crescanda
a vietii
sociale. Sa
avem
in
vedere
maturizarea
psihologica
atat in
plan
cognitiv
cat
mai ale
s in
plan
afectiv.
Imaturitatea afectiva este actualmente reclamata in legatura cu ponderea crescanda a
comportamentelor adictive. Apoi maturizarea si autonomizarea sociala si profesionala, care
este si m
ai mult
amanata,
in
conditiile
in care
durata unui
stagiu de
pregatire
profesionala
complet, la nivel superior mai ales, este de foarte multi ani. Iar in plan social castigarea
autonomiei materiale, financiara si locativa si intemeierea familiei, este in tot mai multe
societati impinsa pana pe la 30 de ani si dupa aceasta varsta.
Aceasta atitudine
schizoida a
societatii fata de
adolesenti si
tineri
creaza dificultati
suplimentare
de ada
ptare
care
au i
mplicatii
asupra san
atatii, fi
e di
rect, fie
prin
apetenta
pentru stiluri de viata ca
re promoveaza comportamen
te cu risc pentru sanatate.
i) Schimbaril
e climatice globale
care sunt
constatate in ulti
mele decenii
reprezinta
desigur un fen
omen natural,
care este insa, pus
intr-o puternica leg
atura de continut
cu
activitatile umane
din societatea
urbanizata si
industrializata.
Dincolo de implicatiile directe asupra sanatatii publice,schimbarile climatice globale
trebuiesc vazute prin prisma unor implicatii mai
subtile, indirecte. Astfel, modificarile globale
ale climei
fac posibila
migrarea si
instalarea
in arealuri
de locuire
noi a
unor categ
orii de
germeni patogeni care nu erau specifice pentru acele zone ale planetei si in raport cu care
populatia
care
locuieste
acolo
nu
are
imuni
tate
specifica.
Asta
poate
crea
momente
de
o
periculozitate
aparte
in
planul
sanatatii
publice,
prin
posibilitatea
aparitiei
unor
noi
focare
epidemice sau endemice,
nespecifice.
3.3.Bolile de civilizatie contemporana
3.3.Bolile de civilizatie contemporana
Daca bolile de civilizatie in perioadele anteriorare celei contemporane se conturau in
spatiul patologiei infectioase (virotice, mirobiene sau parazitare) in perioada contemporana,
acestea se contureaza in spatiul patologiei cronice degenerative. Cele cu pondere mare in
acest cadru
sunt urmatoarele:
– boli cardiovasculare cronice degenerative: ateroscleroza, cardipatia ischemica,
hipertensiunea arteriala; reamintim ca prima cauza de mortalitate in perioada contemorana
este reprezentata de bo
lile cardiovasculare;
– neoplaziile maligne, cancerele in diferitele lor forme; cancerul reprezinta a doua
cauza de mortalitate la nivel mondial in momentul de fata; in Romania, o problema
suplimentara este reprezentata de lipsa instrumentelor si organizarii necesare pentru
diagnosticul precoce
in f
orme de cancer c
are
abordate in
prima faza
prezinta mari
sanse
de
vindecare (ex. cancerul mamar);
– dependenta de substante, comportamentele adictive in ansamblul lor si in marea lor
varietate, in speta cele care apar in contextul mass-media contemporana si a cumputerelor si
internetului;

25
– boli metabolice cronice degenerative: obezitatea, diabetul zaharat;
– boli de civilizatie in sfera digestiva: problematica gastritelor acute si cronice, a
ulcerelor, frecventa mare a cariilor dentare la
omul contemporan, colonul iritabil;
– boli de
civilizatie in sfera respiratorie: bronhopneumopatia cronica obstructiva;
–
patologia
geriatrica:
afectiuni
degenerative
specifice
varstei
precum
prevalenta
crescuta
a
suferintelor
cardiovasculare,
a
cancerului,
tulburari
ale
functiilor
psihice,
raspunsuri imune di
minuate, toate acestea
amplificate de
atitudinea sociala inadecvata f
ata de
aceasta categorie de populatie;
– accidentele, sub multiplele lor forme, specific contemporane: intoxicatii accidentale
sau in intentie suicidara, accidente profesionale, abuz de medicamente, accidente rutiere,
agresiuni fizice; precizam ca accidentele reprezinta a treia cauza majora de mortalitate la nivel
international actualmente;
– iatrogenozele, prin interventie diagnostica , terapeutica sau
chirurgicala.
– sanatatea mentala contemporana: unii specialisti OMS vad depresia ca marea
problema de sanatate publi
ca a secolului XXI.
3.4. HIV/SIDA – problema
3.4. HIV/SIDA – problema
globala
globala
de sanatate a civ
de sanatate a civ
ilizatie conteporane
ilizatie conteporane
Problematica HIV
/SIDA a erupt
de o man
iera dramatica
in atentia
publica
si in
tabloul patologiei conteporane la inceputul anilor ‘80 ai secolului trecut odata cu punerea in
evidenta a virusului HIV de catre
dr.
Luc Montag
nier de la Institutul Pasteur din Paris.
Actualmente infe
ctia HIV si boala SIDA
au o
prevalenta si o in
cidenta deosebit de
mare, la nivel mondial.Conform ultimelor date comunicate de OMS in 2003, la nivel mondial
exista
45 de
milioan
e de
persoane in
fectate cu H
IV, pan
a acum
s-au in
registrat la
nivel
mondial 26 milioane de decese datorate SIDA si zilnic se inregistreaza 10 mii noi decese
datorate SIDA.
In Romania, e
stimarile realizate
releva peste 8
mii de cazuri H
IV/SIDA la adulti,
respectiv peste 6 mii cazuri HIV/SIDA la copii. Romania se particularizeaza printr-o pondere
foarte mare
a cazurilor de SIDA la copii (cel
mai mare numar de infectii HIV si boala SI
DA
din toata Europa) cu precizarea ca cea mai mare parte a acestor infectii s-a produs intre anii
1987-1989, in c
onditii intraspitalicesti,
de o mani
era inca nelamurita.
Etiologia acestei maladii este inca insuficient elucidata, exista trei ipoteze majore:
– ipoteza ca virusul HIV ar apartine categoriei asa numitilor virusi lenti, specifici
primatelor,
si care, la
capatul unei evolutii l
ente de mii d
e ani, ar fi r
eusit sa a
junga la sp
ecia
umana, in
conditiile
cresterii spatiului
de in
talnire dintre
om si
primate, dat
orita
expansiunii
habitatului uman;
–
ipoteza
ca
virusul
HIV
exista
de
mii
de
ani
la
om
dar
ca
acesta
ar
fi
devenit
virulent
doar in
conditiile contemporane, i
n legatura cu
schimbarile
majore in
modul de v
iata
si mediul de viata;
– ipoteza c
a virusul HIV
ar fi f
ost produs in
laborator, acciden
tal
(campania de
vaccinare impotriva poliomelitei in Africa Ecuatoriala, in anii ’50, a doctorului Kaprowski),
sau intentionat.
Cert este ca HIV/SIDA reprezinta astazi o
problema globala atat la nivel medical cat si
la nivel social. Este o problema globala pentru ca afecteaza specia umana la nivel planetar.
Este o
problema g
lobala
apoi pen
tru ca
problematica
HIV/SIDA es
te
un r
evelator
si
un
incitator la numeroase s
chimbari globale.
Exemplu: reprobl
ematizarile semnificative in
sfera
comportamentului sex
ual, in sfera fidelitatii
relatiei de cuplu, in di
rectia stimularii
actiunii
globale la nivelul
sanatatii publice (vezi
programele
The Global Fund), in
sensul catalizarii
unei constiintei planetare.

26
Problematica HIV/SIDA are numeroase implicatii so
ciale, psihosociale majore:
–

se asociaza in multe cazuri cu saracia si cu
nivelul redus de instruire;
–

comunitatile marginalizeaza, mai mult sau mai putin, persoanele infectate si
familile lor;
– exista
cazuri in
care persoanelor
cu HIV/SIDA
le sunt
refuzate
interventiile
chirurgicale , stomatol
ogice
sau alte tipuri de i
ngrijire;
– exista cazuri de
limitare a accesului copiilor in cauza la frecventarea unor
scoli;
– la nivelul comportamentelor cu risc, problematica HIV/SIDA se asociaza cu
consumul de alcool si alte droguri si cu prostitutia.
Sumar
Sumar
: In ac
easta unitate de curs sunt arg
umentate
interdependetel
e complexe care ex
ista
intre civilizatie si sanatate . Sunt prezentate apoi 9 pachete de caracteristici de fond ale
civilizatiei
conteporane
care
afecteaza
de
o
maniera
mai
accentuata
sanatatea
publica.
Sunt
punctate apoi
principalele boli d
e civilizatie cont
emporana. In fine
sunt
schitate
elementele
care fac din pr
oblematica HIV/SIDA
o problema
globala .
Exercitii si aplicatii
Exercitii si aplicatii
:
Enuntati
un
plan
de
interventie
psihosociala
vis-à-vis
de
cazurile
de
refuzare a accesului unor copii infectati HIV
in unele scoli.
Modulul/Unitatea 4:
Modulul/Unitatea 4:
Stress si coping in legatura cu sanatatea si
boala

4.1. Stress: distress si
4.1. Stress: distress si
eustress, sanatate si boala
eustress, sanatate si boala
Stressul este
un concept ch
eie
in modele
explicative
ale sanatatii si bolii
astazi.
Aceasta pentru ca in contex
tul stilului de viata
care este astazi considerat respons
abil in mare
parte de bolile de civilizatie, stresul j
oaca un rol preponderen
t.
Conceptul de
stres ca a
tare este lega
t initial
de cercetarile
lui Walter
Cannon
si Hans
Selye. Ulterior
s-a dezv
oltat
un intreg
camp de
cercetari si
preocupari
care viza
u stresul.
Stresul este
definit
ca ra
spuns al
organismului
la
stimularile extern
e, ca
stare in
care se
gaseste un organism, o p
ersoana amenintata de dezechilibru sub actiunea unor
factori care pun
in pericol mecanismele sale homeostatice. In general se face distinctie intre trei mari categorii
de factori stresori: stresori fizici, stresori psihici, stresori sociali.
Avand in
vedere
faptul ca in
viata cotidian
a, aceste trei
categorii de
stresori se
regasesc in
multe cazuri
in f
orme combinate, datorate i
nteractiunilor din
tre ele, Adri
ana
Baban (Baban
, A.,1998) pro
pune
urmatoarea clasificare a
stresorilor:
– evenimente majore de viata (deces, bo
li fizice, divort, emigrare, pensionare);
– tracasari cotidiene (suprastimulare, substimulare, izolare sociala, aglomerare sociala,
conflicte de rol,
contrari
erea nevoii de
afirmare, afectiune
, afiliere, l
ipsuri financiare);
– experiente traumatice si catastrofale (dezastre, calamitati, amenintarea integritatii
fizice, razboaie, accidente aviatice sau
ferovia
re).
Este larg utilizata azi scala lui Holmes si Rahe pentru masurarea nivelului de stres in
functie de evenimentele de viata. O distinctie utila este aceea dintre stressul acut legat de
evenimentele critice de viata, si stresul cronic legat de tracasarile cotidiene.

