CENTRUL DE ANTRENAMENT ȘI RECREATIV PENTRU SPORTIVI [301478]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ORADEA

2017

CENTRUL DE ANTRENAMENT ȘI RECREATIV PENTRU SPORTIVI

CENTRUL DE ANTRENAMENT SI RECREATIV PENTRU SPORTIVI ÎNTRE SPAȚIALITATE ȘI CULTURĂ

Autor: ANETA-[anonimizat]: Prof.arh. [anonimizat] / 6

CAPITOLUL I INTRODUCERE / 9

A. Motivarea alegerii temei de disertație și relaționarea ei cu prediploma. Evidențierea importanței subiectului disertației pentru diplomă. / 11

B. Glosar de termeni și concepte / 12

C. Argument: [anonimizat]? Poate un centru sportiv să canalizeze tot necesarul de spații sportive și de loisir ale orașului contemporan ? / 15

D. Metoda de lucru / 16

CAPITOLUL II TEORIE

Precizarea și argumentarea ipotezelor cu care operăm

A. [anonimizat] / 18

B. [anonimizat] / 19

C. [anonimizat] / 30

D. Probleme de spațialitate pentru construcții multifuncționale si centre sportive / 37

[anonimizat]

A. [anonimizat] / 40

B. Explicarea alegerilor făcute în proiectul de diplomă și susținerea viziunii / 48

CAPITOLUL IV STUDII DE CAZ

A. Motivarea alegerii exemplelor și concluziile urmărite. / 52

B. Detalierea criteriilor de comparație. / 54

C. Studiile de caz

1.[anonimizat], Franța / 54

2. [anonimizat], Schiedam, Olanda / 58

3. [anonimizat] / 66

4. Centru de Sport cu Eco Tehnologie în Anglia / 68

D. Comparații și concluzii / 71

CAPITOLUL V ÎNCHEIERE

A. Premise teoretice care fundamentează diploma /

B. Concluzii /

C. Referințe bibliografice /

Anexe /

PLAN DE IDEI

Lucrarea urmărește să clarifice aspectele caracteristice unui centru de antrenament și recreativ pentru sportivi. [anonimizat], [anonimizat]-o și la interpretările pe care le-a primit. Pentru ca acest demers să fie unul reușit, s-a urmărit obținerea unor răspunsuri pertinente la cele mai importante întrebări legate de cele trei domenii principale: [anonimizat]. Anumite chestiuni implică o [anonimizat]-[anonimizat], dar a căror esență este relevantă și în acest caz. [anonimizat] o [anonimizat]-se în ultimul capitol.

Ce înseamnă centru de antrenament pentru sportivi în ziua de astăzi?

[anonimizat]. Acest tip de centru are la bază activitatea sportivă propriuzisă și diverse activități auxiliare care asigură buna desfășurare a activității sportive.

Activitatea sportivă se referă la pregătirea în regim de cantonament a sportivilor nominalizați în loturile naționale și olimpice.

Activitățile auxiliare se referă la  cazarea, alimentația, refacerea și recuperarea după efort și transportul sportivilor, precum și activități legate de dezvoltarea, întreținerea și exploatarea bunurilor imobile si mobile.

În perioadele în care nu sunt organizate activităti sportive și în cazul neocupării integrale a spatiilor existente , se poate organiza și alte activităti cultural-artistice, sportive și de tineret pentru alte persoane juridice și fizice la preturile și tarifele stabilite de Ministerul Tineretului și Sportului.

La nivel mondial, centrele de antrenament pentru sportivi sunt în plină ascensiune primind un important rol educațional si medical.

Care este publicul țintă?

În lumea modernă, puternic tehnologizată, totul se desfășoară în plină viteză, latura sportiva a invididului uman fiind de multe ori neglijată. În acest sens, tineretul este cel mai afectat, constituind în același timp și cea mai importantă categorie de vârstă căreia ne putem adresa atăt din punct de vedere al capacității de miscare cât și prin raportare la viitor. Pentru o deschidere cât mai amplă din punct de vedere al calității de centralizator urban, trebuie țintită întreaga comunitate. Pe langa acestia, sportivii de performanta au nevoie de o sustinere morala cat si un confort adecvat cerintelor, pemtru a-si imbunatatii performantele intr-un mediu placut si relaxant.

Poate centrul de antrenament si recreativ pentru sportivi să stimuleze relațiile comunității, micșorând diferențele dintre generații?

De ce să nu recunoaștem că pe măsură ce tineretul se avântă către tehnologie, generațiile mai în vârstă rămân tot mai în urmă. Comunicarea devine o problemă atât în sânul familiei cât și în comunitate, mărindu-se inevitabila distanță dintre generații. Trebuie urmărită o mediere acestei probleme atât prin înțelegere reciprocă cât și prin redescoperirea valorilor familiale și naționale.

Dezicerea de trecut și de istoria patriei nu poate decât să afecteze viitorul, pentru că ce suntem, dacă nu suma generațiilor precedente? Astfel ca sportul si activitatile zilnice practicate impreuna de catre familie si unirea generatiilor intr-un singur scop, acela de a face miscare si de a da starea de bine, poate fi un stimul extraordinar pentru ca acesti indivizi sa isi petreaca timpul in mod constructiv impreuna. Astfel se observa o imbunatatire a psihicului individului, prin eliberarea de stres si armonizarea interioara chiar si in relatiile cu ceilalti.

Există o tipologie spațială specifică unui centru de antrenament sportiv?

Pentru conceperea unei teme adecvate acestui program, studiul unor exemple este foarte important. Urmărirea unor cazuri palpabile, cu o vechime de implementare , relevă discrepanțele dintre previziunile din timpul proiectului și realitatea ulterioară. Se pot trage concluzii pertinente legate de efectele pe care o astfel de investiție o are în țesut și de gradul de culturalizare pe care îl obține. Se pot nota observațiile utilizatorului legate de spațialitate, utilitate, funcționalitate și stil arhitectural.

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

„Cultura este acordul tacit de a lăsa mijloacele de subzistență să dispară în urma scopului existenței.”

Existența umană, mereu sub semnul întrebării a constituit tema de dezbatere a multor filozofii, fără a putea primi un răspuns categoric. Suntem însă caracterizați de memorie și de progres, un tandem între trecut și viitor care nu poate fi evitat. Toate cunoștințele și experiențele anterioare sunt adunate sub o singură definiție: știință. Odată acceptat determinismul știință-progres, omul a urmărit promovarea acestora prin învățarea tinerilor ajungând ca din antichitate până în prezent să conceapă un program educațional complex.

Definiți de istoria noastră, ne trasăm o cultură națională, specifică fiecărui popor, împletind sentimente de patriotism și recunoștință față de strămoși cu dorința de protejare a acesteia. Istoria se scrie în fiecare zi, își pune amprenta asupra omului și a mediului său, în special a mediului construit. Transpare din fiecare casă, se ivește în fiecare loc unde memoria colectivă își găsește repere cu care să se hrănească. Nevoia omului de comemorare, de reeditare a trecutului, în intenția de a-și găsi o identitate și a se individualiza, în special în societatea contemporană, face ca acesta să prețuiacă tot mai mult valorile istoriei. Însă se poate vorbi despre o dihotomie a personalității umane, care deși construiește monumente trecutului, îl apară prin legi și îl promovează în școli, adoptă tehnologia și viteza sa, ignorând lecțiile anterioare.

Din punct de vedere arhitectural vorbim despre programe precum grădinițe, școli generale, licee, colegii, universități. Dar culturalizarea nu se oprește aici ci se întinde către multe alte domenii, arta și istoria manifestându-se în muzee, biblioteci, teatre, opere și nenumărate alte săli de spectacole și expoziții, iar sportul manifestându-se in parcuri, sali sportive, sali poilivalente, spatii de cantonament etc. Fiind programe cu mare vechime, aceste construcții sunt martori ai istoriei și ai diferitelor curente arhitecturale și estetice, constituind de multe ori simboluri reprezentative ale orașului. Este cazul Operei Garnier din Paris, a Teatrului Royal Albert Hall din Londra, a Bibliotecii din Saint Gallen sau a Bibliotecii Medicea Laurenziana din Florența. Nici muzeele nu sunt mai prejos dar de obicei ele ocupă clădiri deja construite cu un statut arhitectural de mult confirmat, cum se întâmplă cu Muzeul Luvru în palatul cu același nume, Muzeul Orsay într-o veche gară sau Muzeul Prado de asemenea într-un palat. In cele din urma, constructiile sportive sunt in plina dezvoltare peste tot in lume din punct de vedere atat arhitectural, cat si cultural, avand un rol deosebit de important pentru fiecare oras. Coloseumul din Roma este cel mai mare amfiteatru construit de romani, rezistând în mod miraculos din anul 72 până astăzi. A fost construit inițial pentru spactacole și concursuri cu gladiatori. Un alt exemplu este Wimbledon (All England Club) fiind cel mai vechi și mai prestigios turneu de tenis din lume. In urma lui vin constructii sportive cu arhitecturi inovatoare precum London Aquatics Centre, situat în Olympic Park din Londra sau Manchester Arena din Anglia.

Constrcțiile culturale ne reprezintă, satisfăcând atât nevoile spirituale cât și pe cele estetice.

A. Motivarea alegerii temei de disertație și relaționarea ei cu prediploma. Evidențierea importanței subiectului disertației pentru diplomă

Tema disertației reprezintă esențializarea condițiilor actuale cultural-sportive în paralel cu progresul tehnologic și evoluția arhitecturală a programelor de cultură sportiva. Lucrarea urmărește realizarea unui studiu al raportului între aspectele culturale, spațiale și funcționale pentru construcțiile de sport. Prin exemplele studiate se va înțelege modul de gândire al unei astfel de clădiri, adaptată nevoilor de secol XXI, îndeplinind rolul de susținere a prediplomei și diplomei. Aceasta din urmă, are ca temă Centrul de Antrenament și Recreativ pentru Sportivi din Baile Felix, subiect ales pentru actualitatea și importanța sa pentru dezvoltarea educațional-sportiva și socială a statiunii.

Ținând cont de condițiile locale de relaționare individuală în cadrul comunității și de varietatea de activități recreative pentru sportivi, turisti, locuitorii statiunii Baile Felix si al Oradiei, precum si studenții Universității Oradea, s-a constatat necesitatea îmbunătățirii acestora printr-o nouă inserție. Se impune existența unui centru sportiv, capabil să facă față cerințelor de utilitate publică și să susțină statiunea Baile Felix printr-un grad ridicat de atractivitate, devenind o prezență urbană importantă. Urmărind acest fir logic, proiectul de prediplomă are menirea de a fi un studiu de fundamentare pentru susținerea amplasamentului ales. Împreună cu disertația țintește stabilirea condițiilor urbanistice, funcționale și formale necesare atingerii scopurilor mai sus menționate. Pentru elaborarea studiului s-a urmărit punctarea celor mai importante aspecte din varietatea de centre sportive existente, marcate prin exemple, imagini, citate și scheme.

