Centru de Afaceri In Municipiul Baia Mare

Economie

Centru de Afaceri In Municipiul Baia Mare

Byadmin ianuarie 1, 2024

Centru de afaceri

în municipiul Baia Mare

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Perspectivă istorică

1.1. Centrul de afaceri. Istoric

1.2. Baia Mare. Dezvoltarea economică

. 1.3. Mediul de afaceri în Baia Mare

Capitolul II. Documentarea temei în arhitectura contemporană

2.1. Metropolitan Business Centre

2.2. Science 14 Atrium

Capitolul III. Documentarea temei în România

3.1. City Business Development Centre
3.2. Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov” Bacău

3.3. Cubic Center

Capitolul IV. Aplicații ale temei pe centrul de afaceri

4.1. Amplasamentul

4.2. Conceptul

4.3. Descrierea temei propuse

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Proiectul de diplomă ales constă în realizarea unui centru de afaceri care, prin caracteristicile sale funcționale, vine să satisfacă nevoile mediului de afaceri care operează pe teritoriul municipiului Baia Mare. Grupul țintă este alcătuit din reprezentanții societăților comerciale private care desfășoară activități economice pe teritoriul județului, precum și reprezentanții societăților comerciale multinaționale care activează în zonă. Scopul principal al proiectului este cel de a dezvolta mediul de afaceri atât pe plan local cât și regional, devenind astfel o componentă socială de factură economică.

Centrul propus este alcătuit dintr-o multitudine de spații ale căror funcțiuni dovedesc apartenența la programul de arhitectură destinat clădirilor administrative. Pentru a sublinia caracterul social, pe lângă funcțiunile de bază ale acestui program arhitectural, centrul adăpostește mai multe spații cu caracter public cum sunt: spații multifuncționale destinate târgurilor, expozițiilor și a altor evenimente, spații comerciale specializate, spații pentru alimentație publică, amfiteatru, sală de conferințe, spații destinate administrației, birou informațional și relații cu publicul, parcaje exterioare și interioare, toate acestea având spații pentru depozitare și anexe.

Programul arhitectural abordat este des întâlnit în întreaga lume. Centrele de afaceri funcționează cu succes, fie că îndeplinesc doar cerințele funcționale de bază, fie că în componența lor se află și alte unități funcționale care pot satisface nevoile grupului țintă. Aceste funcțiuni sunt necesare pentru o mai bună desfășurare a activităților specializate.

Pincipalul factor determinant în realizarea temei de proiectare este că, pe teritoriul municipiului Baia Mare și în zonele limitrofe ale acestuia activează cu succes o multitudine de societăți care au ca și obiect principal activitatea de producție (industruală și agricultură) pentru piața de desfacere națională și internațională. Dacă odinioară, principala activitate economică ce se desfășura în zonă era cea de extracție și prelucrare a minereurilor neferoase, astăzi se remarcă o diversitate de activități economice care acoperă o plajă largă de servicii și produse oferite de către societăți cu capital privat, majoritatea acestora fiind societăți multinaționale. Numărul acestora este în continuă creștere, fapt ce obligă la o reacție a municipalității, care vine să creeze suportul necesar atragerii de noi investiții în zonă sau susținerea celor deja existente. Acestea determină astfel dezvoltarea social-economică a zonei.

Un alt factor determinant pentru temă îl reprezintă alegerea amplasamentului. Zona studiată curpinde două componente cu caracter diferențiat din punct de vedere funcțional și anume zona de agrement a municipiului Baia Mare la extremitatea nordică și centrul istoric al orașului la extremitatea sudică, acestea fiind separate de către cursul râului Săsar. Situl este amplasat la limita dintre cele două componente, la nord de cursul râului, pe axul est-vest de circulație auto al municipiului (cardo-ul), ax ce leagă două zone ce prezintă un puternic caracter tradițional, zona istorică a Județului Satu Mare și Maramureșul istoric. Municipiul Baia Mare reprezintă astfel kilometrul zero al nord-vestului istoric, centrul artei tradiționale și a meșteșugului, a artei culinare tradiționale și polul economic al județului.

Datorită amplasării, situl realizează legătura dintre cele două zone care prin structura lor prezintă un puternic caracter public. Acesta prezintă ca și vecinătăți imediate o serie de ansambluri de funcțiuni publice. Reabilitarea Parcului Municipal și a altor câteva obiective cum sunt: Teatrul de vară, Muzeul satului, Parcul Tineretului, Ștrandul Municipal, baza sportivă și Muzeul de Istorie al Maramureșului sunt proiecte de anvergură aflate în derulare în perimetrul studiat. Alte obiective precum Centrul Istoric și Podul Viilor (care realizează legătura auto și pietonală dintre cele două zone), sunt proiecte finalizate. Astfel funcțiunile caracteristice programului de arhitectură propus vor fi completate cu funcțiuni colaterale programului, ce prezintă același caracter public particular zonei studiate.

Redarea spre folosință a unui spațiu rezidual (amplasat favorabil din punct de vedere urbanistic) prin crearea unui pol social-economic care vine să aducă un plus de valoare spațiului arhitectural reprezintă conceptul teoretic care stă la baza proiectului.

În esență, obiectivul poate funcționa ca un ansamblu, ca un centru, doar dacă îndeplinește toate cerințele de ordin funcțional caracteristice programului de arhitectură propus și anume cel administrativ, dar prezintă și componente ale altor programe, acestea având un puternic caracter public (alimentație, magazine specializate, cultură și agrement).

Factorul scenografic joacă un rol definitoriu în stabilirea limbajului arhitectural ce urmează a fi abordat, iar dominanta funcțională trebuie să genereze caracterul estetic al ansamblului. De aceea, demersul arhitectural trebuie să se subordoneze principiilor de bază ale funcționalismului. Această caracteristică nu face altceva decât să detașeze obiectivul din spațiul arhitectural nevaloros și să îl stabilească ca și dominantă arhitecturală, ca element generator de echilibru estetic, care să realizeze împreună cu elementele arhitecturale valoroase aflate în zonă, un dialog echilibrat determinându-se astfel ierarhizarea reală din punct de vedere funcțional și volumetric. Din punct de vedere al limbajului arhitectural obiectivul trebuie să se detașeze de context (non-contextual), să prezinte o interfață valoroasă unică, intuitivă (funcționalistă), demnă de programul pe care îl conține, dar fără a face abstracție de factorul tradițional atât de valoros al zonei.

În această lucrare voi identifica toți determinanții, analizând toate componentele ce prezintă un caracter definitoriu pentru temă pornind de la factorul istoric, experiențele celor care au creat deja modele demn de urmat, prezentând în final propria viziune asupra temei, și anume descrierea ansamblului concept. Analiza cadrului social-economic determină identificarea programului de arhitectură, program care influențat fiind de către acest factor stabilește dimensiunea proiectului, iar aceasta determină identificarea amplasamentului și implicit a sitului. Toate acestea nu fac altceva decât să dicteze caracterul funcțional al ansamblului.

Capitolul I

Perspectivă istorică

1.1. Centrul de afaceri. Istoric

În prezentul capitol voi încerca să identific necesitatea apariției programului de arhitectură din care face parte proiectul propus, utilizând date istorice, studiind cazuri particulare, analizând atât cadrul social cât și termenul de piață de consum particular fiecărei epoci.

Programul de arhitectură este cel destinat clădirilor pentru administrație care a apărut pentru a asigura spațiile, funcțiunile și suportul necesar creeri unei structuri dinamice , foarte diversificate , cunoscută sub denumirea de administrație. Acest gen de program acoperă toate domeniile de activitate specifice fiecărei societăți și se clasifică după caracterul particular fiecărui domeniu de activitate. Familia programatică aleasă este cea de clădiri pentru birouri și sedii administrative pentru firme sau companii. Evoluția și cristalizarea acestui program va fi urmărită de-alungul istoriei, preluând date de temă cum sunt: raportul societate de consum / piața de consum, scheme funcționale, tipologii, precum și determinanți care au dat naștere unor modele analizate, studiate, propovăduite, inclusiv de către istoricii în domeniul economic.

