Centre Balneare Si Geoturism

CUPRINS

[NUME_REDACTAT]

Cap I

Apariția și evoluția centrlor balneare

Problematica centrelor balneare românești din punct de vedere al turiștilor

Concepte noi utilizate in arhitectura balneară

Dezvoltarea durabilă

Cap II Clasificarea centrelor balneare

Cap III Studii de caz: Centre balneare din strainatate

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Centrul balnear [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

Cap IV Stațiunea balneară din orașul [NUME_REDACTAT] stațiune

[NUME_REDACTAT] economic istoric și modern în relația cu evoluția infrastructurii balneare din [NUME_REDACTAT] politic

Contextul de dezvoltare regional

Contextul social

Impactul la nivelul orașului [NUME_REDACTAT]

Cap V Premizele arhitecturale ale noului centru balnear

Consecințele arhhitecturale rezultate din conformarea fluxurilor funcționale

Consecințele arhitecturale rezultate din abordarea contextuală

Principiile arhitecturii sustenabile care pot fi folosite în programul centrului balnear

Descrierea opțiunilor pentru proiectul de diploma

CUPRINS

[NUME_REDACTAT]

Cap I

Apariția și evoluția centrlor balneare

Problematica centrelor balneare românești din punct de vedere al turiștilor

Concepte noi utilizate in arhitectura balneară

Dezvoltarea durabilă

Cap II Clasificarea centrelor balneare

Cap III Studii de caz: Centre balneare din strainatate

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Centrul balnear [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

Cap IV Stațiunea balneară din orașul [NUME_REDACTAT] stațiune

[NUME_REDACTAT] economic istoric și modern în relația cu evoluția infrastructurii balneare din [NUME_REDACTAT] politic

Contextul de dezvoltare regional

Contextul social

Impactul la nivelul orașului [NUME_REDACTAT]

Cap V Premizele arhitecturale ale noului centru balnear

Consecințele arhhitecturale rezultate din conformarea fluxurilor funcționale

Consecințele arhitecturale rezultate din abordarea contextuală

Principiile arhitecturii sustenabile care pot fi folosite în programul centrului balnear

Descrierea opțiunilor pentru proiectul de diploma

ARGUMENT

Pornind de la necesitatea dezvoltării și modernizării infrastructurii balneare, valorificând tehnologia de avangardă și tendințele de dezvoltare a centrelor balneare, lucrarea de față iși propune tratarea elementelor teoretice și conceptuale ale unei propuneri arhitecturale destinate realizării unui nou centru balnear in orașul

Sângeorz-Băi, prin studiul problemelor pe care stațiunea le întâmpina in prezent. De asemenea lucrarea surprinde concepte moderne folosite la ora actuala pe plan international și evidențiază direcțiile spre care tind construcțiile de acest gen.

Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se bazează pe un potențial permanent de mare complexitate. România este una dintre țările reprezentative pentru fondul balnear, care însă la noi în țară este isuficient valorificat .Acest tip de turism nu se adresează doar persoanelor cu probleme medicale ci și celor care doresc sa se relaxeze, sa-și regăsească vitalitatea și o bună condiție fizică, mentală și spirituală.

Scenariul in jurul căruia se dezvoltă proiectul de diplomă îil reprezintă necesitatea modernizării bazei de tratament din Sângeorz-Băi astfel încât aceasta să asigure condițiile și cerințele existente și pentru a putea concucura cu de acest gen din țară și străinătate. Fundamentarea acestei necesități se regăsește in proiectul “Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivității regiunii N-V”, finanțat prin programul regional operațional axa 5 care cuprinde orașele Sângeorz-Băi și Turda. Din cuantumul de 13 milioane de euro alocați, 7.1 milioane de euro revin stațiunii din Sângeorz-Băi. 1

Disertația își propune sublinierea caracterului multifuncțional al centrului balnear ca centru de tratament, ca factor economic și generator de urbanitate, care favorizează dezvoltarea orașului.

