Centru de recuperare terapie si peisaj 0409 [601561]

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 1Plan de idei

1. Introducere

1.1. Obiectivul studiului
Studiului oscileaza in jurul ideii de tratament in peisaj, al rela tiei care se poate stabili intre
pacient, tratamentul acestuia si mediul in care se desfasoara aceste relatii – mediul natural,
si in acelasi timp relatia dintre aspectul exterior si interior al obiectului de arhitectura si
peisajul natural.
1.2. Structurarea studiului
Studiul incepe cu o parte teoret ica despre peisaj si relatia acestuia cu obiectul construit,
continua cu demonstrarea efectul ui terapeutic al peisajului natural, ca apoi sa prezinte
functiunea de recuperare neur o – motorie si exemple de f acilitati medicale ce intra in
relatie cu mediul natural.

2. Peisaj – arhitectura

2.1.Peisaj: definitii, notiuni introductive
Notiunea de peisaj apartine mai multor domenii de activitate, definitaia acestuia avand o ambiguitateare permanentta de a lungul istori ei, insa apectele comune descriu paisajul
ca fiind o intindere de pamant, ce poate deveni subiectul unui tablou sa u picturi, si care
poate fi contemplat in acelasi timp.
2.2.Relatia arhitectura – peisaj : istoric
Raportului dintre arhitectura si peisaj os cileaza pe parcursul istoriei: gradina este
subordonata obiectului de arhitectura pana la sfarsitul secolului al XX-lea, cand acest
raport se schimba, obiectul – spatiu devine peis aj – spatiu si transforma spatiul in obiect
– peisaj.
2.3. Relatia arhitecura – peisaj : interventii
Insertia obiectului de arhitect ura in peisaj presupune doua di rectii de abordare: contrast
sau concordanta, intre implantat si receptor existand o relatie de reciprocitate influentata
de mai multi factori.
2.4. Arhitectura peisajului
Conceptului de land – arch presupune o noua abordare a relatiei om – natura si a
modului in care natura poate face parte din pr oiect: peisajul este folosit ca instrument,

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 2pe care il modeleaza, il pliaza, il secti oneaza, rezultand noi fo rme topologice (reliefuri,
valuri, pliuri.
2.5. Conceptul de dezvoltare durabila
Conceptul de dezvoltare durabil a are legatura in primul ra nd cu perspectiva ecologica,
si introduce relatia de interdependenta intr e componenta vie si componenta artificiala.

3. Capacitatea curativa a peisajului

3.1. Gradini si proiectarea spitalelor
Efectul benefic al plantelor asupra pacientilor a fost valorificat in centrele medicale de-a
lungul istoriei, mai putin la inceputul anilor 1900, cand acest aspect nu a fost foarte important, prioritare pentru partea administ rativa si pentru arh itecti fiind reducerea
riscului de infectii si eficienta functionala a spatiilor.
3.2. Evidenta rezultatelor tratamentului
Conceptul evidence based – design (design bazat pe evidenta ) foloseste rezultatele
cercetarilor si evaluarea proi ectelor in ceea ce priveste relatia dintre mediul oferit de
centrul medical si reactia pacientului la acel mediu.
3.3. Efecte de reducere a stresulu i in contact cu natura
Cerecetarile in laborator au condus la c oncluzia ca expunerea pacientului la medii
naturale determina cresterea nivelului de sentimente pozitive (calm, placere) si
reducerea reactiilor negative (f rica, furie, tristete).
3.4. Beneficiile aduse de ga radini in recuperare
Gradinile in mediul medical contribuie la reducerea stresului pacientului al familiei
acestuia cat si al personalului medical, si in acelasi timp contribuie la satisfactia pacientului si al familei acestuia privind serviciile oferite de centrul medical.
3.5. Medii terapeutice
Centrul medical trebuie sa contina numeroase oportunitati pentru pacienti, personal si
vizitatori sa intre in contact cu natura, fie la interior (curti interioare, atriumuri), fie la
exterior (gradini exterioare, spatii de intaln ire si de plimbare, coridoare verzi printre
locurile de parcare).
3.6. Tipuri de activitati in mediul medical natural
In functie de accesibilitatea la natura si gradul de mobilitate al pacientului, experientele
in mediul natural sunt active (plimbari, exer citii in aer liber), pasive (interanctionarii
sociale) si senzoriale.

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 33.7. Aspecte importante in proiectarea mediilor terapeutice
Recomadarile minime in proiectarea centrelor medicale includ accesul la natura (spatii
exterioare, curti, gradini, in legatura directa cu spatiile publice), privelisti spre natura si
spatii exterioare amenajate

4. Programul specializat de sana tate : centru de recuperare

4.1. Sanatoriul – istoric
Sanatoriul manifesta similitudini cu centrul de recuperare, in ceea ce priveste durata
lunga de spitalizare, amplasam entul (cadrul natural, retras din aglomeratie si poluare),
utilizarea elementelor naturale ca facand parte din tratament.
4.2. Recuperarea neurologica : afectiuni, nevoile pacientului, explicarea tratamentului
Recuperarea neurologica este cea mai mare ramura a recuperarii, ca specialitate a
medicinii, in continua dezvoltare si care se adreseaza afectiunilor neurologice de tipul
disfunctii vasculare, tr aume la nivelul creierului si a coloanei vertebrale, sau disfunctii
structurale sau neuromusculare.
4.3. Tratament si spatiu
Tratamentului specific acestui tip de recuperare are implicatii asupra starii fizice si
emotionale ale pacientului, si deci configuratia spatiala este foarte importanta pentru crearea unui mediu terpeutic.
4.4. Centre medicale – exemple
Exemplele prezentate sunt studiate si analiz ate din punctul de vedere al dialogului
stabilit dintre obiectul de arhi tectura si mediul exterior, cat si al efectului posibil asupra
pacientului.

5. Incheiere
5.1. Studiu de caz – Dealul Bisericii , jud. Neamt – loc/context pentru recuperare
5.1.1. Descrierea sitului
Situl ales se afla intr-un luminis, langa satu l Potoci, in Judetul Neamt, pe malul Lacului
Bicaz. 5.1.2. Sustinerea alegerii sitului si al programului
Functiunea aleasa – un centru de recuperare de natura neuromotorie, cu regim de
internare in medie de 12 luni, nu exista, in acest format (internare, capacitate locuri,

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 4serviciul complet), la ora actuala in Romani a, cu atat mai putin in Judetul Neamt.
Peisajul si locul ales drept sit au avantajele pe care o astfel de functiune le-ar pretinde, in ceea ce priveste contactul direct cu natura (dovedit a avea efect curative)si localizare
la nivel de teritoriu. 5.1.3. Propunerea conceptuala
Conceptului la nivel de insertie in sit si peisaj si la nivel de schema functionala este
determinat de lectura sitului si de relatia pe care pacientul are nevoie sa o stabileasca cu natura.
5.1.4. Propunerea functionala
Programul medical are o capacitate de 90 de paturi si asigura se rvicii medicale, in
sistem de internare, persoanelor cu leziuni cauzate de accidente cerebrale si
traumatisme la coloana vertebrala.

5.2. concluzii privind studiul si opti unea sitului si al programului

6. Bibilografie, webografie , sursa ilustratiilor
Lucrarile consultate sunt fie carti, reviste, curs uri, dictionare si enci clopedii, articole si
conferinte, site-uri de internet ce contin informatii legate de notiunea de peisaj,
arhitectura si facilitati medicale.

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 51. Introducere
1.1. Obiectul studiului
Lucrarea de fata isi propune a fi o baza teor etica pentru proiectul de diploma ce va urma
(Centru de Recuperare Neurologica Potoci). Directiile de inves tigare sunt doua: pe de o parte
exista o teoretizare a notiunii de pe isaj si a relatiei acestuia cu obiectul de arhitectura, iar pe de
alta parte exista o cercetare a functiunii medicale specializate.
Obiectul studiului oscileaza in ju rul ideii de tratament in peis aj, al relatiei care se poate
stabili intre pacient, tratamentul acestuia si mediul in care se desf asoara aceste relatii – mediul
natural, si in acelasi timp re latia dintre aspectul exterior si interi or al obiectului de arhitectura si
peisajul natural.
Se cerceteaza relatiile stabilite dintre tipurile de spatii caracteristice functiunii si mediul
exterior, aici – natura, si modul in care acest aspect, cel natura l, poate influenta procesul de
vindecare al pacientului si, deci, configuratia spatiala.
Fundament al proiectului de diploma, aceas ta lucrare serveste la motivarea alegerii
sitului si a functiunii medicale, precum si la defi nirea unor directii de inse rtie a obiectului in sit
si peisaj.

1.2. Structurarea studiului si prezen tarea referintelor bibliografice
Studiul incepe cu o parte teore tica despre peisaj si relatia acestuia cu obiectul construit.
Se incearca definirea si intelgerea notiunii de pe isaj avand ca sursa bibli ografica principala un
fragment din lucrarea de doctora t al Ioanei Tudora, iar apoi se prezinta succint relatia si
raportul dintre arhitectura si peisaj, pe parcursul istoriei. Capitolul analizeaza in continuare tipurile de interventii in peisaj si impactul obiectului asupra acestuia. Notiunea de arhitectura
peisajului este introdusa si explic ata cu ajutorul lui Manuel Gausa.
Conceptul de dezvoltarea durabila este ad us in discutie, componenta ecologica a
proiectului fiind foarte importanta.
A doua parte a argumentatiei introduce discu tia despre capacitatea curativa a peisajului.
In cercetarile sale, profesorul de arhitectura si urbanism la Universitatii de Arhitectura si
Medicina – Texas, Roger Ulrich prezinta beneficiile aduse de gr adini in spitale si influenta
pozitiva a acestora asupra starii pacientului si al familiei acestuia cat si asupra personalului medical. Dansul sustine necesitatea elementelor naturale ca factori de reducere a stresului
pacientului.
Ultimul capitol prezinta functiunea medicala specializata, centru de recuperare.