Odată cu diviziunile sociale ale muncii prin desprinderea triburilor de pastori de cele de agricultori și mai apoi desprinderea agricultorilor de meșteșugari duce la apariția unor produse și servicii și implicit la apariția schimburilor dintre acestea. Din activitățile specifice apar produse făcute special pentru schimb și centre unde se puteau efectua aceste schimburi și anume spații special amenajate, amplasate de cele mai multe ori în centrul aglomerărilor urbane. Desprinderea din rândul meșteșugarilor a negustorilor, ca intermediari între producători și cumpărători creează necesitatea unei mai bune organizări a acestor schimburi. La început se practica trocul (marfă contra marfă), iar odată cu apariția echivalentului general (vite, sare, blanuri, piei, metale, mai apoi bani de metale nobile) comerțul se divide, se specializează în vânzare și cumpărare, elemente ce se puteau realiza în timpuri și locuri diferite. Primele centre comerciale de mijlocire (arbitraj) au fost orașele feniciene și cartagineze mai apoi cele grecești și romane (incluzând și orașele din provincii). Datorită distanțelor mari între centrele administrative ale provinciilor și marile aglomerări urbane din capitale apar rutele comerciale. Dintre acestea cele mai utilizate sunt cele pe apă. Marea Mediterană spre exemplu, era brăzdată de o multitudine de trasee comerciale. Pe uscat, primele rute folosite cu scop comercial au fost cele militare (Via Apia, Via Flamina), iar mai apoi apar cele specializate cum sunt: drumul mătăsii în China, drumul chihlimbarului în țările nordice și rutele indiene. În Evul Mediu apare orașul liber (secolul X-XIV-lea) ce devine exponentul producției de mărfuri și a organizării meșteșugarilor în bresle, uniunile acestora numindu-se ghilde, ce aveau sarcini precise în apărarea drepturilor negustorilor împotriva concurenței neloiale a celor străini, în reglementarea sistemului de măsuri și a echivalentelor generale, precum și a prețurilor. Comerțul cuprinde două direcții de dezvoltare, una reprezentată de comerțul interior din târguri și bâlciuri (producători autohtoni) și comerțul exterior din orașele libere (producători și comercianți provenind din alte orașe, provincii sau țări). Orașele libere europene ce făceau comerț cu centrele răsăritene (Constantinopol, Damasc, Bagdad, India, China ) erau marile porturi din Italia și Franța. Negustorii s-au organizat în uniuni ale orașelor libere formând ligile ce apărau drepturile lor. Orașele germane prin uniunea lor au format Liga hanseatică ce cuprindea la început 89 de orașe în secolul XIV-lea, iar mai apoi toate orașele din nordul Germaniei ce dețineau porturi la Marea Nordului și Marea Baltică.

În toate orașele comerciale apar clădiri (cu spații adaptate) cu specific administrativ, de gestionare și de birocrație, în care conducerile acestor ligi și ghilde își desfășoară activitățile. În Veneția, care deținea supremația și era unul dintre cele mai importante porturi din Marea Mediterană, existau clădiri administrative amplasate în Piața San Marco, în Anvers se aflau spații specializate în primăria lui Cornelis Floris 1561-1565, în Amsterdam la Palatul Regal de Jacob van Campen 1648-1655, iar în Florența erau spații adaptate în palatul Uffizi de Georgeo Vasari 1560-1571).

Înaintea apariției statului modern centralizat, birourile marilor unități industriale și comerciale, aveau aspectul unei cancelarii cu recepție, iar funcționarii subalterni utilizau spațiile amplasate la mezanin.

Administrația devine o unitate indispensabilă țn secolul al XIX-lea sub impulsul lui Napoleon, ea dezvoltându-se și orgaarea Mediterană, existau clădiri administrative amplasate în Piața San Marco, în Anvers se aflau spații specializate în primăria lui Cornelis Floris 1561-1565, în Amsterdam la Palatul Regal de Jacob van Campen 1648-1655, iar în Florența erau spații adaptate în palatul Uffizi de Georgeo Vasari 1560-1571).

Înaintea apariției statului modern centralizat, birourile marilor unități industriale și comerciale, aveau aspectul unei cancelarii cu recepție, iar funcționarii subalterni utilizau spațiile amplasate la mezanin.

Administrația devine o unitate indispensabilă țn secolul al XIX-lea sub impulsul lui Napoleon, ea dezvoltându-se și organizându-se după modelul militar: birourile devin unități tactice cu șef și sub-șef, grupându-se țn divizii cu încadrări ierarhice, ce formau direcțiile, biroul reflectând gradul ierarhic al ocupantului.

Primul sector privat care s-a dotat cu clădiri de birouri au fost societățile de asigurări din Anglia (Country Fire Office Londra 1819 de Robert Abraham; Westminster Fire Office 1830; Westminster Insurance co. 1832; Sun Fire Office 1842 realizate toate de către arhitectul C.R. Cockerell). Începând cu 1830 s-au construit clădiri specializate pentru birouri, cu spații de închiriat (câte un nivel) în Anglia, realizate de arhitectul Voysey la Clement’s Lane, acestea reprezentând un caz particular deoarece majoritatea intreprinderilor investeau în amenajarea propriului sediu prin conversia locuințelor, a depozitelor sau a magazinelor. Din punct de vedere architectural se practica traforarea fațadelor acestor clădiri, obținându-se astfel suprafețe vitrate maximal, fapt exemplificat încă din anul 1864 prin dezvoltarea arhitecturii în metal de către Oriel Chambers în Liverpool după proiectul lui Peter Ellis. Utilizarea structurilor de metal nituit se generalizează în mai toate programele arhitecturale. Odată cu descoperirea și perfecționarea ascensorului , apar în Chicago primii zgârie nori (Home Insurance Building, 1885 arh.William le Baron Janney; Tacoma Building 1889 de Holabird & Roche; Marshall Fields Wholesale, 1887 de H.H.Richardson). Realizarea ascensorului electric de W.Siemens în anul 1880 duce la realizarea unor clădiri de referință la New York: în anul 1911, Wool Worth din Times Square (26 ascensoare) și Empire State Building realizat în anul 1930 conținea 53 de ascensoare.

Mies van der Rohe impune ca volumetrie a zgârie norilor prisma dreptunghiulară pe o structură aparentă de oțel vopsită în negru, aceste clădiri până la acea dată erau reprezentate printr-o gamă variată de volume. La idea lui Mies van der Rohe întâlnim mai multe tipuri de reacții din partea celorlalți arhitecți “sinceritatea structurală (Hancoch Tower la Chicago), formalism gratuit (Transamerica Tower la San Francisco) și turul de forță (Federal Reserve Bank la Minneapolis).” Gheorge Vais, Programe de arhitectură, curs, UTCN, 1998, pg 209.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea biroul apare sub forma de birou deschis (bureau ouvert) pentru a sublinia calitatea sa de mediu bazat pe informație. Inspirându-se din organizarea spațiala a marilor magazine, arhitectul Frank Lloyd Wright proiectează sediul societății Larkin Buffalo New York (1903-1905) realizând prototipul platourilor deschise către un patio central.

Cei doi care arhitecți care stabilesc modelul contemporan ale noilor clădiri de birouri care din punct de vedere volumetric reprezintă un paralelipipeed regulat din sticlă, sunt Mies van der Rohe (Seagram Building – New York 1954-1958) și Philip Jhonson (Lever House – New York 1952).

Realizările lui Peter Bahrens (Germania) duc la definirea unui arhetip European în domeniul construcțiilor administrative aceasta realizându-se prin asocierea holurilor centrale cu nivelurile deschise, dotate cu elemente de compartimentare mobile ce permit o mare varietate de configurații.

Se trece astfel la producția în serie a clădirilor de birouri având ca și caracteristică comună flexibilitatea, temă principală ce rămâne neschimbată până în zilele noastre.

1.2. Baia Mare. Dezvoltarea economică

Baia Mare (Rivulus Dominarum – numele latinesc), este municipiul reședință al județului Maramureș și este amplasat în depresiunea cu același nume a munților Gutâi. Orașul s-a dezvoltat inițial ca un centru minier fiind atestat documentar în anul 1329.

Datorită bogațiilor sale, este declarat oraș liber regal , iar în anul 1347 primește noi privilegii de la regele Ludovic I. Printre acestea se numără: libertatea de a-și alege judele, jurații, parohul și un jude al minerilor, dreptul la organizarea unui târg anual de 15 zile, dreptul la vamă, dreptul la libera desfacere a vinului, dreptul la fortificare și alte nenumărate drepturi cu specific minier. În timpul domniei lui Matei Corvin în anul 1411 este atestată existența unei monetării în oraș, iar scrierile vremii dovedesc că în anul 1463 Baia Mare a avut un venit anual de 20000 florini față de Buda care avea 8000 florini și față Sibiu a cărui venit era de 6000 florini.

Pe lângă activitatea de minerit la Baia Mare, între secolele XIV-XVIII este atestată documentar existența unui număr mare de bresle în care sunt organizați meșteșugarii independenți din oraș (astfel sunt amintite bresle de aurari, argintari, măcelari, blănari, dogari, brutari, croitori etc). Această organizare în bresle s-a păstrat până în anul 1872 când breslele s-au constituit în asociații industriale. În perioada 1933-1934 centrul vechi al orașului a fost amplasamentul unde se organizau târguri anuale, acestea mutându-se ulterior în proximitatea acestuia, în zona Turnului Măcelarilor, în Piața Fânului. Ulterior acestei schimbări, centrul vechi se amenajează ca parc, ca zonă de agrement.

