Centre Culturale

Universitatea “Spiru Haret”

Facultatea de Arhitectură

Tema de disertație

STUDIUL DE CAZ

Centre Culturale

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. Ileana Kisilevici

Absolvent:

Cornoiu Sabin

Iunie 2016

Centre Culturale

CUPRINS

Partea I

Introducere: Scopul, metodologia și structura studiului

Partea II

Evolutia programelor culturale ca program de arhitectura – tipologii.

Perioada antichitatii

Perioada elenistica

Perioada Evul Mediu Timpuriu

Perioada Renasterii

Perioada Moderna

Caminele Culturale

Partea III

Exigente de proiectare

Partea IV

Centre culturale cu o arhitectura simbolica – studii de caz

Centrul Cultural din Baku – Zaha Hadid

Centrul Cultural din Bad Radkersburg – Gangoly si Kristiner

Centrul Cultural Niemeyer – Oscar Niemeyer

Ateneul – Richard Meier

Centrul Cultural Pompidou-Metz – Shigeru Ban

Partea V

Concluzii

Partea VI

Surse de documentare si informare

INTRODUCERE: SCOPUL, METODOLOGIA ȘI STRUCTURA STUDIULUI

Scopul studiului este:

oferirea suportului teoretic pentru extinderea și refuncŃionalizarea unei clădiri monument istoric: Pavilionul Băile centrale – oraș Băile Govora;

armonizarea (ponderarea, dimensionarea) intervenŃiei asupra monumentului istoric Pavilionul Băile centrale, oraș Băile Govora cu contextul cultural și fizic reprezentat de Parcul Central;

plasarea construcŃiei asupra căreia se va interveni în contextul cultural reprezentat de evoluŃia în timp a construcŃiei respective împreună cu ansamblul în care este integrată;

scopul final al extinderii și refuncŃionalizării Pavilionului Băile centrale, din Băile Govora este ameliorarea fondului construit pentru creșterea atractivităŃii turistice/potenŃialului turistic și repunerea staŃiunii Băile Govora pe harta europeană a turismului balneoclimateric;

Structura studiului

Studiul este format din 3 părŃi. Partea 1 prezintă scopul, metodologia și structura studiului. În vederea atingerii obiectivelor propuse metodologia se întemeiază pe (1) studierea izvoarelor scrise legate de evoluŃia istorică a localităŃii Băile Govora:

articole de prezentare în format electronic,

Scurt istoric “Parcul Central din Băile Govora, judeŃul Vâlcea” autori Dragoș-IonuŃ Ecaterinescu, Radu-Gabriel Geiculescu,

consultarea prevederilor legale cuprinse în Regulamentul de urbanism aferent PUG Govora privind areale urbane protejate,

și a prevederilor din “Studiul istoric de fundamentare și delimitare a obiectivelor și ariilor urbane protejate din orașul Băile Govora,” judeŃul Vâlcea (conf. dr. arh. Sergiu Nistor) privind “delimitarea precisă a zonelor de protecŃie a monumentelor ansamblurilor și siturilor istorice”, Lista monumentelor istorice (2004) și a construcŃiilor și ansamblurilor propuse pentru listarea ca monumente istorice și evidenŃierea valorilor urbanistice și arhitecturale ale orașului Băile Govora.

Partea II

Evolutia programelor culturale ca program de arhitectura – tipologii

Arhitectura reprezinta si o metoda de transmitere a unor valori ale civilizatiilor, deoarece valorile reprezinta partea integrata a unei societati care vrea sa-si pastreze vie memoria trecutului. Se pare ca acest proces de pastrare a valorilor unei societati se realizeaza prin pastrarea culturii, mai exac prin crearea de centre culturale. Paralelismul care se face intre civilizatia antica si civilizatia moderna reprezinta nevoia de regasire in trecutul omenirii a unor continuitati si asemanari, care sa ateste necesitatea acestor centre de cultura. Civilizatia antica a inglobat intr-un singur punct, un nucleu structural al orasului, el fiind spatiul de intalnire al oamenilor, spatiu favorbail comunicarii oamenilor. Civilizatia moderna, in schimb, a transformat ,,agora,, , vechiul centru al orasului intr-un spatiu tranzitoriu, neacordandu-i nici cea mai mica importanta in unele cazuri.

In urmatoarele randuri voi prezenta pe scurt evolutia in timp a acestor centre de comunicatie si importanta acestora pentru evolutia societatii de-a lungul timpului.