_______________________________

1 http://gazetadebistrita.ro/eveniment/pentru-recapatarea-renumelui-de-alta-data-sangeorz-bai-modernizat-cu-peste-30-de-milioane-de-lei/

CONTEXTUL

Amplasamentul ales pentru tema proiectului de diplomă, este situat în orașul Sângeorz-Băi, în partea de nord a stațiunii balneare, pe strada Trandafirilor.

Ideea în jurul căreia se dezvolta proiectul de diplomă include două aspecte: necesitatea modernizării stațiunii balneare și relația obiectului de arhitectură cu natura.

Necesitatea modernizării statiunii balneare

Statiunea din Sângeorz-Băi, se confruntă cu probleme structurale, dificil de depășit pe termen scurt. Lipsa investițiilor de-a lungul timpului au dus la deteriorarea avansată a centrelor existente a căror servicii de turism balnear sunt de o calitate medie și submedie.Know-how-ul existent și reputația în tratamente balneare reprezintă un atuu în dezvoltarea stațiunii

Proiectul are ca scop realizarea unui nou centru balnear cu caracter permanent care să respecte cerințele și exigențele actuale, în vederea creșterii potențialului de atragere a turiștilor în zonă. De asemenea, proiectul propune un raspuns la problematica tendințelor moderne și inovației în domeniul medical aplicată în arhitectura modernă.

Urmând principiile dezvoltării durabile, proiectul propune analizarea , sintetizarea și aplicarea de soluții ecologice pentru a reduce amprenta de carbon a cladirii și nevoia de energie. În consecința, acesta va conține propuneri de soluții ecologice adresate îmbunătățirii calității mediului interior si exterior.

Tendința naturală implică găsirea rezolvărilor din domeniul arhitecturii sustenabile, care pot fi aplicate in cazul programelor publice de asemenea anvergură.

Lucrarea de față abordează problematica dezvoltării programului hotelier și de tratament balnear având ca modele de analiză concepte moderne care ilustreză direcțiile de evoluție a acestor programe.

CAPITOLUL I

TERMENI ȘI CONCEPTE

Istoria turismului

Conceptul de turism. Turismul se referă la activitățile desfășurate de persoane pe durata călătoriilor în locuri situate în afara reședinței obișnuite. Din punct de vedere etimologic, cuvântul turism provine din expresia englezească “to tour” – a călători, care la rândul ei derivă din cuvântul roman tumus și acesta din grecescul tournos, ambele făcând referire la călătorie. 2

Mișcarea spațială a oamenilor a reprezentat unul dintre cele mai vechi aspecte ale vieții umane. În antichitate, aceasta a fost motivată de necesitățile economice mai mult decât de impulsul de schimbare sau de dorința de aventură, procurarea hranei prin vânătoare sau pescuit presupunea de multe ori deplasarea din zona în care oamenii aveau reședința.

Pe măsură ce s-au dezvoltat abilitățile și îndemănările oamenilor și aceștia au început să cultive pământul lângă care aveau reședința, odată cu apariția primelor tehnologii și a mijloacelor de transport, a fost redusă perioada de timp și efort necesar pentru procurarea hranei, fapt care a dus la creșterea perioadei de timp liber. În această perioadă a început practicarea comerțului și a călătoriilor în acest sens care au dus la explorarea de noi teritorii și la apariția și dezvoltarea infrastructurii pentru transport atât terestru cât și maritim.

Călătoriile comerciale consemnate de istorie au început în [NUME_REDACTAT] în urmă cu aproximativ 9000 de ani.3 Facilitarea mobilității populației a dus la diversificarea destinațiilor de călătorie. Dorința de cunoaștere a oamenilor și nevoia de a simți lumea din jur, de a-i admira frumusețile și de a îndepărta rutina a dus la apariția turismului de agrement. Cea mai veche formă a acestuia a fost consemnată în anul 600 î.Hr. în imperiul Babilonian și în imperiul Egiptean.