Bazinul Băii Mari, ca și zonă minieră, fiind bogat în minereuri auro-argintifere (aur și argint în stare liberă) și alte metale neferoase (plumb, cupru, zinc) determină apariția industriei de profil. Uzina Phoenix a cunoscut prosperitatea maximă în perioada interbelică, Baia Mare ajungând unicul rafinator de aur în Europa de Est deținând și poanson de marcare a aurului, producând lingouri de aur, sârma de cupru și acid sulfuric.

În aceași perioadă, pe lângă activitatea de minerit, exploatarea pădurilor și industriile derivate din aceasta, pomicultura și creșterea animalelor sunt principalele activități economice din județ. Comerțul era dezvoltat pe următoarele sectoare: lemn de foc, lemn de construcție, lemn pentru furnir, fructe de pădure etc.

În perioada de după anul 1944, Maramureșul deține una dintre cele mai importante industrii miniere și metalurgice din țară, precum și multe alte întreprinderi cu profile diferite cum sunt: APSA S.A. Baia Mare – fabrică de piese de schimb auto pentru Uzinele Steagul Roșu Brașov și care din anul 2000 produce piese pentru piața externă (300 salariați); Maratex – fabrică de țesături de bumbac (12.000 salariați); Faimar – fabrică de ceramică; Remin – important agent economic cu profil extractiv (30.000 angajați); IMMUM – fabrică ce producea utilaj minier și mecanică fină; Romplumb – înființat în anul 1907 ca producător de acid sulfuric, a fost rafinatorul și ștanțatorul aurului din România. Toate aceste întreprinderi au dispărut după căderea regimului comunist, unele din cauza unor privatizări greșite, iar altele datorită închiderii minelor (cerință a Uniunii Europene în clauza de preaderare), perimetrele miniere intrând în conservare. Închiderea principalelor întreprinderi a avut un puternic impact negativ asupra întregului județ. IMUAS Baia Mare, Ramira de astăzi, este singura întreprindere care a rezistat vânzării la bucată, aceasta se privatizează și se redresează devenind proprietatea unui concern ceh de profil.

Astăzi, potrivit datelor statistice doar 39.914 persoane din județ lucrează în industrie și construcții și aproximativ 250 lucrează în alte 12 întreprinderi. (Eaton, Aramis, Italsofa, UAC Europe, TRW Automobile, Plimob etc.)

1.3. Mediul de afaceri în Baia Mare

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului economic în arealul geografic al Județului Maramureș și în mod special al municipiului Baia Mare și împrejurimile acestuia, este impetuos necesar identificarea unor date care să orienteze, să determine și să stabilească dimensiunea și caracterul general al obiectivului de arhitectură propus. Factorii determinanți ai unui ansamblu de acest gen sunt identici cu cei care determină apariția în zonă a unui număr mare de agenți economici, acești factori fiind stabiliți în baza unor analize social-economice realizate la nivel național de către societăți specializate.

Rezultatele estimărilor nu întârzie să apară. Infrastructura stradală, calitatea produselor și serviciilor oferite de către municipalitate împreună cu partenerii acesteia (spații verzi, parcaje, zone de agrement, alte spații de interes public, servicii de salubritate, etc.), numărul mare de concerne economice internaționale gen hypermarket prezente pe piață (Metro, Auchan, Kaufland, Cora, Billa, Penny, Lidle, Dedeman, Praktiker, Arabesque, Ambient, etc.) și prezența ansamblurilor comerciale gen mall, reprezintă componente ale unui cadru social-economic bine structurat, echilibrat, aflat într-o permanentă dezvoltare.

Pentru a stabili suportul, pentru a identifica cadrul social-economic în care urmează să fie inserat din punct de vedere funcțional obiectivul de arhitectură, este necesară identificarea, preluarea și utilizarea unor date statistice cu caracter informativ. Aceste date vor fi preluate din bazele organismelor, departamentelor și organizațiilor specializate, abilitate să le realizeze și să le comunice. Astfel de organisme îndreptățite să întocmească astfel de situații sunt Comisia de Statistică din cadrul Consiliilor Județene și ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului), prin sucursalele teritoriale, în cazul de față OJRC Maramureș (Oficiul Județean al Registrului Comerțului din Maramureș).

Toate situațiile economice se realizează raportând factorul economic la cel social, cetățeanul, consumatorul jucând un rol determinant în această ecuație. Astfel, pentru a stabili cu exactitate poziția municipiului Baia Mare în topul economic al municipiilor reședință de județ care beneficiază sau vor beneficia de astfel de prezențe arhitecturale, anexez următoarele situații, folosind ca repere reprezentative câteva județe și municipii reședință de județ.

Numărul populației – situația comunică numărul populației cu rezidență permanentă în municipiul reședință, raportat la numărul total al populației din județ.

Situația ce cuprinde numărul persoanelor fizice și a celor juridice înmatriculate la oficiile județene ale Registrului Comerțului, pe perioada cuprinsă între anii 2009-2014.

Situația ce cuprinde numărul societăților înmatriculate la oficiile județene ale Registrului Comerțului, avînd ca formă juridică societatea cu răspundere limitată (SRL), pe perioada cuprinsă între anii 2013-2014.

Pentru a justifica necesitatea apariției în peisajul arhitectural al municipiului Baia Mare a unui centru care prin structura sa funcțională să răspundă solicitărilor, nevoilor mediului de afaceri și nu numai consider necesară realizarea unui studiu comparativ care să păstreze ca și reper aceleași unități teritoriale ca și în situațiile precedente. Analizând numărul societăților multinaționale cu potențial financiar înmatriculate la oficiile județene al Registrului Comerțului precum și estimările pe termen scurt și foarte scurt determină ca necesară apariția unor centre specializate care să le răspundă tuturor nevoilor: sedii, sucursale, birouri teritoriale, compartimente și departamente precum și funcțiuni și servicii colaterale acestor activități economice (săli multifuncționale, săli de ședințe și prezentare, spații expoziționale, magazine de prezentare și desfacere, servicii de concepție și producție de material publicitar, etc.).

Situația societăților cu participare străină la capitalul social, înmatriculate la oficiile județene ale Registrului Comerțului, în primul semestru al anului 2014.

Situația societăților cu participare străină la capitalul social, înmatriculate la oficiile județene ale Registrului Comerțului, în anul 2013.

Situația societăților cu participare străină la capitalul social, înmatriculate la oficiile județene ale Registrului Comerțului, în anul 2012.

Raportând numărul populației la activitatea economică care reiese din rezultatele analizelor statistice publicate de către ONRC, observăm că situația județului Maramureș se află în limite mulțumitoare, remarcându-se chiar un trend ascendent în mai toate direcțiile statistice: – în cazul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice se evidențiază o creștere față de anul 2009 de la 3.743 la 4.961 de firme înmatriculate în anul 2013;

– în cazul înmatriculărilor de societăți cu răspundere limitată (SRL-D) se observă o creștere față de anul 2013 de la 399 la 527 de societăți înmatriculate în anul 2014 (doar în primul semestru);

– în cazul societăților cu participare străină la capitalul social se observă o creștere față de anul 2012 cu 226 societăți la 292 în anul 2013 și la 186 în anul 2014 în primul semestru al acestuia;

– în cazul societăților cu participare străină la capitalul social, capitalul investit exprimat în lei a crescut față de anul 2012 de la 12.128.100 la 333.466.600 în anul 2013 și la 2.723.700 în primul semestru al anului 2014;

– în cazul societăților cu participare străină la capitalul social, capitalul investit exprimat în euro a crescut față de anul 2012 de la 2.776.303,2 la 744.988.899 în anul 2013 și la 599.185,9 în primul semestru al anului 2014.

Concluzii

După parcurgerea datelor și statisticilor prezentate anterior reiese ca oportună din punct de vedere economic crearea unui centru care în primul rând să se adreseze mediului de afaceri din Baia Mare dar care să conțină, să cuprindă și o componentă publică care să se adreseze membrilor comunității locale. Crearea unui ansamblu care să cuprindă deopotrivă componenta economică și cea publică, reprezintă o rețetă ideală pentru municipiul Baia Mare, dată fiind situația social-economică a acestuia și ținând cont și de principalii factori determinanți ai temei, numărul populației, nivelul de educație a acesteia, preocupările și necesitățile precum și dimensiunea și aspectul geomorfologic al municipiului Baia Mare.

Capitolul II

Documentarea temei în arhitectura contemporană

În acest capitol se urmărește identificarea unor ansambluri, care prin caracterul lor, să furnizeze date necesare de temă, date legate de programul general de arhitectură ce urmează a fi abordat și informații legate de structura funcțională.

