CENTRU CULTURAL -CREATIV DE ARTĂ ȘI TEHNOLOGIE [632296]

1
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM "ION MINCU" BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

CENTRU CULTURAL -CREATIV DE ARTĂ ȘI TEHNOLOGIE

Student: [anonimizat] : Șef lucrări dr.arh . SERGIU PETREA

LUCRARE DE LICEN ȚĂ
– aprilie 2018 –

2
Cuprins:

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1 Argument
1.2 Prezentarea generală a studiului
1.2.1 Contextul și obiectivele lucrării
1.2.2 Metoda de lucru
1.2.3 Schema logică și structura lucrării
1.2.4 Cuvinte cheie

CAPITOLUL 2. CONEXIUNEA DINTRE PATRIMONIUL ARHITECTURAL ȘI CEL
CULTURAL
2.1 De la istorie la s ituația actuală
2.2 Potențialul arhitecturii de reactivare a valorilor culturale
2.3 Potențialul arhitecturii de revitalizare , dincolo de contextul local
2.4 Perspective de viitor. O relație interesantă: artă – tehnologie

CAPITOLUL 3 . PROGRAME PENTRU CONVERSIA CLĂDIRILOR CU VALOARE
ISTORICĂ
3.1 Factori care generează n evoia de conversie și cazuri relevante de conversie
3.2 Probleme specifice și a daptarea programelor de conversie la contextul local
3.3 Schema programelor și elementele cheie

CAPITOL 4 . CONCLUZII

CAPITOLUL 5 . STUDIU DE CAZ – CASA RADIO – MUZEUL NAȚ IONAL DE
ISTO RIE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂ NIA

ANEXE
BIBLIOGRAFIE

3
PLAN DE IDEI
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1 Argument
Tema aleasă pornește de la relația și influența reciprocă dintre arhitectură și cultură dar
explorează această sinergie dintr -o perspectivă modernă și adaptată la contextul și necesitățile
locale.
Adesea subjugată argumentelor financiare și i ntereselor schimbătoare ale
beneficiarilor, arhitectura trebuie totuși să ofere societății spații care să depășească așteptările
și potențialul anticipat. Arhitectul are datoria de a fi un vizionar, fără a șterge însă memoria
locului.
Studiul de caz a fost ales pentru că reprezintă un proiect cu un potențial enorm, în care
arhitectura ar putea să își demonstreze potențialul uriaș de influență asupra unor domenii
diverse, precum cultura, economia, turismul dar și asupra societății în sine.
1.2 Metoda de lucru
Studiul va identifica, mai î ntâi, câteva repere relevante, concentrându -se în partea
finală pe aspecte practice.
1.3 Obiectivele și structurarea lucrării
Structura lucrării urmărește conturarea contextului general și specific în care
arhitectura se plasează, subliniind importanța acesteia pentru domeniul cultural. Potențialul
arhitecturii în România a fost mult timp ignorat de către autorități, cu toate că acesta depășește
de cele mai multe ori interesele pur locale.
Problema reconversiei unor clădiri cu valoare istorică, aflate în ruină, nu este una ușor
de gestionat, fără îndoială. Multe dintre programele propuse, ghidate după criteriul unic al
profitabilității, vin adesea în contradicție cu contextul și necesitățile specifice, fără a pune cu
adevărat în valoare patrimoniul moștenit.
Astăzi, arhitectura trebuie să găsească acel echilibru fragil dintre funcție, estetică și
context și să încerce să satisfacă nevoile și interesele beneficiarilor, direcți (investitorii) sau
indirecți (societatea) ai spațiilor create, cu cât mai puține compromisuri.

4
1.4 Cuvinte cheie
Patrimoniu – Potențial – Context – Conversie – Funcție – Estetică – Integrare.

CAPITOLUL 2.
CONEXIUNEA DINTRE PATRIMONIUL ARHITECTURAL ȘI CEL CULTURAL

2.1 Situația actuală
Situația actuală locală conturează două scenarii principale: pe de -o parte, clădiri
abandonate din lipsa fondurilor suficiente pentru a le întreține și renova ori reconverti , și, pe
de altă parte, clădiri cărora li s -a atribuit o funcție neadecvată .
2.2 Potențialu l arhitecturii de reactivare a valorilor culturale
„Un popor care nu are poveste e un popor mort.”1 Clădirile, care împreună constituie
patrimoniul arhitectural, sunt martori ai identității unei societăți. Totodată, cultura și
arhitectura au mers istoric î n tandem, reflectându -se reciproc. Și în România, arhitectura
vorbește, inevitabil, despre gradul de cultură și valorile societății, purtând o responsabilitate
destul de mare în contextul general al unei identități culturale incerte și parțial asumate.
2.3 Potențialul arhitecturii de revitalizare, dincolo de contextul local
Deși contextul local este, mai ales în cazul României, extrem de relevant, nu trebuie
uitate exemplele remarcabile de arhitectură din întreaga lume, care subliniază capacitatea
arhitect urii de calitate de a influența evoluția lucrurilor la o scară mare, ar hitectura având o
vocație de globalizare . Arhitectura este un limbaj universal.
2.4 Perspective de viitor. O relație interesantă: artă – tehnologie
Discutând despre posibile discursuri culturale cu perspective de viitor, cred că nu se
poate ignora necesitatea culturii de a comunica mai multe cu alte domenii, inclusiv cele de
actual interes, cum ar fi tehnologia. Numeroase studii prezintă cultura în urma altor nevoi și