27
In lagatura cu experientele traumatice s-a dezvoltat la nivel explicativ conceptul de
sindrom de stress post traumatic.
Astazi o atentie deosebita este acordata stresului psihosocial legat de viata sociala,
relationala si care trebuie vazut in contextului stilului de viata al persoanei. Stresorii
psihosociali
se
srcineaza
in
context
individual,
familial,
de
grup
de
apartenenta,
de
grup
profesional, de comunitate si de socie
tate.
Se face distinctia intre:
– eustress,
acea mani
festare
care face
posibila
mobilizarea
resurselor organi
smului, a
persoanei, face posibila adaptarea;
– distress, acea manife
sare a stresului care
apare ca urmare a soli
citarii excesive sau a
suprastimularii si conduce
la dezadaptare si creeaza tere
n vulnerabil pentru imb
olnavire.
4.2.
Coping (ajustare) in situatiile de stress si implicati in imbolnavire
Coping (ajustare) in situatiile de stress si implicati in imbolnavire
;
coping
coping
cognitiv, emotional, instrumental
cognitiv, emotional, instrumental

Exista mai multe modele asupra stresului si mecanimelor sale, respectiv a relatiei
dintre stress si imboln
avire. Pe linia
modelului fiziopatologic
,
inca de pe l
a inceputul sec.
XX, W. Osler argumenta ca angina pectorala este o boala caracteristica oamenilor de afaceri,
intens absorbiti
de munca
lor. Astazi cei
mai multi
dintre cercetatori
accepta
rolul
predispozant al stresului
in diverse boli.
In particular cercetarile de
psihoneuroendocrin
ologie
si psihoneuroimunologi
e contureaza mecanismul prin
care
stresul intervine in im
bolnavire. In
general in contextul mecanismului de actiune a stresului se face distinctia intre trei momente,
trei faze:
– faza de
actiune a
factorilor stresori
;
– faza de evaluare;
– faza de ajustare
(coping)
si raspuns la stress.
Prima faza este acea in care organismul, persoana suporta actiunea stresorilor , in
diferitele lor
forme.
Exista dife
rente in
modul de
actiune
a stresorilor,
functie
de continutul
lor preponderent, fizic respectiv psihosocial.
Cea de a
doua faza,
cea de ev
aluare
a situatiei
de stres, res
pectiv a impactului
factorilor de stres, comporta,
dupa Lazarus, unul din
tre cercetatorii redutabili ai fenomen
ului,
doua tipuri de evaluari: evaluarea primara si
evaluarea secundara.
In cadrul e
valuarii primare,
situatia data
este definita
prin semnificatia
pe care o a
re sau n
u o
are pentru confortul si homeostazia persoanei. Intervin aici, trei tipuri de informatii cu
emotiile lor
aferen
te:
– informatii care vizeaza pierderile deja produse;
– informatii care vizeaza anticiparea unei amenintari viitoare;
– informatii
care contureaza pr
ovocarea
pe care o re
simte persoana in
sensul de
amenintare care poate fi cotrolata.
Evaluarea secundare merge mai departe, identificand solutiile, alternativele adaptative
disponibile. In raport cu evaluarea primara, evaluarea secundara poate sa confirme
amenintarea, sa o amplifice sau sa o diminueze.
Doua categorii de factori intervin in procesul de evaluare. Factori personali pe de o
parte,
care
vizeaza stilul
cognitiv,
emotional si
volitional a
l
persoanei,
factori s
ituationali
pe
de
alta
parte
care
se
refera
la
specificul
situatiei
vazuta
in
lumina
iminentei,
a
noutatii,
a
gravitatii, a predictibilitatii.
Evaluarea, pregateste si face posibila, ajustarea (coping) si raspunsul la stress.
Conceptul de (coping) ajustare, unul dintre cele mai importante in explicarea mecanismului
stresului este definit, in g
eneral,
ca efort cognitiv si
comportamental de a
reduce, stapani sau

28
tolera solicitarile intern
e sau externe
care depasesc resursele
personale (Lazarus si
Folkman).
Procesul de ajustare
implica trei faze:
– faza I de anticipare, avertizare, cand persoana se pregateste pentru confruntare,
estimand costul acesteia;
– faza a II de confruntare, resectiv impact, cand se raspunde situatiei survenite si se
reevalueaza apoi situatia noua;
– faza de postcon
fruntare in c
are se
analizeaza si se e
stimeaza situatia personala in
raport cu ceea
ce s-a intamplat.
In general se face distinctia
intre ajustarea instrumentala, care este orientata direct spre
rezolvarea problemei
si ajustarea emotionala care este focalizata pe
reducerea sau controlare
a
raspunsului
emotional l
a stres.
In
acest din
urma ca
z
sunt discutate
sau s
unt incluse
si
solutiile paleative,
precum consumul de alcool sau al
te droguri sau tehnicile de relax
are.
Copingul ca atare nu inseamna 100% succes respectiv 100 % insucces mai ales daca
analizam problema pe o durata mai lunga. Copingul poate surveni succesiv si el semnaleaza
caracterul complex si dinamic al raspunsului la stress (Baban, A., 1998), semnaleaza de
asemenea consecintele complete si diferentiate ale stressului, pe termen scurt si pe termen
lung, la nivel
fiziologic, la nivel
cognitiv, la nivel emotional
, la nivel comportamen
tal. De
asemenea la nivel acut, respectiv la nivel cronic, unde sindromul Burn-out (sindromul de
epuizare) este mult discutat astazi.
De precizat, la final, ca stressul ca atare un produce imbolnavire,ba mai mult chiar, ca
stressul este necesar si util vietii, este necesar si util oricarei complexitati autoorganizante in
procesul de dezvoltare. Este ceea ce se intampla, pozitiv, in
situatia de eustress, care inseamna
succes al ajustarii/copingului. Implicatii negative, in speta asupra sanatatii, survin in situatia
de distress, care inseamna insucces/esec al ajustarii/ copingului. Mai este insa de adaugat ca
un orice coping esuat duce la imbolnavire, depinde de amploarea si acuitatea contextului
stressor si de anvergura esecului in coping. Pentru ca distressul doar creeaza teren
predispozant
pentru
imbolnavire,
in
contextul
dezechilibrului
si
inadaptarii/semiadaptarii
survenite.
Sumar:
Sumar:
In aceasta unitate de curs este argumentata relatia complexa dintre stress, sanatate si
boala si
este definit conceptul de stres. Este schitat apoi
mecanismul de actiun
e al stresului in
legatura cu sanatatea si boala.
Exercitii si aplicatii
Exercitii si aplicatii
:
Schitati o
analiza a
starii de
sanatate a
studentilor prin
prisma
conceptului de stres, vazut
in contextul stilului de viata specific.

29
Modulul/Unitatea de curs nr 5:
Modulul/Unitatea de curs nr 5:
Mod
de
viata
,
stil
de
viata
si
calitatea vietii in legatura cu sanatatea si boala

Obiective specifice:
Obiective specifice:

– conturarea intelegerii actuale a sanatatii si bolii, vazute ca rezultat a tot ceea ce este si tot
ceea ce face individul
si comunitatea;
– precizarea conceptelor de mod de viata si stil de viata in legatura cu sanatatea ;
– precizarea conceptului de calitatea vietii in acest cadru;
– argumentarea rolului pe care il jo
aca suportul social in sanatate s
i boala;
– prezentarea conceptelor de comportament cu risc pentru sanatate, respectiv comportament
prosanogen.
Cuvinte cheie:
Cuvinte cheie:
mod de viata , stil de viata, calitatea vietii, suportul social, comportament cu
risc pentru sanatate, co
mportamen
t prosanogen.
5.1 Mod de viata, stil de viata si sanatate
5.1 Mod de viata, stil de viata si sanatate
Analiza starilor de sanatate si boala in contextul stilurilor de viata este o intreprindere
care a
capatat pre
stanta din
ce in
ce
mai mare
in
ultimele decenii,
pe masura
ce
s-a
constietizat tot mai clar ca tabloul mor
biditatii umane
s-a modificat semnificativ pe parcurs
ul
secolului XX. La
inceputul secolul
ui, bolile infectioase
si parazitare
reprezentau
primele
cauze de deces, in ordinea ponderii: pneumonia, tuberculoza si gastroenterita. Astazi primele
cauze de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare, cancer si respectiv accidente.
Desigur aceasta schimbare se datorea
za im parte
performantel
or pe care le-a obtinut me
dicina
moderna
in terapia bolilor infe
ctioase, insa in mare masura se datoreaza schi
mbarilor care s-
au produs in ceea ce priveste stilurile de viata.

30
Stilul de viata, incadrat in modul de viata al unei macrosocietati, reflecta modul de
organizare
a vietii in
dividului si grupuril
or, in vi
rtutea valorilor atitudinil
or si normelor
acceptate si asumate care se manifesta
prin decizii si actiuni vol
untare. Desigur, stilul de viata
este in legatura cu multe alte lucruri decat sanatatea si boala, insa, asa cum argumentam
anterior, astazi din ce in ce mai mult , sanatatea si boala sunt vazute in contextul a tot ceea ce
este si tot ceea ce face individul.
In contextul modului de viata propriu fiecarui model de civilizatie se contureaza mai
multe stiluri de viata ,fu
nctie de cateva constante/factori, dintre care cei mai
importanti sunt:
-genul social,
-categoria de varsta,
-statusul socio-economic si ed
ucational,
-grupul de
apartenenta/comunita
te,
-anumite propensiuni si activitati/habitudini cotidiene, spre exemplu cele legate de exercitiul
fizic si practicarea relaxarii si loisirului.
Vazute in directa legatura cu sanatatea si boala, in mod special intereseaza stilurile de
viata hedonic, respectiv ipohondru, apoi cel sportiv, respectiv sedentar, apoi cel caracterizat
prin
supraangajament,
respectiv
cel
laissez-faire.
Ultima
pereche
de
stiluri
de
viata
sunt
privite si prin prisma modelelor com
portamentale de tip A, B sau C
( cu implicatii
de sanatate
specifice, in anumite patologii, precum cardiovasculare, cancere, tulburari de
personalitate/sociopatii si tulburari psiho-patolog
ice).
In a doua jumatate a secolului XX au
surveni
t modificari ample si rapid
e in ce priveste
stilurile de viata, determinate de schimbarile civilizatiei contemporane la nivel economic dar
si la nivel sociocultural (dezvoltarea economica si emergenta democratiilor, miscarea
feminista si revolutia sexuala a anilor 60, amplele schimbari in planul ocupatiilor si
profesiilor,explozia mass-mediei
contemporane s.a.).
Confortul suplimentar obtinut de omul contemporan ca urmare a cresterii standardului
de viata s-a insotit cu cresterea de pondere a sedentarismului, cu cresterea de pondere a
comportamentelor adictive si cu sporirea varietatii acestora, cu supraalimentatia, cu
automedicatia si supramedicatia, cu expunerea pe scara larga la violenta simbolica in
contextul consumului de mass-media.
Toate acestea se reflecta de o maniera ampla in schimbarea profilului patologiei
umane la omul contemporan, se reflecta in cresterea ponderii bolilor de civilizatie, in a caror
etiologie stilul de
viata si comportamentul persoanei sunt factori determinanti hotaratori.
Astfel conform evaluarilor realizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS),
ponderea celor patru vari
bile generale ale sanatatii si bolii in ceea ce priveste cauzele de deces
in tarile
dezvoltate,
sunt
urmatoarele:
– biologia umana (factorii de ordin biologic): 25
%;
– mediul de viata (factorii de mediu): 15%;
– stilul de viata: 50 %;
– asistenta medicala/serviciile de ingrijire a sanatatii (resurse si acces la resur
se): 10%.
Stilul de viata isi pune amprenta de o maniera specifica asupra sanatatii si bolii prin
intermediul comportamentelor cu risc pentru sanatate, respectiv a comportamentelor
prosanogene pe care le com
porta.
Comportamentele cu
risc pot fi
evitate
sau cel putin
diminuate iar comportamen
tele
prosanogene pot fi invatate si asum
ate. Astfel ca, stilul d
e viata sanogen,respectiv cel patogen
sunt continuturile cu care opereaza ,pe fond, toate programele si activitatile d
e educatie pentru
sanatate,prevenire a imbolnavirilor si promovare a sanatatii. Trebuie insa precizat ca nu exista
stil de viata totalmente sanogen si nici stil de viata totalmente patogen, ci, in fapt exista stiluri
de viata cu risc , respectiv protective, in amplitudini diferentiate pe diferitele categorii de
comportamente de sanatate. De asemenea este de precizat ca, in contextul larg al politicilor si