Preluarea datelor se va face nuanțat, deoarece exemplele studiate, deși fac parte din același program de arhitectură, pe lângă componenta de bază mai adăpostesc și alte componente similare cu tema propusă. Am ales ca și exemple câteva proiecte care conțin elemente asemănătoare cu proiectul pe care îl propun, pentru a identifica toate cerințele temei cum sunt: scopul construcției, componentele funcționale, schema funcțională, inserția urbană a obiectului de arhitectură, compoziția arhitecturală și limbajul arhitectural.

Pentru întocmirea temei de arhitectură am stabilit ca necesare următoarele direcții de analiza:

1. Programul (programul de arhitectură din care face parte obiectivul);

2. Scopul (rațiunea funcțională a ansamblului);

3. Grupul țintă (categoriile de subiecți cărora le sunt adresate serviciile oferite în cadrul ansamblului);

4. Caracteristici de ordin urbanistic, volumetric și funcțional;

5. Concluzii (identificarea datelor cu caracter determinat pentru temă).

2.1. Metropolitan Business Centre, Varșovia, Polonia

Arh. Lord Norman Foster

Centrul de Afaceri Metropolitan este localizat în partea de nord a pieții Pilsudski, una dintre cele mai importante pieți a Varșoviei. Denumită mai demult Piața Victoriei, aceasta era mărginită de palatele din secolul al XVII-lea, Palatul Saski și Palatul Brühl, distruse în cel de-al doilea război mondial. Astăzi, centrul de afaceri înlocuiște partea lipsă a pieței rămânând ca martor atât prin regimul de înălțime cât și prin volum.

1. Programul dominant este cel de centru de afaceri, ce cuprinde la partea de subsol spațiile de parcare, la parter spațiile comerciale, servicii, cafenelele și zona de alimentație publică, iar la etaje se află spațiile pentru birouri.

2. Scopul centrului este acela de a deveni o componentă urbană, atât prin forma sa de amfiteatru cât și prin parterul liber ce permite pieței să se extindă în cadrul ansamblului (componenta publică).

3. Grupul țintă este reprezentat în special de subiecții care fac parte din mediul de afaceri dar și din membrii comunității capitalei precum și vizitatorii acesteia.

4. Caracteristicile proiectului, din punct de vedere urbanistic, compozițional și estetic, constau în genialitatea arhitectului de a integra ansamblul în spațiul arhitectural și de a crea dialogul perfect între context și obiectul de arhitectură care se caracterizează prin noncontextualitate.

5. Concluziile care reies din acest exemplu sunt de ordin urbanistic prin amplasarea clădirii într-un punct strategic ce determină o accesibilitate facilă de pe fiecare parte; și funcțional prin separarea zonei publice de cea privată creând astfel două lumi: cea de jos care conține funcțiuni deschise publicului larg și cea de sus care conține funcțiunile de bază ale programului arhitectural.

2.2. Science 14 Atrium, Bruxelles, Belgia

ARTER (Brussels Office of Architecture)

Mărginit de străzile Rue de la Loi și Rue Belliard, centrul de afaceri Science 14 Atrium este situat în centrul capitalei Bruxelles, în zona administrativă a Uniunii Europene. Clădirea face parte dintr-o zonă istorică, astfel arhitecții pun un mare accent pe interiorul ei atât prin conceperea și mobilarea spațiilor cât și prin finisajele utilizate.

1. Programul dominant se deduce prin multitudinea de spații destinate programului de arhitectură distribuite pe șase niveluri. Pe lângă cele 80 de spații destinate birourilor cu un număr de 1-6 posturi de lucru cu anexe, grupuri sanitare, chicinete, cinci săli de conferință (cu spații pentru depozitare) personalizate și denumite după cinci orașe importante din Europa, proiectanții au creat un element de spectacol, atriumul, care are rol de centru de compoziție a întregului concept.

2. Scopul principal al investiției a fost acela de a crea, pe lângă funcțiunile necesare unui astfel de centru, un magnet social bine amplasat și echilibrat în concordanță cu celelalte spații propuse. (fig 1)

3. Grupul țintă este constituit de cei care fac parte din mediul de afaceri, dar un rol important îl au și cei care activează în alte domenii și care accesează spațiile multifuncționale ce pot adăposti o sumedenie de evenimente cum sunt conferințe, simpozioane, cursuri, prezentări, expoziții, etc. (fig 2)

4. Caracteristicile proiectului sunt legate în mod special de configurația funcțională. Spre deosebire de alte centre de afaceri în care spațiile pentru birouri sunt lăsate spre a fi amenajate de către firmele care își vor ocupa locul acolo, birourile edificiului de față sunt compartimentate, mobilate și utilate cu toate serviciile necesare pentru o mai bună funcționare. Atriumul joacă un rol important în modularea funcțională, el este pinionul central al întregii compoziții. “Curtea interioară” poate adăposti o gamă largă de evenimente indiferent de natura lor prin beneficiul că, în vecinătatea ei sunt conturate funcțiunile anexe cum sunt lifturile panoramice, bucătăria cu anexele ei, grupurile sanitare și spațiile pentru depozitare. (fig 3)

5. Concluziile reies din genialitatea arhitecților care, prin modul de concepere al spațiilor reușesc să transforme centrul de afaceri într-un magnet social prin introducerea unor funcțiuni benefice unui astfel de program de arhitectură. Valoarea scenografică a întregului centru reiese din utilizarea înțeleaptă și cu bun simț a materialelor, a finisajelor și a gamei cromatice care împreună transformă în totalitate spațiul într-o scenă a carei personaje sunt jucate de utilizatorii ansamblului. (fig 4)

Capitolul III

Documentarea temei în România

În România, acest program de arhitectură este des întâlnit în majoritatea orașelor, program care, fie că adăpostește funcțiunile de bază, fie că în structura lui există și alte unități funcționale satisface atât nevoile de ordin economic, social cât și educațional.

Singurii care întrevăd necesitatea unor astfel de instituții, sau a altora cu caracter similar, sunt investitorii privați sau autoritățile care administrează și care alocă fondurile internaționale.

O economie sănătoasă înseamnă o societate sănătoasă. O economie sănătoasă atrage posibilitatea investițiilor în ridicarea nivelului de trai și civilizație a membrilor acestei societăți, prin crearea acestor instituții specializate.

Un ansamblu de acest gen, conceput la nivelul standardelor existente la ora actuală în domeniu și care să înglobeze toate funcțiunile specifice acestuia, implică o sumedenie de factori, fiecare dintre aceștia având un rol determinant în materializarea proiectului. Astfel, pentru a putea identifica și clasifica acești factori, trebuie stabilită o strategie care să contribuie la determinarea algoritmului care stă la baza stabilirii gradului de implicare a fiecăruia dintre ei.

3.1. Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov”, Bacău, România

Ansamblul de afaceri este situat în centrul Moldovei pe latura de sud a orașului Bacău, în apropierea căilor de comunicație rutieră DN 11 și E 85. Centrul de afaceri a fost construit în urma cererii de finanțare depuse de Primăria Municipiului Bacău pentru Proiectul „Centrul de Afaceri și Expoziție Bacău” în cadrul programului PHARES CES 2004-2006 – Proiecte mari de infrastructură regională.

1. Programul dominant este cel de centru de afaceri și expoziții. Dimensiunea mare a sitului permite crearea unui sistem pavilionar format din patru corpuri care adăpostesc o multitudine de funcțiuni: două pavilioane expoziționale conectate între ele cu posibilitate de compartimentare în funcție de anvergura evenimentelor, spații pentru depozitare exponate și un cafe bar; corpul intermediar are ca funcție principală centru de afaceri și marketing, și adăpostește trei tipuri de săli de conferință (cum sunt cele de tip amfiteatru, masă ovală și workshop-uri), un punct info, săli pentru întâlniri cu clienții și relații cu publicul și desigur săli de expoziții. Cel de-al treilea corp cu funcția de incubator de afaceri adăpostește spații pentru 24 de companii incubate cu funcțiuni anexe.

2. Scopul centrului de afaceri pune în valoare dezvoltarea mediului de afaceri local și regional prin multitudinea funcțiunilor specifice programului de bază astfel, pe lângă acestea, ansamblul oferă posibilitatea organizării unor evenimente cum sunt întâlnirile de afaceri, conferințe, târguri și expoziții, simpozioane și cursuri.

3. Grupul țintă este alcătuit din toate categoriile de persoane implicate în mediul de afaceri la nivel local, regional, național și internațional. Alte grupuri țintă ce beneficiază de funcțiunile ansamblului și serviciile oferite de acesta sunt toate tipurile de companii și întreprinderi, administrațiile locale și insituțiile publice, organizații cum sunt cele profesionale și cele non-guvernamentale și publicul larg ce participă la evenimentele și expozițiile organizate în cadrul centrului.

4. Caracteristicile proiectului țin de aspectul pur funcțional. Un mare avantaj este faptul că, proiectantul în conceperea centrului a pus un accent deosebit pe partea funcțională: da, sunt conturate toate unitățile funcționale care satisfac cerințele și nevoile tuturor categoriilor de persoane atât din mediul de afaceri și nu numai, dar neglijează aspectul estetic, volumetric și cel peisager.