B. Glosar de termeni și concepte

Actori urbani o persoană sau parte interesată în dezvoltarea unei anumite zone. [Zandbelt & van den Berg, Big and Beautiful, Rotterdam]

Centru cultural o organizație, clădire sau complex care promovează arta și cultura. Poate fi un centru comunitar de cartier pentru arte, o institușie privată, sponsorizată de guvern sau condusă de artiști [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Comunicare acțiunea de a transmite informații prin schimbul de idei, sentimente, intenții, atitudini, așteptări, percepții sau ordine, prin vorbire, gesturi, scris, atitudine sau prin intermediul unor tehnologii auxiliare [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Cultură este o formă de viată prin care o colectivitate umană își exprimă forța creatoare. [Marin Preda]

cultura însumează valorile materiale și spirituale create de omenire după care aceasta se ghidează [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Mediatecă o instituție de cele mai multe ori publică, care conservă și oferă acces la dieferite tipuri de informații media [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Multifuncționalitate având sau îndeplinind mai multe funcțiuni fie în același timp și spațiu fie la momente diferite [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Multimedia domeniul care se ocupă cu integrarea comandată și controlată a diferitelor tipuri de informații [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Multisenzorial stimulare și implicare a mai multor simțuri pentru trăirea completă a unei anumite experiențe sau senzații [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Non-place spatiul care nu poate fi definit de relatiile intre oamenii care il ocupa, istoric, si nu este preocupat de o identitate proprie; “suprafete” fara simbolistica [Marc Auge, Oblivion, Minneapolis: University of Minnesota Press ]

Spațialitate caracterul a ceva ce este spațial, ceea ce ține de dimensiuni și proporții [The Megapolis Dictionary of Advanced Architecture, Barcelona]

Strategie plan de acțiune atent conceput pentru a atinge un scop. Arta de a dezvolta și a pune în aplicare un plan. Prin acțiune alte părti sunt inspirate, seduse sau forțate să acționeze. [Zandbelt & van den Berg, Big and Beautiful, Rotterdam]

Pol de creștere teoria polilor de creștere acreditează ideea unei unități motrice (o întreprindere, un grup de întreprinderi, o ramură industrială, o combinație de industrii), propulsoare, capabilă să inducă puternice efecte de antrenare asupra unităților ce se situează în amonte sau

aval, că și asupra zonelor geografice aflate sub incidența lor. [Turism și dezvoltare regională, Bazele teoretice ale economiei regionale, 2005, Constanța]

Politici de dezvoltare motorul transformărilor urbane. Proces la nivel urban și influența majora asupra evoluției unei zone. [Zandbelt & van den Berg, Big and Beautiful, Rotterdam]

Program funcțiuni care necesită spațiu, precum: birouri, locuințe, parcuri, infrastructuri portuare. Elemente proiectate și elaborate de un arhitect sau urbanist. [Zandbelt & van den Berg, Big and Beautiful, Rotterdam]

Sustenabilitate abilitatea de a menține o activitate fără a consuma cantități enorme de resurse, creând viitoare datorii neacoperite de viitoare beneficii. [Buijs, Tan, Tunas, Megacities, Exploring a Sustainable Future, Rotterdam]

C. Argument: Care este relația statiune – centru sportiv în ziua de astăzi? Poate un centru sportiv să canalizeze tot necesarul de spații sportive și de loisir ale orașului contemporan ?

„Prin educație se formează un popor cu o conștiință unitară și o civilizație proprie. Mai mult ca altă dată, înțelegem cât de importantă și necesară este această sarcină pentru cei care ne vor determina viitorul. Studiul este parte al acestui drum educațional către reconstruirea spiritului uman.”

Orașele sunt o coordonată indispensabilă a vieții, pentru majoritatea dintre noi. Ele ne definesc existența, ne modelează felul de a fi din punct de vedere comportamental. Orașul poate funcționa numai prin efortul cumulativ al ideilor vizionare și eficiente, prin implicarea tuturor, de la primar, organizații civice, organizații nonguvernamentale, arhitecți, oameni de afaceri, planificatori până la omul de rând.

O gândire unitară poate determina îmbunătățirea calității unui loc și poate modifica direcția în care se îndreaptă un oraș. Orașele, implicit statiunile, sunt dependente de cei care le populează, pierzându-și orice valoare prin abandon așa cum s-a întamplat cu cele părăsite în urma conflictelor armate sau și mai rău cu orașele construite și neutilizate din China din cauza lipsei locurilor de muncă. O zonă urbană crește în timp, acumulând experiență și istorie și se întinde în teritoriu atăt cât îi permit situația financiară și conexiunea la rețelele de transport.

Instituțiile educațional-sportive și culturale nu numai că formează personalitatea și gândirea umană dar sunt și cele mai importante spații de loisir. Prin multifuncționalitate, un centru sportiv devine capabil să acomodeze un număr mare de utilizatori cu cerințe variate. Programul de funcționare poate fi extrem de flexibil, menținând astfel activitatea continuă în zonă, spațiul public pe care îl determină fiind mereu utilizat și populat. Se poate vorbi și de o chestiune de securitate și de scădere a infracționalității.

Programele sportive se adresează tutror categoriilor sociale, fără discriminare, dar totusi cu prioritate fiind sportivii de performanta care vin sa isi faca antrenamentele, sa se refaca dupa accidentari si pentru relaxare. Insa, datorita unui program bine stabilit pentru a nu incurca antrenamentele sportivilor, cei care doresc sa ajunga intr-un astfel de centru sportiv vor avea acces cu usurinta, astfel transformându-se într-unul dintre cele mai importante locuri ale statiunii.

D. Metoda de lucru

Pentru realizarea lucrării, metoda de lucru a inclus cercetarea unor materiale scrise, fotografice și desenate, aprofundarea terminologiei specifice, înregistrarea unor date statistice și o analiză pe teren. Aspectul cel mai important în domeniul centrelor sportive îl reprezintă raportul în continuă schimbare dintre caracteristicile sportive, funcționale și spațiale, la care se adaugă tehnologia modernă ce duce la crearea unui tip de centru sportiv orientat puternic către viitor.

Lucrarea se bazează pe studiul legăturii statiune – centru sportiv, punându-se accentul pe trăsăturile specifice locale imprimate în tipul de arhitectură și în programele derulate în cadrul centrelor. În acest sens au fost studiate exemplele: …………………………….

…………………………………

și Centrul Sportiv și Recreativ în Saint-Cloud, Franța, justificate prin colaborarea proiectelor de cercetare: Marc Auge, Oblivion, Cosmin Caciuc, Supra-teoretizarea arhitecturii, Ciprian Mihail, Altfel de spații, Daniela Rădulescu, Arhitectura centrelor culturale moderne, Carmen Dumitrescu, Comunicare și identitate în design, arhitectură și urbanism, Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri și structuri, Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O altă serie de exemple susțin demersul cultural și întăresc concluziile cercetării: Centrul de tineret Euralille din Lille, Centrul Heydar Aliyev din Baku,

Centrul de Cultură și Convenții din Luzerna, Centrul Cultural Georges Pompidou din Paris, Centrul Cultural Plassen din Molde, și multe altele incluzând săli de spectacole și galerii de artă.

In cazul de la Baile Felix din comuna Sanmartin, studiul se bazează pe cunoașterea sitului, pe analizarea întregii zone din sud-ul și a centrului statiunii si pe lectura documentelor oficiale publicate de Ministerul Tineretului si Sportului și de Primăria Comunei Sanmartin. La acestea se adaugă studiul unor lucrări de referință pentru istoria orașului Oradea precum: Asociațiile culturale românești din Oradea și județul Bihor în perioada interbelică, Manifestări cultural –artistice românești din Oradea și județul Bihor în perioada interbelică, ambele aparținându-i lui Radu Românașcu.

Logica lucrării urmează o structură lineară, cu o succesiune de capitole ce urmăresc aprofundarea temei alese în toate aspectele. Disertația este planificată pornind de la ideile generale, atinge apoi conceptele operaționale, apoi studiile de caz pentru ca în final să argumenteze soluția pentru programul lucrării de diplomă. Astfel sunt definite premisele strategiei culturale pentru Centrul Cultural și Recreativ pentru Tineret din Oradea și se concluzionază etapele premergătoare intervenției.

CAPITOLUL II

TEORIE

Precizarea și argumentarea ipotezelor cu care operăm.

A. Centrul sportiv din punct de vedere istoric – spatial si functional

Sportul este activitatea prezentă în toate perioadele istorice, ca element important al pregătirii tinerei generații pentru exigențele vieții sociale.

Sportul a apărut în istoria societății după educația fizică și nu are dreptul să o anuleze. El a căpătat o amploare deosebită după reluarea Jocurilor Olimpice în anul 1896 și sub impulsul acestora. În secolul al XIX-lea a fost un sport  “modern”, racordat la cuceririle tehnice și științifice specifice. În secolul al XX-lea a devenit un sport “contemporan”, cu anumite caracteristici specifice, între care se remarcă, mai ales, universalismul (din care face parte și fair-play-ul). Sportul a apărut ca o necesitate a vieții sociale prin practicarea deprinderilor motrice naturale (alergări, sărituri, aruncări) sub formă de întrecere.

Caracteristicile sportului

– Este un fenomen social. A apărut în istoria societății umane după educația fizică. A luat o amploare deosebită după reluarea în 1896 a Jocurilor Olimpice.

–  Este deosebit de complex.

– Contribuie la asigurarea unei stări optime de sănătate și a unei dezvoltări fizice corecte și armonioase.

– Contribuie la dezvoltarea gustului pentru mișcare (atât ca practicant cât și ca spectator).

– Contribuie la integrarea socială a individului.

– Are un caracter competitiv.

B. Sportul ca si cultura – cauze determinante și întrupări

SPORTUL DEFINITIE SI CARACTERISTICI

În dicționare cuvântul "sport" este definit drept ”complex de exerciții fizice și de jocuri practicate în mod metodic, cu scopul de a dezvolta, de a întări și de a educa voința, curajul, inițiativa și disciplina; fiecare dintre formele particulare, reglementate ale acestei activități”  dar și   ”totalitate de exerciții fizice și de jocuri practicate metodic și sistematic în vederea întăririi organismului, dezvoltării voinței și a obținerii unor performanțe." (DEX, 1998)

Fenomenul de practicare al exercițiilor fizice uimește prin varietatea activităților. Prin sport, oamenii se relaxează, sunt distrași de la probleme apăsătoare și alte surse de stres, mintea lor, eliberată de gânduri negre, devine în principiu mai creativă, asociațiile mentale mai bogate, se nasc noi strategii de rezolvare a problemelor, astfel încât câștigă și procesele cognitive.

“Minte sănătoasă în corp sănătos” are o acoperire largă când e vorba de dezvoltarea personalității în ansamblu, cuprinzând și stima de sine. Prin optimizarea somatică (mai bună circulație sanguină, reglarea ritmului cardiac, echilibru hormonal, întărirea musculară, evitarea supraponderalității etc.), sportul contribuie și la o mai înaltă prețuire de sine, printr-o mai însemnată pondere a sinelui fizic (percepția propriului corp) în concepția generală de sine.

Dacă realizăm o conexiune între calitatea vieții de ansamblu a oamenilor și modalitățile de petrecere a timpului liber  nu e greu de observat faptul că procentele ridicate ale celor care practică sistematic exercițiul fizic din rândul populației totale este el însuși un indicator al unei societăți cu un oarecare grad de dezvoltare. Conștientizarea faptului că stilul de viață (având și componenta activităților fizice și de recreere prin sport) are un impact major – dacă nu covârșitor – asupra sănătății și prelungirii speranței de viață, este unul din factorii care conduc la această situație în statele avansate. Lucrurile stau însă diferit pentru statele mai sărace. Pe de o parte, oamenii săraci, mai ales cei din mediul rural sau din categorii socio-profesionale inferioare practică vrând-nevrând „sportul” supraviețuirii (care le ia foarte mult din timpul zilei), iar în general ei fac efort fizic. Pe de altă parte, chiar dacă ar vrea să facă sport de plăcere, condițiile materiale le permit într-o mică măsură să aleagă un sport care presupune și costuri. Este vorba, pentru această din urmă categorie, de un grad scăzut de informare și educație în și pentru sport, și de preponderența altor valori ale vieții personale, mai precis cele centrate în special pe obținerea mijloacelor de subzistență, creșterea copiilor, respectarea valorilor tradiționale. Astfel, loisirul (unde se încadrează și hobby-urile sportive) e posibil să nu ocupe un loc esențial în scala valorilor acestor indivizi, el fiind suprapus, în opțiunile lor de viață, tot preocupărilor din sfera familiei, comunității, profesiei etc.