Perioada Antichitatii

Exemple de forme primare de convietuire colectiva ne sunt prezentate de catre Cosma Jurov, in cartea ,,Centre Civice,, , ca fiind planul satului Kenjara, al indienilor Bopopo. Satul era alcatuit din colibe dispuse circular, centrul cercului era ocupat de o casa ce are spre vest un lco de intalnire. De-a lungul civilizatiei egiptene relatia dintre om si divinitate, in cadrul cultului religios, era mediata de preotime. Locuri de adunare ale oamenilor sunt considerate temple in cazul culturii ale Egiptului Antic si Mesopotamiei. In a doua jumatate a sec V , Grecia cunoaste cea mai mare prosperitate din punct de vedere al artelor. Acropola Atenei (acropolis -,,orasul de sus,,), aflata in centrul Atenei, pe un platou de povarnisuri abrupte, s-a inaltat sub coordonarea marelui sculptor Fidias. Astfel, grecii au stiut sa traiasca ,,Numerii spiritualmente”, au reusit, pe baza muzicii si stiintelor matematice sa stabileasca teoria proportiilor si a conceptiilor simfonice despre arhitectura; ,, Simtul proportiei, studiul raporturilor si al proportiilor, al inlantuirii de proportii ducand prin ,, Euritmia” organizata la armonie, sunt la temelia esteticii grecesti…”

Propileele (437-432) si Erechteionul (430-418-410) ; in afaara de cele trei s-a mai construit un templu ionic ridicat in cinstea zeitei Athena-Nike, iar pe aripa masivului din stanga intrarii, pe acropole se afla Pinoteca-prima galerie de picturi. Iata probabil prima forma de expunere organizata.

In concluzie, agora reprezenta o unificare de spatii libere, care permiteau desfasurarea vietii publice. Astfel forumul cultural, descris de Le Corbusier ca ,,un forum al colectivitatii” de Rene Allio ca ,, o cale a culturii” , de Hans Hollein ca ,, un mijloc de comunicare”, de Emile Biasini ,, o sursa de viata, un izvor de viata, viata insasi”.

In perioada clasicismului tarziu, porticurile, pietele publice, teatrele, casele de sfat capata un aspect fastuos. Din nou ca urmare a evolutiei societatii, apar odeoanele – locul de auditii muzicale. In perioada elenistica ( sfarsitul sec IV –î.Cr.) Alexandria este proclamata capitala. Printre constructiile de mare valoare trebuie sa amintim Biblioteca regala (285 î. Cr.), care continea 700 de volume si papirusuri. Astfel Alexandria devine punct central al culturii in acea perioada.

Civilizatia Elenistica ne ofera exemplul unei societati foarte bine dezvoltate din punct de vedere cultural. Programele arhitecturale erau mai mult de factura religioasa in prima etapa a civilizatiei eleniste insa in ultimele doua perioada s-a pus accent mai mult pe programe care sa corespunda nevoilor puse de societate care era intr-o continua dezvoltare.

In Roma Antica se realizeaza o multitudine de programe regasite in programele din Grecia. Forumul (forumul roman), reprezenta piata centrala, care grupa bazilicile, bibliotecile, templele. Termele erau grupari ale mai multor functiuni : bai publice, bai termale, piscine in aer liber, vestiare, Sali si spatii pentru sport, locuri de plimbare, de discutie, de asteptare …etc. Acest program apare la inceputul sec. I.e.n., fiind construit nu doar pe teritoriul Imperiului Roman dar si pe terotoriile cucerite. Doua terme apar si pe teritoriul Daciei in perioada de timp 100-150 e.n.(Drobeta si Sarmizegetusa. Termele reprezinta prima tendinta de a grupa mai multe functiuni intr-o constructie care permitea accesul unor grupuri mai mari de oameni.

Perioada Evul Mediu Timpuriu

In cadrul Evul Mediu Timpuriu, timpurile de programe se diversifica, punand-se accetnul pe locuinta si pe manastire. Manastirea San Galla grupa mai multe functii, fiind al doilea tip de constructie din istoria arhitecturii continand o sala pentru scribi si sacristia iar la etajul fiind rezervat blibliotecii si garderobei pe cand la parter se aflau locuinte, sali de asteptare.