5. Concluziile țin atât de dispunerea funcțiunilor pe sit cât și de compoziția arhitecturală ca rezultat al primului gest. Din punct de vedere urbanistic, amplasamentul este un factor determinant în conceperea unui proiect. Beneficiind de dimensiunea sitului, de poziționarea acestuia față de oraș, de gradele de libertate existente, arhitectul a utilizat în abordarea sa sistemul pavilionar. Din păcate o simplă înșiruire a corpurilor orientate și conectate la o alee pietonală nu este cea mai bună rezolvare. Lipsa existenței comunicării între funcțiuni printr-o altă dispunere a acestora, lipsa „incintelor” exterioare care să funcționeze ca un loc de odihnă, de relaxare (o altfel de componentă socială) rezultate prin utilizarea materialului dendrologic care ar accentua compoziția arhitecturală și ar pune în valoare și situl, reprezintă un dezavantaj în această abordare.

3.2. City Business Centre, Timișoara, România

Arh. Vlad Gaivoronschi

Amplasat în centrul civic al metropolei, City Business Centre înlocuiște fosta fabrică de textile din Timișoara. Dată fiind dimensiunea ansamblului și multitudinea funcțiunilor, acest „mic orășel” vine să satisfacă nevoile locuitorilor urbei și să încurajeze mediul de afaceri.

1. Programul dominant este cel de centru de afaceri prin funcțiunile de bază ale programului arhitectural, dar totodată funcționează și ca un magnet social prin funcțiunile publice la partea inferioară a ansamblului. Centrul este format din cinci corpuri (care adăpostesc spațiile de birouri) legătura dintre ele fiind rezolvată prin intermediul parterului și al mezaninului (acestea conțin spațiile comerciale, servicii, cafenele, modulul de alimentație publică, un atrium și sălile de expoziții). Pentru a nu pierde teren, desigur, spațiile tehnice împreună cu cele de parcare sunt situate sub cele două corpuri gemene de pe latura estică la partea de subsol.

2. Scopul clar al construcției este cel de a promova mediul de afaceri și de a atrage toate categoriile de public în această componentă urbană.

3. Grupul țintă este reprezentat de cei care activează în domeniul afacerilor atât pe plan local , regional, național cât și pe plan internațional.

4. Caracteristicile proiectului sunt legate de configurația funcțională. Dată fiind dimensiunea mare a ansamblului a fost necesară dispunerea perimetrală a corpurilor de clădire pentru a crea un element de respiro prin curtea interioară ce face legătura cu exteriorul prin traseele pietonale. Din punct de vedere volumetric și estetic, clădirea se integrează perfect în țesutul urban atât prin regimul de înălțime cât și prin utilizarea combinată a materialelor contemporane cu cele tradiționale locale.

5. Concluziile țin atât de aspectul funcțional cât și de cel al limbajului arhitectural. Cele două aspecte se leagă prin forma și materialele utilizate: conturarea simplă și expresivă a volumelor îmbrăcate în sticlă și lemnul compozit (ambele cu rol decorativ și funcțional, acestea controlează lumina naturală și protejează terasele perimetrale) permit citirea și înțelegerea clară a funcțiunilor adăpostite de ansamblu.

3.3. Cubic Center, București, România

Design Unit SRL

Centrul de afaceri Cubic Center este situat în partea de nord-est a municipiului București în cartierul Pipera. Edificiul completează axa majoră de interes economic (din centru spre partea de nord-est) și este învecinat cu o multitudine de companii internaționale cu care acesta formează un hub comercial important al metropolei.

1. Programul dominant este clar dedus dintr-o primă vizionare a clădirii (caracteristica de bază a funcționalismului). În urma analizelor urbanistice și în efectuarea inventarului de funcțiuni, arhitecții pun accent pe cele mai importante elemente de bază ale acestui program arhitectural și evită îngrămădirea etajelor cu alte spații secundare cum sunt magazinele și alte servicii care deja se află în vecinătatea edificiului. Centrul este alcătuit la partea inferioară din trei niveluri care adăpostesc parcările subterane, spațiile tehnice și cele de depozitare, iar partea superioară este compusă din: parter care are ca și funcțiuni principale zona de intrare, biroul de informații și relații cu publicul, modulul de alimentație publică cu anexele ei și o cafenea; cele doisprezece niveluri compartimentabile adăpostesc spațiile de birouri împreună cu nodul de circulație verticală cu anexele cum sunt grupurile sanitare și spațiile pentru depozitare.

2. Scopul principal al construcției este de a promova activitățile din mediul de afaceri și de a oferi și satisface toate nevoile celor care activează în acest domeniu prin multitudinea de spații cu funcțiuni anexe și servicii necesare.

3. Grupul țintă este constituit deopotrivă de cei care fac parte din mediul de afaceri din municipiu și România dar și de cei care lucrează în acest domeniu pe plan internațional.

4. Caracteristicile esențiale sunt de natură funcțională și estetică. Schema funcțională înglobează toate spațiile importante și necesare funcționării unei astfel de clădiri. Valoarea estetică are și ea un rol important atât prin volumetrie unde proiectanții au jucat un simplu corp geometric prin care au reușit să creeze un raport și un echilibru plăcut, dar și prin materialele contemporane utilizate des la clădirile care aparțin acestui program arhitectural.

5. Concluziile țin de aspectul volumetric și cel estetic al centrului. Arhitecții, pentru a anvelopa funcțiunile stabilite au optat pentru un corp geometric perfect, și anume cubul, care prin atributele și caracteristicile sale definește imaginea acestui domeniu de activitate și a celor care o profesează.

Capitolul IV

Dezvoltarea temei în legătură cu proiectul personal

Proiectul pe care urmează să îl propun conține elemente stabilite în urma analizelor prezentate în materialul de față dar și din cele anterioare acestora și înglobează toate cunoștiințele dobândite pe parcursul școlii de arhitectură, atât din cursurile frecventate, literatura de specialitate obligatorie cât și din lecturile individuale.

În procesul de creație arhitecturală, stabilirea principiilor care stau la baza viitorului proiect au un rol determinant în obținerea unui produs final care să întrunească toate cerințele acestui act de creație.

Un prim pas în procesul de creație este identificarea tuturor determinanților intrinseci, care au rolul de a stabili în prima fază limitele și dimensiunea proiectului dar, conform acestora se stabilește și totalitatea constrângerilor de orice gen. Este necesar ca la început să se studieze și să se analizeze fiecare factor (de natură urbanistică, umană sau economică) și în ultimul rând să se stabilească o ierarhie pentru a putea determina caracterul obiectivului proiectat.

În majoritatea orașelor din România, implicit și în municipiul Baia Mare, nevoia dezvoltării economice a ocupat și ocupă în prezent primul loc în rândul preocupărilor societății moderne. Astfel, factorul generator de temă este rezultat în urma analizei social-economice prin care am identificat nevoile comunității băimărene.

Numărul societăților comerciale cu capital privat, specializate pe activități economice, înmatriculate la Oficiul Registrului Comerțului din municipiu, este mare (raportat la numărul de locuitori) și în contiună creștere, astfel numărul de spații specializate în care aceste societăți și-ar putea continua activitățile și desfășura evenimentele se diminuează, fiind nevoiți să apeleze la ajutorul unor spații cu destinații improprii cum sunt: spațiile de închiriat în cadrul blocurilor de locuit, holurile instituțiilor administrative (Consiliul Județean Maramureș), holurile hotelurilor (Carpați, Mara, Europa), Gold Plaza Mall, etc. Desigur, există și câteva obiective specializate cum sunt: Centrul de Instruire și Marketing (componentă a Camerei de Comerț și Industrie Maramureș) funcțiune situată în sala de sport a Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”, Incubatorul de Afaceri a cărui funcțiuni sunt adăpostite într-un bloc vechi de garsoniere și Centrul de Afaceri Millennium III, ansamblu situat în inima centrului istoric al orașului.