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 6Sanatoriul – un tip de spital specializat, este un program de arhitect ura ce sa afla la
intersectia a ceea ce numim functiune medicala si context natural.
Studiul functiunii medicale se aprofundeaza, detaliind tipul de recuperare – neurologica,
in sensul prezentarii tipului de tratament si afectiunile specifice, cu scopul de a intelege
functiunea mai bine si a raspunde cor ect nevoilor si starilor pacientilor.
Relatia arhitectura peisaj este studiata si co mentata apoi in cateva exemple. Studiul se
refera atat la dialogul stabilit intre obiectul de ar hitectura si mediul exterior, cat si la efectul
posibil asupra pacientului.
Partea finala particularizeaza un sit/loc/peisaj si analizeaza capacitatea acestuia de a
accepta obiectul de arhitectura, dar si capacitate a de a raspunde nevoilor si functiunii acestuia.
Concluziile privind strategia si modul de interventi – functi onal si conceptual, vor fi in
concordanta cu studiul prezentat ulterior.

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 72. Peisaj si arhitectur ă

2.1. Noțiunea de peisaj. Defini ții.
In momentul actual, no țiunia de peisaj este una ambigu ă, atât ca defini ție, cât și ca
apartenen ță profesional ă.
Definitia din dictionarul exp licativ al limbii romane :
“1. Parte din natur ă care formeaz ă un ansamblu artistic și este prins ă dintr-o
singură privire; priveli ște; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din
combinarea factorilor naturali cu factorii crea ți de om.
2. Gen de pictur ă sau de grafic ă având ca obiect reprezentarea cu prec ădere a
priveliștilor din natur ă; (concr.) tablou, fotografie care reprezint ă un peisaj ( 1).
3. Descriere, reprezentare a nat urii în opere literare; compozi ție literar ă
descriptiv ă. [Pr.: pe-i-. – Var.: peiságiu s.n.] – Din fr. paysage, it. paessagio. ” 1,
este destul de laconica, dar in acelasi spirit cu definitia data de Oxford Dictionary (“1. all the
visible features of an area of land. 2. a picture representing an area of countryside.” 2), sau cu
cea apartind Petit Robert (“…partie d’un pays que la nature presente à un observateur – site,
vue ; tableau representant la nat ure; aspect general, situation” 3 ).
Toate aceste definitii au in comun dubla dimens iune a peisajului : cea de spatiu – colt de
natura, bucata de pamant, si cea de imagine – ta blou ce infatiseaza natura. Deci, peisajul este o
intindere de pamant, ce poate deveni subiectu l unui tablou sau picturi, si care poate fi
contemplat in acelasi timp. Ana Maria Zahariade, in cursul Arhitectura – Context – Peisaj,
completeaza, intelegand peisajul:
„1. ca ansamblu de elemente si forte care structureaza sau divid un sit si
împrejurimile lui; 2. ca amestec de natura si cultura, obiect al contemplatiei estetice;
3. ca o realitate care nu exista decît prin experienta vizuala si prin constiinta relatiilor noastre cu natura.”
4
In ceea ce priveste sfera profes ionala careia ii apartine, a ceasta este destul de larga:
sociologie, geografie, arta, peisagistica, ur banism, arhitectura, antropologie, ecologie,
pshilogie.

1 www.dexonline.ro
2 www.askoxford.com
3 xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
4 Zahariade, Ana Maria – Curs Arhitectura – Context – Peisaj , www.iaim.ro , pag. 51

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 8Acest concept prezinta o evolutie istorica destul de interesanta, in momentul actual fiind
intr-o continua tranformare.
Notiunea de peisaj apare in aceasi perioada cu notiunea de perspectiva, care foloseste
peisajul ca fundal pentru proiectar ea personajelor si a povestilor lor, astfel artei i se revendica
meritul de a “inventa peisajul”. Interesant este faptul ca peisajul apare ca spatiu si nu ca
reprezentare a sa. Evolutia peisajului in arta este legata de felul de a privi spatiul. La inceput, interesul s-a concentrat pe dealuri si campii, apoi pe munti si pe mare, ca in momentul in care
apare fotografia, acesta sa se transforme, sa devina textur, schema, imagine filozofica.
Rosario Assunto defineste peisajul ca fiind “m ai intai un spatiu si apoi reprezentarea sa”
5.
Peisajul devine spatiu atunci ca nd acesta dispare din pictura: “r eprezentarea peisajului a fost
inlocuita cu prezentarea peisajului” 6.
Ioana Tudora vorbeste despre o “universalizare a peisajului, o generalizare a acestuia in
perioada modernitatii (…) in care peisajul nu mai este vazut ca un colt aparte din natura sau din
oras, ci ca o virtuala devenire a oricarui loc. Peisajul este devenire prin design.”7. Exista doua
tendinte in abordarea peisajului: prima – o orient are catre natura, ca “model absolut” si a doua
– “o artificializare a intregului spatiu prin design-area lui.”8. In continuare, Ioana Tudora
remarca o trecere de la peisajul es tetic si filosofic la cel ecologic si la cel de asistent social
(proiecte de peisagizare ale cartie relor degradate), peisajul deve nind din “rezultatu l unei viziuni
culturale asupra spatiului, (…) o metoda de cons tructie a spatiului cultural si culturii spatiale.”9

2.2. Arhitectura si peisaj: istoric
In arhitectura, ideea de peisaj a fost legata de ideea de gradina (patio -ul vilei grecesti si
vilei romane, curtile inchise si gradinile deschi se ale palatului renascentist, gradinile de la
Versailles). Raportul arhitectura – gradina a inc linat foarte mult timp spre arhitectura, chiar
daca acest raport a fost uneori inversat (conacul di n gradina engleza), astfel, gradina – peisajul,
fiind “o anexa a spatiului construit”10. Ioana Tudora subliniaza cele doua abordari ale tratarii

5 Assunto, Rosario – Peisajul si estetica,, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986, pag. 52
6 idem, pag.53
7 Tudora, Ioana – Peisajul /Peisajul urban – scurta incursiune sau o incercare de de finitie in …, Spatiul public si
reinsertia sociala a patrimoniului artistic si arhitectural , Editura Universitara Ion Mincu – UAIM/ CNCSIS,
Bucuresti, 2006, pag. 17
8 ibidem
9 idem, pag. 18
10 Tudora, Ioana – Peisajul /Peisajul urban – scurta incursiune sau o incercare de definitie in …, Spatiul public si
reinsertia sociala a patrimoniului artistic si arhitectural , Editura Universitara Ion Mincu – UAIM/ CNCSIS,
Bucuresti, 2006, pag. 19

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 9peisagere: prima – arhitecturalizata (gradina rena scentista) si cea de-a doua, in care arhitectura
este un accent, sau se pierde in pe isajul natura (gradina engleza).

1. Vila Farnese – Caprarola, Vignola / 2. Wilton House Gardens, Wiltshire, England / 3. Versailles / 4. Plan Voisin, Paris

La inceputul secolului al XX-lea, aceasta abor dare a peisajului – sp atiu la arhitectura –
obiect se mentine, chiar daca relatia cu peisajul “se democratizeaza”11 prin insertia spatiilor
publice, prin abordarea naturii ca model, sau pr in folosirea ecologiei. Ce ea ce difera sunt doar
materialele si liniile cladirilor, c aci constructia este cea care domn este in spatiul verde ce ii este
dedicat.
La sfarsitul secolului al XX-lea, apare o noua abordare a aces tei relatii, odata cu critica
postmodernismului adusa modernismului. Exista doua directii importante de abordare : prima,
reintoarcerea la modelele cl asice (Scoala italina a lui Aldo Rossi – anii ’60, Scoala lui
Eisenman, Graves – S.U.A. anii ’70 -‘80, Ri cardo Bofil) ; a doua abordare propune noi
tectonici in relatia arhtectura – spatiu – peisaj , incercand sa reinterpreteze logicele spatiale.
Ioana Tudora vorbeste despre Deri da, Gilles Deleuze si Foucau lt ca fiind filo zofii care au
generat noua relatie intre arhite cura si spatiu. Dansa expune opinia d-lui Greg Lynn despre
noile tipuri de insert ii “capabile sa se indoaie decat sa se rupa”. Astfel, arhitectura devine pliu
al sitului, “devine ea insasi tere n, tectonica, peisaj”; relatia “obi ect – spatiu se transforma in
peisaj – spatiu si transforma spatiul in obiect –peisaj “12.

5, 6. Zaha Hadid – Ordrupgaard / 7. Miralles – Parc de Diagonal

11 Tudora, Ioana – Peisajul /Peisajul urban – scurta incursiune sau o incercare de definitie in …, Spatiul public si
reinsertia sociala a patrimoniului artistic si arhitectural , Editura Universitara Ion Mincu – UAIM/ CNCSIS,
Bucuresti, 2006, pag. 20
12 ibidem

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 102.3. Arhitectura si peisaj: interventii
Orice interventie in peisaj, oricare ar fi proportia acesteia, presupune schimbari la nivelul
acestuia. Garret Eckbo sustine aceasta idee: “Arhite ctura in peisaj exprim a inserarea unor forte
intr-o structura existenta”13. Dimesiunea interventiei, trat area acesteia – contrast sau
concordanta, depinde de interpretarea subiectiva a fiecarui privitor, fie el de specialitatea sau
nu.
Arhitectura si peisajul sunt intr- o stare de permanenta reciprocitate, intre ele existand o
“inseparabila legatura fomala”14. Rosario Assunto considera ca acest raport arhitectura – peisaj,
cand se bazeaza pe o alegere intentionala, pe o co relatie intre edificiu si ambient, deliberat
urmarita de proiectant, “comporta in fapt o interpretare care constituie peisajul ca obiect estetic,
asemenea edificiului care salasluieste in el, sau din care te bucuri de vederea peisajului” 15. Este
o conditionare, astfel incat orice alterare “atrage dupa sine o mu tilare ireparabila a obiectului
estetic ca unitate a edificiului si ambientului sau”16.
Garrett Eckbo clasifica peisajul in care constructia se poate dezvolta, in peisaj primitiv,
peisaj rural si peisaj urban17. Peisajul primitiv, salbatic, este acel tip de peisaj, care in urma
insertiei ramane partea dominanta, peisajul rural este peisajul ale carui trasaturi initiale se
modifica ca urmare a dezvoltarii agri culturii; in fine, cel urban este acel peisaj unde artificialul
devine elemental dominant.
In legatura cu relatia de reci procitate ce s-a stabilit anterior, peisajul ofera situl si cadrul
de desfasurare, resursele materiale, inspiratia si regulile. Arhitectura ofera imaginatie si
concepte spatiale ce vor avea o inevitabila influenta asupra peisajul ui. Constructia, prin
prezenta sa in sit, in peisaj, ra diaza niste forte puternice si evid ente ce interactioneaza cu fortele
subtile si difuze pe care le emana situl la acceptarea constr uctiei. In functie de aceasta
interactiune, exista doua tipuri de relationare: primul tip, concordanta – in care cladirea recunoaste elementele caracteristice ale sitului si se adapteaza la ele, accentuandu-le, peisajul
devenind personajul dominant; cel de al doilea tip, contrastul – opozitia fata de peisaj, in care
acesta devine personajul subordonat creatii umane.
Scara, proportia, simplitatea sau complexitatea, ti pul de materiale, relatiile dintre solid si
vid reprezinta elementele ce conecteaza cladir ea la peisaj. Aceasta conectare inseamna