31
serviciilor in sanatate si boala, interventia nu se reduce la ceea ce vizeaza stilul de viata si
comportamentele de sanatate, ci vizeaza si celelalte trei variabile generale ale sanatatii si
bolii,conform clasificari O.M.S, fi
ind de subliniat insa ponderea de 50% a sti
lului de viata.
5.2. Calitatea vietii si sanatatea;calitatea subiectiva a vietii si calitatea relatiilor
5.2. Calitatea vietii si sanatatea;calitatea subiectiva a vietii si calitatea relatiilor
interpersonale in contextual maladiei
interpersonale in contextual maladiei
Calitatea vietii vaz
uta intr-o calitate stransa
cu sanatatea si boala
este astazi un fapt
comun.
Concept complex si multidimensional, calitatea vietii vizeaza spatiul de convergenta
dintre
elementele
obiective
ale
vietii
vazute
in
legatura
cu
nevoile
si
autoevaluarea
subiectiva a satisfacerii acestor nevoie.
Calitatea vietii se refera astfel la factorii care configureaza viata la nivel de sanatate,
de conditii economi
ce, de climat soci
ocultural, de satisfactie l
a nivel
psihologic si spiri
tual,
de calitate a mediului natural. Toate acestea isi pun amprenta de o maniera complexa si asupra
starii de sanatate.
Din
acest c
ontinut com
plex
al conceptului
de cali
tate a
vietii
pot fi
insa
desprinse
cateva dimensiuni care vizeaza in mod direct sanatatea si boala. Acestea sunt:
– dimensiuniea fizica/somatica ce se concretizeaza in autonomia fizica si capacitatea
anatomo-functionala curenta, vitalitatea necesara unei vieti normale, absenta disconfortului si
a durerii, satisfacerea nevoilor b
iologi
ce legate d
e alimentatie, odihna, sexualitate, s.a;
–
dimensiunea
psihica
ce se
concretizeaza
intr-o
stare de
adaptare
psihologica
la
mediu, gratie une
i capacitati cognitive
si a unei vieti
emotionale adecvate;
– dimensiunea sociala ce se concretizeaza in capacitatea de a juca rolurile sociale/
socioprofesionale curente, in capacitatea de relationare interpersonala adecvata, in integrarea
sociala
si
promovarea
de
aspiratii
sociale;
-dimensiunea economica ce se concretizeaza in disponibilitatea resurselor de baza
necesare in
plan
material – f
inanciar;
– dimen
siunea c
ultural –
spirituala con
cretizata in
acordul
de fon
d
cu
Lumea,
in
existenta/nonexistenta
unui
tel structurat in
viata, a
unui sc
op si s
ens in v
iata, in
promovarea
nevoilor cultural
e prin
activitati
de hobby
si loisir, in
sentimentul existen
tei
unei dezv
oltari
personale
in ansamblul vietii.
Subdiviziuni utilizate astazi ale conceptului de calitate a vietii sunt cele de calitate
subiectiva a vietii si respectiv calitate a realtiilor interpersonale, ambele cu relevanta directa
pentru
sanatate
si
boala.
Conceptul
de
calitate
subiectiva
a
vietii
a
fost
introdus
de
R.G.
Maticek in
contextul
teoriei sale
despre Boala c
a Biografie
, cu ca
re a
adus
nu
doar o
explicatie redutabila pentru imbolnavirea de cancer ci si un model de interventie pentru
prevenirea acestei
imbolnaviri. Conceptul
de
calitate a
relatiilor interpesonale
se
dezvolta in
proximitatea modelului explicativ
al lui
Maticek si
trimite direct
spre
rolul suportului social
in sanatate si boala.

32
Modulul/Unitatea de curs nr 6:
Modulul/Unitatea de curs nr 6:
S
uportul social, consilierea si
terapia in sanatate si boala,educatia pentru sanatate,prevenirea
imbolnavirilor si
promovare
a
sanatatii
6.1 Suportul social in sanatate si boala
6.1 Suportul social in sanatate si boala
Despre suportul
social se
vorbeste
astazi
in termeni
de rol
de tampon
in
raport cu
actiunea factorilor stresori. Suportul soci
al intervine astfel ca
factor de interpunere in
tre stress
si imbolnavire. Conc
eptul de suport s
ocial ca atare v
izeaza
rezultatul
de protectie in
raport cu
factorii stresori
pe care il
are existenta si
functionarea
retelei sociale, retelei
de relatii
interpersonale a unei persoane. Aceasta retea sociala ofera individului ajutor mutual,
posibilitate de
comunicare si descarcare
emotionala
prin impartasirea problemelor
si trairilor
cu ceilalti, confera sentimentul de integrare, apartenenta si sens, face posibila compasiunea,
acceptarea
si
iubirea/afectiunea
precum
si
existenta
stimei
de
sine
prin
feed-back-ul
permanent existent
in relatiile interpersonale.
Suportul social este
activ
in mai multe
planuri,
dintre care cele mai impo
rtante sunt:
– suportul emotional;
–
suportul informational/cognitiv;
– suport
ul
prin v
alorizare/apreciativ;
– suportul instrumental/material.
Se face distinctia intre aspectul cantitativ si cel calitativ al suportului social. Aspectul
cantitativ este in directa l
egatura cu marimea
retelei sociale si implicit cu sansa m
ai mare a
disponibilitatii acestuia in termeni de spatiu si timp, pe cand suportul calitativ este in directa
legatura cu densitatea si gradul de adecvare a suportului primit, chiar daca dimensiunile
retelei sociale sunt reduse.
Cele mai importante surse d
e suport social sunt urmatoarele categorii de
retele sociale:
– familia;
– microgrupul de pr
ieteni;
–
microgrup
ul
socioprofesion
al;
– microgrupul de vecinatate;
– grupurile
de apartenenta
(ex: biserica, club
ul, s.a.);
– microreteaua
de prieteni si cunostinte in ra
ndul specialistilor care furnizeaza se
rvicii
de ingrijirea sanatatii.
De precizat in ceea ce priv
este personalul care ofera
servicii de ingrijire a sanatatii, ca
medicii sunt surse de suport social, dar pot fi in acelasi timp
surse de stres in cazuri specifice.
Exista astazi multe cerc
etari disponibile
despre rolul pozi
tiv al suportului social
, atat
in prevenirea imbolnavirilor, cat si in procesul terapeutic si recuperator. Sunt frecvent citate,
spre
exemplu,
cercetarile
care
atesta
faptul
ca
femeile
care
trec
printr-un
stress
sever,
dar
au un confesor (sursa de suport), au un risc a se imbolnavi de depresie de cateva ori mai redus
decat cele care trec printr-o asemenea situatie dar nu au confesor/sursa de suport.
In asistenta sociala, utilizarea pe scara la
rga
a grupurilor terapeutice de suport mut
ual,
a g
rupurilor
terapeutice
in g
eneral,
reprezinta
si
o f
ructificare
a
rezultatelor
pozitive,
constatate ale suportului social. Apoi, metoda de baza a asistentei sociale, metoda
consilierii,aici in ipostaza de consiliere in sanatate si boala, pe fond consta in creearea si
dezvoltarea accesului, respectiv a capacitatii de fructificare a suportului social in cele patru
dimensiuni de fond ala lui ( emotional. informational/cognitiv, prin
valorizare/motivational/apreciativ, instrumental/material).De asemenea socioterapiile,atat in

33
ipostaza comunitatilor terapeutice si a ingrijirilor comunitare cat si in ipostaza terapiilor
ocupationale si artterapiilor instrumenteaza si fructifica in mod
specific suportul social.
6.2. Consilierea si evantaiul terapiilor in sanatate si boala
6.2. Consilierea si evantaiul terapiilor in sanatate si boala
Intrucat consilierea, ca metoda de interventie de baza in asistenta sociala si in
psihologie
s.a.,
nu
face
altceva
decat
sa
activeze
si
sa
dezvolte
capacitatea
de
accesare
si
fructificare a suportului social, definirea tipurilor fundamentale de consiliere decurge din
aceasta structurare/ clasificare a t
ipurilor de suport social. Astfel, tipurile de
consiliere sunt:
–
consiliere
emotionala;
–
consiliere informational/cogni
tiva;
– consiliere p
rin valorizare/motivationa
la/apreciativa;
– consiliere si supo
rt instrumental/material.
Aceasta clasificare fundamentala, care tipologizeaza consilierea functie de substanta
ei, evidentiaza faptul ca acele clasificari circulate in mediul stiintific(A.Baban,2001,s.a.), care
pun
alaturi,
in
tabloul
tipurilor
de
consiliere:
consilierea
informationala,
educationala,
de
dezvoltare personala, suportiva, vocationala, de criza, pastorala,apoi psihologica, civica, in
asistenta sociala,in sanatate si boala s.a.,opereaza deodata cu mai multe criterii diferite si
astfel nu fac distinctia dintre tipuri de consiliere si domenii ale consilierii.
In acest context,la rigoare, in mod natural se impune intregirea expresiei “consiliere”
in formularea “consiliere, asistare si suport”, pentru ca asta se intampla in fapt in aceasta
metoda de interventie.
Consilierea in sanatate si boala se segmenteaza functie de asezarea pe axa sanatate-
boala in :
– consiliere preventiva in sanatate si boala ( ex. consilierea contraceptiva si de
planificare familiala, consilierea an
tidrog s.a.)
– consiliere terapeutica in sanatate si boala (ex.consilierea motivationala si de
complianta terapeutica, de suport emotional s.a.)
– consiliere recuperatorie si reabilitativa/restaurativa in sanatate si boala ( ex.
consilierea suportiva in recuperarea dupa sindromul post viol, consilierea pentru reintegrare
familiala si socio-profesionala a alcoo
licilor abstinenti s.a.)
– consiliere paleativa, de coping si management al durerii si suferintei in ingrijirile
paleative
(ideea-suport
este
aceea
ca
durerea
si
suferinta
nu
sunt
doar
somatice
ci
si
psiho-
relationale si axiologic-spirituale, astfel incat
terapia durerii consta in medicatie+consiliere).
Apoi, in
sanatate si
boala, tehni
cile si in
strumentele obisnuite
ale consilierii
ca
metoda solici
ta configurari
specifice si
accente speciale,
spre exe
mplu pe
empatie
si
compasiune, motivare, valorizare, incurajare si suport, sensibilitate spirituala s.a.
Este de precizat apoi utilizarea consilierii atat in varianta consilierii individuale cat si
in varianta consilierii in
grup/grupul de consiliere.
Reliefarea acestui rol important al metodei consilierii in domeniul ingrijirilor de
sanatate arata, pe fond, ca in contextul modelului contemporan, bio-psiho-socio-spiritual al
sanatatii si bolii, daca intelegerea si abordarea acestora nu se mai reduce la dimensiunea bio-
medicala, atunci nici terapiile nu se mai reduc la terapia/tratamentul medical. Astfel ca,in
domeniul amplu si complex al ingrijirilor de sanatate, in perioada contemporana se conjuga
specific si diferentiat:
-terapiile medicale (medicamentoase si chirurgicale),
-psihoterapiile ( in diversele lor orientari: cognitiv-comportamentale, rationalist-
emotivista,psihodinamica s.a.),
-socioterapiile ( comunitatea terapeutica, abordarea comunitara a ingrijirilor de
sanatate, grupurile terapeutice de suport mutual s.a.),

34
-terapiile ocupationale si ergoterapiile,
-artterapiile (in multiple expresii ale exprimarii artistice: plastica,meloterapie, prin
dans, teatru terapeutic s.a.)
-kinetoterapii,
-ludoterapii s.a.
Daca in unele categorii de imbolnaviri tarapia medicala ramane hotaratoare ( in
imbolnaviri infectioase acute, in evenimente traumatice s.a. de felul acesta) ,in multe altele,
utile si productive ,pe fond, nu sunt interventiile medicamentoase sau chirurgicale ci
socioterapiile, psihoterapiile, terapiile ocupationale si artterapiile ( adictiile, sanatatea
mentala, tulburarile psiho-comportamentale, sociopatiile s.a.).
6.3. Comportamente cu risc pentru sanatate si comportamente prosanogene
6.3. Comportamente cu risc pentru sanatate si comportamente prosanogene
Dupa cum am aratat mai inainte, stilurile de viata afecteaza starea de sanatate,
respectiv boala,
prin in
termediul modelelor, pattern
urilor, comportamental
e pe care el
e le
presupun. Acestea
sunt legate
de
cultura dominanta,
dar
si de
subculturi si co
ntraculturi; atat
unele cat si altele implica, la diferite nivele, comportamente cu risc pentru sanatate, dar si
comportamente prosanogene. Comportamentele cu risc pentru sanatate pot fi evitate sau
diminuate, dupa cum comportamentele prosanogene pot fi invatate si asumate.
Cele mai mult discutate arii comportamentale in contextul comportamentului cu risc
pentru sanatate
sunt:
– comportamentul alimentar, (interesand aici aportul caloric, balanta dietei,
regularitatea meselor, calitatea prepararii);
– comportamentele adictive, respectiv cu risc pentru instalarea adictiei (interesand
alcoolul, tutunul, alte droguri, jocurile de noroc, tulburarile de comportament alimentar,
adictiile afectiv-sexuale, s.a.);
– comportamentele sexuale si reproductive(evitarea bolilor cu transmisie sexuala,
evitarea sarcinilor nedorite si a avorturilor);
– comportamentele in sfera practicarii exercitiului fizic/activitate fizica (evitarea
sedentarismului, mentinerea greutatii corporale potrivite prin activitati de
intretinere fizica);
–
comportamente
cu risc
in
sfera
igienei
mentale, ins
clusiv balanta
efort –
relaxa
re
(7-8 ore de somn zilnic, exersarea hobb
y
-urilor, loisir, ponderea efortului);
–
comportamente igi
enice/deprinderi de
igiena si
sanitatie (
interesand aici
atat
deficitul cat si excesul si neadecvarea in igiena si sanitatie, ex. excesul si neadecvarea
in folosirea deodorantelor corporale si de incapere),
– comportamente de depistare precoce a imbolnavirilor, respectiv practicarea
imunizarilor/vaccinarilor.
– comportamente de complianta terapeutica , in planul preventiei si
interventiei/terapiei.
La nivel in
ternational astazi se pune
un accen
t deosebit pe rolul
pozitiv
accentuat
asupra sanatatii pe care l-ar avea i
n contextul stilului de viata, evitarea fumatului si respectiv a
obezitatii.
Evitarea, respectiv diminuarea comportamentelor cu risc pentru sanatate si
promovarea
comportamentel
or
prosanogene
se
poate
realiza
si
se
realizeaza
astazi
prin
programe ample si complex
e de prevenire a imbolnavi
rilor si de educatie pentru sana
tate.
6.4. Educatia pentru sanatate, prevenirea imbolnavirilor si promovarea sociala a
6.4. Educatia pentru sanatate, prevenirea imbolnavirilor si promovarea sociala a
sanatatii
sanatatii