Anexez în continuare o listă, furnizată de către Camera de Comerț și Industrie Maramureș, a târgurilor și expozițiilor din perioada 2011-2013, evenimente ce s-au desfășurat în Centrul de Instruire și Marketing:

Expoziții 2011

1. 18 – 20 februarie 2011 – Nunta de la A la Z, ediția a V-a, participanți: 42 de firme;

2. 10 – 12 martie 2011 – MaraMedica, ediția a VIII-a, participanți: 45 de firme;

3. 25-28 mai 2011 – Târgul Internațional de Invenții și Idei Practice „Invest-Invent SIR21”, participanți: 45 de firme, organizator principal: Societatea Inventatorilor din România

Alți parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare, Primăria și Consiliul local al municipiului Baia Mare, Consiliul Județean Maramureș și Societatea Comercială RAMIRA SA Baia Mare, participanți: 100 de inventatori;

4. 25-27 mai 2011 – Târgul Ofertelor Educaționale, ediția a X-a și Salonul de Carte, ediția a II-a, participanți: 25 de unitați de învățământ din Baia Mare, Arad și Cluj Napoca;

5. 23 – 25 septembrie 2011 – Rivulus Dominarum 2011, participanți: 48 de expozanți din România (București, Brașov, Cluj, Maramureș, Prahova, Sălaj și Satu Mare), din Ungaria (jud. Jász-Nagykun-Szolnok) și Ucraina (regiunea Cernăuți);

6. 2-3 decembrie 2011 – Târgul firmelor de exercițiu „Rivulus Dominarum Tineret”, participanți: 48 de participanți din 3 țări (Ucraina, Ungaria și România).

Expoziții 2012

1. 24-26 februarie 2012 – Nunta de la A la Z, ediția a VI-a, participanți: 45 de firme;

2. 16-18 – februarie 2012 – MaraMedica, ediția a VIII-a, participanți: 45 de firme;

3. 4-5 mai –2012 –Târgul Ofertelor Educaționale, ediția a X-a și Salonul de Carte, ediția a II-a, participanți: 25 de unități de învățământ din Baia Mare, Arad și Cluj Napoca, București;

4. 24-25 mai 2012 Salonul „Energii Regenerabile și Alternative” 2012- Forum, parteneri IPD- Tech SRL si Fascyno Impex SRL;

5. 24-25 mai 2012 Salonul Inventatorilor Maramureș, parteneri: S.I.R. Filiala Maramureș, participanți 28 de inventatori;

6. 28-30 septembrie – 2012 – Rivulus Dominarum 2011, participanți: 48 de expozanți din România (București, Brașov, Cluj, Maramureș, Prahova, Sălaj și Satu Mare), din Ungaria (jud. Jász-Nagykun-Szolnok) și Ucraina (regiunea Cernăuți), Salonul Tradiție și Inovare în Maramureș organizat cu sprijinul ARAMIS INVEST la care au participat 35 de meșteri populari și 10 de inventatori;

7. 1 decembrie 2012 – Târgul firmelor de exercițiu „Rivulus Dominarum Tineret”, participanți: 48 de participanți.

Expoziții 2013

1. MaraMedica – ediția a X-a – perioada de desfășurare 21-23 februarie 2013, – manifestare științifică și expozițională medicală la care au participat 42 de firme;

2. Nunta de la A la Z – ediția a VII-a – perioada de desfășurare 15-17 martie 2013, – manifestare dedicată nunților la care au participat 30 de expozanți;

3. Târgul Ofertelor Educaționale – ediția a XII-a – perioada de desfășurare 9-10 mai 2013, – manifestare dedicată tinerilor pentru cariera educațională participanți 19 colegii si grupuri școlare si 10 universități;

4. Salonul Energii Regenerabile și Alternative – ediția I – perioadă de desfășurare 22-24 mai 2014, – manifestare expozițională specializată în energia verde, la care au participat 10 firme;

5. Salonul Inventica – ediția I – perioadă de desfășurare 22-24 mai 2013, manifestare dedicată invențiilor și inventatorilor la care au participat 16 inventatori sau grupuri de inventatori;

6. Rivulus Dominarum – ediția XXI-a – perioadă de desfășurare 27-29 septembrie 2013, – expoziție de bunuri de larg consum la care au participat 33 firme expozante, 7 meșteri populari si 13 inventatori;

7. Fabricat în Maramureș – ediția I- perioada de desfășurare a fost 7-9 noiembrie 2013, – expoziție dedicată producătorilor din TOP 2012, la care au participat 21 de firme;

8. Târgul Firmelor de Exercițiu – ediția a VI-a – perioadă de desfășurare 6-7 decembrie 2013, expoziție dedicată firmelor de exercițiu din cadrul liceelor la care au participat 63 de firme.

În concluzie, pentru întocmirea proiectului, tema cadru constă în crearea unui obiect arhitectural, care pe lângă funcțiunile de bază ale programului de arhitectură să conțină și alte componente funcționale colaterale cu un puternic caracter public cum sunt spațiile destinate târgurilor și expozițiilor, săli multifuncționale, săli de conferințe, spații administrative, amfiteatru, spații pentru alimentație publică, magazine specializate și atelier de producție publicitară (toate cu anexe). Obiectul de arhitectură are ca scop înglobarea tuturor funcțiunilor necesare activităților din mediul de afaceri.

4.1. Amplasamentul

Identificarea amplasamentului are un rol hotărâtor în formularea și concretizarea temei de proiectare. De aceea, acesta trebuie să îndeplinească o serie de cerințe, cum ar fi accesibilitatea, structura geo-morfologică prietenoasă, să fie situat în proximitatea unor obiective de interes public și să fie conectat la rețelele edilitare.

Evocarea și prefigurarea trecutului vieții de afaceri a orașului se realizează prin alegerea sitului ca o continuare a axei de afaceri existentă pornind din partea de sud spre nord a municipiului cu: Incubatorul de afaceri, Camera de Comerț, Banca Comercială Română, Finanțele Publice, Banca Transilvania, centrul civic, Primăria Baia Mare, Prefectura Maramureș, BRD, Banca Națională Română și Piața Libertății din centrul istoric și care face legătura acesteia cu zona de agrement al orașului (Parcul Regina Maria, Câmpia tineretului, Ștrandul municipal, Stadionul municipal Viorel Mateianu și baza sportivă).

Sit-ul propus se află la limita de nord a perimetrului istoric al municipiului Baia Mare, la limita Cartierului Vechi, în imediata proximitate a podului ce traversează râul Săsar. Podul a reprezentat încă din secolele XVI – XVII puntea secundară de acces în cetatea Baia Mare, fiind denumită poarta mică a orașului. Nu mai există nicio mărturie vizibilă in situ a acestei porți, însă la inițiativa municipalității, aceasta se reconstruiește pe baza unui proiect câștigător al unui concurs organizat de către Primăria Baia Mare și a documentelor și fotografiilor rămase mărturie peste ani.

Tot în proximitatea podului, în perimetrul intramuros, tot la limta nordică, se află Muzeul Județean de Istorie și Arheologie care funcționează într-o clădire cu valoare patrimonială, care prezintă de-a lungul râului un front cu o deschidere impresionantă. Calea de acces auto și pietonală care traversează amintitul pod este una dintre cele două artere ce face legătura între centrul civic al municipiului și centrul istoric al acestuia. Centrul istoric, Piața Libertății a beneficiat de curând de o restaurare majoră, finanțată de către Uniunea Europeană, valoarea bugetului investit fiind de 4,2 milioane de euro, ceea ce a determinat ridicarea acestui centru la nivelul standardelor estetice ale oricărui centru istoric european.

Pe suprafața sit-ului propus, se află în prezent rămășițele activelor a două societăți economice cu profil industrial, din a căror activitate au rămas ca martor doar clădirile ce adăposteau cândva procesele tehnologice. Halele de producție și clădirea de birouri a fostei societăți comerciale Gutinul sunt în plin proces de demolare, iar în imediata lor vecinătate, se află clădirea fostei mori a orașului, cu un trecut care are rădăcinile undeva în secolul al XVI-lea, dar fără valoare patrimonială. Făcând o analiză din punct de vedere economic, valoarea terenului obținut după demolarea clădirilor existente, ar reprezenta unul dintre cele mai bune târguri din domeniul imobiliar. În această idee, s-au formulat deja două propuneri, înaintate forurilor decizionale, de reutilizare a spațiului prin inserția unor obiecte arhitecturale care șochează din punct de vedere al bilanțurilor teritoriale propuse.

Sit-ul mărginit la partea de nord de zona de agrement a orașului (Ștrandul Municipal, Stadionul Municipal „Viorel Mateianu”, Parcul Tineretului, Parcul Municipal), pe partea de est de o zonă predominantă de locuire cu un regim de înălțime de maxim P+1, pe partea de sud de râul Săsar și implicit clădirea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie (ca și componentă a centrului istoric), iar la vest de câteva instituții cu un regim de înălțime de maxim P+2, reprezintă cea mai bună alegere pentru amplasarea construcției.

Ca și obiective de interes public, în afara zonelor de agrement, în imediata proximitate a sit-ului se află: Casa Căsătoriilor, casa memorială Teleki, casa memorială Vida Géza, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, iar la mică distanță se află Liceul de Artă, Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Teatrul de Vară, Muzeul Satului, grădina zoologică și bineînțeles centrul istoric al municipiului. Sit-ul beneficiază de toată infrastructura necesară și este conectat la toate rețelele edilitare.

Odată ce s-au identificat toți determinanții ce țin de scopul construcției, motivația personală, constrângerile de natură urbană și nu numai, creionarea efectivă a temei reprezintă etapa următoare a studiului.