„Prin informațiile ce oglindesc influența și interrelațiile dintre sistemele de acționare și răspunsul performanțial al sportivului, antrenorul își va putea menține postul de comandă al procesului de pregătire, dirijându-l spre capacitatea ma ximă de exprimare”

[foto 1] Centrul Heydar Alyiev, (Zaha Hadid Group)

Culturalizarea sportului este un mod eficient de a aduce oamenilor ideea de "sport", de necesitate a sportului ca un stil de viata. Prin tratarea sportului ca o cultura, aducem in valoare importanta acestuia, atat din punct de vedere istoric, cat si in prezent si viitor. Datorita timpului si tehnologiei in care ne aflam, tindem sa uitam de aceasta parte a vietii noastre, astfel ca constructia unor spatii special amenajate pentru practicarea sportului, are ca efect cresterea interesului a indivizilor fata de activitatile fizice, fie din simpla curiozitate la inceput, fie din pura placere a conditiilor care i se ofera pentru a putea practica sport. Studiind conceptia de viata al unor indivizi, am ajuns la ideea ca multi oameni si-ar dori sa practice anumite sporturi, insa nu sunt multumiti de amenajarea spatiilor sportive, sau neamenajarea deloc al lor, sau pur si simplu de distanta de deplasare pana in acel loc.

DEFINIȚIA CULTURII SPORTIVE ȘI EXPRIMAREA EI ÎN ARHITECTURĂ

Cultura joacă un rol important în societate fiind elementul distinctiv al fiecărei populații. „Este tot ce a rămas în om atunci când el a uitat tot”. Însumează valorile materiale și spirituale create de omenire întru buna dezvoltare a societății și întru crearea unor limite morale. Noțiunea de "cultural" definește o calitate, o proprietate și descrie activități legate de cunoaștere. Cultura, chiar si cea sportiva, trebuie privită ca modul de viață al invididului și al societăților, iar arhitectura ca un mijloc de exprimare a ei. Însă, ceea ce se petrece în spațiul cultural sportiv mondial in momentul de față este dovada unei perpetue segregări a ideilor generatoare a noțiunii de cultură sportivă. Implicarea tehnologiei în transmiterea sportului către alte generații schimbă modalitatea ei de a se transpune prin arhitectură. Ceea ce rămâne este nevoia de a fi transmisă, cultura fiind unica resursă regenerabilă de pe planetă, fapt care tranzitează programul de arhitectură care servește cultura sportiva schimbând permanent forma sa de expresie. Orașele au fost încă din antichitate palimsestul umanității, arhitectura lor fiind martoră a valorilor culturale deținute de un anumit popor într-o anumită perioadă. Niciodată lecturarea unei urbe nu a fost mai prejos de suma exponatelor muzeale sau a carților de istorie, fiind dovada vie a tot ceea ce înseamnă trecut.

[foto 2] Muzeul Orsay, (Jean Phillip)

Un caz deosebit de utilizare a arhitecturii pentru atragerea atenției asupra culturii locale, îl constituie Centrul Heydar Aliyev din Baku. Conducerea din Azerbaijan a decis adoptarea unui decret prin care să întărească fundația civilizației sale, să promoveze valorile naționale și să unească poporul în jurul unei ideologi comune așa cum a fost ea promovată de Heydar Aliyev. În plus, implementează proiecte de dezvoltare științifică, educațională, sportivă, culturală și economică. Toate aceste vise și lupte pentru progres s-au întrupat în clădirea proiectată de Zaha Hadid, arhitect cu renume, aleasă special pentru acest fapt și pentru stilul său deosebit.

CONCEPTUL DE CENTRU SPORTIV RELAȚIONAT CONCEPTULUI DE LOISIR

Pornind de la premisa ca putem atribui spațiului o anumită valoare prin simbolurile pe care i le atașăm, cultura, ca simbol emergent al unei societăți evoluate, poate și reușește să ofere un caracter aparte spațiului căruia i se atașează. Este cazul muzeului Orsay, unde expoziția are loc într-o fostă gară dezafectată, fapt ce însă nu este perceptil în timpul parcursului artistic. Din acest moment, caracterul spațiului trebuie să definească măsura în care cultura societății respective își pune amprenta asupra conceptelor pe care le dezvoltă. Desigur, aici vorbim despre un centru sportiv, unde nevoia unui spatiu de liosir este la fel de mare ca si in cazul oricarui spatiu public. România, ca platformă de dezvoltare a unui spațiu sportiv precum cel propus de această lucrare este reprezentată de o generație foarte tânără și din acest motiv și mai puțin atașată de tradiții. Putem spune deci că în acest caz aparte locul propice dezvoltării unui astfel de program de arhitectură este cerut de generația tânără și ca atare trebuie să fie la îndemână. Situl ales susține această idee și întărește întreg șirul de relații stabilite între loisir și centru sportiv ca program de arhitectură.

În acest context este esențială definirea conceptul de loisir care vine de la latinescul licere și desemnează disponibilitatea, posibilitatea de a face ceea ce se dorește (" a fi permis"), a face orice după bunul plac, fără nici o altă constrângere. În evoluția sa termenul a cunoscut

interpretări diferite: de la loisirul lui Socrate care semnifica autocunoașterea, la o activitate intelectuală reprezentând timpul consacrat studiului a lui Platon și până la asocierea loisirului cu modul în care ne petrecem timpul liber din perioada medievală. Importanța loisirului este vitală deci în analiza spațiului sportiv întrucât acestuia îi revine sarcina reprezentării fizice a limitelor acestui tip de spațiu.

Loisirul este un mediu construit social creat prin accepțiunea unui număr de participanți asupra caracterului ce se impune acelui spațiu. Reluând o idee începută în capitolul anterior, referitoare la asocierea unui spațiu al cărui parametri îi cunoaștem cu un tip de spațiu pe care atunci îl experimentăm pentru prima dată, Jean Baudrillard, filozof și sociolog francez, afirma că „valoarea este termenul care corespunde noțiunii de schimb și de comparație”. Așadar raportarea la un spațiu cu referire la un altul are rolul de a da valoare acelui loc. Din acest motiv este esențială și chiar vitală cercetarea felului în care participanții percep un spațiu și asocierile cognitive ale acestora cu privire la entitatea aleasă. Desigur, rezultatul unui astfel de studiu nu poate fi în totalitate obiectiv întrucât bagajul cultural sportiv al fiecărui individ nu este cuantificabil. Putem în schimb să vorbim despre o relevanță a spațiului ales drept loisir sportiv, funcție de modalitatea în care acesta își transmite mesajul. Față de mediul fizic, mediul social este o noțiune abstractă care depinde foarte mult de structurile sociale pe care le reprezintă și felul în care acestea aleg să-și concretizeze mesajele spațiale prin cadrul construit. Conceperea spațiului necesită o acumulare treptată de experiență, fiind un atribut al educației.Valoarea este însă ceva relativ și, din acest punct de vedere, valoarea istorică și valoarea de raritate sau de unicat ale unui reper, nu constituie excepții. Ceea ce pentru unii este sau poate constitui un reper util la orientarea și reorientarea în spațiu, poate să nu aibă nici o semnificație pentru un alt individ. Baza piramidei cunoașterii este una primară, stabilită prin natura umană, însă cunoașterea culturală este vârful piramidei, iar fiecare individ parcurge etapele acestea către top în felul său propriu. Legătura dintre semnificat și semnificant este deci importantă întrucât stabilirea unei conexiuni identificabile cu același grad de valoare trebuie să fie accesibilă unui număr cât mai mare de participanți. Publicul țintă în cazul acestui program de arhitectură este generația tânără. Așadar în vederea stabilirii unei relații clare între semnificat și semnificant,

obiectul de arhitectura propus trebuie să aibă "limbajul" folosit de publicul căruia i se adresează astfel încât mesajul să fie decodificat unitar de către toți participanții.

Centru sportiv în accepțiunea publicului țintă este un spațiu recreațional, cu multiple valențe sportive si culturale, care transmite un mesaj puternic, emblematic și care se impune atât prin impactul pe care îl produce în cercurile sociale (ca nivel de atractivitate) cât și prin arhitectura sa. De aici identificăm un rol major al amplasamentului în decizia de proiectare, ancorarea lui în țesutul stațiunii, în modul de relaționare cu contextul și gradul lui de adaptabilitate la nou. Întrucât tinerii sunt atrași de spectaculos, grandios și în general de proporții, constatăm că spațiul la care se ajunge este depersonalizat într-o oarecare măsură. Devine cumva un spațiu non-loc. Un spațiu la fel de impersonal precum un aeroport. În cartea sa, Experimentul Cățelu, Florin Biciușcă folosește o paralelă interesantă cu filmul Terminalul. Relația dintre un spațiu formal, public și atât de impersonal precum un aeroport se schimbă fundamental pentru personajul principal care ajunge să îi cunoască mecanismele și să îl perceapă diferit. Acest lucru ni se întâmplă și nouă ori de câte ori ne acordăm timp perceperii unui spațiu pe îndelete. După cum spunea filozoful român Alexandru Dragomir, „pentru a percepe arhitectura, trebuie să-i dăm târcoale". Poate din acest motiv spațiile de tranzit nu sunt pe deplin apreciate și devin non-place-uri.

Pentru a nu cădea în derizoriu, un spațiu de loisir cu destinație cultural-sportivă va necesita întrunirea unui set de atribute care să îi susțină cauza. Totodată, acest spațiu nu urmărește crearea unui neajuns ci satisfacerea unor nevoi. În acest caz nu este vorba de nevoi ale trupului ci mai degrabă ale spiritului. Hrana spirituală este bazată pe două concepte importante: planul perceptual (senzoriomotor) și cel reprezentațional (psihointelectual). Numai astfel putem structura reprezentarea unui spațiu.

[foto 3] Centrul Cultural Mostar, (Vecernjakov Pekat)

YOUTH CENTER/CENTRU PENTRU TINERET

Centrele pentru tineret sunt locuri dedicate întâlnirilor între tineri, unde aceștia pot participa la activități sportive precum fotbal, baschet, tenis de masă, sau se pot recrea cu jocuri video, spectacole, ateliere sau chiar și activități religioase. Astfel de centre au fost concepute pentru a oferi o ocupație adolescenților și pentru a le deschide apetitul către o posibilă meserie. Mai ales în Statele Unite, statul a dus o campanie asiduă de înmulțire a acestor centre pentru a scădea rata criminalității și a consumului de droguri în rândul minorilor. De multe ori, au fost angajați supraveghetori cu pregătire în domeniul psihologiei infantile ce țin cursuri pe teme variate urmărind creșterea încrederii de sine și oferă îndrumare spirituală. Exemple semnificative în acest sens sunt The Boys and Girls Clubs of America în Statele Unite și Ambition, o rețea de peste 3500 de cluburi, grupuri și proiecte conduse de tineri voluntari. Acest tip de funcțiune are un puternic rol social în dezvoltarea personalității individuale și în crearea unei comunități mai sigure și mai unite. Adolescenților li se oferă șansa de a-și face noi prieteni și de a practica diverse activități. Participarea la ateliere de creație, evenimente caritabile și prelegeri pe teme de sănătate, umanism, cultură și științe sociale, deschide noi orizonturi în mințile fragede și răspunde la multe dintre întrebările specifice vârstei. La nivel global se poate vorbi chiar și de Centrul European de Tineret de la Strasbourg asociat Consiliului European, care a fost implementat pentru programul de educare a tinerilor pentru adaptarea la societatea actuală și la problemele ei de natură economică ți socială.

Centrele culturale pentru tineret există pentru a asigura conferirea rolului potrivit în societate tinerei generații. Aceștia trebuie să-și înțeleagă poziția în procesele sociale ce se desfășoară în oraș aducându-și contribuția la viața sportivă, culturală și socio politică a comunității. Este încurajată implicarea organizațiilor non guvernamentale și non profit, a grupurilor de cercetare și a diferitelor personalități cu înclinații didactice. Toți fiind grupați sub același acoperiș conclucrează la creșterea profesionalismului inițiativelor tinerilor, oferind oportunități pentru schimbări sociale. Există programe deschise tuturor locuitorilor comunității care doresc să-ți fructifice potențialul în domenii precum sport, artă, cultură și științe sociale. Nu se pune

problema unei simple injecții de cultură ci a unui flux continuu menit să satisfacă cerința de evenimente educative și estetice ale comunității. În timp, succederea acestor programe va pune în mișcare un întreg proces de ridicare a standardelor de instruire a populației, propagându-se ulterior în creșterea siguranței și libertății vieții și a deschiderii către lumea europeană și a oportunitățiilor ce-i urmează. De exemplu, în Mostar, Bosnia Herțegovina, Centrul cultural pentru tineret Abrasevic a fost prima clădire reconstruită după război la inițiativa tineretului local care se luptă cu segregarea dintre diferitele grupuri etnice și cu neîncrederea în siguranța vieții de zi cu zi.