13 Eckbo, Garrett – The Landscape We See, Copyright by McGraw-Hill Book Company Inc 1969, New York,
Toronto, London, Sydney, pag. 79
14 Assunto, Rosario – Peisajul si estetica,, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986, pag 170
15 idem, pag. 171
16 ibidem
17 Eckbo, Garrett – The Landscape We See, Copyright by McGraw-Hill Book Company Inc 1969, New York,
Toronto, London, Sydney, pag. 81

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 11probleme de natura tehnica, functionala si vizu ala, ceea ce implica ajustari ale receptorului
(situl, chiar si peis ajul indepartat.)
Alvaro Siza isi expune punctul de vedere in ceea ce priveste valorificarea si pastrarea
calitatilor peisajului : “Obiectele pot fi mai mult sau mai put in reusite, dar cea mai grava este
devastarea teritoriului, ratarea acest ei discipline care este utilizar ea pamantului, in ciuda stiintei
si experientei”.

2.4. Arhitectura peisajului
Acea schimbare a anilor ’60 – ’70, in ceea ce priv este o alta abordare a notiunii de peisaj,
determina o schimbare a relatiei om – natura si a modului in care natura poate face parte din
proiect.
Notiunea de arhitectura peisajului este relativ noua si nu se refera la arta gradinaritului, ci
la o tendinta aparte in arhitectura actuala.
Arhitectura peisajului ( land – arch )
18 foloseste mijloace mai blande si mai putin
definitive, mai subtile, facand apel la o poetica a elementului natural, pe care il valorifica.
Peisajul este folosit ca instrument, pe care il “arhitecturalizeaza” – il m odeleaza, il pliaza, il
sectioneaza, rezultand noi forme topologice (relie furi, valuri, pliuri) sau, in ale cazuri “facand
peisaj in arhitectura, intr-o sinerg ie ambigua cu natura inconjuratoare” 19.
Acest nou contact cu natura este exploatat as tfel incat sa reformuleze natura, mai degraba
decat sa o conserve.
Notiunea de suprafata exprima, la un prim nivel, ideea de peisaj, suprafata orizontala
intinsa apartinand peisajului traditional. Recent, peisajul este inteles ca “suprafete topografice,
ce sunt pliate, tesute sau striate, (…) a car or performanta este rezultatul direct al
materialului”20.
Peisajul nu este o suprafata pura, ci are o grosime bi – dimensionala ( thick 2-D ), ce consta
in ondulari ritmice, in pliuri, in curgeri lente si in interactiuni.
Alejandro Zoera – Polo vorbeste despre inte legerea peisajului ca un “sistem operator
topographic, ca o scena mai degraba decat un sit” 21. Proiectele de “suprafate” ( surface
projects ) vorbesc despre redefinirea terenului, transformarea lui in camp activ, complex,

18 Gausa, Manuel – The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture , Ed. Actar, 2003, pag. 379
19 ibidem
20 idem, pag.382
21 idem, pag.390

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 12schimbator. Astfel rezulta o ambiguitate intre su prafata si spatiu, intre bi-dimensional si tri-
dimensional.
Manuel Gausa aduce in discutie ideea de manipularea a terenului, ce presupune “punerea
in lucru a unui gol arhitecturalizat”. Astfel, pr ogramul nu se mai dezvolta pe inaltime, ci se
constituie din restructurarea dimensiunii orizont ale, ea gliseaza sau se suprapune peste peisaj.
Arhitectura este conceputa ca “invelitori, aste rnuturi, pamanturi cu gr osime, dense, solide,
peste un pamant receptor”22.
“Arhitectura este incorporabila in peisaj; este peisaj, nu obiect.”
23

2.5. Conceptul de dezvoltare durabila
Ecologia acorda importanata func tionarii interdependente a “viului cu artificialul”. Astfel,
“un proiect de peisaj contempor an, chiar redus ca suprafata, poa te avea o infleunta benefica
asupra unei arii cu mult mai mari”, dar poate in semna si “incercarea de a organiza sisteme de
relatii dintre vege tal si construit” 24.
Conceptul de dezvoltare durabila are legatura in primul rand cu pers pectiva ecologica, si
“introduce interdependenta viului cu artificialul in coordonatele complexe ale deciziei politice
si ale edificarii viitoare, desc hise spre viitor nemarcat d ecisive de deciziile prezentului” 25.

3. Capacitatea curativa a peisajului

Roger Ulrich este profesor la s ectiile de Arhitectura si Arhite ctura peisajului si planificare
urbana a Universitatii de Arhitect ura si Medicina – Texas si in acelasi timp directorul Centrului
pentru Sisteme de Sanatate si Design26.
Dansul prezinta in lucrarea sa Health Beneffits of Gardens in Hospitals (intr-un mod
selectiv) cercetarile influentei gradinilor si plan telor in mediul spitalel or si a centrelor de
sanatate. Obiectul studiului se axeaza mai ales pe reactia paci entilor la simplul contact vizual
cu o gradina sau cu plante.

22 Gausa, Manuel – The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture , Ed. Actar, 2003, pag. 390
23 idem, pag. 384
24 Zahariade, Ana Maria – Curs Arhitectura – Context – Peisaj , pag. 58
25 ibidem
26 Center for Health Systems and Design

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 133.1. Gradinile in mediul medical
Efectul benefic al plantelor as upra pacientilor din centrele medicale este cunoscut de mai
bine de un secol, acest lucru fiind folosit ma i ales in Asia si in culturile vestice.
In Evul Mediu, in cadrul manastirilor erau amenajate gradini pentru a distrage atentia
bolnavilor de la suferinta, precum si in secolul al XIX-lea, acest lucru a fost luat in consideratie in proiectarea spitalelor.
La inceputul anilor 1900 acest aspect nu a fost foarte important, prioritare pentru partea
administrativa si pentru arhitecti fiind reducerea riscului de inf ectie si adaptarea spatiilor la
noile tehnologii, spre o functiona re cat mai eficienta a acestora . Aceste aspecte , reducerea
riscului de infectii si eficienta functionala a spat iilor au contribuit in mod esential la proiectarea
multor spitale pe plan international, dar, care in momentul actual sunt considerate a fi
inacceptabile din punct de vedere al stresului provocat, si nepotrivite din punct de vedere al
nevoilor pacientului, al familiei acestuia cat si al personalului medical. In ciuda stresului
provocat de suferinta pacientului, de boala acestuia si de pr ocedurile de vindecare, atentia
arhitectului nu a fost in dreptata foarte mult spre crearea un ui mediu adecvat, care sa raspunda
nevoilor de natura emo tionala a pacientilor.
Acest lucru s-a schimbat in ultimii ani, cen trele medicale orientandu- se spre satisfacerea
nevoilor psihologice ale paci entului, pe langa cele functionale si sanitare.

3.2. Evidenta rezultatelor tratamentului
Un mediu functional si igienic, dar in acelasi timp placut, cu efecte de reducere a stresului
reprezinta abordarea ultimilor ani in proiecta rea din domeniul sanatatii. In urma studiilor
efectuate s-a constatat ca stresul si conditiile psihologice pot influenta foarte mult starea
pacientului. Astfel, nevoilor psihologice li se acorda o mai mare dimensiune in proiectarea
spitalelor.
In lucrarea Health and Nature : The Influence of Nature on Design of the Environment of
Care, d-l Jerry Smith – membru al Societatii Americane de Arhitecti Peisagisti
27 (ASLA) si
menager al Sustainable Sites – vorbeste despre conceptul evidence based – design (design
bazat pe evidenta) care foloseste rezultatele ce rcetarilor si evaluarea proiectelor in ceea ce
priveste relatia dintre mediul oferit de centrul medical si reactia paci entului la acel mediu.
Dansul sustine necesitatea componentei naturale ca fiind parte esentiala a mediului terapeutic
(therapeutic environment )28.

27 American Society of Landscape Architects
28 Smith, Jerry – Health and Nature : The Influence of Nature on Design of the Environment of Care

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 14Rezultatele medicale reprezinta argumentul ce l mai potrivit pentru introducerea gradinilor
in procesul de vindecare. Aceste rezultate pot fi observatii si masuratori ale starii de sanatate a
pacientului (lunigimea perioadei de internare, tensiunea arteriala, numarul si tipul medicamentelor impotriva durerii), masuratori subiective (de ex. satisfactia pacientilor cu
serviciile primite, satisfactia personalului in privinta conditiilor de munca), si masuratori ale activitatilor economice (costul ingr ijirii unui pacient, costul r ecrutarii de noi angajati).

3.3. Efecte de reducere a stresului in contact cu natura
Numeroase studii au demonstrat ca un mediu na tural cu multa vegetatie si cu prezenta
unei forme de apa, in comparatie cu un mediu lipsit de vegetatie (camere, cladiri, mediu urban),
are un efect considerabil mai mare in procesul de reducere a stresului. Aceste medii naturale
duc la cresterea nivelului de sentimente pozitiv e (calm, placere) si re ducerea reactiilor negative
(frica, furie, tristete). In legatura cu mani festarile psihologice in pr ocesul de recuperare,
investigatiile clinice si in la borator au dus la concluzia ca nu mai dupa 5 minute de contact cu
natura, se inregistreaza schimbari pozitive in ceea ce priveste tensiunea arteriala, activitatea
inimii, tensiunea muschilor si activitatea electrica a creierului.