Perioada feudalismului timpuriu

In perioada feudalismului timpuriu, manuscrisele au cunoscut in epoca merovingiana o frumoasa dezvoltare. In Irlanda sec V-IX-lea, au fost construite numeroase edificii ecleziastice in care atmosfera de liniste si reculegere a permis dezvolarea picturii de manuscris.

Perioada Renasterii

In aceasta perioada domina redescoperirea modelului antic, prin umanism, redescoperirea operelor antice a lui Vitruviu. Programele dominante din perioada Renasterii italiene erau palatele, locuintele, pietele si bisericile. In toata aceasta perioada programele nu s-au democratizat, intelegand prin termen, accesul liber a oricarui individ la informatie, dar si lbiertatea compunerii unui program cultural in functie de cererea sociala. Biblioteca Laurentiana, comandata de familia Medici, lui Michelangelo Bounarotti (1475-1564), este compusa dintr-un vestibul si sala de lectura. Biblioteca San Marco (Libreria Vechia), se construieste in perioada Renasterii tarzii, de catre Jacopo Sansovino (1486-1570), arhitect florentin. In cadrul Renasterii tarzii, in Anglia ( sec XVII-XVIII-lea), se realizeaza o opera de arhitecura remarcabila – biblioteca Trinity Collage de catre arhitectul Charles Wren. Aici plastica arhitecturala este adaptata functiei si mediului ambiental. O alta opera de arhitectura din cadrul aceluasi program este biblioteca Raddiffe, de la Oxford, realizata de James Gibbs (1733-1749), unde originalitatea se imbina cu influente manieriste italiene. Arhitectura publica incepe sa capete o mai mare forta.

Perioada moderna

Cultura moderna nu mai este o cultura omogena; aceasta este observatia pe care o face Nietzsche in estetica sa. Pe de alta parte el apreciaza ca: ,,Ceea ce lipseste culturii noastre este un subconstient metafizic creator. Traim intr-o vreme rationlaista, intr-o vreme in care nazuinta de capetenie si cea inalta a oamenilor este cultivarea luminilor ratiunii, incat cultura moderna a ajuns sa suprime terenul profund care se inaltau, ca niste plante, culturile vechi.”

In perioada secolului XIX-lea, exista o explozie in tehnologia inginereasca, programele se democratizeaza, din punct de vedere social dar si functional. Apare programul de expozitii si expunere fiind domninant.

Crystal Palace, construit de Paxton la Londra (1851) si La Galerie de Machines realizata de Dutert si Contarnin la Expozitia Universala de la Paris (1889), sunt prezentate ca opere in cadrul unei tendinte clare de exagerare a scarii obiectului de arhitectura.

Giulio Carlo Argan afirma ca ,,nu are alta functionalitate decat vizualizarea si magnificienta elementelor propriei sale structuri; fara indoiala functiunea este reprezentativa (fiind clo-ul Expozitiei Universale, dar devenind imediat simbolul Parisului modern…” . Turnul Eiffel adaposteste spatii de expozitie si poate fi introdus in categoria programelor culturale cu caracter special. Trebuie amintit si Auditorium Building, realizata de Sullivan si Alder, cladire ce contine mai multe functiuni. Ea are in componenta un teatru cu 4000 de locuri, un hotel si un turn de birouri.

Caminele culturale

In Rusia se pun bazele unei regenerari culturale, dar si a stiintei, industriei si arteri. In anul 1906, Bogdanov (care isi schimba numele in Proletkult), infiinteaza ,, Organizatia pentru cultura proletatara”, Institutul de cultura artistica (Imnkhouk), Atelierele superioare de arta si tehica (Vkhoutemas) ; acestea fiind primele semne de realizare a unui nou inceput a vietii culturale.

Proiectul Palatului Muncii, realizat de fratii Vesin in anul 1923, era un spatiu cultural multifunctional de mari dimensiuni ce continea doua uriase auditorii, de 8.000 repsectiv 2500 de locuri, un observator astronomic, un post de radio difuziune, o biblioteca, spatii de expozitii muzeale, dar si birouri administrative. Supradimensionarea centrelor culturale era un specific arhitecturii de avangarda rusa. Aceste centre erau concepute ca megastructuri, ce devenau ,,de domeniul stiitifico-fantasticului,, . Rusia este prima tara in care se construiesc camine culturale, care sunt preluate si de alte tari socialiste.