Obiectivele lor sunt de a dezvolta o societate civilă utilizând idei progresiste și abordând proiecte cu scopul de a schimba situația sportivă, culturală și socio-politică existentă. Centrul nu oferă numai spațiul și mijloacele tehnologice necesare pentru derularea activităților, dar le crește eficiența, și le mărește vizibilitatea și impactul atât în Mostar cât și la nivel internațional. Oferă un exemplu motivațional, devenind modelul de urmat pentru tinerii care doresc să se implice activ în crearea unei scene culturale alternative. Activitățile cu publicul sunt menite să dezvolte relațiile cu autoritățile locale și internaționale și cresc gradul de conștientizare al cetățenilor.

Centrele culturale pentru tineret se regăsesc acolo unde se simte nevoia unui spațiu public deschis pentru demonstrații sportive, culturale și estetice de calitate. Este atât locul de producție cât și scena de prezentare a celor mai noi expresii artistice.

C. Centru sportiv – funcțiuni

ROLUL SPORTULUI ȘI DESCRIEREA CELOR DOUĂ PRINCIPII RECUNOSCUTE: COMUNICAREA ȘI CREATIVITATEA

Relațiile între indivizi și între individ și societate, au la bază principiul comunicării directe, al interacțiunii fizice și spirituale, neexistând altă formă nouă sau inovatoare pentru a realiza această dependență.

Comunicarea stă la baza definirii speciei noastre și este și cea mai importantă funcție în ceea ce înseamnă progres. Fără comunicare nu este posibilă relaționarea umană, interdependența atingând cote utopice. Această utopie poate fi depășită tocmai prin comunicare. În era tehnologiei ne regăsim deseori în fața unor impedimente legate de timp mai mult decât de mijloace prin care să relaționăm și să comunicăm. În proiectarea de arhitectură se poate interveni întratât încât să facă comunicarea inevitabilă. Un exemplu pe cât de amuzant, pe atât de interesant ca model de studiu este propunerea lui Steve Jobs pentru noul sediu Apple din orașul Cupertino, Statele Unite. Proiectul arhitectural a fost îndeaproape urmărit de acesta, care în virtutea menținerii comunicării între diferitele departamente ale firmei a mers până la proiectarea unei singure toalete pentru 3 etaje de clădire. Justificarea sa a fost aceea că parcurgând traseul pentru satisfacerea unor nevoi fiziologice, angajații vor zăbovi în holul principal în vederea socializării și a comunicării. În plus, întâlnirea dintre angajații din diverse departamente și comunicarea în situații întâmplătoare precum cele prilejuite de această abordarea a proiectării ar putea fi creativă. Teoriile comunicării susțin ipoteza că apariția creativității în situații nedeterminate este mai probabilă decât atunci când este programată. Iată deci că prin comunicare asigurăm dispoziții emoționale și intelectuale asemănătoare, moduri similare de a răspunde la așteptări și cerințe pentru că esența existenței în societate o reprezintă comunicarea între indivizi.

[foto 4] Centrul Cultural Plassen, (Adam Mork)

Creativitatea este capacitatea de a crea, de a produce valori. Omul, prin cele mai ascunse gânduri ale sale, fie ele creative sau distructive, a consolidat un arbore evolutiv, baza unei societăți stabile. Creativitatea este o capacitate mai complexă. Ea face posibilă obținerea de produse reale sau pur mentale, constituind un progres în planul social.

Componenta principală a creativității o constituie imaginația, dar creația de valoare reală mai presupune și o motivație, dorința de a realiza ceva nou, ceva deosebit. De aici, invervenția arhitectului poate avea un impact asupra individului sau nu. După cum menționam anterior, omul trebuie să simtă că se conectează cumva cu spațiul în care se află. Dacă această parte a proiectării eșuează, individul se regăsește într-un non place. Odată rezolvată această problemă, arhitectului îi revine meritul de a fi creat un spațiu „mentaly challenging" ( sintagma în traducere ar deveni "provocator de imaginație").

Centrul Cultural Plassen, din Molde, Norvegia, este deosebit prin capacitatea sa de a înveseli oamenii. Primăria locală a raportat o îmbunătățire substanțială a stării de spirit a comunității, după ce oamenii au frecventat centrul. Având o formă în pantă, este asemănător unei benzi Mobius în colțuri, putând fi accesat din multiple direcții cu o varietate de trasee interioare și exterioare. Este un centru de spectacole atât la scara individului cât și la scară urbană, fiind gazda unui important festival de jazz care are loc anual nu numai în interior ci și în exterior.

Creativitatea este în mod indispensabil legată de spațiul în care procesul are loc. În antichitate, agora reprezenta spațiul public al cetățenilor în care aceștia aveau libertatea de a se exprima, iar caracterul acelui spațiu era acela de a fi contextul perfect pentru oratori.

Cum centrul sportiv propune existența unor funcțiuni specifice exercitării acestor activități de comunicare și împărtășire de idei dar și de exprimare și expresie a unor forme de artă, creativitate și inovație, trebuie să luăm în considerare aceste aspecte de ordin sociologic și psiho-social ale comunicării și creativității.

Sportului îi revine ultimul, dar nu cel din urmă rolul de a media și jongla spații cu activități ce presupun muncă individuală cu cele care implică colectivitatea si socializarea. În cultura și tradiția noastră nu a intrat suficient de bine această caracteristică încă. Începând de acum, în

acest plan al evoluției social-cultural-sportive, România se regăsește în faza de preluare fără o bază, iar în absența acesteia, procesul este mimetic reprodus după cel occidental. Mai specific, activitatea de team-building, este prea puțin înțeleasă de societatea noastră și chiar neglijată. Workshopurile și brainstormingurile reprezintă o inestimabilă resursă regenerabilă de creativitate și cultură. Inexistența la noi a unor spații dedicate acestor activități se resimte în toate sectoarele economice ale țării noastre. Tocmai asta își propune acest demers de proiectare. Sportul creste capacitatea omului de a interactiona, de a se perfectiona din punct de vedere spiritual si fizic. Intervenția este vădit menită să ofere tinerilor posibilitatea de a-și stimula simțurile, creativitatea, de a-și spori cunoașterea, de a-și expune proiectele și nu în ultimul rând de a se relaxa într-un mediu plăcut și rezervat special scopului comunicării interumane.

TEHNOLOGIA MODERNĂ – ERA COMPUTERIZATĂ

În societatea modernă interacțiunea umană capătă noi valențe, evoluând de la simpla conversație la relații la distanță promovate prin intermediul tehnologiei. Internetul, calculatorul și restul de gadgeturi au devenit esențiale în comunicarea interumană, înlocuind ideea mai romantică de scrisori sau întâlniri prestabilite. O comparație între cele două sisteme nu-și mai are rostul, fiecare aparținând unei perioade diferite, prezentul situându-se categoric în era informatică. În acest sens, centrul sportiv care țintește să promoveze comunicarea între tineri este de neconceput fără tehnologie și fără aportul său la progresul științei și al tehnicilor de predare. Aparatura nu poate lipsi dintr-o sală de curs, de recreere sau chiar de sport.

Principalul scop al tehnologiilor moderne este conexiunea la infomație, formarea de relații infinite între entități. Conectarea lor este esențială în crearea unui mediu cât mai prielnic și ușor de adaptat pentru om, în care acesta își cultivă spiritul încă de la naștere. Hrana spirituală constă în gradul de deschidere a omului către ceea ce îl înconjoară și felul în care aceasta relaționează și

comunică. Sportul, ca parte intrinsecă unui spirit deschis este tipul de activitate care incearca sa limiteze timpul petrecut in fata aparatelor si a calculatoarelor, reusind sa uneasca oamenii din apropiere, prin comunicare directa unul cu celalalt. Totusi, apeleaza si la tehnologie pentru ca tinerii care apeleaza la acest centru, sa poata impartasi informatiile si activitatile pe care le practica cu cei de la distranta, fara ca utilizatorii sa simta o constrangere. Alocarea de spații dedicate unor astfel de conexiuni și comunicări schimbă natura acestui tip de informație și îl pune pe un rang superior. Este firesc să apară spații dedicate ce metamorfozează funcțiuni clasice în forme noi. Este cazul mediatecii, hibrid între bibliotecă și informația în format electronic, al muzeului virtual, cu holograme ce înlocuiesc exponatele fizice, și de ce nu al cinematografelor în detrimentul scenei de teatru. Apar astfel spații pe care le înțelegem în diverse forme. Un exemplu foarte cuoscut de mediatecă este cea de la Sendai proiectată de câștigătorul premiului Pritzker, Toio Ito, care concepe unul dintre cele mai importante repere arhitecturale ale arhitecturii multifuncționale, accesibilă publicului în nenumărate feluri, cu un partiu lizibil din orice punct.

Are loc astfel și o dematerializare a spațiului tradițional acceptat ca spațiu cultural prin tranformarea monumentalului depozitar de cultură într-un spațiu ce poate fi personalizat de fiecare individ în parte. Diversificarea mijloacelor de prezentare precum și mutația spațiului de consultare a informațiilor produce la nivel psihosomatic schimbări de percepție a acestor spații. Astfel locuri depozitare fizice devin locuri golite de experiența senzorială lăsând loc experienței virtuale. Se poate vorbi despre un pret pe care îl plătim în această evoluție de la tactilitatea unei cărți la abstracta vizualizare pe computer a informației, dar nu este aceeași problema cu care se confruntă omenirea în toate aspectele sale? Nu uităm oare anumite principii și valori în această lume a vitezei? Posibil, dar aceste întrebări rămân să primească un răspuns abia în deceniile ce urmează. Până atunci putem considera că orice neajuns al acestui schimb se răscumpără prin absența unei limite de accesare a informației prin tipologie și forma în care este redată. În ceea ce privește mediateca din Sendai, nu se poate vorbi despre lipsă de contact și rupere de realitate, în ciuda trecerii cărților în format electronic. Un spațiu perfect transparent și fluid, nu poate fi considerat decât ca cel mai prielnic spațiu de interconectare și de percepție multisenzorială.

[foto 5] Mediateca din Sendai, (Toyo Ito)

[foto 6] Biblioteca Universității din Zurich, (Antoniu Choupina)

SPAȚIUL ARHITECTURAL: EXPERIENȚA MULTISENZORIALĂ

Programul hibrid rezultat din evoluția în tandem a spațiului sportiv asociat valorilor tradiționale și a tehnologiei, are o caracteristică pregnantă: multifuncționalitatea. Efectul care precede acest aspect este acelea că spațiile arhitecturale definite de acest program devin intersecții conceptuale de funcții și stări de fapt. Caracterul senzorial al spațiilor unui centru sportiv ne oferă mai multe paliere de analiză: sentimente, ce presupun experiențe anterioare și sunt personale, emoții, ce presupun sentimente împărtășite la nivelul grupului social și afectele pe care le definim ca prepersonale, expresii nonconștiente ale unei intensități, ale unui potențial nestructurat. Astfel, spațiul regăsit într-un centru sportiv poate fi relaționat cu alte spații publice pe care le cunoaștem și având această asociere personală și individuală a lor putem identifica trăsăturile generale. Depășind primul palier, cel de-al doilea ni se descrie prin prisma a ceea ce știm din alte surse că ar trebui sa fie o un centru sportiv, și în final rămâne să analizăm palierul ultim care ține strict de momentul în care parcurgem spațiul și factorii imediați care ne influențează percepția. Spre exemplu, experiența multisenzorială pe care o poate avea un individ la vizitarea mediatecii din cadrul facultății de drept din Zurich realizată în 2003 de Santiago Calatrava, ar fi conform analizei pe paliere următoarea: primul lucru cu care se poate asocia va fi o bibliotecă cu forma în plan a unui ochi de pește, iar din experiența de grup va ști să pășească în liniște, fără să facă zgomot și să să-și caută un loc la o masă, după ritualul de parcurgere a unei biblioteci. În ultimul palier de analiză va fi surprins de cantitatea de lumină din holul de intrare aflat sub luminatorul sub formă de ochi, de unde se poate constata că lemnul folosit în finisaje absoarbe ecoul și astfel în ciuda deschiderii pe mai multe niveluri, pașii de la intrare nu vor fi auziți de către cei care citesc sus la mese.