4.2. Conceptul

În procesul de creație, în urma identificării determinanților intrinseci, analizării tututor factorilor atât de natură urbanistică cât și umană sau economică și a stabilirii temei cadru, arhitectul poate aborda prima fază conceptuală.

În proiectul de față, conceptul teoretic constă în redarea spre folosință a unui spațiu rezidual, amplasat favorabil din punct de vedere urbanistic, prin crearea unui pol social-economic care vine să aducă un plus de valoare spațiului arhitectural.

Cu alte cuvinte, principiul de la care am pornit în faza de concept a fost acela de a crea un dialog între două componente importante ale orașului, zona de agrement și centrul istoric, atât prin intermediul obiectului de arhitectură propus cât și prin intermediul sitului. Spațiile verzi și materialul dendrologic de care abundă funcțiunile de agrement au fost preluate și adăugate în cadrul amplasamentului, astfel creând o punte de legătură între aceste două componente sociale. Pe lângă rolul de liant a materialului dendrologic utilizat pentru a contopi două zone de mare importanță, acesta are și alte roluri benefice atât din punct de vedere scenografic cât și compozițional. Fondul creat prin utilizarea pânzei de verdeață pune în valoare obiectul de arhitectură și echilibrează atât compoziția arhitecturală a ansamblului cât și compoziția urbană. Pe latura de est și sud-est a sitului este necesară o intervenție de mascare, de închidere cu material dendrologic înalt a unui front compus dintr-un amalgam de fronturi stradale inestetice caracterizate prin incoerența limbajului arhitectural.

Un alt rol benefic al zonei verzi este acela de a crea un contrast puternic între acesta și registrul superior al ansamblului punând în evidență placarea decorativă cu lemn a parterului, material ce amintește de factorul local.

4.3. Memoriu de prezentare

Situl care urmează să primească obiectul de arhitectură are o suprafață de 9.379,79 mp, și se desfășoară de la vest spre est, iar le extremitatea sudică se deschide pe un front de 145,916 m către strada Minerilor, arteră auto și pietonală care leagă centrul orașului de localitățile învecinate și reprezintă poarta rutieră care leagă municipiul de zona istorică a județului Maramureș. Din punct de vedere geomorfologic, acesta prezintă pe axa sud-nord o declivitate de 0,85 m, fără a conține alte elemente care să creeze constrângeri.

Accesul auto către sit se realizează din strada Minerilor pe latura de sud și din strada Fierăstrăului pe latura de est, dar amplasamentul beneficiază și de o altă arteră de circulație auto într-un singur sens aflată în proximitatea nordică. Toate acestea permit o parcurgere perimetrală a sitului, în sens invers a acelor de ceasornic, contribuind favorabil la fluidizarea circulației în jurul sitului.

Accesul pietonal se realizează în prezent pe laturile de sud și de est, dar propunerea arhitecturală cuprinde și o propunere de reglementare a acestei circulații prin deschiderea pe latura de nord a unei legături directe cu zona de agrement a municipiului amplasată la limita de nord-vest a sitului. Reglementarea circulației pietonale este posibilă în varianta realizării unui schimb între proprietar și primărie, aceasta din urmă permițând accesul pe sit în schimbul cedării unei suprafețe de teren la limita estică a sitului, permițând astfel reconfigurarea profilului stradal, astăzi insuficient ca și gabarit pentru circulația din zonă și mai insuficient pentru inițiativele de dezvoltare a zonei înaintate de către municipalitate.

Trebuie menționat faptul că, din punct de vedere urbanistic, poziționarea sitului față de vecinătățile cu caracter public determină clar atât dispunerea și orientarea centrului propus pe sit cât și ierarhizarea funcțiunilor în plan orizontal și vertical.

Obiectul de arhitectură propus urmează să ocupe nord-estul sitului, deschizându-se astfel în partea de sud spre perimetrul istoric al municipiului și lăsând liberă extremitatea de vest a acestuia, perimetrul utilizat ca hub pentru circulațiile din nord-vest (spre și dinspre zona de agrement) și din sud-vest (spre și dinspre centul istoric al municipiului). Compoziția arhitecturală în planul orizontal curprinde și o incintă privată, curte privată (hub pentru circulațiile auto și pietonale ale utilizatorilor de drept. Aceasta va fi amplasată între extremitatea nord-estică a sitului și obiectul de arhitectură propus.

Astfel, în funcție de caracterul lor regăsim: la partea de subsol (pe o axă de desfășurare vest-est) funcțiuni cu caracter public și semipublic; în planul parter (pornind pe o axă de la est spre vest) funcțiuni cu caracter semipublic și public; la mezanin funcțiuni cu caracter privat și semiprivat; iar în planurile etajelor, dispuse în jurul unui atrium se regăsesc funcțiuni cu caracter privat.

Centrul de afaceri propus va funcționa într-o clădire cu un regim predominant de S+P+Mezanin, regimul fiind dictat de situația existentă, și anume de configurația clădirilor învecinate. Clădirea va conține și un accent volumetric care adăpostește spațiile de birouri cu un regim de înălțime de S+P+M+5.

Subsolul are ca sistem de organizare pe cel liniar, pe o parcuregere de la vest la est. Accesul pietonal se face pe latura de vest a ansamblului pe o direcție nord-sud într-o piațetă (cu rol de terasă în perioada estivală) flancată pe o latură de grill-bar cu anexele și pe cealaltă latura de lobby, accesul în incintă se face prin intermediul unui windfang. Lobby-ul adăpostește următoarele funcțiuni: zona de lounge, garderoba, grupurile sanitare, casa scării și accesul spre parcarea subterană care are posibilitatea de a fi amenajată într-o sală de evenimente în funcție de amploarea evenimentului. Parcarea subterană, pe lângă accesul auto care este amplasat pe latura de nord, conține și următoarele funcțiuni: bateria de circulații verticale, A.L.A cu anexele, spațiile de depozitare pentru sala de evenimente, spațiile tehnice, iar pe latura de sud, spațiile de depozitare ale snack-bar-ului. Ca structură de rezistență primară am utilizat cadrele și diafragmele din beton armat , iar în zona de lobby am folosit structura metalică, compartimentările realizăndu-le cu zidărie din blocuri ceramice.

Parterul, ca sistem de organizare radial, are ca și centru de compoziție atriumul. Accesul principal se face pe latura de sud a ansamblului direct în atrium prin intermediul unui windfang. Ca și centru de interes, în atrium, se află biroul informațional în jurul căruia sunt dispuse următoarele funcțiuni: foaierul, amfiteatrul, zona de lounge (ca funcțiuni principale) și cabinetul conferențiarului, grupurile sanitare, biroul de securitate si casa scării (ca funcțiuni secundare). Din foaier, pe o parcurgere est – vest, sistemul de organizare devine liniar, pe dublu tract, unde sunt plasate magazinele, pub-ul, sala de evenimente cu anexele ei, snack-bar-ul, bucătăria, grupurile sanitare și o zonă de așteptare, traseul debușând într-un acces secundar.

În schema de organizare funcțională a planului parter, terminalele vor fi reprezentate de accesele secundare pentru personal, aprovizionare și spațiile de depozitare.

Mezaninul are ca sistem de organizare pe cel liniar (pe simplu tract), iar ca funcțiuni, printr-o parcurgere de la vest la est primează urmatoarele: atelierul de de producție publicitară cu anexele, birourile modului administrativ al ansamblului, sala de conferințe cu anexele, arhiva și biroul notarial.

Etajele 1, 2, 3, 4, 5 au același sistem liniar de organizare, dar în cazul acestora funcțiunile sunt plasate pe de o parte si cealaltă a axei nord – sud. Funcțiunile care primează sunt spațiile de birouri, terasele, zonele de așteptare, grupurile sanitare, chicinetele și arhivele.

Din punct de vedere al compoziției arhitecturale vor exista două dominante volumetrice. Un corp dispus orizontal, care joacă rolul de soclu al obiectului de arhitectură și înglobează toate unitățile funcționale atât cele cu caracter public cât și cele semi publice. Pe lângă materialele contemporane utilizate la structura interioară (sticla, structura metalică, structura pe cadre din beton armat și zidăria ușoară de compartimentare din blocuri ceramice), pentru anveloparea volumului, în alternanță cu sticla am folosit materialele de factor local și anume lemnul și cuprul. Cel de-al doilea corp preia aspectul de turn și este dispus în raport de aur cu primul volum, fiind axat pe accesul principal al obiectivului. Acesta înglobează toate funcțiunile cu caracter privat cum sunt birourile și anexele acestora. Pentru a nu îngreuna compoziția arhitecturală, am utilizat ca material predominant la anveloparea volumui, sticla pentru a crea un grad de transparență. Structura interioară este alcătuită din structură pe cadre din beton armat, iar la închiderea tâmplăriei am folosit stâlpi metalici.