In Romania programul caminelor culturale a aparut in perioada anilor 1920-1930, avand ca scop propagarea culturii la sate. Avand concursul Bisericii si al Statului, a Societatii Crucea Rosie si a diferitelor asociatii culturale, Fundatia „Principele Carol” incearca sa civilizeze satul.

Anul 1940 a risipit oamenilor de cultura si stiinta toata munca depusa in folosul culturii. Cladirile scolilor, spitalelor, bibliotecilor si muzeelor din Basarabia si Bucovina au fost distruse. Mai apoi s-au dezvoltat noi ,,medii de producere” a culturii. Este adevarat ca fiecare sat din fosta RSS Molvoveneasca avea o biblioteca publica si alta pentru copii iar in fiecare scoala functiona cate o biblioteca. Acestea aveau o misiune foarte definita: institutii ideologigce in slujba Partidului Comunist.

Casa de cultura a studentilor din Bucuresti a fost si este un loc deschis tuturor studentilor ce vor sa-si implineasca un hobby in timpul liber, este un loc de ofera un cadrul ca aici sa aibe loc manifestari cultural artistice, sociale si edcative in care primeaza calitatea. Spre deosebire de caminele culturale, ele se adresau unei categorii sociale bine definite – studenti. Poate ca si din aceasta cauza putem vorbi de ,, activitate ,, in aceste constructii, supravietuirea lor depinzand doar de anumite fonduri deocamdata insuficiente.

Partea III – Exigente de proiectare

Pentru proiectarea centrelor de cultura se elaboreaza mai intai un program logic si precis al necesitatilor, al functiunilor, se stabilesc actiunile specifice, care vor contura fiecare spatiu din acest ansamblu vital. Se definesc activitatile care se vor desfasura in cadrul constructiilor centrului mai ales acelea care nu au fost inca inventate. Daca sunt dificil de imaginat acestea din urma, trebuie inlaturate, in masura posibilitatilor, toate servitutile unei arhitecturi impuse de exercitatrea unei anumite forme culturale.

Caile de acces ale publicului la arta si cultura s-au multiplicat: expozitii de grup sau individuale in muzee, galerii nationale sau galerii publice, manifestari artistice in spatiile publice, cladiri oficiale sau la locurile de munca, festivaluri de arta, cinematografe, presa si televiziune.

Arhitectul trebuie astfel sa vina in intampinarea noului, sa oefere idei originale de intelegere a culturii, idei necesare evolutiei artelor precum si dezvoltarii modalitatilor de transmitere publicului. Nevoie de comunicare opusa traditiei, cautarea exacerbata a noutatilor in creatia artistica, a mijloacelor de exprimare a lor precum si sondarea posibilitatilor eului au creat in epoca contemporana un peisaj artistic mult mai difersificat.

Tema programului cuprinde urmatoarele spatii principale :

Holul principal de la intrare, ce reprezinta locul de acces spre sectoarele casei, reunind toate serviciile necesare primirii sau a informarii publicului.

Marea sala de spectacol, cu o capacitate de circa 1000 de locuri, proiectata pentru a permite desfasurarea unor multiple manifestari artistice si spectacole de toate genurile ( dramatic, liric, coregrafic, varietati, mari concerte, proeictii cinematografice, etc). Sala poate fi sub forma circulara, cu scena clasica si cu un balcon de circa 350 de locuri, care se inscrie in curba salii. Sistemul de transformare cuprinde un dispozitiv format din 2 discuri turnate de 8 m diametru, pe care se pot monta partial sau pe intreaga suprafata noi randuri de scaune, marindu-se capacitatea salii. Prin rotirea discurilor si dispunerea variata a scaunelor se obtin 5 modele scenice de joc: avanscena marita, avanscena cu fosa de archestra pentru circa 40 persoane; scena elisabetana avansata in sala, cu spectarori pe 3 laturi; accesul actorilor pe sub scena spre avanscena; sau prin eliberarea unei portiuni din parterul salii propriu-zise apare o scena complet inconjurata de spectatori. Enrico Prampoliai, adept al curentului futurist, cauta metode de transformare a scenei ,,simtim nevoia sa ne eliberam de vechile sensibilitati, spre a crea cu hotarare arta noua, plastica, inspirata de masina” .A fost elaborat un sistem relativ simplu pentru realizarea acestor modificar; rotirea discurilor se efectueaza electric dar restul operatiunilor se executa numai manual, fiind proiectate elemente de dimensiuni si greutati usor de manipulat de catre 2-3 persoane (gradene, pachete de scaune, panouri pentru completarea interspatiilor, parapet pentru fosa de orchestra). Echipamentul electro-acustic al salii cuprind; instalatiile de stereofonie, sunet rotitor, reverberatie, apel de regie precum si o sintalatie speciala pentru ascultarea si vizionarea spectacolului dintr-un sas vitrat, amplasat la intrarea in sala, pentru spectatorii intarziati.