D. Probleme de spațialitate pentru construcții multifuncționale si centre sportive

PERCEPȚIE A INFORMAȚIEI ȘI A SPAȚIULUI

Modul de a percepe spațiul arhitectural, modelul sau imaginea sa, reflectă o sinteză a tuturor informațiilor transmise de elementele mediului. De aceea fiecare funcțiune din cadrul programului trebuie să vină în ajutorul susținerii mesajului de plecare. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de o formă de exprimare consacrată în domeniul dorit, cu atât pășim mai mult în tărâmul experimentului. A propune un program experimental, și de avangardă precum acesta înseamnă realizarea unei cercetări ce depășește domeniul arhitecturii, intrând într-o arie a multidisciplinarității. Omul în sensul semiologic pe care Roland Barthes, sociolog francez, îl tratează este capabil să se rupă de propriul său timp, să facă abstracție de realitate și să trăiască într-o virtualitate autoproclamată dată de puterea semnificatului și de gradul de profunzime asociată obiectului pe care acesta îl întrebuințează. Tocmai din acest pas pe care îl facem în subconștient putem percepe lucruri care nu aparțin timpului nostru. Nu întâmplător am amintit anterior de Alexandru Dragomir întrucât filozofia sa este o permanentă căutare a adevărului din spatele lucrurilor, iar apartenența filozofiei la un mediu academic abstract nu este susținută de acesta care afirma că totul este profund ancorat în viața de zi cu zi. Spațiile cărora le dăm viață prin integrarea lor în cotidian nu ar trebui să fie nici simple unelte care să îndeplinească scopuri foarte precise din punct de vedere funcțional ( non-place-uri tranzitate zilnic) dar nu pot fi nici unicate, având fiecare o „personalitate" prea puternică întrucât ar creea disfuncții la nivelul percepției orașului și chiar a sinelui. Arhitectura unui spațiu investit cu o valoare culturală nu își propune nici să rezolve dileme, nici să ofere toate răspunsurile, nici să satisfacă toate gusturile literare, însă își propune să experimenteze un tip de polisemantică spațială care să invite la știință, să propună modalități de a cunoaște, să deschidă noi paradigme și să îndemne publicul să plece de acolo cu întrebări noi și cu aspirația de a găsi răspunsul la următoarea vizită. Cu alte cuvinte, un spațiu care se „dezbracă" de secrete de la prima parcurgere riscă să nu mai fie abordat

a doua oară. A te orienta ușor într-un spațiu nu este totuna cu a fi un spațiu ușor de citit. Orientarea facilă într-un spațiu complex este un atu atribuit proiectării calitative, iar pentru un program de arhitectură de acest tip este un deziderat, așa cum ne arată Toyo Ito în rpoeiectele sale.

„Volumele spațiale sunt purtătoare fizice de informație.” Ele reprezintă decupaje din spațiul infinit la care avem acces. Decupajul este un procedeu folosit în vederea sintetizării esențialului și investirii unui spațiu mult prea vast și greu de cuprins în totalitatea lui cu coordonate de timp și spațiu. Spre exemplu, orașul este un decupaj dintr-o țară. Punerea în relație a orașului cu țara din care face parte îi dă și alte coordonate pe care la nivel micro nu le putem sesiza. Acest tip de organizare a informațiilor ajută la stabilirea reperelor. Ghidul unui spațiu de acest gen, la nivelul percepției psihointelectuale și senzoriomotor este bazat pe capacitatea individului de a trece peste impedimentul de a se afla în public, într-un spațiu relativ vast, cu o multitudine de modalități propuse spre petrecerea timpului liber, găsindu-și confortul psihologic al unui loc intim, propriu, propice dezlănțuirii unor procese de însușire a cantității mari de informație pusă la dispoziție. Acest tip de adaptare la spațiu presupune atribuirea unei scări de valori proprii, stabilirea unor priorități de tratare a informațiilor primite și aducerea la o proporție cunoscută a unui spațiu prea vast, prin staționarea într-un loc pentru mai mult timp și acordarea atenției cuvenite acelui decupaj din obiectul per ansamblu. Pentru ca spațiul să nu ne fie stingher trebuie să ne adaptăm lui și să îi dăm timp să ni se desfășoare prin fața ochilor. Se dorește o ieșire din spectacolul străzii care prezintă o dinamică asociată unui timp trăit în viteză și intrarea într-o stare de atemporalitate, corespunzătoare unui spațiu cultural care introduce 2 timpuri diferite de prezentul străzii: trecutul și viitorul.

[schema 1] Amplasament la nivel local

CAPITOLUL III

CENTRUL DE ANTRENAMENT SI RECREATIV PENTRU SPORTIVI, BAILE FELIX

A. Trimitere la prediplomă, la partea sa de studiu de program

După cum am menționat în prima parte a lucrării, proiectul de diplomă constă în propunerea unui Centru de Antrenament și Recreativ pentru Sportivi în Băile Felix. Lucrarea are rolul de a susține și de a aduce argumentele necesare dezvoltarii studiului de prediplomă pentru reorganizarea celor trei parcele de teren viran din statiunea Băile Felix și pentru introducerea funcțiunii dorite. În acest sens, toată analiza realizată în părțile anterioare ale lucrării, se va reflecta în concluzii pertinente pentru programul clădirii de sport si antrenament sportiv.

CONTEXT LOCAL

Zona Băile Felix din comuna Sânmartin are o încărcătură aparte sub aspectul valorii turistice pe care o are, cu un mare potențial de exploatare.

Baile Felix au fost renumite de decenii in primul rand pentru apa termala care se afla in zona, apoi pentru tratamentele si programele de recuperare din interiorul stațiunii si nu in ultimul rand pentru rezervațiile cu vegetație unica pentru aceasta parte a Europei. Toate acestea aduc un farmec aparte zonei.

Situl propus se găsește în partea de sud a comunei Sânmartin fiind în legătură directă cu ieșirea din comună și cu orașul Oradea prin artera Drumului European E 79. Situl a rezultat prin unirea a

trei parcele de teren viran alăturate cu Nr.Cad. 59023, 59024, 59046, rezultând suprafața de 20000 mp pentru a putea introduce funcțiunile dorite.

În urma analizelor facute asupra zonei, am considerat suprafața de teren aleasa cu cel mai mare potențial de construire si dezvoltare a unui Centru de Antrenament și Recreativ pentru Sportivi. Un motiv anume ar fi poziționarea sitului la artera principala de circulație, fiind cea mai circulata din zona. Astfel construcția va deveni un reper atat din punct de vedere vizual pentru cei care vor traversa zona, cat si din punct de vedere al turismului, atragand un numar mare de sportivi de performanța din țara si nu numai, cat si pasionații de sport.

Stațiunea Băile Felix:

După 1990 intravilanul nu a suferit modificari. Localitatea are funcțiunea de stațiune balneo-climaterica, predominand zona dotărilor. S-a observat lipsa catorva obiective de utilitati publice in urma analizei situației existente:

În zona de nord, la intrarea în statiune, terenul este delimitat de o cale ferata si de un drum național. S-a propus o zona de sport in zona forajului geotermal, amenajari pentru terenuri sportive, fiind deficitare in zona.

Se asigura o zona de protecție sanitara în jurul forajului, iar zona protejata "lacul cu nuferi" are o valoare peisagistica.

Zona de locuințe în stațiune se rezuma doar pe o parte a vechiului drum la intrarea dinspre Oradea, iar în partea de sud, la iesire din localitate pe ambele parți ale drumului, prelungindu-se pana la limita cimitirului, zona cu construcții noi construite in ultimii 8 ani, adapostind locuinte cu funcțiuni complementare, sediu de firme, o benzinarie.

La iesirea din Felix spre Hidisel pe partea stanga a drumului național DN76 s-a propus includerea în intravilan o fasie de teren in adancime de 100 m pe o lungime de 250 m. Pe partea dreapta a drumului exista o stație de benzina.

În stațiunea Baile Felix se află o zonă cu funcțiuni multiple, locuire, industrie și în special comerț și servicii, in special in zona din centru al statiunii. Totusi, funcțiunea dominanta în aceasta zona

este turismul și cazarea turistilor în regim hotelier sau regim de pensiune. In Băile Felix găsim o mare varietate de pensiuni, pentru toate gusturile și bugetele vizitatorilor.

Câteva din motivele alegerii sitului:

-funcțiunea predominant întâlnită în zona este cea a dotărilor balneo-climaterice

-amplasamentul în zona stațiunii Băile Felix este un loc favorabil în raport cu funcțiunea propusă, devenind un punct forte pentru atragerea turismului și al punerii unui accent aprofundat asupra sportului

– în prezent situl este neîntrebuințat deși are o suprafață generoasă

– prezența apei în apropierea terenului este un alt punct în plus prin posibilitatea amenajării de activități acvatice.

– în apropierea sit-ului se afla o pista de alergare prin padure, ceea ce face o legatura stransa intre relatia natura-om fiind zona aleasa special pentru sportivii indragostiți de natura. Astfel se face posibil antrenamentul în inima padurii, unde aerul proaspat energizeaza corpul uman. Natura este un ajutor de nadejde in refacerea organismului și repunerea pe picioare a sportivilor de performanța, sau doar al pasionaților de sport. Apropierea Centrului de Antrenament pentru Sportivi de padure este prielnica din toate punctele de vedere.

ANALIZA ARIEI DE STUDIU

Funcțional

În zona studiată, precum și în intreaga stațiune Băile Felix, construcțiile prezente au ca funcțiune dominantă turismul și cazarea turistilor in regim hotelier sau în regim de pensiune.

[schema 2] Analiza funcțiunilor

În Băile Felix găsim o mare varietate de pensiuni, care se pot alege în funcție de buget și consturile pe care le doresc turistii, dar și în functie de calitatea serviciilor la care doresc să apeleze. Această funcțiune este de baza, deoarece cererea de locuri de cazare este mare. Acest fapt denotă că statiunea este des frecventată în toate lunile anului și are o capacitate mare de dezvoltare, astfel că zona permite noi investiții cu sanse mari de succes.

În apropiere de sit-ul ales, se observă o lipsă totală a serviciilor de tip magazine alimentare, acestea aflandu-se în partea de nord al zonei studiate, în centrul stațiunii Băile Felix.

Locuințele individuale sunt pierdute printre pensiunile si hotelurile construite, reprezentate prin cateva case vechi.

În partea centrală a stațiunii, se gaseste o zonă extinsă de verdeață și locuri de joacă pentru copii în apropierea unei scoli/gradinite si trei blocuri cu funcțiunea de locuințe colective.

Restaurantele și terasele se află tot în zona centrală, fiind polul central unde se petrec majoritatea activităților din statiune, existand o farmacie, magazine alimentare, buticuri cu suveniruri și cu produse de tip fast-food, dar și o piatetă de unde se pot furniza legume și fructe proaspete.

Parcările sunt predominant private pentru fiecare pensiune sau hotel, mai ales în apropierea sit-ului ales, acestea lipsesc aproape in totalitate.

La toate acestea se adaugă o zonă specială de folosință care include un cimitir care se situează vis a vis de sit-ul propus.

Circulații

Din punct de vedere al circulației, zona studiată este deservită de o arteră de importantă ridicată in statiunea Baile Felix, si anume Drumul European E79. Acest drum face legatura cu circulatia dintre drumul principal care traversează toata statiunea si circulatia spre municipiul Oradea.