Ca și caracteristică de bază a obiectului, trebuie să fie necontextualitatea, ca instrument esențial în obținerea caracterului de dominantă în cadrul spațiului arhitectural propriu al obiectului de arhitectură propus. Pentru ca această caracteristică să se facă vizibilă sunt necesare următoarele elemente: ruperea frontului stradal prin retragerea obiectului de arhitectură și amplasarea acestuia astfel încât, împreună cu cele două zone propuse spre amenajare de către municipalitate (baza sportivă și ștrandul municipal) să formeze un ansamblu ce oferă spațiului arhitectural un caracter de unicitate; limbajul arhitectural utilizat în conceperea unui astfel de proiect trebuie să fie distinct față de celelalte funcțiuni învecinate, în cazul de față limbajul abordat are la bază caracteristicile funcționalismului.

Amenajările exterioare sunt realizate astfel încât, situl să devină el însuși o componentă urbană, prin continuarea zonei de agrement fapt ce conferă acestuia funcția de piațetă.

Pentru a oferi compoziției un caracter dinamic am abordat o soluție curajoasă, și anume afundarea ansamblului în teren ceea ce determină un dialog între spațiul exterior și cel interior astfel încât latura de sud a ansamblului devine o pâlnie care se închide către accesul principal în clădire. Un alt motiv pentru care utilizez această soluție este faptul că, prin decalajul de cotă dintre trotuar și accesul principal în obiectiv, am subliniat caracterul intim al acestuia și am creat o perspectivă vizuală mai prietenoasă prin aducerea volumului orizontal la o cotă mai joasă.

Circulațiile pietonale, în cadrul sitului, se impart în trei categorii: alei pietonale majore amplasate pe latura de sud a sitului care debușează în accesul principal al ansamblului și alei pietonale secundare poziționate pe laturile de nord și nord-est ale acestuia care duc spre accesele personalului și a amfiteatrului. Cea de-a treia categorie este reprezentată de cardo-ul și decumanus-ul sitului. Aceste două axe de compoziție creează o legătură directă între cele două zone importante ale orașului. Cardo-ul situat pe latura nodică a obiectivului, tangentă la aceasta, permite accesul dinspre zona de agrement spre partea de est a orașului. Decumanus-ul se desparte în două axe amplasate la extremitatea vestică a sitului, una dintre ele crează un nod direct de circulație între zona de sud și nord, iar cealaltă, având același rol, dar la jumătatea ei debușând în accesul lobby-ului de la subsol.

Un alt element important creionat în amenajările exterioare este accesul carosabil. Pentru a fluidiza circulațiile auto atât în cadrul sitului cât și în ansamblul format de acesta cu vecinătățile din nord, baza sportivă și ștrandul municipal, a fost nevoie de o revascularizare a circulațiilor. Accesul carosabil spre și dinspre sit se face pe latura de nord-est a acestuia atât din motive funcționale cât și estetice (dorința de a accentua caracterul de piațetă a sitului eliberând astfel laturile de sud și vest ale acestuia și oferind posibilitatea actorilor urbani de a parcurge vizual ansamblul de pe toate laturile).

Concluzii

Prin analiza exemplelor din acest program arhitectural, se remarcă faptul că toate clădirile studiate au în comun mai multe aspecte, unele de ordin arhitectural, ca volumetrie și altele de ordin funcțional. Dacă vom compara aceste centre de afaceri analizate cu ce avem noi pe plan local, constatăm că acestea sunt total diferite din punct de vedere arhitectural și au doar câteva funcțiuni care nicidecum nu pot să satisfacă cerințele unei societăți comerciale pentru a putea fi competitivă în Europa secolului XXI. Datorită acestui aspect și datorită potențialului economic observat și demonstrat din tradiția locală dar și din analizele comparative făcute la statisticile publicate de ONRC, considerăm că este necesar un centru de afaceri la standardele mondiale și în Baia Mare.

De o mare importanță în realizarea acestui deziderat este alegerea sit-ului. Situl ales este într-o zonă ,cum am mai amintit, o continuitate a unei rute economice începute de la Incubatorul de afaceri și care este adiacent cu toate componentele economice ale Băii Mari (Camera de Comerț, Banca Comercială Română, Finanțele Publice, Banca Transilvania, centrul civic, Primăria Baia Mare, Prefectura Maramureș, BRD, Banca Națională Română și Piața Libertății din centrul istoric) și care face legătura acesteia cu zona de agrement al orașului (Parcul Regina Maria, Câmpia tineretului, Ștrandul municipal, Stadionul municipal Viorel Mateianu și baza sportivă) fapt ce face ca acest edificiu să fie remarcat, vizitat și să devină familiar și localnicilor neimplicați în viața economică.

Centru de afaceri pe care îl propun, se încadrează în mod perfect în complexul de edificii din acest program de arhitectural .

Grupul țintă, alcătuit din utilizatorii de drept al centrului și de cei ocazionali, beneficiază de toate componentele necesare desfășurării unei activități de administrare la standardele internaționale în domeniu.

Prezența unui astfel de obiect de arhitectură, vine să confere un alt statut municipiului și membrilor utilizatori, atât în mediul de afaceri național cât și din cel internațional.

Realizarea unui centru de afaceri de asemenea anvergură, care să înglobeze toate unitățile funcționale necesare pentru o mai bună desfășurare a activităților în domeniul de afaceri în municipiul Baia Mare, respectiv județul Maramureș, aduce doar beneficii atât pe plan local cât și regional, astfel centrul devenind un obiect de arhitectură cu caracter emblematic pentru mediul de afaceri băimărean .

Datorită oportunităților pe care le generează , acest centru de afaceri prezintă toate calitățile pentru a deveni lider în segmentul de activitate economică. Baia Mare prin multitudinea de activități economice ce se vor derula în rândul societăților comerciale de toate calibrele și de toate tipurile , va putea deveni un pol comercial regional , un kilometru 0 în lumea afacerilor din nord-vestul României.

Bibliografie

I.Cărți

Asensio Cerver Francesco ”The world of contemporari architecture xx” ed Konemann

Chițulescu, Traian ( coordinator principal) Manualul arhitectului proiectant, vol II București, Editura Tehnica, 1957

Curinschi Vorona Gheorghe “Istoria arhitecturii în Romania “editura Tehnica

Feștilă, Aurel,Pintilie Ioan, Codariu, Ioan, Sabău, Ioan, Achim, Valeriu,Monografia municipiului Baia mare, vol.I,Baia Mare, Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, 1972

Melvin Jeremy”…isme să înțelegem stilurile arhitecturale” ed. Enciclopedica Rao

Neufert “Manualul arhitectului elemente de proiectare și de construcție” Ed.Alutus Miercurea Ciuc 2004

Raftul de cultură generală :Arhitectură-Evoluție, stiluri ,personalități;

Suță Nicolae; Suță Selejan Sultana ”Istoria comerțului mondial și a politicii comerciale”

Ed.ALL 1997

Vais Gheorghe “Programe de arhitectură” Universitatea Tehnica Cluj Napoca 1998

II. Articole din ziare

Emaramures-Saptamanal de informatii, comentarii, atitudine si divertisment; Anul II– Nr.22 ( 58 )- vineri 6-12 iunie 2014-24 pagini :articolul:Primarul Catalin Chereches a prezentat doua proiecte care revolutioneaza Baia Mare; pagina 4,7.

III.Site-uri web( accesate mai august 2014)

www.zwww.emaramures.ro/…/FORUMUL-AUTORITATILOR-Proiecte-ma…

www.emaramures.ro/…/INVESTITII-Autoritatile-maramuresene-mizeaza..

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/cine-e-miststeriosul

http/www.science14.com/about/building/

http://www.capital.ro/investitiile-publice-au-scazut-la-jumatate-fata-de-2012.html

http://www.metropolitan.waw.pl/en/index.php

http://www.cjmaramures.ro/coordonate-economice/scurt-istoric

http://www.cjmaramures.ro/coordonate-economice/situatia-economica-2012

http://www.cjmaramures.ro/coordonate-economice/situatia-comparativa-2012-2011-pe-domenii-de-activitate

http://caebacau.ro/

http://www.business-centre.ro/?p=despre-noi

EMaramureș anul II+nr.22)58=vineri 6+12 iunie 2014 art. Primarul Cătălin Cherecheș a prezentat doua proiecte care revoluționeaza Baia MareȚ

http://www.cjmaramures.ro/proiecte/strategie

http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici

http://www.prefecturamaramures.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=506&Itemid=1

ww.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Istoria-orasului/Istoria-orasului/

www.moneystreet.ro/…/arabii-interesati-sa-modernizeze-aeroportul-baia-…‎

ttps://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=emm+African+Consolidated+Resources%2C+posibil+investitor+la+Remin+Baia+Mare.