Sala mica de spectacole fiind echivalenta unei sali polivalente, avand o capacitate de 500 de locuri, cu o scena simpla de dimensiuni reduse 6×6 metri, fara turn si fosa pentru orchestra. In aceasta sala se pot organiza spectacole de teatru, cinematograf, mici concerte sau conferinte. Fiind de dimensiuni reduse aceasta nu ofera posibilitati de transformare fiind o sala cu scaune individuale, prevazute cu o scena tip esrada si fara turn.

Anexele scenei. Teatru fiind elementul de baza din compozitia casei de cultura, sala principala de spectacol va fi dotata si echipata corespunzator. Astfel, anexele salii cuprind : spatii de manevra a decorurilor ( buzunare, turn de scena si spatiul sub-scena), fosa pentru orchestra, depozite ( decoruri, costume etc), ateliere de tamplarie, pictura, foaiere pentru artisti, cabine individuale si colective pentru artisti si una sau doua Sali de repetitii.

Foaierul publicului conceput cu un caracter polivalent : comunica cu holul de intrare, este comun ambelor Sali de spectacole si poate permite organizarea de expozitii sau alte activitati artistice.

Discoteca, usor accesibila din toate sectoarele casei de cultura, include : un spatiu de prezentare a discurilor, un loc de inregistrare si spatii pentru auditii ( individuale sau colective).

Biblioteca, amplasata intr-o zona linistita, este compusa din spatii de lectura pentru carti sau publicatii periodice si spatii de depozitare.

Sali de conferinte sau reuniuni ( una sau doua, cu o capacitate de 100-200 locuri).

Sali de expozitie.

Spatii auxiliare : bar, birouri administrative, dependinte sanitare, post de prim-ajutor etc.

Acest tip de constructie culturala este conceput pe un sistem modern polivalent, confortabil, functional si arhitectural-simbolic, pentru atragerea publicului larg catre arta si cultura. Diferitele spatii interioare, dispuse pe mai multe planuri, trebuie sa ofere posibilitatea usoara a cumonicarii, diferentierea lor sa nu creeze nici o bariera psihologica sau materiala. Aceasta tematica reprezinta baza pe care s-au proiectat multiple si variante centre de cultura.

Partea IV – Centre culturale cu o arhitectura simbolica – studii de caz

Heydar Aliyev Center

Arhitect : Zaha Hadid

Locatie : Baku, Azerbaijan

Suprafata : 101801.0 m²

Anul proiectului : 2013

Situat pe coasta occidenală a Mării Caspice, Baku este încă marcat de arhitectura fost sovietică. Dar, din 1991, a investit masiv în modernizarea urbană. În 2007, agenția “Zaha Hadid Architects” a câștigat concursul cu un proiect destinat acestui Centru Cultural. Ideea consta în combinarea culturii azere cu sentimentul de optimism al unei națiuni care privește spre viitor. Inspirată de arhitectura islamică și de topografia orașului, Zaha Hadid s-a decis să construiască un edificiu complet opus austerității clădirilor sovietice. Centrul, plasat în cel mai nou cartier al orașului, într-un parc de 9 hectare ce se întinde pe o colină, este format dintr-un auditorium, o bibliotecă, un muzeu, o cafenea și spații numai parțial publice.

Fluiditatea in arhitectura nu este noua pentru aceasta regiune. In istoria arhitecturii islamice, randurile, grille ,secvente de coloane curg la infinit cum ar fi copacii intr-o padure, modele caligrafice si ornamente de flux continuu covoarele de pe pereti

Centrul Heydar Aliyev este compus din doua sisteme colaboratoare : o structura de beton combinata cu un sistem de cadru spatial. Elementele structural vertical sunt aborbite de sistemul de perete plic si Cortina pentru a realiza la scara larga spatii de coloane libere ce permit vizitatorului sa experimenteze fluiditatea interiorului. Geometria suprafetei favorizeaza solutii structural neconventionale, cum ar fi intruducerea coloanelor curbate pentru a realiza coaja inversa a suprafetei de la sol la vest a cladirii.