[NUME_REDACTAT] a existat un muzeu de antichități deschis pentru public. Egiptenii pe de altă parte organizau ceremonii religioase la care participau credincioșii devotați. Mulți oameni vizitau orașele pentru a admira opere de artă, în special cu caracter religios sau monumental. Grecii călătoreau în locuri în care existau temple ale zeilor pentru a le aduce ofrande. Aceștia se delectau de asemenea cu diferite festivaluri religioase iar în mod treptat aceste activități s-au legat de plăcerea de a călători în mod particular.4

M. [NUME_REDACTAT] spunea că “turismul este arta de a călători pentru propria plăcere”5 iar [NUME_REDACTAT] definea turismulca fiind „ schimbul unei valori economice contra unei valori cuturale, estetice și de agrement”6

2 http://documentareonline.ro/pdf_samples/Sample_G5OzVF3hRx2ZpsneIFuJlRi.pdf

3 http://www.scritub.com/geografie/turism/ISTORIA-CALATORIEI-SI-RECREERI33138.php

4 http://www.globi.ro/utile/istoria-turismului-de-la-comert-la-internet

5 http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-IN-ROMANIA13222.php

6 http://documentareonline.ro/pdf_samples/Sample_G5OzVF3hRx2ZpsneIFuJlRi.pdf

Apariția și evoluția centrelor balneare

În acest context, descoperirea izvoarelor termale și minerale și a proprietăților curative ale acestora au făcut ca oamenii, încă din această perioadă să dea o importanță deosebită efectelor vizitelor în locații cu resurse balneare, resurse care începînd de atunci au ocupat un loc de seamă în arsenalul terapeutic al medicinei.

Prima stațiune balneară consemnată în istorie a fost creată in anul 600 î.Hr. in Persia antica, de către [NUME_REDACTAT]. Un secol mai târziu, grecii, si mai apoi romanii au învațat să valorifice efectele apelor minerale care în acea peioadă erau principalul tratament folosit impotriva bolilor reumatismale. Mărturie despre apariția izvoarelor cu apă minerală și a proprietăților acestora găsim în scrierile de acum 2500 de ani ale lui Herodot, părintele istoriei și balneologiei . Tot el a fixat durata tratamentului balnear la 21 de zile, obicei care s-a menținut în mentalitatea publicului și a doctorilor până în prezent. 7

Romanii au dezvoltat cultura apelor termale si minerale prin crearea facilitaților de lux – locuri special amenajate de îmbăiat care erau construite in apropierea izvoarelor minerale sau deasupra izvoarelor termale. Aceste construcții special amenajate au acționat ca și centre sociale care au dus de-a lungul vremii la dezvoltarea satelor și mai apoi a orașelor, conturând astfel denumirea de “băi”.

De-a lungul secolelor, izvoarele minerale si termale au fost periodic uitate și redescoperite, orașele construite in jurul acestora pierzând sau câștigând popularitate în funcție de teoriile medicale apărute.

Încă din timpul Renașterii și al barocului, curele balneare au căpătat o conotație modernă, iar începând cu secolul al XIX-lea, acestea s-au integrat în viața de zi cu zi atât sub aspect medical cât si social.

Scurgerea vremurilor și progresul tehnologic nu au reușit să diminueze însemnătatea balneoterapiei, aceasta s-a imbogațit cu proceduri noi și a câștigat fundamentare științifică, fapt care a dus la dezvoltarea în jurul izvoarelor minerale a unei adevărate industrii hoteliere și la transformarea localităților rurale în orașe balneare.