In lucrarea sa, d-l Ulrich prezinta unele experimentele efectuate in scopul studierii
efectului elementelor naturale as upra pacientului. Unul dintre acestea a constat in evaluarea
raspunsurilor a 120 de subiecti aflati in conditii de stres, (nu pacien ti) la vederea a sase tipuri de
imagini video: o parte ce contineau vegetatie si vegetatie cu apa, si ceal alta parte ce continea
cadre construite fara vegetatie. Rezultatele in registrate la nivel de tensiune arteriala,
functionarea inimii, comportarea pielii, tensiunea muschilior, au indicat ca recuperarea a fost mai rapida si mai completa cand indivizii au fost expusi la medii naturale decat la medii
construite. Aceasta diminuare a st arii de stres s-a produs in numai trei minute. Datele de factura
psihologica au condus la concluzia ca natura di minueaza activitatea sistemului nervos simpatic,
responsabil cu reactia de fuga sau lupta in caz de perico l. Spatiile amenajat e ce contin plante,
in contrast cu spatiile artific ale, induc pacientului sentimente pozitive si reduc sentimentele
negative de tipul fricii sau furiei.

3.4. Beneficiile aduse de gradini in recuperare
Roger Ulrich sustine ca grad inile in mediul medical cont ribuie la reducerea stresului
pacientului al familiei acestuia cat si al person alului medical, si in acelasi timp contribuie la
satisfactia pacientului si al familei acestuia pr ivind serviciile oferite de centrul medical.

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 15Prezenta naturii in mediul de recuperare in fluenteaza perioda de internare, cantitatea de
medicamente folosita pentru calmarea durerilor, mareste mobiliatea si independenta pacientului.
Gradinile din spitale ofera o priveliste placuta , contribuie la starea emotionala pozitiva a
pacientului si gazduiesc, in acelasi timp, un mediu de so cializare si de intimitate.

Jerry Smith vorbeste in lucrarea sa despre grad inile terapeutice ca fiind gradini proiectate
astfel incat sa raspunda “nevoilor speciale al e unui grup de utilizatori in mediul medical”
29.
Aceste gradini sunt definite ca “locuri cu un grad de reducere a simptomelor fizice sau a
constientizarii acestora” 30, si care conduc spre o imbunatati re a starii fizice si emotionale.
Acelasi autor prezinta categor iile de gradini terapeutice enuntate de Joanne Westphal
(doctor in medicina, proiectant de constructii sanitare si peisaj) : gradini curative (healing
gardens) – gradini ce ofera conditii de recuperare a func tiilor corpului, in mod pasiv sau activ,
gradini de activitati (enabling gardens) – ce folosesc activitatile cogni tive si reflexive pentru a
obtine un echilibru emotional si a me ntine conditia fizica a pacientului, gradini meditative
(meditative gardens) – proiectate astfel inca t sa incurajeze indivizii sa u grupuri de indivizi sa
relecteze asupra starii lor (psihologic si emo tional), cu implicatii asupra starii fizice, gradini de
recuperare (rehabilitive gardens) – cu rolul de a incuraja recuperarea fizica, in prim plan, si
cea emotionala si psihologica, in plan secundar, gradini de reconditionare (restorative
gardens) – proiectate cu scopul de a recapat a un echilibru psihologica si emotional. 31

3.5. Medii terapeutice
In cadrul centrului medical ar trebui sa ex iste numeroase oportunitati pentru pacienti,
personal si vizitatori sa intre in contact cu natura, fie la interior, fie la exterior.
Spatiile interioare sunt amplificate in momentul in care exista contact vizual cu natura din
exterior, dar si cu cea prezenta in interior (plantatii, acvarii, fantani). Lumina naturala joaca un rol foarte important, fie ea directa sau indirecta.
Curtile interioare si atriumurile includ elemente naturale, aduc lumina naturala in spatiile
atasate si reprezinta semnale pentru spatiile pub lice pe care le deservesc. Contactul vizual cu
astfel de spatii, de-a lungul coridoarelor, produce interes si relaxarea pacientului.

29 Smith, Jerry – Health and Nature : The Influence of Nature on Design of the Environment of Care
30 idem
31 Smith, Jerry – Health and Nature : The Influence of Nature on Design of the Environment of Care

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 16Ultimele etaje pot avea terase inverzite, tehnologia acoperisurilor verzi fiind
implementata din motive ecologice, dar si pentru faptul ca incurajeaz a conceptul de gradina
terapeutica.
In ceea ce priveste spatiile exterioare, verdea ta si peisajul prezente inca de la limita
proprietatii si pana in camera pacientului, influenteaza pozitiv efectul terapeutic dorit.
Gradinile exterioare, spatiile de intalnire si de plimbare, coridoare verzi printre locurile de
parcare fac parte din concep tual de mediu terapeutic.
Curtile exterioare adiacente spatiilor publice, locurile de asteptare, coridoarele, permit
interactiunea publicului cu lumina naturala si cu peisajul apropiat. Spat iile exterioare largi
gazduiesc activitati sportive si de recreere, in timp ce zonele mici ofera intimitate si liniste.

Personajele principale care “solicita” prezen ta naturii in mediul de vindecare sunt
pacientii. Alaturi de acestia, personalul (medical – doctori, asistente, terapeuti – tehnic si
administrativ), sunt supusi la conditii de stres din cauza programului incarcat, lipsa controlului
asupra deciziilor, programul in ture. Astfel, satisfactia muncii scade, apare absenteismul,
numarul personalului calificat se micsoreaza, si, in consecinta, calitatea serviciilor primite de
pacient se reduce. Gradinile intr-un centru medical reprezinta mijloace de escapada de la stresul muncii, si de recreere. Astfel, pr ezenta unei gradini in spatiul spit alului “poate mari satisfactia
angajatului si poate fi un motiv pentru anga jarea si mentinerea personalului calificat.”
32
Familia si vizitatorii benefici aza de asemenea de implicarea na turii in spatiile publice si
destinate intalnirilor.
Nevoii de liniste, siguranta si de medita tie, i se raspunde cu un mediu natural, care
distrage atentia de la un mediu steril si institutional, specific spitalului.

3.6. Tipuri de activitati in mediul medical natural
In functie de accesibilitatea la natura si gradul de mobilitate al pacientului, experientele in
mediul natural sunt active, pasive sau senzoriale.
Experientele active sunt de obicei limitate la plimbari, dar posibilit atea efectuarii unor
exercitii fizice este foarte importanta pentru r ecuperarea fizica dar si psihologica. Astfel,
pasarele, alei, gradini sinuoase, adiacente spati ilor destinate tratamentului, sau zonelor de
asteptare, incurajeaza pacientii, personalul si vizitatorii sa se elibereze de stres prin miscare.

32 Ulrich, S. Roger – Health Beneffits of Gardens in Hospitals. pag. 6

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 17Fizioterapia si recuperarea pr acticate in spatiile exterioare ofera pacientilor oportunitatea
de a fi in natura in timpul terapiei. Prezenta in natura presupune existentsa unor obstacole pe
care sa le depaseasca, sporind astfel increderea si siguranta recuperarii.
Interactiunile sociale (experiente pasive) sunt incurajate de prezenta unor elemente
familiare din gradina. Interactiunile interpersona le de tipul meditatiei, sau doar pivitului, sunt
curative din punct de vedere emotional.
Experientele senzoriale presupun stimularea simtului vizual prin prive listi catre garadini
sau tablouri cu peisaje naturale, auditiv prin zgomote ale naturii, olfactiv prin aromaterapie – flori si ierburi, gustativ prin diverse ceaiuri, iar cel tactil prin fizioterapie.

3.7. Aspecte importante in proiectarea mediilor terapeutice
Obiectivele unui proiect de centr u medical sunt stabilite in f unctie de situl ales, de tipul
de utilizatori si de tipul de activitati necesare.
Jerry Smith propune ca obiective, in faza concep tuala a proiectului, in spiritul crearii unui
mediu terapeutic, contactul cu natura, sentimentul de siguranta si protectie, sentimentul de control al imprejurimilor si echilibrul functional si estetic.
In opinia d-lui Smith, aspectele importante de care ar trebui sa se tin a cont in proiectarea
mediilor terapeutice sunt : interesu l vizual in plan vertical si or izontal, schimbarile sezoniere,
elemente arhitecturale care creeaza o atmosf era corepsunzatoare, suprafetele plantate.
Gradinile proiectate ar trebui c onfigurate astfel incat sa asigure spatii de contemplatie si
reflexie, spatii pentru plimbare si exercitii, adapost de soare si vant, si spatii destinate activitatilor sociale.
Institutul American al Arhitectilor (AIA)
33 a adaugat in anul 2006 la Ghidul de Proiectare
si Construire al Facilitatilor Medicale34 – la propunerea Consiliului de Standarde ale Mediului
al Centrului de Design pentru Sanatate35 – la capitolul Mediul de Ingrijire (The Environment of
Care) factorii care contribuie la satisfacerea pacientului, al personalului si al familiei pacientului
36. Consecinta a acestor adaugari, recomandarile minime cuprind :
– accesul la natura , ce implica spatii exterioare, curti, gradini – accesibile si
persoanelor in scaune cu rotile – in lega tura directa cu spat iile publice (zona de
receptie, coridoare, sali de asteptare, zona de luat masa),

33 American Institut of Architects
34 The Guidelines for Design and Construction of Health Care Facilities
35 The Environmental Standards Council of The Center for Health Design
36 Smith, Jerry – Health and Nature : The Influence of Nature on Design of the Environment of Care

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 18– privelisti spre natura , ce presupune iluminarea naturala a spatiilor destinate
pacientilor si cele importante pentru personal,
– spatiile exterioare amenajate , ce trebuie sa asigure un me diu potrivit recuperarii,
reconditionarii si diverselor forme de terapie; aceste locu ri trebuie ferite de fum,
zgomot si poluare, insorire puternica si aglomeratie.
Programul Leedership in Energy and Environmental Design al Consiliului American al
Cladirilor Verzi37 si Ghidul Verde pentru Sanatate38 sustin integrarea naturii in proiectul de
arhitectura.
“Nature is but another name for health.“
39

4. Programul specializat de sana tate : centru de recuperare

Centrul de recuperare este un centru medical specializat in recuperarea personalelor ce
sufera de afectiuni neurologice, cardiace, psih iatrice, alcoolism, dependinta de droguri si
medicamente. Acest tip de centr u medical are corespondent in Ro mania sanatoriul, in realitate
el neexistand decat in forme foarte incipiente, is olate, ca sectii in spit ale sau centre medicale,
sau cabinete particulare. Centrul de recuperare manifesta similitudini cu sanatoriul, in ceea ce
priveste durata lunga de spitalizar e, amplasamentul (cadrul natura l, retras din aglomeratie si
poluare), utilizarea elementelor naturale ca facand parte din tratament.