35
Evitarea si diminuarea comportamentelor cu risc pentru sanatate ,respectiv
invatarea si
promovarea comportamentelor p
rotective in
sanatate este
o
activitate in
aria
educatiei p
entru
sanatate.
Educatia pentru sanatate a capatat o importanta si un relief tot mai important in
ultimele decenii,pe masura ce s-a impus atentiei, din ce in ce mai pregnant, dimensiunea
preventiei
imbolnavirii.
In
politicile
nationale
de
sanatate
ale
tuturor
tarilor
moderne
exista
programe
de
baza
in
aria
prevenirii
imbolnavirilor
(
bolile,
cardiovasculare,
neoplazice,
HIV/SIDA, s.a.).
Educatia pentru sanatate vizeaza principalele comportamente de sanatate si consta in
activitati specializate care implica strategii, metode, tehnici si instrumente specifice care
lucreaza pentru schimbare la trei nivele:
-informatii, cunostinte despre stiluri de viata, modele comportamentale si sanatate
-valori si atitudini ce vizeaza sanatatea si care deriva din cunostintele pa cate oamenii
le au despre
legatura dintre comportamente si sanatate
– practicile
,comportamentele de
sanatate c
a atare.
Tinta educatiei pentru sanatate vizeaza prevenirea de fond a imbolnavirilor, respectiv
evitarea
imbolnavirilor imin
ente in grupuril
e cu risc, respectiv evitarea
riscurilor si daunelor
colaterale in situatia in care imbolnavirea deja s-a produs. Dealtfel ,aceste continuturi
contureaza cele trei nivele ale preventiei in sanatate si boala:
-preventia primar-preventia secundara
-preventia tertiara.
Educatia pentru sanatate a p
arcurs in perioada contemporana trecerea de la:
– etapa programelor de tip “warning”, care construiau pe ideea ca relevarea celor mai
dramatice si inspaimantatoare aspecte ale riscurilor de imbolnavire duce la schimbarea
comportamentelor de risc, la
– etapa programelor de comunicare neutrala (atat riscuri evidente cat si “beneficii”
resimtite) si ,in ultimele decenii, la
– etapa programelor focalizate pe schimbarea negociata, prin comunicare persuasiva si
oferire de alternative comportamentale in contextul explorarii si instrumentarii sistemului de
gratificatii prezente in diferitele comportamente de sanatate cu
risc.
Educatia pentru sanatate este componenta de baza a activitatilor mai ample de
prevenire
a
imbolnavirilor
si
promovare
a
sanatatii.
Prevenirea
imbolnavirilor
include
si
activitati care tin fundamental nu doar de invatarea sociala ce vizeaza persoanele ci si de
furnizarea de servicii in aria imunizarilor/vaccinarilor.sanitatiei si igienei s.a. In acest context,
in stiintele bio-medicale o ramura care se dezvolta in ultimele decenii este “ medicina omului
sanatos”.Iar promovarea sanatatii vizeaza o arie de activitati si mai cuprinzatoare, care include
si politici si strategii in do
meniul sanatatii publuce.
Sumar
Sumar
:
Unitatea
de curs
nr. 3
se con
stituie, in
ansamblu, i
ntr-o arg
umentare
a rolul
ui
deosebit de am
plu pe
care il
joaca
stilul de via
ta in sanatate
si boala in
societatea
contemporana. Este preciza
t conceptul de stil de viata i
ar apoi conceptul de cali
tate a vietii
cu
un accent deosebit pe continuturile ei psihosociale. Este prezentata apoi problematica
suportului social in contextul sanatatii si bolii. In fine sunt discutate comportamentul cu risc
pentru
sanatate, repectiv comportamentul prosanogen ca
elemente concrete pr
in care
stilul de
viata isi pune
amprenta starii
de sanatate sau boala.
Exercitii si aplicatii
Exercitii si aplicatii
: Schi
tati un pr
ogram de
diminuare a
comportamentui
cu risc
in
contextul consumului de alcool si alte droguri, respectiv a vietii sexuale, cu referire la
categoria sociala a studentilor.

36

37
Modulul/
Modulul/
Unitatea de curs nr. 7:
Sanatate publica si
demografie;structuri population
ale si
sanatate
Obiective specifice
:
– precizarea felului in care sanatatea publica si structura/dinamica demografica se
interconditioneaza reciproc;
– definirea conceptelor de tranzitia morbiditatii in societatea moderna, respectiv
tranzitia demografica moderna;.
– prezentarea principaleleor concepte ultilizate in analiza si masurarea dimensiunilor
sanatatii publice;
– schitarea situatiei sanata
tii
publice in R
omania in context
international.
Cuvinte cheie:
Cuvinte cheie:
tranzitia morbiditatii in societatea moderna, tranzitia demografica in
societatea moderna, analiza si masurarea sanatatii publice, sanatatea publica in Romania in
context international.
7.1. Tranzitia morbiditatii in societatea moderna in legaturile ei cu trazitia demografica
7.1. Tranzitia morbiditatii in societatea moderna in legaturile ei cu trazitia demografica
in societatea moderna
in societatea moderna
Interdependenta dintre tabloul morbiditatii intr-o societate si structurile, respectiv
evolutiile demografice din aceasta societate este aproape de domeniul evidentei. In perioada
contemporana ac
easta interdependenta
a fost anali
zata, a fost pri
vita in contex
tul a doua
procese de tranzitie care march
eaza ambele campuri.
Astfel, a fost definit un pro
ces de tranzitie a morbiditatii in societatea moderna. Acesta
consta, in esenta, in trecerea de la morbiditatea de tip primitiv la morbiditatea de tip evoluat.
Prima dintre ele este caracterizata de ponderea mare, de prevalenta bolilor infectioase,
parazitare
si
a
malnutritiei,
pe
cand
cea
de
a
doua
este
definita
de
ponderea
mare,
de
prevalenta
bolilor cronice ca
rdiovasculare, a cancerului, a diabet
ului si obezitatii. s.a.
Se poate constata usor ca morbiditatea de tip primitv este specifica societatilor
premoderne
si
primei
perioade
a
societatii
moderne,
respectiv
tarilor
sarace,
pe
cand
morbiditatea evoluata este specifica segmentului contemporan al societatii moderne si tarilor
bogate.
Tarile
occidentale
sunt
primele
care
au
parcurs
tranzitia
morbiditatii
in
societatea
moderna si s-a
u stabilizat dupa aceastea tranzitie.
Tarile est-europene au
parcurs mai tarziu
acest proces dar se afla la finalul lui, cu un oarecare recul datorat deterioarii conditiilor de
viata si implicit a starii de sanatate in anii tranzitiei sociale de dupa 1990. Alte tari din
continentele si
zonele sarace
ale lumii sunt,
la diferite niv
ele,
in
cursul procesului
de tranzitie
a morbiditatii in societatea
moderna.
Celalalt concept, respectiv proces tranzitoriu discutat in acest capitol, anume tranzitia
demografica in soci
etatea moderna, consta in trecerea pop
ulatiilor
de la regimul demog
rafic
traditional, caracterizat prin niveluri inalte ale natalitatii si mortalitatii, la regimul demografic
modern carac
terizat de
niveluri scazute
ale natalitatii si
mortalitatii, dar si,
implicit, de
cresterea sperantei de
viata si de cresterea ponderii populatiei varstnice.
In general se disting trei f
aze
in procesul de tranzitie demograf
ica:

38
– in prima faza se produce o scadere a indicilor de mortalitate, intai a mortalitatii
generale si apoi a mortalitatii infantile, concomitent cu o crestere a excedentului natural al
populatiei;
– in cea de a doua faza se
produce o scadere
si a indicelui de fertilitate si implicit a
natalitatii, concomitent cu scaderea e
xceden
tului natural
al populatiei;
– in a treia faza
se inregistreaza o crestere a ponderi
i populatiei varstnice (pe fond
ul
natalitatii scazute) concomitent
cu o stabilizare
a cresterii natural
e
a populatiei.
Si tranzitia demografica in societatea moderna a fost parcursa intai in tarile de tip
european, in cele occidentale intai de toate. In continentele si zonele mai sarace ale planetei si
care au parcurs
mai tarziu sau n
u au parcurs
pana la capat pr
ocesul de morn
izare sociala,
tranzitia demografica moderna s-a produs mai tarziu,
mai incet, sau este in curs
de parcurgere.
Astazi unii specialisti vorbesc despre a doua tranzitie demografica, ce s-ar afla in faza
ei de inceput. A doua tranzitie demografica (vezi D.J. van de Kaa, 1987, apud Muresan,
Cornelia, 1999) ar face ca, in loc ca procesul de crestere a populatiei, care este consecinta
directa a tranzitiei demografice propriu-zise, sa fie stopat si astfel volumul populatiei sa se
stabilizeze, sa se declanseze un proces de scadere a volumului populatiilor. Aceasta scadere a
volumului populatiilor ar fi determinata de : un oarecare declin a familiei in general, in special
a familiei numeroase in raport cu familia restransa, de cresterea divortialitatii, de eficacitatea
la nivel
social a
contraceptiei
moderne
care duce
la scaderea
fertilitatii,
de
recurgerea
la
avort, de descresterea nuptialitatii si crest
erea ponderii coabitarii consensuale.
Se poate astfel constata ca cele doua procese tranzitorii, tranzitia demografica in
societatea moderna si tranzitia morbiditatii in societatea moderna, avanseaza concomitent si
se
interconditioneaza,
fiind
determinate
in
adancime
de
schimbarile
de
fond
proprii
civilizatiei moderne, la nivel economic, sociocultural, medical.
7.2.Masurarea si analiza principalelor dimensiunii ale sanatatii publice.
7.2.Masurarea si analiza principalelor dimensiunii ale sanatatii publice.
Principalele concepte utilizate in masurarea si analiza starii de
sanatate a populatiei, de
fapt clase de concepte pentru ca au multiple diviziuni, sunt conceptele de morbiditate si
mortalitate.
Conceptul
de mo
rbiditate,
in
definitia sa
cea
mai succin
ta,
desemneaza
fenomenul
imbolnavirilor intr-o populatie. Desigur fenomenul imbolnavirilor nu este unul omogen, este
unul complex si exista multiple clasificari ale imbolnavirilor ca fenomen. Pe moment vom
face
aici distinctia, in categoria
imbolnavirilor cu carac
ter de masa
intre: epidemie
(o boala
de massa care se propaga in populatie si se stinge intr-o perioada relativ scurta:categoria
bolilor
acute),
endemie
(boala
care
se
instaleaza
intr-o
populatie
de
o
manie
ra
permanenta:
categoria bolilor croni
ce) si pandemie (o
boala care atinge
populatii foarte mari, in
treaga
populatie a planetei, la limita: ex
. HIV/SIDA astazi).
In contextul conceptului de morbiditate, o prima varietate a acestuia, utilizata in
masurarea si analiza starii de sanatate, este morbiditatea generala. Morbiditatea generala
suprinde de o man
iera sintetica
fenomenul i
mbolnavirilor intr-o pop
ulatie dar nu permite
o
analiza de finete, in particular nu este lamuritor la nivelul comparatiilor facute intre diverse
populatii, pentru ca nu tin
e seama
de structura populatiei fun
ctie de diversele criterii.
Morbiditatea generala poate fi raportata functie de incidenta, (cazurile de imbolnaviri
nou aparute) si, respectiv, functie de prevalenta (totalitatea imbolnavirilor care exista intr-o
populatie la un moment dat, respec
tiv intr-o anumita perioa
da).
Conceptul de morbiditate generala prin incidenta este astfel util in masurarea
fenomenului i
mbolnavirilor acute
(cele mai
frecvente fiind
bolile aparatului re
spirator si
bolile
aparatului
digestiv).
Conceptul
de
morbiditate
prin
prevalenta,
de
moment
si
de