În prezent, stațiunile balneare pot avea mai multe centre de tratament dotate cu echipamente moderne si servicii personalizate pentru terapie și relaxare,la care se adaugă zone conexe de fittness, îngrijire corporala și altele funcțiuni de acest gen și

zone de cazare alcătuite din diferite tipuri de unități de cazare, începând de la camere simple pană la apartamente complexe care împreună cu resturantele, cafenelele și zonele de bar creează condițiile potrivite pentru petrecerea vacanțelor în aceste unități.

_______________________________

7 http://www.scritub.com/geografie/INTREBUINTARI-ALE-APELOR-MINER155241875.php

Clarificarea termenilor și a conceptelor legate de turismul balnear.

Turismul balnear este o formă specifică a turismului de odihnă, practicată de persoanele care se deplasează în stațiunile balneare pentru îngrijirea sănătății sau prevenirea apariției unor afecțiuni. Datorită evoluției spectaculoase, dar și a complexității dobândite, noțiunea de turism balnear a cunoscut, de-a lungul timpului diferite abordări conceptuale. [NUME_REDACTAT] de Cercetare pentru Turism prezintă această formă de turism astfel: “turismul balnear reprezintă un mijloc și dotări turistice menite să pună în valoare factorii naturali ( apele minerale, nămolurile, gazele terapeutice, litoralul cu complexul său de factori terapeutici și altele )” x1

Acesta cunoaște o largă dezvoltare sub umbrela conceptului de turism medical, care include servicii medicale, dar și produse turistice 9 ale cărui tendințe generale stau la baza perspectivei turismului balnear. În cadrul modelului tradițional de călătorie internațională, pacienții din țările în curs de dezvoltare se deplasează pentru îngrijiri medicale, în centre medicale cu standarde ridicate din țările dezvoltate. 10

În ultimele decenii, prin efectele sale importantele în domeniul medical social și economic, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale spre care se concentrează importante mijloace materiale și umane și care cunoasște o implicare tot mai profundă a științei și tehnicii, în vederea prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel calitativ, pentru a satisface cerințele actuale a populației.

[NUME_REDACTAT] Ebrard, președintele [NUME_REDACTAT] a Termalismului și Climatologiei – FITEC spunea în declarația sa că ” turismul balnear nu are numai valențe medicale, profilactice, de recuperare și readaptare funcțională dar și un potențial economic major. Aspectul economic reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital cât și la un nivel mai puțin vizibil și cuantificabil ca generator de importante economii în cadrul bugetului social prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de spitalizare, a consumului de medicamente și a numărului total a zilelor de boală.” 11

Turismul balnear este forma de turism care valorifică în cea mai mare măsură cercetarea științifică și progresul tehnic atât pentru descoperirea de noi proprietăți terapeutice și aplicații ale factorilor naturali de cură cât și pentru ridicarea nivelului tehnic al echipamentelor medicale utilizate, ceea ce își pune amprenta asupra eficienței și credibilității curelor. Evoluția acestuia către turismul de sănătate a făcut ca acesta să aibp o largă adresabilitate, produsele sale fiind destinate în egală măsură atât persoanelor care suferă de diferite afecțiuni cât și persoanelor sănătoase și aparent sănătoase cu factori care îi predispun spre îmbolnăvire sau care doresc sa-și mențină starea de sănătate și o formă fizică și psihică caât mai bună.

_______________________________

8 http://biblioteca.regielive.ro/licente/turism/perspectivele-dezvoltarii-turismului-balnear-in-romania- 247649.html

9 Yu, Ko, 2012, pag. 80-81

10 Horowitz, Rosensweig, 2007, p. 26

11 http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/turismul-balnear-in-statiunea-baile-felix-175462.html

Concepte noi utilizate in arhitectura balneară

Datorită progresului tehnologic, a creșterii economice și a condițiilor de viață ale omului modern, mai multe categorii ale populației apelează la efectele vacanțelor din centrele balneare. Dacă în trecut, principala categorie de oaspeți a stațiunilor balneare era cea a persoanelor de vârsta a treia, care căutau tratarea anumitor afecțiuni, astăzi diversificarea oferetei turistice atrage categorii diverse ale populației care caută nu doar tratament ci și relaxare.