4.1. Sanatoriul – istoric
Sanatoriul este o forma de centru medical specializat, in genera l pentru tratarea
tuberculozei.
Sanatoriile sunt construite la sfarsitul secolu lui al XIX-lea, in Europa, in contextul in
care, pentru boli contagioase ca tuberculoza , nu se putea actiona decat cu o nutritie adecvata,
neexistand antibiotice.
Tratamentul pentru tuberculoza se baza pe cura cu aer curat, lumina si soare. Astfel,
peisajul natural (montan, maritim, forestier) si indepartarea de poluarea oraselor au avut o mare contributie la insanatosire. Constr uctia a fost adapata astfel incat relatia cu mediul exterior sa

37 Green Building Council
38 Green Guide for Health Care
39 Thoreau , Henry David – (Natura este doar un alt nume pentru sanatate.)

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 19fie cat mai intima. Un alt aspect important a fost izolarea bolna vilor contagiosi, promiscuitatea
fiind un factor de contagiere. Sa natoriile au fost concepute cu spatii mari unde igiena era o
necesitate.
In 1883 apare in Silesia sana toriul TBC Brehmerschen Heil anstalt Fur Lungerkranke, in
satul Gorbersdorf (Sokolowsko), unde pacientii be neficiau de aerul curat de munte si de o
nutritie corespunzatoare.

8. Sokolowsko Sanatorium, Polonia / 9. Adirondack Cottage Sanitarium, New York / 10. Pa imio Sanatorium, Finlanda

In America de Nord acest program apare in 1892, in New York, langa Saranac Lake,
Adirondack Cottage Sanitarium.
Datorita calitatii aerului de munte, in Elve tia apar numeroase sanatorii de tuberculoza.
Acelasi fenomen apare si in Finlanda, unde in 1930 Alvar Aalto proiecteaza Sanatoriul din Paimio.
Conceptul de sanatoriu, ca parte fundamentala a tratamentului pentru tuberculoza, rezista
pana in anii 1970, in urma descope ririi si introducerii in tratament a streptomicinei (in anul
1943). Astfel, durata tratamentului in sanato riu se micsoreaza, acest lucru ducand la
desfiintarea lor, sau transformarea lor in spitale generale (Sanatoriul Paimio), sau specializarea
in alte domenii : handicap ment al (Sanatoriul din Mississippi). In fosta Uniune Sovietica,
termenul de sanatoriu este inteles ca un centru de sanatate combinat cu recreere , cu sedere
scurta , functiune asemantoare spa-ului.

11, 12. Sanatoriul Toria, jud. Covasna (1933 – 1934)

In Romania, in perioada interbelica Gr igore Ionescu proiecte aza Sanatoriul de
Tuberculoza de la Toria, judetul Covasna, si de la Barnova – Iasi, iar I. Vicelli pe cele de la
Moreni, Marila si Geogiu. Dupa cel de al doilea razboi mondial , sunt construite santorii de

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 20noapte (Sanatoriul Combinatul ui Siderurgic Hunedoara – Arh. Henriette Delavrancea),
sanatorii balneare (Mamaia – Arh Dinu Gheor ghiu, Baile Herculane – Arh. Horia Hudita,
Gheorghe Dorin, Caciulata – Arh. Hori a Hudita, Ileana Ne diu, Aurel Sarbu).

4.2. Recuperarea neurologica
Neurologia este o specialitate medicala ce se oc upa cu boli si afectiu ni ale creierului, ale
coloanei vertebrale, ale nervilor periferici si muschilor. Aces te afectiuni provoaca dizabilitati
pe termen lung si necesita recuperare.
Recuperarea neurologica este cea mai mare ramura a recuperarii, ca specialitate a
medicinii, in continua dezvoltare.
Afectiunile neurologice sunt fie disfunctii vasculare, fie traume la nivelul creierului si a
coloanei vertebrale, fie disfunc tii structurale sau neuromuscula re. Aceasta inseamna sechele
dupa accidente vasculare cerebrale (hemiplegii, he mipareze), sechele dupa leziuni ale nervilor
periferci, indeosebi la nivelul memebrelor superioare si in ferioare (pareze, paralizii, tuburi
neuromusculare), lombosciatice produse prin HDL si HDC (hernie de disc lombare si
cervicale), sechele dupa trauma tisme cranio – cerebrale.

Centrele de recuperare sunt fie independente, fie fac parte dintr-un complex mai mare, fie
se regasesc sub forma unor sec tii in cadrul unui spital. Majori tatea sunt organizatii nonprofit,
insa exista tendinta de raspandire a centrel or particulare, orie ntatate spre profit.
Spitalele de recuperare s-au dezvoltat in anii ’40, ca fiind un program pentru pacienti
internati cu boli si afectiuni cronice. In anii ’70, numarul si varietat ea acestor spitale s-a marit,
in special cele destinate afectiuni lor cauzate de accidente cerebral e si traumatismelor la nivelul
coloanei vertebrale.
Pacientii internati in centrele de recuperare au deficiente in ceea ce priveste mobilitatea,
comunicarea, gandirea si activitatile zilnice de ingrijire. Recuperar ea este un proces de invatare,
deci pacientul trebuie sa fie stabil din punct de ve dere medical si apt fizic pentru cel putin trei
ore de terapie in fiecare zi.

Scopul recuperarii este sa ajute pacientul sa atinga cea mai buna star e de functionare si
independenta posibila, pe plan fizi c, psihic, emotional si social.
Programul de recuperare combina fizioterpia, terapia ocupationala, terapia de vorbire,
terapia vocationala si recreationala cu diferite tipuri de consilier e privind integrarea sociala si

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 21recuperarea emotionala. Prezenta familiei si a prie tenilor reprezinta o parte foarte importanta in
procesul de recuperare.
4.3. Tratament si spatiu
Fizioterapia
este un domeniu al medicinii de specialitate care se ocupa cu dezvoltarea,
restabilirea si conservarea f unctiilor fizice ale corpului. Scopul principal este inlaturarea
durerii, restabilirea functiei somatice, incura jarea vindecarii, motivarea individului spre
obtinerea rezultatului optim si asistenta la adaptare la dizabilitatea definitiva.
Medici ca Hippocrate si Hector au fost primii prac ticanti a unei forme primitive de
fizioterapie, ce includea masaj si hidroterapie. Primul document, care atesta fizioterapie ca
profesiune, dateaza din 1894, in An glia, cand un grup de asistente au format Societatea Experta
de Fizioterapie40. In alte tari s-au instituit programe de formare – Scoala de Fizioterapie, la
Universitatea din Otago, Noua Zeel anda (1913), si in S.U.A. (1914) – Reed Colege in Portland,
Oregon.
Cercetarile in acest domeniu au inceput sa -si mareasca numarul, iar in S.U.A. se
infiinteaza Asociatia American a de Fizioterapie (APTA) 41 , in anul 1921.
In anii ’40, tratamentul consta din exerciti i fizice, masaj si tract iuni. Proceduri mai
avansate au aparut in anii ’50 in Anglia. Mai ta rziu, fizioterapeutii si-au extins aria de practica
in clinici ortopedice ambulator ii, scoli publice, colegii si uni versitati, centre de recuperare,
spitale si centre medicale.
Kinetoterpia presupune aplicarea stiintifica a exerci tiilor fizice, adapatate sa mareasca
forta, rezistenta, si mobilitatea unui individ lim itat, in primul rand, din punct de vedere fizic.
Masajul in recuperare este o practica medicala ce implica manipularea tesuturilor moi cu
scopul obtinerii rezultatelor pe pl an fizic, functional si terapeutic. Masajul se aplica cu presiune
sau prin miscare, manual sau cu ajutor mecan ic. Partile actionate su nt muschii, tendoanele,
incheieturile, ligamentele si pielea.
Terapia masajului este cunoscuta din peri oada antica a Greciei, Romei, Egiptului,
Japoniei, Chinei si Indiei.
Electroterapia reprezinta folosirea energiei electrice in tratamentul afectiunilor
neurologice, pentru a re staura functia pierduta.

40 Chartered Society of Phys iotherapy – www.csp.org.uk
41 Dell Orto, Arthur E./Marinelli, Robert P. – Encyclopedia of Disa bility and Rehabilitation

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 22Prima incercari clinice ale proced urilor ce folosesc curenti de joasa frecventa, au aparut in
secolul al XVIII-lea, cand s-a descoperit ca elect ricitatea poate sa contracte muschiul unei
broaste.
Aceasta terapie este folosita pentru rela xarea spasmelor musculare, prevenirea si
intarzierea atrofiei muscular e, cresterea circulatiei sangui ne, reabilitarea si reeducarea
muschilori, mentinerea si cresterea gradului de miscare, controlarea durerii cronice, vindecarea
ranilor si reducerea durerilor post-traumatice si post-operatorii.
Hidroterapia presupune folosirea apei in scop me dicinal, pentru calmarea durerii si
tratarea unor afectiuni. Efectele curative ale apei au fost cunoscute in perioada culturilor Chinei
si Japoniei Antice, in Roma Anitca (terme), iar a poi au fost redescoperite in secolele al XVIII –
lea si al XIX-lea, cand s-au dezvoltat tehnici controlate de aplicare in tratamente medicale.
In medicina moderna, apa este folosita, in pr incipal, in cadrul fizioterapiei, ca un agent de
curatare si un mijloc de a conecta corpul la caldura si frig.
Tehnicile si aparatele utilizate in tratamen t cuprind impachetari reci sau calde, bai
fierbinti si aer rece, bai de picioare, coloan a vertebrala si cap, bandaje umede si uscate,
cataplasme si comprese reci sau calde.
Forma de hidroterapie care include scufundare a corpului sau a partilo r din corp in apa,
implica folosirea unor cazi mari speciale si a bazinelor pentru picioa re, solduri sau brate.
Baile galvanice reprezinta un tratament alternativ, car e foloseste simultan apa si curentul
electric, cu scopul imbunatatirii circ ulatiei sangelui si reducerea durerii.