[schema 3] Analiza circulațiilor

Statia de autobuz se află la o distantă de aproximativ 600 de metri de sit-ul ales.

Fluxurile pietonale sunt mai reduse in zona din apropierea sit-ului, neexistand trotuare amenajate, ele fiind mai proeminente in zona atractiilor turistice din Baile Felix, spre centrul statiunii, cum ar fi Lacul cu Nuferi. Locurile de parcare din apropierea sit-ului sunt in general private, datorită existentei unui numar considerabil de pensiuni si servicii de alimentatie publică. Cea mai algomerata zonă este partea de nord al zonei studiate, datorită amplasarii functiunilor publice in acea zonă, pană in zona de intersectie a celor doua artere de circulatie principale, Strada Primăverii si Drumul European E79. Intensitatea fluxului pietonal este influientat si de zilele săptămanii, de obicei in weekend este mult mai frecventată statiunea, dar si de perioada anului. In sezonul cald, statiunea devine tot mai aglomerată, datorită turistilor care vin sa viziteze Lacul cu Nuferi si să se bucure de beneficiile apei termale, dar si a locuitorilor municipiului Oradea care frecventează aceasta zonă. Iarna, chiar daca numarul turistilor nu este atat de mare, totusi este frecventata pentru numeroase tratamente si relaxare intr-un numar considerabil.

SPAȚII VERZI ȘI ALINIAMENT STRADAL

În ceea ce privește spațiile verzi, acestea domină zona indiferent de natura lor, fiind: publice, semipublice, private, amenajate sau neamenajate. La nord se regăsește Parcul Nicolae Bălcescu, iar fiecare incintă a ansamblurilor din jur sunt prevăzute în parte cu zone verzi. Nici arterele stradale nu au fost neglijate, fiind plantate cu arori, arbuști și flori. Un plus de valoare este dat zonei de vecinătatea pârâului Peta care este înconjurat de o vegetație tropicală deosebita, unică în regiune. Vilele din zonă ce adăpostesc funcțiunile de locuire și servicii, sunt aduse la aliniament dând un sentiment de ordine și disciplină. În schimb, campusul universitar nu este constrâns de limitele impuse de parcelele din cadrul urban. Arhitectul le-a desfășurat liber, creând un complex format din mai multe pavilioane cu funcțiunea unitară de educație.

Casele și vilele din zonă de pe Strada Primăverii ce adăpostesc funcțiunile de locuire și servicii, sunt aduse la aliniament dând un sentiment de ordine și disciplină.

[schema 4] Analiza spațiilor verzi si al fondului construit

În ceea ce privește spațiile verzi, in zonă domină spatiile verzi in incinte private, mai ales in apropierea sit-ului ales, in sud-ul statiunii, la iesire spre Hidisel. Lipsesc cu precădere aliniamentele stradale amenajate, iar cele cateva existente sunt de o slaba calitate. Statiunea este delimitata, de-o parte și de alta, la est si vest, de padure. Amplasamentul propus este delimitat in partea de vest de cursul paraului Hidisel și de padure.

FONDUL CONSTRUIT

Din analiza fondului construit, se observă un procent de ocupare insemnat de-a lungul străzii Primăverii ce traversează centrul stațiunii Băile Felix, unde se concentrează un numar mare de populație. În schimb, la marginea zonei și la iesirea din statiune, procentul de ocupare al fondului construit scade considerabil.

B. Explicarea alegerilor făcute în proiectul de diplomă și susținerea viziunii

Citând din `”, publicată pe site-ul Primăriei Sânmartin, se poate observa o tendină de dezvoltare pe plan economic și creșterea fondului de locuire, întărită prin concluziile obținute dinr-o analiză SWOT. Comuna beneficiază de puncte forte cum ar fi: existenta terenurilor neexploatate in prezent, dar care ar fi oportune pentru desfasurarea de noi investitii, starea tehnica a infrastructurii rutiere este buna, asigurand accesibilitatea tuturor localitatilor componente, apartenenta la Zona Metropolitana Oradea, dezvoltarea puternica a sectorului turistic la nivel local: statiunea Baile Felix este desemnata statiune turistica de interes national. Au fost identificate și oportunități precum: poziționarea comunei la o distranta de aproximativ 11 km de Aeroportul International Oradea, fondurile europene care sprijina dezvoltarea mediului antreprenorial, participarea la targuri nationale si internationale de turism, incurajarea si dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat.

Misiunea stabilită de către primărie este „de a stimula cresterea prosperitatii comunei si a bunastarii cetatenilor, respectand trei principii importante ce conduc la dezvoltarea durabila a localitatii: 1. solidaritatea intre generatii

2. participarea publica la proiectele comunitare

3. consevarea mediului inconjurator.”

Unul din scopurile principale stabilite de către primărie este "cresterea atractivitatii turistice a comunei Sanmartin prin dezvoltarea infrastructurii turistice"

Printre proiectele de diversificare a ofertei turistice locale se poate număra și proiectul pentru Centrul de Antrenament și Recreativ pentru Sportivi. Acesta are ca public țintă generația tânără și în special sportivii nationali, dar si turistii de varste mai inaintate, factor decizional în alegerea sitului, situație asemănătoare celei din Olanda. Într-o viziune realistă centrul se poate bucura de minimum 100 de utilizatori cu vârste între 5 și 40 de ani. Accesibilitatea nu ridică o problemă după cum am menționat în analiza anterioară, racordarea la rețeaua stradală realizându-se ușor printr-o bandă de decelerare și o alee de acces. Nici locurile de parcare, acestea fiind asigurate la fața locului. Legătura cu centrul statiunii este facilă acesta aflându-se la doar cateva minute de mers pe jos. Funcțiunile vor fi variate și adaptabile, printre ele numărându-se spații de relaxare si tratament – masaj, SPA, sauna, jacuzzi -, piscina semiolimplica, spatii medicale pentru control al efortului fizic , zone de joacă (biliard, tenis de masă, jocuri electronice), zone de sport (fitness, gimnastica, dans și aerobic), vestiare grupate pe sexe, grupuri sanitare, o sala de auditoriu pentru 160 de persoane, o sală mare multifuncțională cu restaurant și o cafenea,o sala de baschet si handbal, cazari pentru 60 de sportivi si antrenori, iar la exterior un teren de minifotbal si o pista de alergari semiolimpica.

Arhitectura va fi inspirată atât din specificul local cât și din curentele moderne internaționale, urmărind să ofere o volumetrie spectaculoasă cu ținta de a deveni punct major de atracție în statiune. Zonele interioare vor fi bine corelate cu cele exterioare devenite locuri de practicarea sportului sau de relaxare. Planimetria va ține cont de caracterul multifuncțional, urmărind principiile arhitecturii participative pentru maxima flexibilitate și adaptabilitate a fiecărei zone.

Se încearcă adoptarea unei linii sustenabile pentru a da un exemplu de implementare al acestui concept. În acest sens se pot folosi materiale locale, obținute cu grad minim de poluare, iluminare naturală abundentă, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, limitarea consumului de energie și utilizarea panourilor fotovoltaice și solare, după cum ne-au învățat exmplele studiate.

Finanțarea se va face prin fonduri locale și europene, investite de către administrația publică. De asemenea conducerea va fi tot publică, antrenorii, supraveghetorii și invitații putându-se înscrie pe bază de voluntariat, sau sa se angajeze pe timp indelungat. Varietatea funcțională va permite un orar deschis oricărei perioade din zi pentru a menține activitatea continuă și zona publică populată.

[schema 5 și 6] Randări

CAPITOLUL IV

STUDII DE CAZ

A. Motivarea alegerii exemplelor și concluziile urmărite

Pentru o analiză cât mai precisă au fost alese studii de caz cu o mare relevanță pentru proiectul din Băile Felix. S-a urmărit asemănarea anumitor condiții definitorii ale contextului și proiectului de ansamblu. În primul rând, toate construcțiile detaliate în paginile ce urmează au avut în spate motivarea culturală al sportului și educațională care la inițiativa conducerii locale s-a materializat în centre pentru sportivi cu puternic impact local. Scopul este mereu același, și anume de a sublinia aspectele culturii locale si importanta sportului în aceasta, de o îmbogăți și de a se asigura de propagarea ei în timp și spațiu. Toate exemplele se desfășoară pe situri cu diferite semnificații, care nu pot fi ignorate, fiind mereu de o relevanță deosebită, atât prin legătura cu contextul actual cât și cu mesajele trecutului și cu posibilitățile ce le aduce viitorului. Poziționarea este de obicei direct corelată de alegerea publicului țintă și de tipul de arhitectură folosit, care după cum se va vedea diferă de la caz la caz. Funcțiunile deși aparțin aceleiași arii de preocupare sunt diverse și vor arăta cum specificul locului determină direcția de orientare a multifunționalității cladirii. Spațialitatea aleasă și arhitectura determinată de spiritul local vor fi de asemenea aspecte importante de urmărit la fel ca tehnologiile de sustenabilitate implementate. Așadar, concluziile urmărite sunt de natură să releve aspectele pozitive ale proiectelor, neajunsurile lor și efectele pe care le-au avut asupra comunității. De asemenea, este urmărit raportul dintre elementele urbanistice sociale și tehnologice, pentru a putea determina cea mai bună variantă pentru Centru de Antrenament și Recreativ pentru Sportivi din Băile Felix.

[foto 1 și 2 ] Centrul Sportiv și Recreativ din Saint-Cloud, (Stefan Lucas)

[foto 2]

B. Detalierea criteriilor de comparație

Criteriile de comparație au fost alese pentru a cuprinde o varietate cât mai largă de aspecte utilizabile în analiza studiilor de caz. Întâi, se poate vorbi de o împărțire în trei mari categorii: aspecte estetice, aspecte spațiale și aspecte funcționale pentru a separa problematicile discutate în capitolul anterior. Fiecare criteriu are rolul de a puncta o chestiune care fie determină amplasarea și publicul țintă, fie dimensiunea și tipologia, fie funcțiunea și tipul de utilizare. Se poate vorbi despre factori decizionali și cerințe impuse proiectului, cărora li se răspunde prin dotările specifice. Comparația finală a tuturor aceste aspecte va inspira premisele pentru Centru Sportiv și Recreativ pentru Sportivi din Băile Felix, alegându-se varianta optimă pentru condițiile locale.

C. Studiile de caz

CENTRU SPORTIV ȘI RECREATIV ÎN SAINT-CLOUD, FRANȚA

Nonconformistă și îndrăzneață, această clădire nu duce lipsă de încredere în sine. La capătul unui bulevard bordat de case în stilul tradițional parizian, cu trepte la intrare și arbori simpli, se află ,,o constrcție cu înfățișare ciudată, impunătoare și totuși copilăresc de simplă, mai mult cubistă decât în formă de cub, în mod decisiv atrăgătoare, evocând amintirea unei jucării pentru copii.’’

O clădire atrăgătoare, totemică care pare a fi fost concepută pentru celebrări festive și oameni tineri, care s-ar putea regăsi în Rotterdam mai degrabă decât în cartierele burgheze din Saint Cloud, deși este la numai 300 de metri de Villa Dall’Ava a celor de la OMA. Veselă și originală, contrastează puternic cu zona de dezvoltare urbană în care se află, în spatele unui bloc nou de

[foto 3] Centrul Sportiv și Recreativ din Saint-Cloud, (Stefan Lucas)

[foto 4 ] Centrul Sportiv și Recreativ din Saint-Cloud, (Stefan Lucas)

apartamente și în vecinătatea unor birouri și unei creșe Haussmaniene. În față are o școală primară din anii `30 cu care empatizează, extinzând metafora balconului-curte și preluând anumite elemente ale acceselor, ale culorii cărămizilor și are curții de intrare. Față de creșa din anii `70 afișează o anumită afinitate, mai ales în ceea ce privește formele ei, însă le preia într-un mod mult mai dinamic.