SPA – Sanitas per aquam

Celebra exclamație a împăratului Nero situează termenul SPA într-o istorie îndepartată, în timpul imperiului roman.Termenul este asociat tratamentului bazat pe apă.12

Grecii antici preferau tratamentele cu apă de izvor și creau adevărate ritualuri, care includeau îmbăierea, transpirația, mișcarea fizică și masajul. Sub influența grecilor, romanii și-au construit băi termale în imediata vecinătate a izvoarelor minerale și termale, dar și în apropierea salinelor sau chiar a mării, ei fiind printre primii inventatori si utilizatori ai piscinelor moderne de astazi.

Cultura spa, asa cum o cunoastem in prezent, a luat amploare in secolul al

XIX-lea, îmbinând conceptul spa cu tehnicile terapeutice prezente, spa se traduce generic prin tratamente specializate, servicii terapeutice, activitati sportive, diete si ritualuri de relaxare, care utilizează ca element comun virtuțile apei si ale naturii.

“ Ideea de spa, definește eliberarea stării de stress și revitalizarea organismului, terapia prin apă, masaj, lumină, și căldură duc la îmbunătățirea tonusului zilnic, la calmarea durerilor, la tratarea numeroaselor afecțiuni medicale, la imbunatațirea proceselor organismului, a capacitații de mișcare și la obținerea unei stări de relaxare și confort psiho-somatic.” 13

Îmbăierea în “ape de sanatate“ și terapiile corporale au cunoscut un interes tot mai evident in ultimele două decenii, industria spa s-a dezvoltat, în prezent și oferă posibilități nenumarate de relaxare, evadare din cotidian, incluzând terapii precum: masaje corporale, tratamente faciale, tratamente de slăbire, remodelare corporală, hidroterapie etc.

___________________

12 http://www.nikit.ro/istoric/1-spa-istoria-inedita-a-unui-oras.html

13 [NUME_REDACTAT] – cum sa întelegem conceptul de spa, articol www.pescariusports.ro

Conceptul de wellness/ [NUME_REDACTAT] începutul anilor 1960’ se producea o revoluție globală privind conceptul de viață. Speranța de viață crescuse, descoperirile medicale permiteau atingerea a noi vârste record. Generație după generație ieșea la pensie, oamenii erau în putere și „începeau o nouă viață” 14. Aceasta a permis apariția unui nou trend – antiaging therapy. Lupta împotriva îmbătrânirii a scos la iveală că, după o viață nesănătoasă, puține se mai pot face pentru a „reface” ceea ce s-a pierdut și astfel cercetătorii au demonstrat că a menține ceea ce este și a îmbunătăți la maximum performanțele specifice corpului este singura soluție pentru o viață lungă și de calitate.

Din această cauză chiar concepția caselor de asigurări medicale din occident s-a modificat. Acestea consideră că e mai rentabil să plătești pentru a preveni starea de boală, decât pentru a o trata. În acest fel s-a format conceptul well-being, și s-a mutat accentul de la tratarea eficientă la apariția bolii la îngrijirea sănătății și prevenirea apariției afecțiunii.

Astfel, într-un interval relativ scurt de timp s-au conturat concepte și obiective noi pentru stațiunile balneo-climatice, racordate la noile orientări din domeniul sănătății.