Sistemul spatial a permis construirea unei forme libere salvand timp semnificativ pe tot parcursul procesului de constructive, in timp ce stratul support a fost dezvoltat pentru a incorpora o relatie flexibila intre grila rigida a cadrului spatial si imbinarile libere formate din placari exterioare. Cusaturile sunt derivate dintr-un process de rationalizare de forme geometrice complexe. Ca materiale s-au folosit fibra de sticla din beton armat si polyester deoarece permit o placare ideala si un design elastic al cladirii.

In această compoziție arhitecturală, dacă suprafața reprezintă muzica, atunuci cusăturile dintre panouri sunt ritmurile. Numeroase studii au fost effectuate pe geometria suprafetei pentru a rationaliza panourile mentinand acelasi timp o continuitate pe intreaga cladire si a peisajului. Cusaturile sustin o mai buna intelegere a proiectului. Acestea accentueaza transformarea continua si miscarea implicita a geometriei fluide, oferind o solutie pragmatic pentru problemele practice de constructive, fabricatie, manipularea formei, transport, montaj si raspunde la preocuparile tehnice cum ar fi miscarea datorita deformarii, sarcinilor externe, schimbari de temperature, activitate seismica si problemele legate de vant.

Centrul Cultural din Bad Radkersburg

Arhitect : Gangoly & Kristiner Architects

Locatie : Hauptplatz 10, 8490 Bad Radkersburg, Austria

Suprafata : 4550.0 m²

Anul proiectului : 2009

Fata de alte subiecte in ceea ce priveste energia si tehnologia, utilizarea structurilor de constructie existente este unul dintre subiectele cele mai importante in domeniul arhitecturii durabile. Noua interpretare existenta este combinata cu o modernizare ce se afla la baza tematica a reflectiilor noastre in proiecte de constructie ce implica un fundal istoric. Punerea in aplicare a unui centru de evenimente in centrul vechi al orasului serveste ca exemplu acestor consideratii. Bad Radkersburg isi datoreaza in mare masura potentialul sau de afaceri datorita unui izvor terman ce a fost descoperit in 1970 si a adus la o abundenta de spa-uri si hoteluri din suburbiile orasului, desi nu a adus nimic in centrul istoric. Ideea a fost aceea de a schimba acest lucru prin impulsul noului centru cultural in orasul vechi.

Prin aceasta decizie a venit provocarea programului spatial si anume ca nu exista o sala mare multifunctionala ci mai multe camere de diferite dimensiuni cu atmosfere diferite, plasate in structurile existente. In functie de cerinte aceste camere pot fi acum folosite individual sau combinate sau chiar intregul centru cultural.

Curtea interioara este acoperita cu sticla si materiale textile iar de aici toate camerele Sali sunt accesibile. Cutia neagra este izolata terminc accesibila prin parter avand un spatiu aproximativ 250 de persoane fiind folosita in principal pentru muzica electronica, film, teatru sau evenimente. Sala de concerte are o capacitate de 400 de persoane, cu placari din lemn vopsit apt pentru muzica de camera si cu deschideri slective ce ofera vederi deosebite. In interiorul cladirii lumina este moale, avand un aspect catifelat pentru suprafete. Spre deosebire de alte sali ce au fost proiectate in alb si negru, un numar mare de camere de evenimente mai mici difera in mod clar in atmosferele lor.

Zonele de acces public reflecta nuante de gri si teracota din centrul vechi al orasului. Piata principala si piata Frauenplatz de est sunt concepute ca un foaier extins si ofera infrastuctura corespunzatoare contribuind la promovarea afacerior in orasul vechi din Bad Radkersburg

Plan de situatie Plan parter

Sectiune

Centru Niemeyer

Arhitect : Oscar Niemeyer

Locatie : Avilés, Spania

Suprafata : 22000.0 m²

Anul proiectului : 2011

Cladirea cuprinde o sala de spetacole pentru 1000 de spectatori pe o piata publica ce contine un turn de vizionare cu trei etaje sub forma unui muzeu. O scara in spirala in interiorul muzeului ne duce la un mezanin unde sunt instalate instalatiile de lumina si sunetul. O cladire separata gazduieste un cinematograf, sali de repetitie si sali de conferinte. Centrul lui Niemeyer este o usa de schisa la cultura in toate formele sale, traditii si stiluri. Muzica, teatru, cinema, expozitii, conferinte, stiri in aer liber sunt principalul obiectiv al programului cultural multidisciplinar al carui singur numitor comun este excelenta. Centrul a fost creat pentru a atrage talente, cunostinte si pentru a dezvolta creativitatea. Din acest punct de vedere, nu numai ca va fi o poarta de acces la cele mai bune din cultura lumii, dar de asemenea un foarte bun producator de continut.