39
perioada,
este
util
in
studierea
si
masurarea
imbolnavirilor
cronice.
La
bolile
cronice
cu
perioada scurta de la imboln
avire la diagnosticare
se calculeaza si incidenta si preval
enta.
Pe linga conce
ptul de morbiditate g
enerala,
in analiza starii
de sanatate a
populatiei
este utilizat conceptul de morbiditate specifica, pe grupe de varste, pe sexe, pe medii de
resendinta si altele. Acest concept permite masurari si analize de finete, respectiv comparari
relevante.
O subdiviziune a conceptului de morbiditate, mult utilizata, este aceea de morbiditate
cu incapacitate temporara de munca. Acest concept este util in raportare la sistemul
asigurarilor sociale
. Intr-un s
ens de utili
tate apropiat
este folosit
conceptul de
morbiditate
cu
spitalizare, acesta interesand
planificarea si organ
izarea sistemului de sana
tate, ca amploare si
ca structura.
Se calculeaza
de asemen
ea indicii
morbiditatii
functie
de statusul
economic. In
functie de statusul economic, precum si de nivelul de instruire, respectiv statusul
sociocultural, se contruiesc la nivel co
nceptual pattenurile sociale ale bolii.
Un set
de distinctii
care sunt
utile
in proxi
mitatea morbiditatii
sunt cele
dintre
deficienta, incapacitate, handicap si boala.
Al
doilea set de
concepte
utilizate in
analiza
starii de
sanatate a
populatiei
este cel
care vizeaza mortalitatea. In aceasta familie conceptuala, care surprinde in esenta fenomenul
deceselor intr-o populatie, in speta intensitatea deceselor , este utilizat la un prim nivel ca
indicator global de mortalitate, rata bruta a mortalitatii care rezulta raportand numarul
deceselor la populatia medie
si inmultind cu o mie (de obicei se
raporteaza la un an). Si in
acest caz, mortalitatea generala nu permite analiza de finete si comparabilitatea intrucat nu
tine seama de structurile populatiei, nu tine seama de asemenea pe parcurul unui an de
variabilitatea sezoniera a mortalitatii.
Este utilizat apoi un indice sintetic al mortalitatii si anume cel de speranta de viata la
nastere sau de du
rata medie a vietii.
Pentru analize de finete in sfera mortalitatii este utilizat conceptul de mortalitate
specifica, functie de sex,
de varsta,
de mediu de resedin
ta, de cauze de deces si altele. Cea
mai relevanta an
aliza a mortalitatii
este mortalitatea pe ca
uze
de deces, corelat
cu sexul si
varsta.
Un indice foarte ex
presiv al
mortalitatii in general, es
te rata mortalitatii infantile ca
re
rezulta din ra
portarea
decedatilor de v
arsta sub un
an, la n
ascutii vii din
anul respectiv
inmultit cu 1000. Acest indice este vazut ca o expresie sintetica a starii de sanatate a unei
populatii
si implicit
a standardului de
viata si
a performantei sistemului de
sanatate. La n
ivel
international mortalitatea infantila variaza de la indici de 6 %o, cum este in Finlanda in
ultimele decenii, la 200 %o precum era in anii ’80 in Siera Leone. De notat aici ca
mortalitatea infantila este semnificativ mai mare la sexul masculin, decat la sexul feminin,
ca de altfel si
mortalitatea urmatoarelor segmente ale copilariei.
De mare utilitate in analiza sanatatii publice este conceptul de mortalitate materna,
care vizeaza decesele in cursul sarcinii sau intr-o perioada de 42 de zile de la terminarea
sarcinii, prin orice cauza determinata de sarcina sau agravate de sarcina, respectiv de
ingrijirile de sanatate pe care aceasta le-a solicitat. Un segment al acestui concept vizeaza
mortalitatea prin risc obstetrical si respectiv prin avort.
Un alt concept utilizat este cel de morbiditate functie de mediul de resedinta,
urban/rural.
7.3.Situatii si tendinte pe termen lung in evolutia starii de sanatate a populatiei
7.3.Situatii si tendinte pe termen lung in evolutia starii de sanatate a populatiei
Romaniei
Romaniei
In ceea ce priveste morbiditatea specifica, in Romania, conform masuratorilor si
analizelor facute de Petru Muresan, (Muresan,P.,1989) dar si ulterior, , in ultima jumatate de

40
secol exista cateva regularitati, valabile in mod direct pana la inceputul anilor 90, dar care isi
pastreaza valabilitatea intr-o masura inse
mnata si dupa 1990,pana spre zilele n
oastre:
– in mediul urban, morbiditatea este mai mare decat in mediul rural si este mai mare la
sexul feminin, comparativ cu cel masculin;
– in raport cu varsta, la grupa de varsta 30-34 de ani indicele morbiditatii este
corespunzator indicelui mediu pe tara;
– la grupa de varsta 0-14 ani, indicii de morbiditate ai mediului urban sunt mai
coborati decat in mediul rural; de la 15 ani in sus, sensul compararii se inverseaza;
– indicii minimi de morbiditate se inregistreaza la grupa de varsta 15-19 ani si sunt
semnificativ mai
scazuti
la p
opulatia ma
sculina;
–

la sexul feminin
, morbiditatea
este mai mare la toate g
rupele de v
arsta cu exceptia
grupelor 1-9 ani si peste 8
0 de ani.
In ce priveste mortal
itatea in
Romania, conform a
nalizelor realizate de Petru Muresan
(Muresan, Petru, 1989) si ulterior, aceasta este semnificativ mai mare in lunile de la sfarsitul
iernii si inceputul primaverii si relativ mai mica in lunile de la sfarsitul verii si inceputul de
toamna, Coeficientii sezonieri de mortalitate calculati pe 5 ani, sunt in Romania in ordine
descrescatoare: martie, februarie, ianuarie, aprilie, decembrie, noiembrie, octombrie, iunie,
mai, iulie, august, septembrie. De notat ca exista o mare variabilitate a morbiditatii si pe
parcursul
unei
zile:
cea
mai
inalta
rata
a
mortalitatii,
in
raport
cu
moartea
naturala
,se
inregistreaza
la orele
3 si 4
dimineata.
Conform datelor furnizate de OMS la nivel international, in jur de 60% dintre decese
se datoreaza bolilor cardiovasculare. De asemenea bolile cardiovasculare, cancerul, bolile
pulmonare
si
digestive,
detin
o
pondere
de
cca
80%
in
totalul
cauzelor
de
deces.
Conform
datelor communicate de Ministerul Sanatatii si Familiei din Romania, in ultimul trimestru al
anului
2003, pe primele locuri in
tre cauzele de deces, la nivel na
tional se situau:
–

bolile cardiovasculare: 6
2 %;
–

tumorile: 16%;
–

bolile respiratorii: 5,7
%;
–

accidentele, traumatismele, otravirile: 5,4 %.
In ceea ce priv
este mortalitatea pe cauze
de deces, corelat cu sexul
si varsta exista si
aici cateva regularitati care au fost constatate la nivelul populatiei Romaniei (Muresan Petru,
1991) si urm.:
– la
sexul m
asculin mortalitatea
este mai
mare prin
cauze care
vizeaza
bolile
infectioase si parazitare, bolile apar
atului respirator, bolile perinatale, bolile cardiovasculare;
– la sexul f
eminin, mortalitatea
este mai mare
prin bolile sarcinii
, nasterii si lauziei,
prin bolile aparatului ci
rculator (la varsta inaintata),
neoplazii;
– functie de grupele de varsta si cauzele de deces, la varsta I-a si varsta a III-a, (copii
respectiv varstnici), indicele mortalitatii este ridicat, pe cand la varsta a II-a (adultii), indicele
mortalitatii este mai scazut;
– la copii prevaleaza intre cauzele de deces, bolile acute infectioase, bolile aparatului
respirator si digestiv, decesele perinatale s
i anomaliile congenitale;
– la varstinici, prevaleaza ca si cauze de deces, bolile aparatului circulator, neoplaziile
maligne, bolile cronice degenerative in general.
Sintetic se poate afirm
a ca
in cazul copiil
or, precum si in
cazul tarilor mai
sarace,
prevaleaza
tipul
de
mortalitate
primar,
pe
cand
in
cazul
varstnicilor
si
a
tarilor
dezvoltate,
prevaleaza
tipul
de
mortalitate
evoluat.
Romania
inregistreaza
inca
un
tip
de
mortalitate
intermediar dar care balanseaza puternic spre mortalitatea evoluata. In tarile sarace
reprezentarea grafica a mortalitatii in functie de varsta ia forma literei U (mortalitate mare si
aproximativ egala la varstele a I-a si a III-a), iar in tarile bogate ia forma literei J.

41
In ce priveste rata mortalitatii infantile, expresie de fond a starii generale de sanatate a
populatiei, a
calitatii vietii
si p
erformantei sistemului
de
servicii de
sanatate ,
in Romania,
in
ultimii 20 de ani , ea s-a situat in medie in jurul a 16%0, fata de cca. 200%0 in unele tari din
Africa, dar si fata de 6%0 in tari europene precum Finlanda.
Avem, apoi, indicele de mortalitate a primei copilarii, perioada de varsta 1-4 ani.
Masuratorile si analizele efectuate in Romania, in ultimele decenii ale secolului XX
(Muresan, P.,1989), au relevat ca principalele cauze de deces la aceasta grupa de varsta sunt
urmatoarele:
– bolile aparatului respirator (cca o treime din total);
– accidentele;
– anomaliile congenitale;
– bolile infectioase (altele decat
ale aparatului respirator) si parazitare;
– tumori.
In ordinea varstei este utilizat apoi conceptul de mortalitate juvenila, corespondent
varstei 5 –14 ani. Cele mai importante cauze de deces la aceasta grupa de varsta sunt:
– leziuni traumatice
(accidente);
– bolile aparatului respirator;
– tumori;
– anomalii congenitale;
– bolile sistemului nervos.
In ce priveste mprtalitatea functie de mediul de resedinta, urban/rural, in tari precum
Romania, este de avut
in atentie diferenta
de accesibilitate si de performan
ta
a sistemului de
sanatate in mediile u
rban/rural.
7.4. Starea de sanatate a populatiei Romaniei in context international; inegalitatile
7.4. Starea de sanatate a populatiei Romaniei in context international; inegalitatile
sociale si starea de sanatate
sociale si starea de sanatate
Intr-o analiza succinta trebuie scos in evidenta, intai, faptul ca Romania a parcurs
relativ mai tarziu tranzitia de la modelul de morbiditate, respectiv mortalitate, primar la
modelul de morbiditate,
respectiv mortalitate,
evoluat, la fel
cum s-a intimplat si
in alte tari
din aceasta parte a Europei. Apoi trebuie remarcat faptul ca sistemul de sanatate din Romania
a
fost si a
rams unul
cu
un niv
el de performan
ta scazuta, c
omparativ cu ce
le exis
tente in
tarile dezvoltate. In al treilea rand trebuie precizat ca standardul de viata in Romania a fost
unul cel mult modest in ultima jumatate de secol, iar in anii care au trecut dupa 1990 s-a
inregistrat chiar
o deteriorare se
mnificativa a
acestuia.
Toate acestea fac ca starea de sanatate a populatiei in Romania per ansamblu sa fie una
problematica,
in
comparatie
cu
cea
din
tarile
dezvoltate.
Aceasta
diferenta
se
mentine
si
atunci cand starea de sanatate este analizata in diferite elemente ale ei, caz in care apar cateva
situatii
care
particularizeaza
Romania.
Astfel, Romania
a fost si ramane si du
pa 1990 pe
unul dintre
cele mai defavorizate
locuri in
tr-un cl
asament european
la capi
tolele avort,
mortalitate
materna, mortali
tate
infantila. In ce priveste avortul, la inceputul anilor ’90, in Romania se inregistrau de departe
cele mai multe avorturi din Europa, raportate la numarul de nasteri. Anume 3,1 avorturi la o
nastere. Astazi, dupa 10 ani s-a ajuns ca rata av
orturilor sa fie de aproximativ 1 la 1
ceea ce
reprezinta inca o rata ridicata a avortului la nivel european. Apoi atat mortalitatea infantila cat
si mortalitatea
materna se situeaza
in Romania
sensibil
peste 10 %o,
ceea ce
iarasi plas
eaza
tara pe unul dintre cele mai dezavantajoase locuri intr-un clasament european (ex. mortalitatea
infantila – 17 %o).
Un alt capitol la care Romania iese dezavantajos intr-o comparatie internationala este
cel al
problematicii HIV/SIDA.
Romania in
registreaza
in ultimii
14-15 ani
cel mai m
are de