Concepțiile și orientările noi din medicina modernă, ce abordează sănătatea ca un drept fundamental al omului, introduce între criteriile de evaluare a sănătății a noțiunilor de calitate a vieții, stil de viață, bunăstare care au determinat o reevaluare a asistenței medicale din stațiunile balneo-climatice, a balneologiei în general și a turismului tradițional. Între balneologia tradițională și turismul tradițional a apărut turismul de bunăstare, turismul de sănătate sau curele de sănătate profilactice, care au la bază calitatea vieții, strâns împletită cu apărarea sănătății și un raport psiho-fizic valid.15

Conceptul de wellness este folosit în prezent pentru a descrie modalități de îmbunătățire a calității vieții. Astfel, revenirea la natură, la medicina alternativă care conține tehnici precum presopunctura, masajul reflex, masajul cu pietre, folosirea

aromo-terapiei, a plantelor medicinale, etc. s-a impus ca o necesitate.

“Conceptul de wellness are o valoare mai mult profilactică decat una curativă și este în strânsă legatură cu schimbarea stilului de viață, în sensul evidențirii armoniei dintre sănătatea mentală, fizică și spirituală și are ca principal scop prevenția spre deosebire de “turiștii de cură” care cauta vindecare, recuperare în urma unei boli.” 16

________________

14 http://prokineto.blogspot.ro/2008/09/scurt-istoric-al-ideii-de-wellness_11.html

15 [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Editată de O.P.T.B.R. cu sprijinul

Min. Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, București, 2004, pag. 9.

16 [NUME_REDACTAT] 2000, citat in [NUME_REDACTAT], 2009 pag.5

Noile criterii de evaluare arată saltul uriaș înregistrat în terapia cu factori naturali de cură, de la perioadele de criză când i se reproșa lipsa unei fundamentări științifice solide, metodologia utilizată fiind bazată în cea mai mare parte pe empirism, la multiplele studii și cercetări științifice care au dovedit eficiența curelor terapeutice, de recuperare și relaxare prin utilizarea metodologiilor compelxe moderne.

Evaluarea modernă a sănătății, a bunăstării , a calității vieții, impune continuarea și dezvoltarea activității de cercetare științifică, pentru stabilirea mecanismelor de acțiune și a efectelor curative și de relaxare ale factorilor terapeutici naturali. Într-o societate din ce in ce mai stresata, relaxarea oferita de centrele wellness nu mai constituie un lux rezervat doar pentru cațiva privilegiați ci a devenit o necesitate impartașită de un public in creștere. Astfel, industria wellness se reinventeaza pentru a putea raspunde unei clientele numeroase, care doreste tratamente si servicii ce trec dincolo de o simpla baie de aburi.

Conceptul s-a extins, și folosit este în prezent pentru a descrie modalități de îmbunătățire a calității vieții. Astfel, revenirea la natură, la medicina alternativă care conține tehnici precum presopunctura, masajul reflex, masajul cu pietre, folosirea

aromo-terapiei, a plantelor medicinale, etc. s-a impus ca o necessitate

Arhitectura și wellnessul sunt astăzi într- o strânsă conexiune. Conceptele de design minimalist și liniștea ce îndeamnă la meditație a multor concepte de wellness se completează în mod ideal și se prezintă în același timp într- o varietate surprinzătoare.

Tendintele actuale din domeniul designului converg care o dimensionare optimă a obiectivului, pentru a-l face eficient din punct de vedere al costurilor și pentru a crea o atmosferă specială care să atragă clienți noi și să-i fidelizeze pe cei vechi.

Problematica centrelor balneare din România din punct de vedere al turiștilor

Centrele balneare vor fi nevoite să se chimbe considerabil în următorii ani pentru a satisface nevoile actuale ale turiștilor. Investițiile scăzute în mentenanța, dezvoltarea și modernizarea acestora a dus la o situație precară a multor unități de acest gen a căror baza materială a structurilor de cazare și de tratament a suferit un proces de deteriorare, în unele cazuri, foarte aavansată.

Aderarea țarii noastre la [NUME_REDACTAT] a adus întreprinzătorii din turismul românesc față în față cu cei care operează pe piața europeană. În aceste condiții, oferta turistică românească este supusă unei concurențe directe și acerbe, iar pentru a rezista, întreprinzătorii din turismul românesc trebuie să creeze și să comercializeze produse turistice de calitate superioară, competitive pe piața turistică.