De la celebrarea primului Forum Mondial al Centrelor Culturale din Aviles, Niemeyer a lucrat cu diferite centre culturale de prestigiu din intreaga lume cum ar fi Carnegie Hall, Cannes si Festivalul de Film. Centrul lui Niemeyer este singura piesa creata si construita in Spania aceasta fiind una dintre cele mai importante proiecte ale sale europene. Centrul isi propune sa devina un punct international de referinta in productia de continut cultural fiind un spatiu excelent asociat si dedicat educatiei si culturii. Pentru a putea realiza acest lucru, complexul cultural va fi format din 5 domenii care sunt in acelasi timp separate intre ele :

O sala de spectacole cu o capacitate de 1000 de spectatori

Aroape 4000 de m²

O excelenta belvedere asupra orasului

O cladire multifunctionala care va gazdui un cinematogra, zone de repetii, intalniri si conferinte

Un patrat deschis in care activitatile culturale de divertisment vor fi programate in mod continuu ce va forma un punct de unire intre centru si oras

Acest proiect demonstreaza ca o idee si un degin simplu pot sa genereze lucruri frumoase iar formele nu sunt intotdeauna o necesitate pentru a obtine o arhitectura iconica.

Ateneul

Arhitect : Richard Meier

Locatie : New Harmony, Indiana

Suprafata : 101801.0 m²

Anul proiectului : 1979

Ateneul este un centru pentru vizitatori pentru orasul New Harmony. Este numit dupa ateneul grec, ce a fost un templu dedicat Atenei din Grecia antica. A fost finantat de Indianapolis Lilly Endowment in 1976, cu ajutorul lui Trust Krannert, fiind deschis la 10 octombrie 1979. Cladirea este situata in apropiere de malurile raului Wabash, la marginea New Harmony, este punctul de plecare pentru turul orasului istoric, si are ca scop sa serveasca drept centru de orientare al vizitatorilor dar si organizarii evenimentelor culturale ale comunitatii. Ca centru pentru vizitatori acesta include un film de 17 minute despre istoria orasului denumit ,, The New Harmony Experience ", avand o capacitate de 200 de locuri.

Contine 4 galerii, prina gazduind un magazin de cadouri si o macheta a bisericii din caramida. Cea dea doua galerie discuta diferite persoane din istoria New Harmony. Cea de a treia galerie cuprinde macheta orasului din 1824, realizata in timpul filmarilor. A patra galerie este inchisa pentru public si contine mobilier proiectat de Richard Meier.

Ateneul este proiectat astfel incat vizitatorii trebuie sa parcurga un mod specific prin cladire. Arhitectura sa este conceputa in ceea ce priveste ideile legate de promenada arhitecturala si calatoria istorica a unuia dintre cele mai importante comunitati utopice ale Americii. Viziunea ideala a relatiei dintre locuire si viata sociala exista in arhitectura restaurata New Harmony. Vizitatorii care sosesc cu barca ajung pe un camp care duce la cladire. Odata ce vizitatorul a trecut pragul, caseta de intrare il propulseaza la piciorul rampei de circulatie interna. De aici ,circulatia pietonala este o experienta continua.

Geometria grilelor suprapuse induce un sentiment de compresie spatiala, la anumite puncte. La atingerea spatiului expozitional pe al treilea nivel, vizitatorul poate privi inapoi pe ruta pe care a calatorit, prin fantele decalate interioare si ferestrele esentiale, precum si nerabdarea a ceea ce urmeaza sa viziteze. In unele puncte se poate privi spre exterior permitand o buna vizibilitate spre oras dar si a peisajului. La terasa de pe acoperis vizitatorul se confrunta cu orasul. Acest spatiu mic ofera o vedere panoramica.