Fizioterapia are ca preocupare sa identifice si sa maximizeze calitatea vietii si potentialul
de miscare si functionaliatate a individului, capacitatea somatica fiind un “element esential pentru sanatatea si starea de bine a individului.”
42

Terapia ocupationala este un serviciu medical in cadrul recuperarii, cu scopul de a ajuta
individul cu dizabilitati sa devina cat mai inde pendent posibil in a-si indeplini sarcinile de
ingrijire zilnice.
Terapia ocupationala este benefi ca pentru persoanele de toate varstele, cu afectiuni fizice,
mentale sau cu probleme de dez voltare. Pentru persoanele cu afectiuni la coloana vertebrala,
aceste tip de terapie include tehnici pentru felu l de a manca, a face ba ie, a se imbraca si a
efectua sarcinile de ingrijire zilnice.

42 Description of Physical Therapy – The World Confederation for Physical Therapy

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 23Terapia ocupationala se bazeaza pe faptul ca individul care este “ocupat productiv” 43 cu
nevoile zilnice, se poate astfel bucura de sanatate.
Acest aspect a fost gasit in insemnaril e doctorilor din Grecia si Roma Antica.
La inceput, terapia ocupationala a fost folosita in tratamentul bolnavilor cu afectiuni
mentale sau pulmonare (tuberculoza), care necesita u o perioada mai lunga de spitalizare. In
perioada primului razboi mondial, procedurile s- au extins si in tratam entul persoanelor cu
dizabilitati fizice. Al doilea raz boi modial a creat o cerere mare pentru acest serviciu medical,
iar in anul 1994, solicitarile pent ru acest tip de tratament a depa sit mult numarul de specialisti.
Terapia ocupationala reprezinta un element foarte important in atingerea scopului
pacientului, aceasta folosind activita tile de zi cu zi ca tratament.

Terapia vorbirii / patalogia vorbirii presupune studiul afecti unilor ce implica modificari
ale vorbirii, limbajului, vocii, inghititului si perceperea unui individ, si in acelasi timp
tratamentul de recuperare sau corectare a defi cientelor fizice si cogni tive prinvind comunicarea
si inghititul.
Comunicarea are doua componente : prima, ve rbala – vorbirea (ar ticulare, intonatie,
intensitate, rata) si limbajul (f onologie, morfologie, sintaxa, se mantica), ambele fiind un limbaj
receptiv si expresiv (incluzand citirea si scri sul), si a doua, comunicar ea non verbala – expresia
faciala si gesturile.
In functie de natura si severitatea afectiunilor, tratamentul porneste de la exercitii fizice
de fortifiere a muschilor implicati, antrenamente instructive si repetitive, pana la introducerea
tehnicilor audio-vizuale si diverse strategii pentru a facilita comunicarea. Aceasta terapie poate
include si limbajul semnelor, folosirea im aginilor simbol sau a elementelor comunicarii
alternative.

Consilierea psihologica ajuta pacientul si familia sa intele aga, sa accepte si sa se adapteze
la noua conditie de vi ata a pacientului.

Terapia recreationala foloseste activitiati recreative pentru a asigura progresul in
recuperare si a-i redezv olta abilitatile necesare activitatii de loisir.
Activitatile recreative sunt uti lizate ca o “ forma de tratamen t cu scop directionat pentru a
minimiza simptomele si a imbunatati starea fizica, mentala, soci ala si emotionala a
pacientului” 44 .

43 Dell Orto, Arthur E./Marinelli, Robert P. – Encyclopedia of Disa bility and Rehabilitation, p.528

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 24Terapia recreationala include trei com ponente : prima, tratamentul – ce presupune
folosirea activitatilor recreative pentru a remedi a sau recupera abilitatile functionale; a doua,
educatia – ce foloseste activitati le recreative pentru a dobandi aptitudini si cunostinte care sa
conduca la un stil de viata independent; a treia co mponenta este participarea la activitati de
recreere care directioneaza st area pacientului spre sanatate si dezvoltare.
Abilitatile necesare pentru a face fata diferitelo r situatii sunt invata te si aplicate prin
intermediul unor activitati pl acute, de tipul diverselor forme de arta si meserii, de tipul jocurilor
sau a drumetiilor. Exista programe care includ sporturi si pentru pa cientii in scaune cu rotile :
baschetul, bowlingul, inotul, trager ea cu arcul, tenisul de masa.

Terapia vocationala pregateste pacientul pentru mome ntele intoarcerii la munca; este
foarte importanta pentru pacientii cu afectiuni neurologice, fiind o metoda de a imbunatati
starea psihologica, psihica, soci ala si emotionala, o metoda edu cationala de a spori cunostintele
in diferite domenii.
Terapia vocationala incepe cu evaluarea abilit atilor fizice si psihice ale pacientului si cu
analiza modului in care activita tile respective ar conduce spre atingerea scopului propus.
Aceasta terapie identifica domeniile posibil e de munca si educatie, unde persoana
respectiva poate sa fie productiva.

Bolnavii cu afectiuni neurologice prezinta defici ente pe plan fizic, psihic, emotional si
social. Starea lor se afla sub amprenta dureri i, a stresului, a incapacitatii somatice, a
incertitudinii. Pe langa echipa multidisciplin ara si capacitatea proprie de recuperare a
pacientului, spatiul si mediul unde au loc toate procedurile impus e de tratament cat si spatiul
unde isi petrece pacientul restul timpului (camer a pacientului, sala de mese, spatiile de
intalnire) trebuie sa contribuie si sa sustina atingerea scopului propus.
Configuratia spatiala cat si cadrul natural, perceput in imediata apropiere sau in plan
indepartat, constituie factori decisivi in reducerea stresului, si dobandirea dorintei de continuare
si progres spre vindecare.
Spatiile destinate fizioterapiei includ : sali de gimnastica, saloane pentru masaj, sali
destinate hidroterapiei, bazin de inot. Aceste activitati presupun efort fizic, psihic si
concentrare, dar si relaxare si destindere. Spatiile iluminate si ventilate natural, cu o legatura
directa cu natura (pe plan vizual si fizi c) creeaza un mediu adecvat pentru exploatarea
capacitatilor fizice si senzoriale.

44 Dell Orto, Arthur E./Marinelli, Robert P. – Encyclopedia of Disa bility and Rehabilitation , p. 614

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 25Terapia ocupationala, terapia vorbirii, terapia vocationala, terapia psihologica solicita
pacientul pe plan psihic, intelectual, emotional si fizic. Spatiile destinate consumarii activitatilor impuse sunt importante si trebuie concepute astfel incat latura intelectuala si emotionala a pacientului sa fie protejate de or ice impediment. Incaperi orientate spre peisaje
linistite, fara accidente majore, si nu un peisaj construit din betoane, izolarea de poluare si
zgomot, imaginea unui curs de apa, a copacilor, a cerului, reprezinta co nditiile optime pentru
acest tip de efort.
Recunoastera prioritatilor fiecarui indivi d, cunoasterea nivelului de functionare,
intelegerea posibelelor compli catii si un mediu adecvat sunt componentele importante pentru
succesul recuperarii.

4.4. Centre medicale. Exemple
S-a constatat ca in ultimele decenii, tendint ele in proiectarea centrelor medicale s-au
schimbat, in sensul orientarii centrului medical spre satistfacerea componentei emotionale a
pacientului. Astfel, s-a acordat o mai mare atentie amplasamentu lui cladirii – preferandu-se
siturile naturale, modului cum se valorifica relati a mediu interior – mediu exterior, relatiei care
se stabileste intre pacient si sp atiul cu care in teractioneaza.
Analiza si comentarea urmatoarelor exempl e are ca scop intelege rea lor din punct de
vedere al relatiei arhitectura – peisaj si din punct de vedere al relatiei pacient – peisaj.
1. Paimio Sanatorium – Alvaro Aalto – Paimio, Finlanda
2. REHAB, Center for Spinal Cord and Brain Injuries – Herzog & de Meuron – Basel,
Elvetia
3. Spitalul de maternit ate si pediatrie – Rafael Moneo – Madrid, Spania
4. Forth Valley Community Care Village – Norman Foster – Larbert, UK
5. Mur State Hospital – Domenig, Einsenkock, Gruber, Zinganel – Bruck, Germania
6. Müritzklinik , Thomas Schindler
7. Feldkirch State Hospital – Erich Gutmorgeth

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 261. Paimio Sanatorium
[Alvaro Aalto]
Paimio, Finlanda
(1929 – 1932 ) 13

Una dintre premisele care au stat la baza pr oiectarii sanatoriului, a fost ideea crearii unei
cladiri care sa contribuie la procesul de vindecare, numind cl adirea “un instrument medical”.
Atentia lui s-a indreptat spre relatia pacientulu i cu mediul in care se desfasoara. Camerele
pacientilor, cu balcoane proprii, au fost orientat e spre sud, lasand in partea de nord un corridor
iluminat natura, conferind astfel pacientului se ntimentul de control al spatiului. Tavanele
camerelor au fost vopsite cu verde odihnitor, cu aparatele de iluminat dispuse in exteriorul
liniei de privire al pacientului.
Spatiile publice beneficiaza de o cromatica vesela , pusa in eveidenta si de prezenta constanta
a luminii naturale pe timp de zi, creand o atmosf era linistita si domescti ca. Mobilierul pentru
intreaga cladire a fost conceput sa usureze viata pacientului si cat mai functional si usor de
utilizat. Terasa acoperisului etse folosita pentru tratament pet imp de vara si iarna, conectand astefel pacientul la natura si sanatate.
14
15
16
17

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 272. REHAB, Center for Spinal Cord
and Brain Injuries
[Herzog & de Meuron]
Basel, Elvetia
(1999 – 2002) 18

REHAB Basel este o clinica part iculara pentru afectiuni neurol ogice, a carui scop a fost
inlocuirea caracterului institutional si steril, sp ecific acestei functiuni, cu un caracter domestic
si natural, care sa asiste pacientul pe parcursu l sederii lui (in medie 18 luni) la transformarile
pe care le traieste zilnic. Cladirea are o dominanta orizontala, avand do ar doua niveluri (p+1), cu accesibilitate si
pentru persoanele in scaun cu rotile. Tratamentul si cabinetele doctorilor sunt la parter, iar
dormitoarele pacientilor la etaj. Peisajul si lumina naturala sunt aduse in interiorul cladirii prin intermediul a cinci curti interioare, fiecare cu un specific diferit : curtea de intrare, curtea franceza, curtea piscinei
acoperite, curtea cu apa si curtea cu verdeata. Functiunile clinicii sunt orientate diferit : sala de gimnastica, atelierele si saloanele pacientilor
sunt orientate spre peisaj, piscina spre interiorul cladirii, biblioteca, de pe terasa inverzita de la
ultimul nivel, spre tinutul indepartat al Alsaciei. Diferite tipuri de lemn (stejar, pin, zada) si diferite textile protejeaza si delimiteaza spatiul
fatadei, si placheaza peretii si tavanul camerelor pacientilor. Pacientul este conectat la peisaj, in plan vizu al si fizic, prin curti interioare, acoperisuri
inverzite, pereti de sticla si luminatoare.
19
20