42
copii infectati HIV, respectiv copii bolnavi de SIDA, din intreaga Europa, mult peste nivelul
oricarei alte tari. Este de
precizat ca
marea majoritate a acestor copii,
au contractat infec
tia in
conditii intraspitalicesti, intre anii 1987-1989, situatie neelucidata in fond nici astazi. In
ultimii ani, problematica HIV
/SIDA a revenit
in atentie cu o noua d
omensiune, si anume ce
a
care vi
zeaza
rata in
alta a
transmiterii infectiei
in ans
amblul populatiei.
Datele recen
te
estimeaza
un numa
r de
peste
8.000
cazuri H
IV/SIDA la
adulti ,
respectiv peste
6.000 caz
uri
HIV/SIDA la copii, cu precizarea
ca alte estimari
sustin ca segmentul ascuns al inf
ectarilor ar
putea face
ca
numarul total de
infectati sa
fie de
cateva ori
mai mare.
Unii specialisti
afirma
ca ar
fi chiar de 10 ori m
ai mare, ceea ce pare totusi
exagerat. De enuntat aici si semn
alul de
alarma pe care OMS l-a
tras in toamn
a anului 2003, ara
tand ca , cea m
ai inal
ta rata
de
infectare HIV in momentul de fata se inregistreaza in tarile Europei de Est si a Asiei Centrale.
Un alt capitol al sanatatii publice la care Romania se particularizeaza in sens negativ,
este cel al revenirii in
actualitate
ca problema de sa
natate publica
a unor maladii care in
deceniile precedente erau tinute sub control, ca incidenta si prevalenta. Este vorba astfel
despre boala TBC, despre sifilis, despre hepatite, despre infectii virotice sexuale precum
herpesul genital si papiloma virusul. TBC-ul si sifilisul spre exemplu sunt scapate de sub
controlul sistemului
de sanatate actualm
ente,in contextul ev
olutiilor
socio-economice, dar si
de organizare si performanta a sistemului d
e sanatate, proprii tranzitiei sociale.
O problema de sanatate mare in Romania o reprezinta de asemenea patologia prin boli
neoplazice. Aici Romania
se particularizeaza
prin incidenta si prevalenta
mare a unor forme
de
cancer,
precum c
ancerul
mamar
si
cancerul uterin
la
femei,
cancerul
pulmonar
si
colorectal la barbati, in contextul in care depistarea precoce si tratamentul in primele faze ale
bolii sunt cu totul deficitare, compara
tiv cu ceea ce se intampla in taril
e dezvoltate.
De men
tionat faptul ca a
ceste
probleme de re
lief la n
ivelul tabloului
de sanatate
publica
marcheaza
de
o
maniera
mai
accentuata
anumite
categorii
de
populatie,
cu
un
standard de viata deosebit de redus si cu acces limitat sau lipsa accesului la sistemul
ingrijirilor de sanatate. Un exemplu in acest sens il reprezinta populatia rroma, dar si
populatia
saraca
in
general.
De
asemenea
populatia
de
persoane
fara
adapost,
grupuril
e
de
imigranti pe fond de crize umanitare s.a.
Sumar
Sumar
: In
aceasta unitate de cu
rs
sunt
prezentate interdependetel
e dintre s
anatatea publica si
demografie, in planul structurii si dinamicii. Sunt de asemenea discutate tranzitia morbiditatii
si tranzitia demografica in societatea moderna. Sunt prezentate apoi principalele concepte
utilizate in
masurarea si analiza
sanatatii publice. In
final este schitata
o succinta analiza a
sanatatii publice de Rom
ania in context international.
Exercitii si aplicatii
Exercitii si aplicatii
:
Dezvoltati o
argumentatie a
supra
revenirii in
atentie
in
Romania,
ca
probleme scapate de sub contr
ol,
a TBC-ului si sifilisul
ui.

43
Modulul
Modulul
/
/
Unitatea de curs nr 8:
Sisteme institutionale de
ingrijire a sanatatii si tipuri de asigurari de sanatate in lumea
contemporana
Obiective specifice:
– conturarea
institutiilor componen
te ale sistemului de sanatate in societatea moderna
;
–

caracterizarea spitalului ca organizatie sociala; evolutia si tr
ansformarea sa.;
–

prezentarea tipurilor de sistem
e de asigurari de sanatate ;
– prezentarea evolutiei si situatiei actuale a functionalitatii sistemului de asigurari de
sanatate in Romania;
– conturarea perspectivelor in evolutia sistemelor de sanatate
.
Cuvinte cheie:
Cuvinte cheie:
sistem de sanatate, sistem institutional de ingrijire a sanatatii, spitalul,
asigurarile de sanatate, asigurarile sociale de sanatate
8.1. Sistemul institutional al ingrijirilor de
8.1. Sistemul institutional al ingrijirilor de
sanatate
sanatate
Sistemele institutionale ale ingrijirilor de sanatate in societatea moderna se edifica in
jurul spitalului, care
functioneaza ca unitate centrala
de raportare. Desigur insa ca spitalul nu
este singura institutie
in cadrul sistemelor de sanatate, exis
ta o varietate de alte institutii, care
pot
fi
clasificate,
intre a
ltele,
functie de
focaliza
rea
pe
unul
sau
altul d
intre cele
trei
faze
ale
abordarii problema
ticii
sanatatii si bolii
si anume :
–

faza de preventie a imbolnavirilor;
–

faza curativa/terapeutica;
–

faza de recuperare, reabilitare si de
reincluziune socioprofesion
ala.
In segmentul
de preven
tie,
de la tara
la tara
in s
ocietatile moderne, acti
oneaza
o serie
de institutii c
are
deruleaza programe
de promova
re a sanatatii, educatie
pentru sanatate,
prevenire a
imbolnavirilor. In
Romania sp
re exemplu
in acest
cadru
actioneaza laboratoarele
de educatie pen
tru sanatate in sf
era guvernamen
tala, respectiv
o multitudine de
organisme
nonguvernamentala sau parteneriate nonguvernamental – guvernamental. Exista in toate tarile
programe nationale de san
atate pe segmentul preventiei.
Un rol
special
pe segmentul
preventiei il joaca
institutia medicului
de familie, cu
precizarea ca
medicul de familie
joaca roluri importante s
i pe
urmatoarele doua segmente. Pe
segmentul preventiei insa, medicul de familie are atributii sporite in ce priveste asistenta
primara a starii de sanatate, careia in
utimele decenii i se acorda o importan
ta tot mai mare.
Pe seg
mentul curativ
/terapeutic, i
nstitutia
fanion
este s
pitalul. In
spital se
deruleaza
in cea mai mare masura activitatile curative. Exista insa pe linga spital centre de diagnostic si
tratament. Exista apoi centre
de zi focalizate pe
segmentul terapeutic, in
cazul acelor maladii
in care dimensiunea comportamentala este mai puternic reprezentata, respectiv acolo unde
tratamentul se poate realiza si
este mai avantajos din punct de v
edere economic si din pun
ct
de vedere psihosocial in regim ambulatoriu.
Pe segmentul de re
cuperare si
reinsertie socioprofesi
onala, functioneaza
o varietate
aparte a spitalului , anume s
pitalul de recuperare. Exista apoi o mul
titudine de
centre de zi
focalizate pe
recuperare. Spre
exemplu,
in toata
sfera
comportamentelor adi
ctive, respectiv
a
sanatatii mentale. O alta
institutie emblematica pentru segmentul de recuperare si de r
einsertie

44
este comunitatea terapeutica, de asemenea foarte utila in cazul acelor maladii in care
dimensiunea
comportamentala e
ste importanta. In
fine en
untam aici
o
alcatuire in
stitutionala
care
cunoaste o crestere
de atentie in
ultima vreme, asa numi
ta retea institutionala pen
tru
ingrijiri comunitare, care s
e adreseaza
varstinicilor si
altor persoane cu un niv
el de autonomie
personala diminuat, respectiv
cu dependeta sociala
si/sau medicala accen
tuata.
8.2.Spitalul ca organizatie sociala, evolutia si
8.2.Spitalul ca organizatie sociala, evolutia si
transformarea sa
transformarea sa
Spitalul reprezinta deci institutia centrala in sistemele de sanatate moderne. Trebuie
precizat
ca
spitalul
reprezinta,
in
fond,
o
realizare a
epocii mod
erne, el
nefiind
de
regasit ca
atare in epocile premoderne. Desigur ca el are anumite prefigurari in institutiile medico-
sociale, proprii evului mediu crestin (vezi ,spr
e exemplu, bolnitele), dar numai prefigurari.
Spitalul este o organizatie sociala aparte. In perspectiva sociologica exista trei
componente de baza care il definesc:
– o
structura socio-organi
zationala care presupune o
diviziune specific
a a muncii, tipuri de
autoritate, responsabilitati pe fiecare nivel ierarhic si r
espectiv retele de comunicare;
– o intreaga dotare tehnologica, materiala in general, care ofera mijloacele necesare pentru
realizarea scopurilor;
– un sistem de valori, functie de care se stabilesc functiile acestei institutii; in cazul spitalului,
scopul fundamental vizat consta in ingrijirea bolnavului; trebuie insa precizat ca cel putin in
spitalele clinice exista si alte scopuri
institutionale, care vizeaza cercetarea medicala
, respectiv
formarea
si dezvoltarea pr
ofesionala a me
dicilor (Radulescu, S.,2
003).
Mai ales in deceniile din urma, d
imensiunea economica a devenit tot mai vizibila si tot
mai
importanta.
Aici
intervin
e
relatia
cu
modul
de
finantare
a
spitalului,
care
tine
esentialmente de tipul de sistem de asigurari de sanatate.
Spitalul se particularizeaza apoi prin natura speciala a organizarii lui ierarhice, anume:
ierarhia nu functioneaza dupa modelul organizatiei birocratice clasice de tip industrial,
intrucat medicii n
u sunt subordonati
decat de o
maniera formal
a administratiei spitalului,
functioneaza mai degraba un control de tip colegial, manifestat printr-o supraveghere
reciproca a performantelor in virtutea unor reguli nescrise si a unor standarde de
comportament. Se poate spune astfel ca in cadrul spitalului, in corpul profesional al medicilor
exista o dubla
autoritate:
cea reprezentata
de ierarhia f
ormala
care presupune
distribuirea
functiilor si rolurilor profesionale si cea reprezentata de ierarhia informala constituita in
contextul sistemului de supraveghere colegiala. In ce p
riveste administratia de varf, orientarea
actuala merge tot mai mult spre angrenarea de manageri/adminsitratori de spital, care sunt din
ce in ce mai putini medici, si din ce in ce mai mult m
anageri de profesie.
Autori precum Erving Goffman, vad spitalul ca pe o institutie”totala” , respectiv ca pe
o subcultura aparte, in care pe langa rolurile jucate de personalul medical, o importanta
deosebita o detin rolurile jucate de pacientii internati. Prin toate acestea, spitalul se constituie
intr-un mediu al vietii cotidiene profesionale pentru personalul medical, viata cotidiana in
totalitate pentru pacientii internati. In ceea ce-i priveste pe acestia din urma, survine, la
diferite nivele,
caracterul contranga
tor al spitalului, ca
re determina
manifestarea a cee
ce
Erving Goff
mann nume
ste
viata
clandestina a
spitalului, respectiv
un intreg
set de
comportamente de adaptare secundara in conditiile unei contrangeri. In acest context se
vorbeste in ultimele decenii de
necesitatea “umanizarii spitalului”.
Prin toate
acestea, spitalul se con
tureaza ca o instituie sociala
cu caracteristici diferite
de cele ale altor institutii.