Își datorează existența Consiliului Local Saint-Cloud, care o numește fie ,,mic castel ciudat”, fie „munte cubist”, și care prin această mișcare de imagine a obținut o instituție modernă care a revitalizat atmosfera orașului și a deschis-o către o gândire arhitecturală pozitivă și contemporană.

Cerințele de temă au fost dificile deoarece se cerea găzduirea a două programme autonome pe o parcela de dimensiuni mici. Astfel, arhitecții au ales să extrudeze suprafața disponibilă până la înălțimea maximă și apoi să o perforeze, asemenea unui canion care aduce o cantitate masivă de lumină naturală pană în adâncul stâncii. Au suprapus cele doua programme, fără însă a le separa, prin crearea de legături vizuale între diferitele zone de activități pe toate fațadele și în toate spațiile. S-a mizat pe relația de alăturare și de simț prin apropiere, prin care utilizatorii din cele două arii se simt și se văd în toate direcțiile și se pot regăsi prin fluiditatea și claritatea partiului de arhitectură care face foarte simplă parcurgerea întregului spațiu. Totuși, autonomia funcțională și administrativă a celor doua programe a fost respectată conform cerințelor, fiind prevăzute intrări separate și orare de operare diferite.

Designul folosește culorile într-un mod deschis și asertiv, cu o paletă foarte bogată, variind de la roșu la verde, trecând prin galben, roz și portocaliu. Aceste culori acoperă fațada în linii late, în timp ce la interior se repetă sistematic, dând senzația de parcurgere a unui graffiti supradimensionat. Vopselele nu au doar rol estetic ci formează un cod de localizare din exterior a spațiilor interioare, facilitând orientarea copiilor. Sala de sport este o invitație deschisă pentru pasionații de escaladă, care au aici ocazia de a se cățăra pe cel mai impresionant perete din Franța.

Dincolo de pura funcționalitate a activităților identificate în proiect, arhitecții au sperat ca utilizatorii să-și aducă contribuția prin imaginație și inventivitate. De aceea toate coridoarele, rampele de acces și trecerile sunt ample și spațioase, de până la trei ori mai mari ca în mod

[foto5] Centrul Sportiv și Recreativ din Saint-Cloud, (Stefan Lucas)

[foto 1] Gard-ul "dantela" ce imprejmuieste Parcul de Sporturi Willem-Alexander in Zoomweg, Schiedam, Olanda

normal, putând fi oricând utilizate pentru lucrări practice sau expoziții. Rampa care duce la zonele de joacă exterioare a fost proiectată în aceeași manieră, lățimea considerabilă oferind loc suplimentar și asigură continuitatea fizică și vizuală dintre zonele interioare și exterioare ale Centrului de Recreere. Poate fi folosită pentru activități variind de simpla alergare în sus și-n jos până la a deveni un teatru exterior restrâns. Fără trepte și cu o balustradă de 1,8 metri înălțime, este o zona protejată și privată unde copii se pot juca singuri în deplină siguranță.

Clădirea este îngrămădire verticală de activități: sală de sport, perete de escaladă, centru de recreere, spații exterioare, înfășurate într-o panglică de beton care le oferă unitate. Betonul armat a fost alegerea naturală pentru că subliniază aspectul sculptural al volumului și pentru că oferă rezistența necesară pentru suprapunerea de încăperi mari peste sala de sport și asigură izolarea fonică dintre cele două componente ale proiectului. S-au folosit mai ales panouri de rezistență din beton prefabricat și beton armat turnat care au intrat în contrast cu suprafețele colorate ale panourilor laminate. Fațada principală este realizată din vitraj colorat cu un gradient de la roșu la verde, în timp ce restul fațadelor deși tot colorate sunt mai omogene.

Arhitecții au avut în vedere și aspectele de mediu, golurile din acoperiș și fațadele din sticlă aducând aport maxim de lumină naturală, limitând consumul de energie electrică. De asemenea betonul prefabricat a fost preferat și pentru procesul de turnare mai puțin risipitor și inexact. Sticla colorată oferă protecție solară pe timp de vară, iar apa este încălzită prin panouri solare.

PARCUL DE SPORTURI WILLEM-ALEXANDER ÎN ZOOMWEG, SCHIEDAM, OLANDA

Cum se poate face o secțiune de autostradă atractivă și funcțională pentru locuitorii din zonă? Aceasta este întrebarea pe care s-au setat Arhitecții MoederscheimMoonen să lucreze pentru municipiul Schiedam. Ei au creat o soluție unică pentru o porțiune a autostrăzii A4, între orașele olandeze din Delft și Schiedam. Rezultatul este un minunat parc verde și o nouă locație de sport care va apela cu siguranță la imaginație. Situat la aproximativ șase metri deasupra autostrăzii, terenurile de sport sunt închise de către una dintre cele mai mari pânze din Europa. Împreună cu

© Ronald Tilleman

[foto 2] Gard-ul "dantela" ce imprejmuieste Parcul de Sporturi Willem-Alexander în Zoomweg, Schiedam, Olanda

[foto 3]Secțiune randată : Parcul de Sporturi Willem-Alexander în Zoomweg, Schiedam, Olanda

[foto 4]Secțiune: Parcul de Sporturi Willem-Alexander în Zoomweg, Schiedam, Olanda

"Gard-ul din dantelă", arhitecții au creat nu mai puțin de 8.500 m² de gard colorat, care este format din peste 1,6 milioane de pixeli „life-like" (de viață).

Soluție unică

Inițial, tunelul și autostrada au format o barieră între cele două zone rezidențiale adiacente. Dar noul design a realizat acum contrariul. Prin realizarea parcului și domeniile de sport pe partea de sus a tunelului în sine, s-au creat literalmente noi conexiuni între cele două zone rezidențiale. Acestea oferă un mediu pentru toți cei care trăiesc în zona – tineri și bătrâni – în care să exerseze, să faca mișcare și să se relaxeze.

Exersarea deasupra autostrăzii – Caracterul complex și multidisciplinar al acestei sarcini se reflectă în utilizarea multiplă a spațiului deasupra și în jurul tunelului. Design-ul dispune de structuri din beton cupole pe ambele părți ale tunelului – creând o suprafață suficient de mare pentru a realiza terenuri de sport pe acoperișul secțiunii tunelului. Sub aceste copertine, se găsește un spațiu pentru parcare auto și un serviciu de atletism de interior, de baseball și de cricket.

Clădirea principală este situată în inima parcului, între terenurile de sport ridicate. Ca atare, ea are o relație directă cu activitatea sportivă din jur. Clădirea găzduiește o sală de sport, vestiare pentru diverse sporturi de interior și în aer liber, camere de dans și balet și o unitate de catering mare cu terasă și scaune. Terasa are forma unui platou. „Plutind“ între diferite niveluri ale clădirii, se formează o zonă de tranziție între diferitele niveluri ale străzii. Designul general al clădirii este caracterizat de proeminente calități expresive ale acoperișului de un verde proaspăt și teraselor verzi, care pun accentul pe natura stratificată a complexului.

Cea mai mare pânză din Europa – Câmpurile sunt închise de un ecran care nu numai că garantează siguranța locului, ci și atenuează efectele negative ale vântului. Pentru designul său, arhitecții au facut echipă cu firma specializată Lace Fence, cunoscută pentru țesăturile sale inovatoare arhitecturale. Ei au dezvoltat în comun un nou produs care constă din „pixeli“ pline de culoare, numit Dedots. Acesti pixeli sunt mult mai mult decât o soluție pragmatică:

© Ronald Tilleman

[foto 5, 6 si 7] Parcul de Sporturi Willem-Alexander în Zoomweg, Schiedam, Olanda

© Ronald Tilleman [foto 6]

© Ronald Tilleman [foto 7]

împrumută mediul cu propria sa identitate, cu fiecare metru pătrat în ecranul de 1,2 km de realizat în conformitate cu un design unic. Acest lucru a dus la o lucrare de artă funcțională, care prezintă o combinație interesantă de transparență, permeabilitate la aer și imaginație. Se îmbină tot ce înseamnă proiectul: natură, sport, conexiuni și energie.

[foto 8] Plan parter: Parcul de Sporturi Willem-Alexander în Zoomweg, Schiedam, Olanda

© Ronald Tilleman

[foto 9] Parcul de Sporturi Willem-Alexander în Zoomweg, Schiedam, Olanda

[foto 1 și 2] Centru de Terapie prin Sport pentru Dallas Cowboys în Frisco, Texas

[foto 2]

[foto 3 și 4] Centru de Terapie prin Sport pentru Dallas Cowboys în Frisco, Texas

[foto 4]

CENTRU DE TERAPIE PRIN SPORT PENTRU DALLAS COWBOYS ÎN FRISCO, TEXAS

Perkins + Will a proiectat un centru de terapie prin sport și de cercetare pentru o nouă colaborare între Dallas Cowboys și furnizorul de servicii medicale Baylor Scott & White. Pentru a sta in cadrul noului campus de Cowboy de 91 de acri, facilitatea de mixt-uri de uz medical va oferi îngrijire necesară și facilități de formare pentru sportivi de toate nivelurile, inclusiv Dallas Cowboys în sine.

Situat în orașul texan din Frisco, campusul va găzdui noul sediu al Dallas Cowboys, alături de terenuri de sport, un centru de evenimente multifuncțional și un stadion nou, proiectat de Gensler. Cu o valoare estimata de 50.000 de vizitatori anual, noul centru medical Perkins + Will își propune să ofere campusului de Cowboys o abordare holistică cu sport și starea de bine. Centrul include terenuri de antrenament de interior, continuând cu jocurile pe verdeața terenului din exterior, și are legături pietonale și cu bicicleta la cea mai mare rețea de trasee accesibile publicului.

Clădirea cu nouă etaje este ruptă în două volume distincte, feliate vizual de un plan care are orientarea spre sud. Design-ul pune accentul pe conectivitate la planul principal, și în mare parte fațadele cu geamuri permit vizibilitatea pietonilor în clădire, precum și punctele de vedere exterioare la împrejurimi. Acesta va găzdui nu numai facilități medicale, cum ar fi chirurgie, asistentă de urgentă, o farmacie și cabinete medicale, dar, de asemenea, un Centru de Performanță Sportivă, unde va avea loc cercetarea, formarea și reabilitarea.

Proiectul este în construcție și programat pentru finalizare la începutul anului 2018.

[foto 1,2 și 3] Centru de Sport cu Eco Tehnologie în Anglia [foto 2] [foto 3]

CENTRE DE SPORT CU ECO TEHNOLOGIE ÎN ANGLIA

Compania britanică de energie verde Ecotricity a dezvăluit planurile pentru un nou centru de tehnologie verde Zaha Hadid Architects-proiectat în Stroud, Anglia. Proiectul, cunoscut sub numele de „Poarta spre Stroud,“ va consta din mai multe clădiri cu efect de seră ca și o pasarelă de lemn, care se va conecta campusul spre viitorul stadion "totul-lemn" pentru clubul de fotbal Green Forest Rovers, de asemenea, proiectat de ZHA și a terminat la sfarsitul anului trecut.

Planificat ca un centru pentru practicarea sporturilor locale și știință de sport, parcul ECO va oferi "state-of-the-art"- spatiul artei – spatiu de birouri pentru companiile concentrate pe mediu, precum și accesul publicului la o gamă largă de activități de sănătate și de petrecere a timpului liber.

„Acesta va fi un loc în care întreprinderile verzi și companiile de tehnologie vin împreună și pentru a împărtăși idei: un punct focal real al creativității și inovării pentru zonă și o parte a revoluției industriale verde care începe să decoleze în jurul lumii,“ Ecotricity afirmă pe site-ul lor.

Randările pentru Eco Park arată o serie de clădiri învăluite de sticlă și lemn care mențin limbajul arhitectural stabilit de design-ul stadionului. O pasarelă din lemn arcuită va traversa o autostradă cu 4 benzi pentru a lega cele două jumătăți ale campusului.

„Design-ul de pod creează o formă unică, fluidă prin contopirea elementelor de lemn individuale. Acest gest de important, unificator construiește conexiuni pentru comunitate, transport Eco Park ca o facilitate pentru toți“, explică un purtător de cuvânt pentru ZHA.