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 283. Spitalul de maternit ate si pediatrie
[Rafael Moneo]
Madrid, Spania
(1997 – 2003) 21

Exemplul acesta se afla in aceast a prezentare cu scopul de a studia relatia dintre pacient si si
spatiul exterior urban si relatia dintre pacient si spatiul interior. In conceptia lui Rafael Moneo, cladirea unui spital trebuie sa fie luminoasa, clara si curata, si
in care sa pluteasca o stare de calm, liniste si odihn.
Astfel, proiecteaza o cladire cu opt curti interioare ce asigura iluminatul natural al tuturor
camerelor si coridoarelor. Aceste curti sunt oaze de peisaj si sursa de calmare si relaxare,
necesare acestei functiuni. Cladirea are un caracter introvertit, orientand camerele si spatiile comune spre interior, spre
peisajul natural, diferit de cel antropizat, din exterior.
In ceea ce priveste relatia cu spatiul urban, pla nul cladirii se adapteaza sitului si cerintelor
acestuia, ofeindu-i chiar facilitate : o piateta cen trala, marginita pe doua laturi de pavilioane
renovate in anii ’20 si debloc area a doua starzi desfiintate.

22
23

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 294. Forth Valley Community Care Village
[Norman Foster]
Larbert, UK
(1993 – 1995)
24

Pentru un pacient bolnav mintal, gradul de intimitate, sentimentul de protectie si contactul cu
natura sunt nevoi primordiale. Centrul medical grupeaza, intr-o cladire sub fo rma de semiluna, sapte casute identice, fiecare
cu cate sase dormitoare. Principala preocupare a arhitectului a fost sa creeze o cladire cu un caracter cat mai aproape
de nevoile speciale si starile paci entului. Astfel, a gandit ca spati ile comune si cele private sa
creeze o atmosfera diferita de cea a cutiilor albe cu geamuri mici si coridoare intunecoase, cu
care au fost obisnuiti pana acum pacientii. Fiecare unitate are un acces separat, o zona de zi pentru socializarea pacientilor, orientate spre
sud. Dormitoarele sunt personalizate, avand culori diferite, orientate sp re nord, spre o centura
de copaci, conferindu-le astf el, sentimentul de intimitate.
Forma curba caldirii, atat in plan cat si in sectiune, este r ezultatul deciziei de a evita formele
ascutite, considerate a fi daunatoare pentru st area psihica si emotionala a pacientului.
Materialele folosite (lemn si piat ra) sunt naturale, in ideea asigur arii unei legaturi cu natura, si
cu lucrurile familiare din viata reala.
25
26

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 305. Mur State Hospital
[Domenig, Einsenkock, Gruber, Zinganel]
Bruck, Germania
(1990 – 1993)

27

Cladirea apare ca o insula, pe un platou verde, la ca tiva kilometrii de centr ul orasului Bruck.
Facilitatea a fost gandita astfel incat paci entul sa fie in mod consta nt constient de locul unde
se afla si incotro se indreapta. Este impar tita in doua zone, una destinata cabinetelor de
consultatie si tratament, si cealalta destinat a ingrijirii pacientilor, este o forma curba ce se
inscrie in topografia locului si or ientata spre peisajul de tara. Camerele acestora au ferestre
mari, cu vedere spre peisaj, sunt protejate de lu mina directa a sorelui si sunt placate cu lemn
de mesteacan. Holul central este complet vitrat si are aspect ul si atmosfera unei piete publice, cu cafenele,
banci, restaurante , receptie si o vegetatie bogata.
28
29
30
31

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 316. Müritzklinik ,
[Thomas Schindler] Mecklenburg-Vorpommern, Germania
(1995 – 1997)
32

Amplasamentul cladirii se afla pe malul Laculu i Müritz, pe locul unei fo ste tabere de vacanta.
Cladirea este astfel conceputa incat sa existe le gaturi cu peisajul apropi at, dar si cu cladirile
deja exsistente sau cu cele noi, propuse. Forma cladirii urmareste curbele de nivel existe nte si o relationeaza cu clinica noua, aflata in
proiectare. Fatada convexa adaposteste intrarea si spatiile de tratam ent si cele rezervate
personalului medical, in timp ce fatada concava, placata cu lemn si cu balconae generoase,
contine saloanele pacientilor orientate spre lac.
33
34
35
36

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 327. Feldkirch State Hospital
[Erich Gutmorgeth]
Feldkirch, Austria
(1991 – 1993)
37

38
39
Interesant la acest proiect este promenada de sticla (200 m lungime, 15 m inaltime), adaugata
la spitalul existent. Forma curba a constructiei urmareste liniile terenului, integrand-o in
peisaj. Proiectul acesta mizeaza pe avantajele ec ologice pe care aduce : spatiul de promenda
este ventilat exclusiv prin ecranul transparent si prin vegetatia de la interior, ce este irigat pe
timpul verii pentru a-l raci in timp ce peretele de argila stocheaza cal dura pe timpul verii.
O atentie speciala a fost acordata realizarii parcar ii subterane, ventilata si iluminata natural.
Elementele structurale sunt ascunse sub terasele inverzite ce sunt folosite drept spatii recreere
pentru parter, si care ajuta asamblu sa se racordeze la teren si peisaj.
40
41

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 335. Concluzii

5.1. Studiu de caz : Dealul Bis ericii – Potoci – jud. Neamt

5.1.1. Descrierea sitului
Dealul Bisericii este un loc pe malul L acului Izvorul Muntelui , pe partea opusa a
Masivului Ceahlau. Este o peninsula, o bucata de pa mant ce priveste apa si muntele, ce lasa in
urma sa, la desprindere, satul Potoci si drumul national 15. Este localizat in Judetul Neamt, la
40 km de Piatra Neamt.
Situl ales este intr-o faneata, intr-un luminis, iar un drum forestier te ajuta sa ajungi
acolo. Terenul este in panta, orientata spre lac si spre munte, lasand in punctual cel mai inalt
drumul de acces. Calatoria, daca pot sa o nu mesc asa, pana la centrul de recuperare:
despartirea de oras, drumul pe baraj (Barajul Bi caz), drumul printre brazi, luminisurile prin
care poti sa vezi locul u nde trebuie sa ajungi, drumul prin sa t – ultima comunitate, drumul prin
padure, apropierea de nori, Masi vul Ceahlau, apoi lacul, poate fi considerata un pas spre
vindecare, un pas spre o noua viata.

5.1.2. Sustinerea alegerii sitului si al programului
Functiunea propusa este centru de recuperare de natura neuromotorie, cu regim de
internare in medie de 12 luni. Acest tip de functiune nu exista , in acest format (internare,
capacitate locuri, serviciul complet), la ora actua la in Romania, cu atat mai putin in Judetul
Neamt, unde nu exista decat o parte din servicii in cabinete medicale izol ate. Astfel, in zona
aceasta s-ar crea un pol medical in partea de nor d – est a tarii, ce ar ingloba Sanatoriul TBC
Bisericani – Judetul Neamt si de la Guranda – Judetul Botosani, Centru de Balneo-fizio-
terapie pentru afectiuni cardiace, Baile Tusnad – Judetul Harghita si din Vatra Dornei –
Judetul Suceava, Centru de Baln eo-fizio-terapie pent ru afectiuni respirat orii, Slanic Moldova
– Judetul Bacau, Spitalul de Psihiatrie Socola – Judetul Iasi.
Peisajul si locul in care se afla situl au av antajele pe care o astf el de functiune le-ar
pretinde: contactul direct cu natura (dovedit a av ea efect curativ), aerul cu rat, linistea, lumina,
peisajul deosebit.
5.1.3. Propunerea conceptuala
Lectura sitului da raspunsurile conceptual e, si deci intelgerea sa este esentiala

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 34Obiectul in relatie cu un tere n in panta apartine mai inta i pamantului, apoi cerului.
Constructia trebuie conceputa astfel incat sa raspunda acestor doua determinante; ea trebuie sa
se “nasca” din verdele ierbii, si sa se muleze la curbele de nivel, sa “atinga” cerul si sa
priveasca lacul si muntele.
Relatia de reciprocitate dintre obiect si peisaj, dintre implantat si receptor, trebuie
speculata astfel incat terenul, natura, peisajul, sa “intre” in obiect, iar obiectul sa “intre” in
teren, natura si peisaj. Insertia de obiect, de uman in mijlocul unui peisaj primitiv (dupa cum il
numea Garrett Eckbo) nu trebuie sa intre in conf lict cu caracterul loculu i ci sa-l accentueze.
Orientarea constructiei are scopul de a apropia pacientul de natura si de locul respectiv:
in prim plan, spre peisajul lacului si al munt elui, in plan median, la interior, catre curti
interioare pline de lumina si vegetatie.
Schema functionala este influent ata de nevoile si starile pacientului. Relatia cu natura si
cu peisajul, atat in plan apropi at cat si in cel indepartat, dete rmina orientarea spatiilor in care
se desfasoara pacientul. Astfel, saloanele pacientilor (locul cel mai intim si important pentru acesta) si majoritatea spatiilor destinate tratam entului, spatiile comune ale acestora, sunt
orientate spre partea cea mai interesanta a peis ajului (lacul si muntel e), spatiile personalului
medical sunt orientate spre curtile interioare, ia r administratia si partea de cazare spre peisajul
indepartat al dealurilor.
5.1.4. Propunerea functionala
Centrul de recuperare are o cap acitate de 90 de paturi si as igura servicii medicale, in
sistem de internare, persoanelor cu leziuni cauzate de accidente cerebrale si traumatisme la coloana vertebrala.
Tratamentul include fizioterapie (masaj, kine toterapie, electroterapie, hidroterapie, bai
galvanice), terapie ocupationala, terapia vorbirii, terapie vocationala, terapie recreationala si
consiliere psihologica. Centrul c uprinde, pe langa birouri administ rative si Sali de conferinta,
cazare pentru personalul medical si familia pacientului.
Programul contine serviciul de Terapie Intensiva (6 paturi), Unitate de Primire Urgente,
laborator de analize medicale si imagistica, can tina, si alte spatii comune de intalnire si
recreere, piscina interioara, terenur i de sport si pista de alergat.
Aceasta facilitate medicala urmareste a fi un ce ntru de recuperare cu un caracter diferit
de cel steril si intitutional, specific functiunii, care sa raspunda atat nevoilor functionale si
sanitare, cat si nevoilor psihologice si emotionale ale pacientului.