45
8.3.Asigurarile de sanatate; evolutia si situatia actuala a functionalitatii sistemului de
8.3.Asigurarile de sanatate; evolutia si situatia actuala a functionalitatii sistemului de
asigurari sociale de sanatate in Romania
asigurari sociale de sanatate in Romania
Asigurarile
de sanatate
constituie, in
tr-un fel,
nucleul
sistemului institutional
al
ingrijirilor de sanatate in lumea contemporana. Aceasta intrucat modalitatea de finantare a
sistemului si implicit cuantumul finantarii conditioneaza sistemul de sanatate atat in ce
priveste
structura
sa,
cat
si
in
ce
priveste m
arimea
sa.
Pentru
Romania
o
analiza pe
aceasta
tema
prezinta o relev
anta suplimentara in contex
tul trecerii recente la
un nou tip de asig
urari
de sanatate.
Functioneaza astazi in lume, in esenta, patru tipuri de sisteme de asigurari de sanatate :
1.

Sistemul asigurarilor de sanatate private si o
ptionale;
2.

Sistemul national de
sanatate bazat pe redistribuire din impozitele si taxele generale;
3.

Sistemul asigurarilor sociale de sanatate bazat pe constituirea de fonduri autonome din
contributii obligatorii, paritar platite, de catre angajati si
angajatori;
4.

Sistemele de sanatate de tip socialist.
1. Tara fanion pentru sistemul de
asigurari private si optionale de sanatate
asigurari private si optionale de sanatate
este
Statele Unite ale Americii, sistemul regasindu-se insa si in Africa de Sud si alte cateva tari.
Caracteristica de baza este aceea ca nu exista nici un fel de asigurari obligatorii de sanatate si
nu exista asigurari de stat. Sigur, in SUA, acest sistem se intemeiaza pe caracterul
individualist funciar
al societatii americane
si pe atitudinea
sociala de ref
uz a asistatilor .
Sistemul are cateva avantaje importante, dintre care definitorii sunt: independenta fara de
sistemul politic, caracterul inalt participativ al relatiei pacient – medic, calitatea ridicata a
serviciilor de sanatate prestate. Are insa cateva dezavantaje la fel de semnificative intre care
accesul limitat la serviciile de
sanatate si costurile ridic
ate
ale asigurarii.
In legatura cu dezavantajele mentionate marea problema a acestui tip de sistem de
asigurari o con
stituie
ramanerea in
afara sistemului
a
unor mase mari
de oame
ni, de o
rdinul
milioanelor, chiar a zecilor de milioane in anumite perioade. Datorita acestei situatii, in SUA
spre
exemplu,
sistemul
a
fost
completat
prin
decizia
de
alocare
a
unor
resurse
guvernamentale
menite
sa asigure
ingrijiri
de baza
pentru
persoanele
cu
venituri re
duse
(sistemul “Medicaid”) respectiv pentru persoanele varstnice (sistemul “Medicare”) . Per
ansamblu, nivelul cheltuielilor pentru sanatate intr-un astfel de sistem, precum cel american,
merge spre 15
% din PIB.
2.
Sistemul national de sanatate bazat pe redistribuiri din impozitele si texele
Sistemul national de sanatate bazat pe redistribuiri din impozitele si texele
generale
generale
(modelul Beveridge) functioneaza in tari precum Anglia, Canada, Italia, tarile
Scandinave.
El se bazeaza
pe impozitel
e progresive
in sistemul g
eneral
de colectare
a
impozitelor. Aceasta presupune ca oricare cetatean care are venituri legale contribuie la
finantarea sistemului si astfel este automat asigurat. Mai departe, sistemul de asigurari
lucreaza cu furnizori de servicii de sanatate doar privati, respectiv privati si publici. Asiguratii
beneficiaza
de
dreptul
liberei
alegeri
de
furnizorii
de
servicii.
Acest
sistem
de
asigurari
de
sanatate
prezinta cateva avan
taje notabile intre care:
o acoperire larga
cu servicii de sana
tate
ale populatiei, respectiv un
bun control al resurselor, aceasta desig
ur in tarile in care
sistemul
este stabilizat, coerent si nu se con
frunta cu
mari probleme
de coruptie. Sistemul n
ational de
sanatate prezinta insa si cateva dezavantaje notabile: faptul ca este dependent de factorul
politic in ceea
ce priveste nivelul alo
carilor pentru sanatate din
sistemul de colectare
generala
a
taxelor
si
impozitelor
si
caracterul
sau
centralist,
care
creaza
uneori
inflexibilitati
in
adaptarea sistemului
la nevoile
locale. De
precizat ca
in cazul
acestui sistem, niv
elul
alocarilor pentru sanatate,
este in jur de 9% din
produsul intern brut, pan
a spre 12 %.

46
3.
Sistemul de sanatate de tip socialist
Sistemul de sanatate de tip socialist
, mai functioneaza azi doar in citeva tari la nivel
mondial. El se bazeaza pe alocari de la bugetul centralizat al statului. Avantajul de principiu al
acestui tip de
sistem
este acela ca,
in principiu,
toti cetatenii
beneficiaza automat
de ing
rijiri
de santate. In fapt insa, si acesta este marele dezavantaj, serviciile disponibile sunt deficitare
si de slaba calitate, datorita subfinantarii cronice a sistemului, datorita managementului
nonperformant
si
datorita
lipsei
de c
ointeresare
a
furnizorilor
de
servicii
in
contextul
sistemului social de tip colectivist. Acesta este de altfel si motivul pentru care acest tip de
sistem de sanatate a es
uat in Romania
si alte tari dupa
1990.
4.
Sistemul asigurarilor sociale de sanatate
Sistemul asigurarilor sociale de sanatate
, finantat dintr-un fond autonom constituit prin
contributii
obligatorii
si paritar plati
te de catre
angajati si
angajatori, mai
este numit
si
sistemul de tip Bismark, dupe numele cancelarului german care a pus bazele acestui tip de
asigurari de sanatate in anii ’80 ai secolului XIX. El este astazi larg raspandit in Germania,
Franta, Belgia, Australia,
Japonia s.a. Romani
a a adoptat
si ea acest sistem in cadrul
reformei
sanatatii demarata in 1997.
Esenta
acestui tip
de asigurari de
sanatate e
ste data de carac
terul lui
social. Acesta se
bazeaza
pe
obligativitatea
contributiilor
nu
doar
pentru
ang
ajati
ci
si
pentru
angajatori.
Intervine aici
principiul redistribuiri
i. Contributiile sunt
paritare
intre ang
ajati si ang
ajatori,
spre exemplu in Romania, atat unii cat si altii au platit cite 7 % raportat la cuantumul
salariului, de la inceputul implementarii acestui sistem de asigurari de sanatate pana in anii
din urma. Prin schimbari legislative succesive s-a ajuns ca in anul 2013 contributia sa fie de
5,5% pentru angajat si de 5,2% angajator ( cu un adaos de 0,85% la angajator- contributia
aferenta concediilor de boala si indemnizatiilor de b
oala).
Contributiile acumul
ate se colecteaza
conform cerintelor ace
stui model de asi
gurari intr-un
fond
autonom
care
este
administrat
de
o
institutie
independenta
fata
de
stat,
nonguvernamentala. In Romania, aceasta este Casa Nationala de Asigurari de Sanatate ( de
precizat ca
in Romania, doua
categorii profesionale au
Case de
Asigurari Sociale de Sanatate
separate, anume este vorba despre Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate a Armatei
si Justitiei, respectiv Casa Nationala de Asigurari Sociale ale Transporturilor).
Sistemul Asigurarilor
Sociale de
Sanatate
se caracterizeaza astfel
printr-un acces
pe
scara larga
a populatiei la servicii
de sanatate, printr-un grad inalt de acoperire. Prac
tic raman
in afara sistemului doar cei care nu sunt salariati, respectiv nu au nici o forma de alte venituri
legale. Asemenea categorii de populatiei sunt, spre exemplu in Romania, o parte insemnate a
populatiei rroma care in unele cazuri nu are nici acte de identitate, sau persoanele care au avut
statutul de somer, au beneficiat apoi de ajutor social si dupa asta au iesit din orice sistem de
prestatii
sociale.
Alte
avantaje
ale
acestui
tip
de
sistem
de
asigurari
de
sanatate,
rezida
in
independenta sistemului fata
de
schimbarile politice, in
masura in care sistemul este stabilizat
si este respectata autonomia lui functionala. In ce priveste Romania, insa, de aici deriva cea
mai mare problema a nefunctionalitatii sistemului. Anume, intrucat banii se colecteaza in
Fond prin Trezoreria Statului, fondul de sanatate facand parte din bugetul consolidat al
statului, ei sun
t accesati
printr-un control
exercitat de
Ministerului Finantelor,
de Guvern
.
Ceea ce
a facut
ca
doar in
anii 2001-2002
sa se
fi acumulat
un
excedent
de 15 mii
de
miliarde lei pe care Casa Nationala de Asigurari nu l-a putut utiliza. In a doua jumatate a
anului 2003
pe fondul unor di
sfunctii si presiuni puterni
ce, s-a aprobat disponi
bilizarea a 9
mii de miliarde din excedentul de 15 mii de miliarde lei, pentru plata datoriilor acumulate.In
anii care au trecut de atunci aceste situatii s-au repetat, cu diferite amplitudini. Cert este ca in
toti acesti ani sistemul ingrijirilor de sanatate din Romania a trait o perpetua criza a lipsei de
fonduri financiare. Din motivul aratat mai inainte dar si din motive de management defectuos
si de coruptie.

47
Un alt avantaj
principial al acestui sistem,
consta in libera aleg
ere a
medicului de
familie si a celorlati furnizori de servicii de sanatate si, prin asta, stimularea competitiei intre
furnizori,
ceea
ce
trebuie
sa sti
muleze im
bunatatirea calitatii
serviciilor. Prom
ovarea
drepturilor pacientilor este o caracteristica utila a sistemului.
In ce priveste dezavantajele sistemului, este de notat faptul ca eficacitatea acestui
sistem depinde
de rata somajului
care exista
la nivelului socie
tatii, aceasta con
ditionand
cuantumul acumularilor. Apoi, acest tip de sistem
duce la cresterea costului cu forta de
munca
pentru angajatori, pentru care
asigurarile de sanatate apar ca o forma de t
axa pe munca, ca un
cost aditional. A
stfel exista ten
dinta firmelor de
a
introduce ac
easta contributie i
n costul
produselor,
ceea
ce
inseamna
transferarea
acestei
contributii
tot
pe
umerii
consumatorilor,
respectiv tendinta de a
incuraja m
unca “la negru”.
Revenind la situatia functionala a sistemului asigurarilor sociale de sanatate in
Romania, este de spus ca
aceasta este deocamdata foarte probl
ematica. Si asta in conditiile in
care reforma sanatatii in Romania este cea mai intarziata reforma. Legea in cauza a fost
adoptata in 1997, implementarea ei a debutat efectiv pe la jumatatea anului 1999 si cu toate
acestea sistemul nu functioneaza nici astazi. O alta cauza majora a nefunctionalitatii pe langa
cea care rezida in afectarea autonomiei in utilizarea fondurilor de sanatate, rezida in
ineficienta
cheltuirii resursel
or in
sistem, datorita
incompetentei
manageriale,
respectiv in
coruptia care exista in c
heltuirea fondurilor. Aceasta cauza este incriminata de organismele de
stat, vis-à-vis de
nedisponi
bilizarea excedentului acumulat.
De precizat ca sistemul asigurarilor sociale de sanate functioneaza de mult timp cu
bune
rezultate
in
mai
multe
tari.
In
Romania
functionarea
deficitara
a
sistemului
este
determinata in fon
d de
neaplicarea corespunzatoar
e a unor elemente def
initorii pentru sistem.
8.4. Perspective in evolutia sistemului institutional al ingrijirilor de sanatate
8.4. Perspective in evolutia sistemului institutional al ingrijirilor de sanatate
.
Una dintre schimbarile majore, de fond, este cea care vizeaza orientarea ferma a
sistemelor de sanatate in ultimele decenii spre prevenirea imbolnavirilor dar si spre
promovarea
sanatatii,
in
conditiile
in
care
acum
o
jumatate
de
secol,
accentul
era
doar
pe
latura curativa, terapeutica. In acelasi timp o crestere de interes si de resurse alocate cunoaste
latura respectiv
faza palea
tiva, care de
asemeni inain
te era p
utin reprezenta
ta.
Aceste
schimbari de accent se repercuteaza de o maniera specifica in structura si organizarea
sistemelor de sanatate .
Apoi, spitalul, institutia centrala a sistemelor de sanatate, se afla in evolutie. In
deceniile din urma, in mai multe tari au aparut asa numitele sisteme multispitalicesti, care
semnaleaza o tendinta de corporatizare a ingrijirii sanatatii, de edificare a unor veritabile
“complexe medicale”
.
Acestea comporta in
opinia multor specialisti, avan
taje in ce
priveste
gestionarea
resurselor
de
manie
ra optimi
zata, re
spectiv
in
ce
priveste
integrarea
organizationala a serviciilor.
Arhitectura sistemelor de sanatate cunoaste apoi o evolutie si in legatura cu ceea ce se
numeste criza costurilor pentru ingrijirea sanatatii. Costurile pentru ingrijirea sanatatii au
crescut constant in ultimele decenii, atat ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei,
cat si ca urmare a complexificarii serviciilor oferite. Acest din urma aspect determina o
anumita stratificare a serviciilor o
ferite in raport cu pachetul minim de servicii.
In fine sa mai notam schimbarile determinate de evolutiile spre ceea ce se cheama
umanizarea spitalului in raportare la tipu
l traditional de spital.
Sumar:
Sumar:
In aceasta unitate de curs este discutat sistemul institutional al ingrijirilor de
sanatate. Este
prezentat
apoi spital
ul ca
organizatie sociala.
Sunt trecute
in
revista