[foto1 și 2] Centru de Sport cu Eco Tehnologie în Anglia

[foto 2]

„Propunerile Green Technology Hub aplică cele mai noi tehnologii de proiectare durabile cu materiale ecologice și metode de construcție pentru a crea o comunitate integrată pentru cercetare și dezvoltare la nivel mondial.“

Durabilitatea va fi în prim-planul tuturor deciziilor de design – stadionul de fotbal în sine va fi construit în întregime din lemn, și va fi alimentat din surse regenerabile de energie. Un element viitor al planului va fi o rezervație naturală expansivă, care va permite peisajul să prospere în starea sa naturală. Conceptul include, de asemenea, dezvoltarea potențială a unui nod de transport in comun, care ar oferi opțiuni de parcare auto și plimbare către rezidenți Stroud.

„Cu Eco Park sperăm să împingem limitele de dezvoltare durabilă, de a crea 4.000 de locuri de muncă în economia ecologică, un stadion de fotbal de clasă mondială și de a face mai mult loc pentru natură cu un impuls de biodiversitate mare, precum și a crea un nou «Gateway to Stroud»“, a declarat fondatorul Ecotricity Dale Vince.

Ecotricity a prezentat planurile Consiliului Raional Stroud pentru aprobare de planificare, pe care compania speră să o primească în lunile următoare.

D. Comparații și concluzii

Înregistrând datele celor patru studii de caz, se poate concluziona faptul că programul sportiv s-a extins dincolo de clasicele terenuri de fotbal, săli de gimnastica și săli de atletism, deschizându-și porțile către o mai tânăra generație a centrelor de sport. Se observă motivarea științifică și inovatoare din spatele acestui program, cazul din Olanda fiind cel mai relevant în acest sens. Acolo nu este vorba doar despre construcția unui teren de sport ci despre amprentarea unei noi tendințe de constructii, de a economisi terenul pe care este construit, prin suprapunerea lor, si prin aducerea in natura in orice forma a noilor construcții. Faptul ca s-a construit un tunel acoperit cu verdeața, astfel ascunzand dedesubt cai de circulații, este o inovație si un model de urmat pentru restul oraselor si țarilor. Celelalte trei cazuri sunt mai concentrate pe nivelul local, țintind un nivel de cultură a sportului mai general dar în același timp promovându-și valorile regionale.

Amplasamentul este mereu ales cu atenție, in functie de necesitațile locului respectiv. Nici exemplul de la Saint-Cloud nu este mai prejos, Centrul Sportiv și Recreativ fiind situat între mai multe instituții educaționale, într-o zonă rezidențială frecventată de copii. În funcție de importanța locală care i se acordă și de motivarea administrativă din spatele investiției, locul devine un factor esențial.

Din punct de vedere funcțional, se poate vedea că epoca modernă impune multifuncționalitatea centrelor sportive, înglobând într-una sau mai multe clădiri o varietate de programe. În mare acestea sunt aceleași, cu mici variațiuni de la caz la caz. Nu se mai poate discuta doar despre săli de sport sau terenuri, ci trebuie să avem în vedere și SPA-uri, jacuzzi, saune, săli de relaxare, săli de masaj, săli de spectacole sau conferințe sau prelegeri, cafenele, restaurante și nu în ultimul rând zone exterioare pentru activități recreative sau doar de trecere cu directă legătură cu spațiile interioare.

Această caracteristică de multifuncționalitate nu se reflectă doar în numărul de programe ci are directe consecințe asupra spațialității clădirii. Partiul este adaptabil, putând acomoda variate utilizări în funcție de necesități, reducând suprafața totală necesară în cazul în care fiecare ativitate ar avea un spațiu prestabilit fix. În același timp, spațiile de trecere trebuie amplu dimensionate pentru a putea oricând să primească un număr mare de utilizatori. Compoziția trebuie să fie clară, cu un parcurs intuitiv și lesne de înțeles.

Toate aceste cerințe se reflectă în arhitectură, conducând la volumetrii ample proiectate pentru utilizare intensă. De asemenea, în design se citesc influențele locale, fie de tip cultural cum este cazul în Noua Caledonie prin pavilionare de inspirație Kanak, fie de tip climatic și geografic cum se întamplă pentru celelalte două exemple, unde iluminarea respectiv umbrirea și încălzirea sunt urmărite cu atenție. Materialele folosite sunt specifice zonei, integrându-se în peisajul urban și natural, urmărind uneori să epateze cum se întamplă la Saint-Cloud.

Vorbind despre materiale, ajungem la capitolul sustenabilitate care are un rol foarte important în proiectarea actuală. Niciunii dintre arhitecți nu ignoră problemele de mediu ci le găsesc soluții sub diferite forme. Iluminatul natural este mereu exploatat prin deschideri mari vitrate, umbrirea realizându-se prin diferite dispozitive aplicate pe fațade, evitând supraîncălzirea și consumul energetic pentru răcire. Materialele locale reduc costul de transport iar prefabricarea pe cel de producție.

Nu în ultimul rând, trebuie menționat publicul țintă care nu este mereu același. În primul studiu de caz ultimul activitațile sunt dedicate copiilor și tinerilor , iar in urmatoarele trei studii, există activități potrivite tuturor vârstelor.. Această deschidere variată arată gradul de importanță în oraș, un centru pentru toată lumea având capacitatea de a deveni punct de atracție și de dezvoltare locală.

C. Referințe bibliografice

Cărți:

1. Auge, Marc, Oblivion, Minneapolis: University of Minnesota Press, 2004.

2. Baudrillard, Jean, Societatea de consum. Mituri și structuri, Bucuresti, Comunicare, 2005.

3. Baudrillard, Jean, Sistemul obiectelor, Cluj, Echinox, 1996.

4. Biciușcă, Florin, Centrul lumii locuite, București, Paideia, 2000.

5. Buijs, S., Tan, W., Tunas, D., Megacities, Exploring a Sustainable Future, Rotterdam: 010 Publishers, 2010

6. Caciuc, Cosmin, Supra-teoretizarea arhitecturii, București, Paideia, 2007.

7. Dumitrescu, Carmen, Comunicare si identitate in design, arhitectura si urbanism, Bucuresti, ed Universitara “Ion Mincu”, 2008.

8. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, București, Univers, 1996.

9. Jodidio, Philip, Piano, Koln: Taschen, 2012.

10. Kenedy, Liam, The Visual Culture of the Urban Regeneration, New York, Routledge Taylor & Francis Group, 2007.

11. Mihail, Ciprian, Altfel de spatii, Bucuresti, Paideia, 2001.

12. Radulescu, Daniela, Arhitectura centrelor culturale moderne, Bucuresti, ed Tehnica, 1996.

13. Romînașu, Radu, Asociațiile culturale românești din Oradea și județul Bihor în perioada interbelică, Oradea, Editura universității din Oradea, 2008.

14. Romînașu, Radu, Manifestări cultural –artistice românești din Oradea și județul Bihor în perioada interbelică, Editura universității din Oradea, 2009.

15. Rosselli, Paolo, Santiago Calatrava, Madrid, Tikal Arquitectum, 2011.

16. Triscu, Aurelian, Spații urbane pietonale, București, Edictura Tehnică, 1985.

Alte documente :

1. Strategia de dezvoltare locală a comunei Sânmartin, județul Bihor

Webografie:

1. http://www.archdaily.com/801968/sports-park-willem-nil-alexander-moederscheimmoonen-architects, consultat la 14.03.2017

2. http://www.archdaily.com/789684/perkins-plus-will-design-new-sports-therapy-and-research-center-for-the-dallas-cowboys

3. http://www cyd.ro/sportul-definitie-si-carcateristici/

4. http://www.primaria-sinmartin.ro/

5. http://www.primaria-sinmartin.ro/adm/Strategia.pdf

6. http://www.mts.gov.ro/

ANEXE

LISTA IMAGINILOR

1. Zaha Hadid Group – Centrul Heydar Aliyev, 2014 (http://www.heydaraliyevcenter.az/#9_ Photo ).

2. Phillip, J. – Muzeul Orsay, 2003 (http://www.tvl.ro/paris/obiective-turistice/muzeul-dorsay.html)

3. Vecernjakov Pekat – Centrul Cultural Mostar, 2013 (http://www.sutra.ba/novost/82882)

4. Mork A. – Centrul Cultural Plassen, 2014 (http://www.archdaily.com/279891/plassen-cultural-center-3xn-architects/).

5. Ito, T – Mediateca din Sendai, 2013 (http://www.archdaily.com/118627/ad-classics-sendai-mediatheque-toyo-ito/)

6. Choupina, A – Biblioteca Universității din Zurich, 2010 (https://www.flickr.com/photos/6731)

7. Turkana – Centrul de Cultură și Convenții din Luzerna, 2014 (http://www.docudharma.com/ diary/14858/lucerne-photo-essay).

8. Traub, C. – Centrul Cultural Georges Pompidou, 2010 (http://www.archdaily.com/64028/ad-classics-centre-georges-pompidou-renzo-piano-richard-rogers/).

9. Malaki, A. – Centrul Cultural Jean-Marie Tjibaou, 2005 (http://www.stylereport.ro/design/ renzo-piano-si-simbolul-poporului-kanak-centrul-jean-marie-tjibaou).

10. Piano, R – Centrul Cultural Jean-Marie Tjibaou, 1993 (http://www. Fondazionerenzopiano. org/project/85/jean-marie-tjibaou-cultural-center/drawings/page/3/)

11. Schertzer, F. – Centrul Cultural Jean-Marie Tjibaou, 2013 (http://archnew.com/2013/09/24/ jean-marie-tjibaou-cultural-center-by-renzo-piano/)

12. Schertzer, F. – Centrul Cultural Jean-Marie Tjibaou, 2013 (http://archnew.com/2013/09/24/ jean-marie-tjibaou-cultural-center-by-renzo-piano/)

13-16. Gil, S. – Centrul Cultural Montrose, 2011 (http://www.archdaily.com/121337/montrose-cultural-centre-teeple-architects/).

17-21. Lucas, S. – Centrul Sportiv și Recreativ din Saint-Cloud, 2009 (http://www.archdaily.com/ 36552/sports-and-leisure-center-in-saint-cloud-koz-architectes/).

LISTA SCHEMELOR

1. Stăncioiu, G. – Organizări spațiale flexibile cu integrarea elementelor funcționale, Gara – tendințe și posibilități de aplicare a programului de arhitectură, București: Editura Universitară: Ion Mincu, 2012, pag. 20

2. Stăncioiu, G. – Variante de dispunere a mobilierului, fluxuri și puncte de interes, Gara – tendințe și posibilități de aplicare a programului de arhitectură, București: Editura Universitară: Ion Mincu, 2012, pag. 18

3. Stăncioiu, G. – Dispuneri variabile cu pereți reconfigurabili, Gara – tendințe și posibilități de aplicare a programului de arhitectură, București: Editura Universitară: Ion Mincu, 2012, pag. 33

4. Autor – Amplasament la nivel local

5. Autor – Analiza circulațiilor

6. Autor – Analiza spațiilor verzi

7-8. Autor – Randare

LISTA SCHEMELOR

1. Stăncioiu, G. – Organizări spațiale flexibile cu integrarea elementelor funcționale, Gara – tendințe și posibilități de aplicare a programului de arhitectură, București: Editura Universitară: Ion Mincu, 2012, pag. 20

2. Stăncioiu, G. – Variante de dispunere a mobilierului, fluxuri și puncte de interes, Gara – tendințe și posibilități de aplicare a programului de arhitectură, București: Editura Universitară: Ion Mincu, 2012, pag. 18

3. Stăncioiu, G. – Dispuneri variabile cu pereți reconfigurabili, Gara – tendințe și posibilități de aplicare a programului de arhitectură, București: Editura Universitară: Ion Mincu, 2012, pag. 33

4. Autor – Amplasament la nivel local

5. Autor – Analiza circulațiilor

6. Autor – Analiza spațiilor verzi

7-8. Autor – Randare