Centrul Pompidou-Metz

Arhitect : Shigeru Ban

Locatie : Metz, France

Suprafata : 11330.0 m²

Anul proiectului : 2010

Primul gand cand am a inceput design-ul au fost 2 fenomene in ceea ce priveste muzeele de arta de astaz in intreaga lume. Prima tendinta, care a devenit cunoscuta sub numele de ,, Efectul Bilbao,, , s-a nascut de la Muzeul Guggenheim din Bilbao, Spania, proiectat de Frank O.Gery si finalizat in 1998. Strategia a fost de a crea arhitectura sculpturala intr-un oras necunoscut pe plan international sa atraga turism, si a fost in cele din urma un succes. Dar, exista o parare ca acest tip de arhitectura rasfata functionalitatea fara a tine cont de preocuparile artistilor si a personalului, pentru a produce un moment personal rezultand conditii slabe pentru afisarea si vizualizarea artei.

Ca un exemplu, la cealalta extrema, exista o metoda de renovare a arhitecturii industriale vechi pentru a produce un spatiu optim pentru expozitia de lucrari arhitectura fiind neutra. Tate Modern din Londra,Dia: Beacon sunt astfel de exemple de succes. Arhitectul a ales sa creeze un concept consider usor de afisat si vizualizat lasand in acelasi timp arhitecturii o impresie profunda pentru vizitatori. Cu scopul de a crea spatii functionale, arhitectul a articulat programul in volume simple, cu o circulatie clara intre ele. Acestea au fost aranjate tridimensional, in scopul de a simplifica interdependentele lor functionale. Galeriile generale cu cerinte diferite s-au bazat pe un modul la de 15 m pentru a crea trei patrate simple.

Site-ul este localizat in partea de sud fiind un centru izolat de oras. Pentru a stabili contexte cu orasul au fost gandite ferestre mari la capetele galeriile ce inscenand vederi la monumentele orasului. Fereastra de la etajul 2 are vedere catre catedrala Metz iar din galeria numarul 2 spre statia centrala. Structura acoperisului este hexagonala ce trece peste toate volumele separate. Pentru francezi, hexagonul reprezinta un simbol al tarii deoarece este similar cu forma geografica a Frantei. Aceasta idee a venit de la o palarie traditionala din China pe care a gasit-o intr-un magazin de antichitati la Paris in anul 1999, in timp ce proiecta pavilionul Japoniei pentru expozitia de la Hanovra. Un alt aspect al conceptului este continuitatea din interiorul spatiului catre exterior precum si succesiunea de spatii suportate de acesta relatie. Cladirea este un spatiu de intalnire sub un acoperis mare, fiind o extensie a parcului din jur. Fiecare volum are functii diferite. Primul volum contine un spatiu de intalniri, colectarea infirmatiei. In al doilea se afla un spatiu de expozitie pentru sculpturi profitand de filtrarea luminii naturale prin acoperis. Din pacate restaurantul de la ultimul nivel a fost anuluat din motive bugetare.

Partea V – Concluzii

Partea VI

Surse de documentare si informare

Dr. arh. Daniela Radulescu – Arhitectura Centrelor culturale modern – editura tehnica Bucuresti 1996

Sasarman – Functiune, spatiu, arhitectura

Documentatie centre culturale

Planning academic research Library Buildings

Revista Richard Meier – Philip Jodidio editura Taschen

Revista Zaha Hadid – Philip Jodidio editura Taschen

Revista Igloo nr.72 / Decembrie 2007

Manualul Arhitectului Neufert

Serban Radu – Multifunctionalitate si integrare in arhitectura

Takacs Zoltan – Aportul tehnologiilor industrial in arhitectura cladirilor administrative-politice si social-culturale

Mira Voitec – Renastere, baroc si rococo in arhitectura universal – editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1994

Matila C.Ghyka, Despre ritm si durata, Simetria Nr.3

Matila C.Ghyka, Stiinta si estetica, Simetria Nr.4

F.W. Nietzsche, Intre apollinic si dionysiac, din Originea tragediei, Secolul XX, Nr7-8/1870

Giulio Carlo Argan Salvezza e caduta nell’arte moderna

http://www.archdaily.com/cultural centers

http://www.arch2o.com/cultural centers

http://www.firstfoundation.org

http://www.cambridge.org/en/academic/subjects/literature/renaissance-and-early-modern-literature/literary-and-cultural-spaces-restoration-london

https://en.wikipedia.org/wiki/Cultural_center