1 Dan Puric," Fii demn!", editura Supergraph, 2011, pag . 57

5
interese iar reali tatea românească confirmă și ea aceste concluzii, atât la nivelul autorităților,
cât și al populației, în general.
Cultura trebuie, așadar, să îmbrace o haină mai atractivă și mai deschisă spre viitor.
Arta, ca segment cultural, privește aceleași provocăr i. Numeroase exemple de arhitectură au
adus posibile soluții, astfel încât muzeele de artă contemporană realizate de arhitecți celebri
au devenit o prezență frecventă în numeroase state. Și mai recent, au apărut proiecte care duc
mai departe posibila atrac tivitate a artei pentru publicul larg, alăturând arta și tehnologia.
Astfel de proiecte devin mai sustenabile financiar și deservesc un scop mai larg decât cel pur
cultural, ceea ce se traduce printr -un public mai larg și mai divers, potențial turistic,
expozițional și financiar mai ridicat etc .

CAPITOLUL 3.
PROGRAME PENTRU CONVERSIA CLĂDIRILOR CU VALOARE ISTORICĂ

3.1 Factori care generează nevoia de conversie și cazuri relevante de conversie
Ajungând în puncte în care clădirirle nu mai pot fi aduse în forma inițială, respectiv
restaurarea nu este o variantă plauzibilă, din diferite motive, cel mai bun mod de a salva și a
conserva mărturia istorică este de a -i da o nouă funcționalitate. Numeroși factori stau la baza
analizei de oportunitate, fiind influ ențați, la rândul lor, de perioada istorică, interesele actuale,
tendințele din arhitectură, valorile sociale etc.
3.2 Probleme specifice și adaptarea programelor de conversie la contextul local
Un program de conversie reușit se adaptează la context și re ușește să împace trecutul,
prezentul și viitorul.
3.3 Schema programelor și elementele cheie
Lucrarea își propune, printr -o schemă ce an alizează anumiți factori determinanți, să
găsească un program adaptat și integrat la contextul specific.

CAPITOL 4 . CONCLUZII

6
Extragerea concluzilor. Aplicarea concluziilor extrase din capitolele precedente în
studiul de caz de la capitolul urmă tor.

CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ
CASA RADIO – MUZEUL NAȚ IONAL DE ISTO RIE A REPUBLICII SOCIALISTE
ROMÂ NIA

Studiul de caz al lucrării a ajuns treptat în atenția mea, odată cu conștientizarea
prezenței mute a clădirii uriașe numite Casa Radio, care urma de fapt să devină Muzeul de
Istorie al Republicii Sociale România, înainte de căderea comunismului. Planul autorităților
de a ri dica un mall comercial pe amplasament este cel puțin discutabil, astfel încât cred că se
impune luarea în calcul a unor alternative posibile.
Noutatea studiului constă în analiza contextului specific și în propunerea , din plaja de
alternative posibile, a unui proiect care să susțină dezvoltarea culturii românești dar și a
inovației, revitalizarea unor spații urbane, crearea unor spații verzi, creșterea potențialului
turistic al orașului.

7

8
BIBLIOGRAFIE

 Balotescu Florin, Vitalitatea muzeelor , Revista muzeelor, vol. 3, 2006
 Bautista Susana Smith, Museums in the Digital Age: Changing Meanings of Place,
Community, and Culture , AltaMira Press, 2013
 Borgmann Albert, Technology and the character of contemporary life: a philosophical
inquiry , The University of Chicago Press, Chicago, 1984
 Catalogul expoziției Architecture of museums , Museum of Modern Art, New York, 24
septembrie -11 noiembrie, 1968, publ. de MoMA The Museum of Modern Art, 2016
 Croitoru Carmen, Becuț Anda, Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între
local și global , Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Editura Pro
Universitaria, 2017
 Falk John H, Lynn D Dierking, The Museum Experience Revisited , Editura Routledge,
2012
 Falk John H, Identity and the Museum Visitor Experience , Routledge, 2009
 Harhoiu Dana, București, un oraș între Orient și Occident , Editura Simetria, Uniunea
Arhitecților din România și ARCUB, 1997
 Kramer Hilton, The Museum as Culture Mall , publ. în The New Criterion, vol. 35, nr.
5/ianuarie 2007
 McClellan Andrew, The Art Museum from Boullée to Bilbao , University of California
Press, 2008
 Puric, Dan," Fii demn!", editura Supergraph, 2011
 Urry J., Tourism, Travel and the Modern Subject , Consuming Places, Routledge, 1995

Articole
 Năsui Cosmin, Centrul de Interes, cel mai nou și spectaculos centru de artă din
România se deschide la Cluj , 30 mai 2017, www.modernism.ro
 Sebestyen Monica , Muzee și centre culturale (II), Igloo din 30.11.2007