48
principalele
tipuri
de
sisteme
de
asigurari
de
sanatate,
pentru
a
se
insista
apoi
pe
situatia
functionala a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania.
Exercitii si aplicatii:
Exercitii si aplicatii:
Schitati o posibil
a implicare a
asistentului social, ca rol
profesional, in
activitatile specifice Casei de Asigurari de Sanatate.
Modulul/
Modulul/
Unitatea de curs nr 9
:
Asistenta
Asistenta
sociala
sociala
in
in
contextul
contextul
unor
unor
programe speciale pe domeniul sanatatii si bolii. Programul Hospice Care, Programul
programe speciale pe domeniul sanatatii si bolii. Programul Hospice Care, Programul
ingrijirilor de sanata
ingrijirilor de sanata
te la d
te la d
omiciliu, Programele C
omiciliu, Programele C
entru de zi
entru de zi
focalizate
focalizate
pe grupuri
pe grupuri
terapeutice ,grupuri de suport mutual, de dezvoltare personala,terapii ocupationale,art-
terapeutice ,grupuri de suport mutual, de dezvoltare personala,terapii ocupationale,art-
terapie si ergoterapie, Programul de ingrijiri de sanatate comunitare,Comunitatile
terapie si ergoterapie, Programul de ingrijiri de sanatate comunitare,Comunitatile
terapeutice.
terapeutice.
9.1
9.1
.
Programul
Programul
Hospice
Hospice
Care
Care
(ingrijirile de tip hospice), dezvoltat initial in Marea
Britanie, este astazi larg raspandit la nivel international. Focalizat in primul rand pe ingrijirea
bolnavilor
incurabili aflati in
faza terminala (cancer, S
IDA, s.a.), programul Hospice Care
se
particularizeaza printr-o
abordare de fond
de tip
holistic. Astfel b
olnavul este
luat in
ingrijire
in toate sferele vietii sale (la domiciliu/in familie, in spital, in grupul de apartenenta si in
comunitate)
si
in toate
palierele
definitorii
pentru el
ca
persoana
bolnava
(ingrijire propri
u-
zis medicala, ingrijire/suport psihologic, ingrijire/suport social-relational, ingrijire/suport
instrumental/material, eventual si consiliere juridica/reprezentarea intereselor).Se urmareste
obtinerea unui confort al vietii cat mai bun posibil in conditiile date precum si sustinerea
mentinerii inserarii si participarii familiale,sociale si comunitare a persoanei bolnave.
Rezultatele obtinute prin ingrijirea de tip Hospice Care sunt foarte consistente, aceasta
abordare fiin
d considerata astazi
a fi un
a dintre cel
e mai performan
te
pentru bolnavii
terminali,
unde ev
ident,
accentul
cade
pe i
ngrijirea
paleativa.
De
precizat
ca
modelul
Hospice Care, respectiv principiile care stau la baza lui, sunt transferate astazi si in programe
de ingrijire care se ad
reseaza altor categorii de bolnavi decit bolnavii terminali.
9.2.
9.2.

Programul ingrijirilor de sanatate la domiciliu
Programul ingrijirilor de sanatate la domiciliu
este astazi larg raspandit in
lume. Implementarea
unui astfel de program presu
pune interventia intr-o echi
pa complexa
in
care
alaturi
de asistenti
sociali se
gasesc
asistente medicale,
psihologi,
medic de
familie
s.a.
Ideea de baza este aceea a furnizarii in context familial/acasa a serviciilor de ingrijire
medicala si
psihosociala. O asemenea
abordare reduce
costurile af
erente spitalizarii,
acolo
unde aceasta poate fi inlocuita cu ingrijirea la domiciliu, si, in plus, in destule cazuri, permite
asigurarea
unui
climat
psihosocial
mai
bun
la
domiciliu,
in
familie.
Serviciul
furnizat
presupune asistenta/ingrijire medicala propriu-zisa, inclusiv in sfera hranirii, igienei personale
in cazul
bolnavilor cu a
utonomie re
dusa,
consiliere
si suport psiho-af
ectiv, consiliere
si
acompaniere/suport
social-relational,
inclusiv
suport
de
tip
instrumental
(menaj,cumparaturi,plata facturilor,mese la domiciliu/cathering unde este nevoie,
s.a.),consiliere juridica unde este cazul.
9.3
9.3
.
Programele de tip Centru de zi
Programele de tip Centru de zi
f
ocalizate pe
grupuri
terapeutice, g
rupuri de
suport mutual, grupuri de invatare si dezvoltare personala, de socializare si relaxare, terapii
ocupationale,art-terapie ,erg
oterapie,ludoterapie s.a. , s
unt astazi
deosebit de larg
raspandite
in toata lumea, mai ales in cea occidentala. Ele se adreseaza multor categorii de bolnavi, de
exemplu celor cu probleme in sfera sanatatii mentale, celor cu probleme in sfera
comportamentelor adictive, celor cu probleme de sanatate care implica diminuarea

49
autonomiei/participarii sociale, respectiv presupun un anume nivel de izolare,excludere si
stigmatizare sociala. Se adreseaza si unor categorii de “co-suferinzi”, precum este cazul
apartinatorilor bolnavilor cu boala alzheimer,care datorita epuizarii si deseori izolarii pe care
o implica conditia lor dezvolta ei insisi probleme de sanatate.
Organizarea si derularea activitatilor intr-un astfel de centru de zi pentru persoane cu
probleme
de
sanatate
este
de
resortul,
in
primul
rand,
a
asistentilor
sociali
si
psihologilor.
Ampla raspandire a acestui tip de programe se datoreaza rezultatelor realmente mai bune
obtinute, comparativ cu abordarile traditionale strict medicale (vezi spre exemplu
performantele
obtinute
in
recuperarea
persoanel
or
cu
comportament
adictiv
sau
in
sanatate
mintala).
9.4.Programul de ingrijiri de sanatate comunitare
9.4.Programul de ingrijiri de sanatate comunitare
in sfera asistentei psiho-sociale
in sanatate si boala este de asemenea unul dintre programele prestigioase, in baza rezultatelor
obtinute, dezvoltat si
furnizat
pentru varstnici si pentru
persoane cu proble
me de sanatate
mintala, dar nu numai.In cele doua variante,de ingrijiri comunitare rezidentiale,respectiv
nerezidentiale (in fapt,dincolo de aceste accente de fond,exista un mix rezidential-
nerezidential), un program de tip Community Care presupune un pachet de 6 tipuri de
servicii:
– servicii de baza, care includ consiliere individuala si familiala , ingrijiri medicale curente,
sevicii legate de locuire si loisir ;
– servicii de preventie care vizeaza, spre exemplu in cazul varstinicilor, preintampinarea
deteriorarii functiilor somatice, psihice si sociale, prin interventii inainte de eventualele
momente critice, in toate cele 3 domenii mentionate anterior (pentru a prezerva autonomia
personala si functionali
tatea sociala);
– servicii de adaptare si de integrare, care urmaresc dezvoltarea mijloacelor care-i permit
bolnavului cu
autonomie diminuata sa-si fru
ctifice potentialul intr-un
mod dezirabil, si
pe cat
posibil optimal,
si sa se adapteze noilor sale roluri in cadrul familiei si a comunitatii
(servicii
de suport material si financiar, servicii recreative si de relationare , suport pentru asumarea
unor roluri active in familie si
comunitate, grupuri de suport mutual);
– servicii de
sprijin/suport, care au
drept scop sa
ajute
persoanele in
cauza sa ramana
in
mediul familial s
i sa-si mentina
nealterate conditiile
de viata
( ajutor de in
tretretinere
menajera, mese servite la d
omiciliu, acompaniere,supraveg
here,insotire si vizite
amicale);
– servicii de
ingrijiri institutionale,
care vize
aza prevenirea riscuril
or
inerente un
ei vieti
solitare si incapacitatii de a duce o viata independenta, datorita diminuarii autonomiei
personale (servicii
de
ingrijire zi
lnica-h
ranire
si
igienizare,consiliere juridica
si rep
rezentarea
intereselor, ajutor financiar pentru locuinta, servicii de u
rgenta medicala si psiho-sociala, s.a.);
– servicii
de protectie, ca
re au dre
pt scop p
rotejarea
drepturilor civile
ale persoanelor
neautonome social, protejarea contra neglijentei, abuzului sau exploatarii exercitate de rude,
prieteni
sau
alte
persoane
si
asigurarea
unui
nivel
de
bunastare
adecvat
in
conditiile
date.
(
Bedard C., 1973, apud Radulescu S. 2002).
Unele servicii furnizate se regasesc si in programele de ingrijiri de sanatate la domiciliu insa
arhitectura serviciului furnizat este diferita pentru ca intentia de fond aici consta in
prezervarea
functionalitatii
sociale
si
a
autonomiei
personale
a
bolnavului,individual,in
familie si comunitate. Iar familia si comunitatea (prin institutiile si grupurile ei formale si
informale ) sunt capacitate pentru a contribui si conlucra in acest sens. Aceste ser
vicii necesita
resurse considerabile,insa in societatile vestice contributia bazata p
e voluntariat si caritate este
considerabila.
9.5.Programul Comunitatea terapeutica
9.5.Programul Comunitatea terapeutica
este de asemenea larg raspandit astazi in
tarile cu sisteme dezvoltate de servicii de asistenta (psiho)sociala, cu deosebire in ingrijirile

50
din sfera adictiilor si a sanatatii mintale. In comunitatile terapeutice,atat cele de tip laic cat si
cele de tip religios, cele mai amplu uzitate metode si instrumente terapeutice sunt terapia
ocupationala si ergoterapia,grupul de suport mutual si consilierea,grupul terapeutic,grupul de
invatare si dezvoltare personala,art-terapia.
In comunitatea terapeutica,recuperarea si reabilitarea survine in contextul unei schimbari a
modelului comportamental si a stilului de viata,ca urmare a invatarii sociale,experientiale,in
contexte protejate. Pentru ca, in fapt, comunitatile terapeutice sunt microsocietati
artificiala,dar autonome si care reproduc in cele mai multe aspecte societatile/comunitatile
naturale,excluzand doar elementele care au stat
la baza imbolnavirii (ex. Alcoolul si dro
gurile
in cazul persoanelor dependente de alcool si droguri aflate in recuperare si reabilitare psiho-
comportamentala).

Sumar
Sumar
: In
aceasta unitate de curs
sunt prezentate cele
mai importante si
mai prezente
programe
specializate
si
transdisciplinare
de
ingrijire
a
sanatatii
in
practica
ingrijirilor
de
sanatate, in care asistentul social lucreaza impreuna cu alti specialisti ( medici, asistenti
medicali, psihologi, kinetoterapeuti, artterapeuti s.a.) si in care are, alaturi de psiholog, un rol
mai proeminent decat al specialistilor
in domeniul bio-medical.
Exercitii si aplicatii:
Exercitii si aplicatii:
Argumentati, in ce fel asistentul social are un rol profesional mai
proeminent
dacat
personalul
medical
in
multe
aspecte
in
aceste
programe
complexe
transdisciplinare de ingrijire a sanatatii.