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 355.2. Concluzii privind studiul si opti unea sitului si al programului

Pana la sfarsitul secolului al XX-lea, peisajul este subordonat obiect ului de arhitectura.
Acest aspect este inteles di ferit odata cu critica adusa modernitatii, cand apare o noua
abordare a acestei relatii : obiectu l de arhitectura devine peisaj , iar peisajul devine obiect.
Acest concept nou, numit land – arch (arhitectura peisajului) reprezinta un mod nou de a
intelege relatia om – natura si a modul in care natura poate face parte din proiect.
Arhitectura peisajului face apel la o poetica a elementului natural, pe care il valorifica.
Peisajul este folosit ca instrument, pe care il mo deleaza, il pliaza, il sectioneaza, rezultand noi
forme topologice (reliefuri, valuri, pliuri).
In legatura cu ideea de peisaj absolut, Rosario Assunto vorbeste despe contemplatia
estetica, contemplatia fiind nu pasivitate, ci activitate, contemplatia activa fiind inteleasa,
avand drept obiect peisajul, ca “ un obiect care este contemplat in masura in care este trait si
in masura in care este , pentru el insusi, o re litate vie, care se buc ura de o mutabilitate dupa
zile, care o diferentiaza de identi tatea in sine consolidata a ope rei de arta, si conditioneaza
placerea pe care o primim de la ea.” 45
Conceptul proiectului isi are radicinile in lectura sitului. Se vorbeste despre o
conversatie intre peisaj si sit, astfel incat atat situl cat si peisajul devi n parteneri activi. Situl
este tratat ca un organism viu, care presupune in mod necesar intr ebari legate de intretinerea
sa viitoare, proiectul devenind pluralist, ca obiect al colaborarii mai multor tehnicieni, si
neterminat / deschis.
Peisajul natural este in conceptia d-lui Ec kbo “marele rezervor de putere si inspiratie
catre care se indreapta arhitectul cand imaginatia nu mai exista” 46.
Anumite studii au demonstrat faptul ca la simp lul contact vizual cu plantele, starea de
stres se diminueaza in numai 5 minute. Cercetaril e au convins asupra faptului ca, contactul pe
perioade lungi cu natura, fie el activ, pasiv sau senzorial, ajut a la calmarea pacientului, la
reducerea medicamentatiei adresata calmarii durerii, cat si la scurtarea pe rioadei de internare.
Gradinile proiectate adecvat in cadrul spitalelor ofera persp ective catre mediul natural,
incurajeaza relatiile soci ale si ofera posibiliatea de a te i ndeparta de stresul de “dinauntru”.
Aceste forme de natura contribuie la cresterea satistafactiei pacientului, si a familiei acestuia,
cat si la cresterea satisfactie i personalului in ceea ce priveste conditiile locului de munca.

45 Assunto, Rosario – Peisajul si estetica,, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986, pag. 177
46 Eckbo, Garrett – The Landscape We See, Copyright by McGraw-Hill Book Company Inc 1969, New York,
Toronto, London, Sydney, pag. 77

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 36Acest lucru atrage atentia administratiei centrelor me dicale, care sunt supuse acum
presiunii de a asigura o calitate cat mai mare a serviciilor si dotarilor, centrul medical fiind
orientat mai mult astazi spre satisfacerea pacientului.
Interactiunea constanta dintre st ructura proiecata si peisajul inconjurator este principalul
proces ce conditioneaza calitatea peisajului ca spa tiu pentru oameni, aceasta interactiune fiind
descrisa ca relatii intre spatiile deschise si elementele naturale: pamant, piatra, apa, vegetatie.
Bolnavii cu afectiuni neurologice prezinta deficiente pe plan fizic, psihic, emotional si
social. Starea lor se afla sub amprenta durerii, a stresului, a incapacitatii somatice, a
incertitudinii. Spatiul si mediul unde au loc toate proced urile impuse de tratament cat si
spatiul unde isi petrece pacientul restul timpului ( camera pacientului, sala de mese, spatiile de
intalnire) trebuie sa sustina si contribuie la vindecarea.
In proiectarea unui centru medical, componenta naturala este foarte importanta. Relatia
cu aceasta se poate stabili in mod direct, intr-o maniera activa (pli mbari, exercitii in aer liber),
pasiva (interanctionarii sociale) si senzoriala.
Configuratia spatiala cat si cadrul natural, perceput in imediata apropiere sau in plan
indepartat, constituie factori decisivi in reducerea stresulu i, si dobandirea dorintei de
continuare si progres spre vindecare.
Nevoii de liniste, siguranta si de meditatie , i se raspunde cu un mediu natural, care
distrage atentia de la un mediu rece si sanitar, specific spitalului.

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 376. Bibliografie. Webografie. Sursa ilustratii.

Carti
ƒ Assunto, Rosario – Peisajul si estetica,, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986
ƒ Curinski – Vorona, Gheorghe – Istoria arhitecturii universale, Editura Tehnica,
Bucuresti
ƒ Cooper Marcus, Claire / Barnes, Marni – Healing Gardens : Therapeutic Benefits and
Design Recommendations , Ed. Wiley, New York, 1999
ƒ Eckbo, Garrett – The Landscape We See, Copyright by McGraw-Hill Book Company
Inc 1969, New York, Toronto, London, Sydney
ƒ Ionescu, Grigore – Istoria arhitect urii in Romania, Editura Academiei Republicii
Socialiste Romania, Bucuresti, 1965
Arhitectura in Romani a intre anii 1944 – 1969, Editura Academiei
Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1969 Arhitectura pe teritoriul Rom aniei de-a lungul veacurilor, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1982
ƒ Jellicoe, Geoffrey and Susan -The landscape of man, Ed. Thames and Hudson, 1995
ƒ Miller, Quintus – Le sanatorium, architecture d'un isolement sublime , Ecole
Polytechnique Federale de Lausan ne, Departement d’Architecture,
aprilie 1992.
ƒ Nickl-Weller, Christine / Nickl Hans – Hospital Architecture, Ed. Braun, 2007
ƒ Ormsbee Simonds, John – Landscape architecture. The Shaping of Man’s Natural
Environment, Copyright by McGraw-Hill Book Company Inc 1961,
New York, Toronto, London
ƒ Tudora, Ioana – Peisajul /Peisajul urban – scurta incursiune sau o incercare de
definitie in …, Spatiu l public si reinsertia sociala a patrimoniului
artistic si arhitectural , Editura Universitara Ion Mincu – UAIM/
CNCSIS, Bucuresti, 2006
ƒ Wheeler, E. Todd, Faia – Hospital Design and Function , Copyright by McGraw-Hill
Book Company Inc 1964, New Yo rk, San Francisco, Toronto,
London

Cursuri

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 38ƒ Filipeanu, Angela – Curs de peisagistica , Editura Universitara Ion Mincu, Bucuresti,
2003
ƒ Zahariade, Ana Maria – Curs Arhitectura – Context – Peisaj , www.iaim.ro

Dictionare si enciclopedii
ƒ Dell Orto, Arthur E./Marinelli, Robert P. – Encyclopedia of Disability and
Rehabilitation – editors Dell Orto, Arthur E./Marinelli, Robert P. ,
Ed. Macmillan Lybrary Refrence USA, New York, 1995
ƒ Gausa, Manuel/ Gaullart, Vincente/ Mulle r, Willy/ Soriano, Federico/ Porras,
Fernardo/ Morales, Jose – The Metapolis Dic tionary of Advanced
Architecture , Ed. Actar, 2003

Reviste
ƒ Architectural Record, no. 07/1999, 07/2002, 10/2004, 06/2005, 10/2006, 08/2008
ƒ El Croquis, no 129/130
ƒ The Architectural Review, no. 01/2005, 05/2005

Articole si conferinte
ƒ Smith, Jerry – Health and Nature : The Influence of Nature on Design of the
Environment of Care, A Position Paper for The Environmental
Standards Council of The Center for health Design, octombrie 2007
ƒ Ulrich, S. Roger – Health Beneffits of Gardens in Hospitals, Conference Paper, Plants
for People – International Ex ibition Floriade, 2002
ƒ The World Confederation for Physical Therapy – Description of Physical Therapy –
WCPT, 2007

Webografie
ƒ www.askoxford.com
ƒ www.architectsforhealth.com
ƒ www.csp.org.uk
ƒ www.dexonline.ro
ƒ www.wikipedia.org

Centru de recuperare – terapie si peisaj 04/09

Stud. Arh. Bab ătă Teodora / Indr. Prof. Dr. Arh. Zeno Bogd ănescu 39Sursa ilustratii
ƒ [1] – www.salviani.it
ƒ [2] – www.en.wikipedia.org
ƒ [3] – www.lostinbrittany.org
ƒ [4] – www.aftercorbu.com
ƒ [5,6,7] – www.arcspace.com
ƒ [8,9] – www.wikipedia.org
ƒ [10] – www.alvaraalto.fi/ alvar/buildings/paimio
ƒ [11,12] – Ionescu, Grigore – Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul
veacurilor, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti,
1982
ƒ [13, 14, 15, 16, 17] – www.alvaraal to.fi/alvar/buildings/paimio
ƒ [18,19,20] – www.archrecord.construction.com
ƒ [21,22,23] – www.archrecord.construction.com
ƒ [24,25,26] – www.fosterandpartners.com
ƒ [27,28,29,30,31] – www.termedia.pl
ƒ [32,22,34,35,36] – www.t homasschindler.de
ƒ [32,22,34,35,36] – Nickl-Weller, Christine / Nickl Hans – Hospital Architecture, Ed.
Braun, 2007