România se înscrie în rândul țărilor europene cu un fond balnear remarcabil, țara noastră deține peste 30% din resursele balneare ale Europei iar această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali. 17

Bogăția factorilor terapeutici din țara noastră au dus la apariția și dezvoltarea a 160 de centre de acest gen dintre care 60 sunt de importanță generală și locală iar 18 au fost promovate în circuitul turistic internațonal. [NUME_REDACTAT] s-a dezvoltat o cultură bogată a balnearului, un turism cu tradiție și cunoștințe ample, elemente care creează condiții favorabile modernizării stațiunilor existente.

Deși potețialul turismului balnear românesc este excepțional, efectele practicării acestuia nu se ridică la nivelul resurselor existente, motiv pentru care România se află pe nedrept la o distanță considerabilă de principalii competitori internaționali europeni cu tradiție în turismul balnear.

_______________

17 http://www.scribd.com/doc/143896288/Turism-Balnear-in-[NUME_REDACTAT] durabilă

Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice și elementele capitalului natural. “Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățiile generașiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” 18

Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru toretic stabil pentru lumea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om – mediu, fie că e vorba de mediu înconjurător economic sau social. Acest concept a avut ca punct de pornire criza ecologică mondială 1929-1933 și s-a dezvoltat mai apoi in jurul tuturor sferelor economico – sociale și umane. 19

Elaborarea teoriilor privind dezvoltarea durabilă a început în anul 1972 la Conferința privind Mediul care a avut loc la Stocholm. Aici s-a pus pentru prima dată in mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activitățiilor umane, ceea ce pune în pericol însuși viitorul omenirii.

Una dintre principalele preocupări ale arhitecților este dezvoltarea și susținerea unor proiecte arhitecturale care să nu intre în conflict cu natura, ci dimpotrivă, să ajute la protejarea și potențarea ei.

În domeniul programelor de arhitectură cum este cel balnear, dezvoltarea durabilă este o necesitate impusă de problemele provenite din consumul mare de energie necesară instalațiilor de iluminare, ventilare și climatizare. Mai mult de atât, în cazul programelor publice de o asemnea anvergură este singura modalitate de a asigura, pe termen lung, un mediu interior și exterior sănătos.

___________________________

18 citat [NUME_REDACTAT] pentru Mediu și Dezvoltare – “Viitorul nostru comun” cunoscut și sub numele de “[NUME_REDACTAT]” 1987

19 http://www.anpm.ro/descriere-521

Conceptul de turism durabil

Concomitent cu consolidarea ideii de dezvoltare durabile a început să se contureze și conceptul de turism durabil care reprezintă dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale și pentru generațiile viitoare. Dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă și rentabilă sub raport economic și echitabilă din punct de vedere etic și social pentru populația locală.

Turismul a devenit o mare problemă culturală și de mediu în multe zone

datorită dezvoltării puternice pe termen scurt care nu ține cont de schimbările pe termen lung pe care le produce. Conceptele care puse cap la cap alcătuiesc o

strategie de turism durabil au fost proiectate și testate tocmai pentru a evita deteriorarea echilibrului zonelor unde se desfășoară activități turistice

Conceptele moderne privind ariile protejate și parcurile naționale datează din 1872 când anumite terenuri au fost excluse în mod deliberat de la dezvoltări urbane și rurale în timpul colonizării [NUME_REDACTAT] de către europeni. Aceste concepte sunt astăzi folosite în cele peste 30000 de arii protejate din lume. Cu o sută de ani mai târziu au apărut conceptele de durabilitate și dezvoltare durabilă.

Pe plan global, ultimele decenii au marcat o atentie sporita acordata dezvoltarii durabile, aproape în orice domeniu, cu un accent special pe turism, care reprezintă unul dintre cele mai dinamice și potențial generatoare de profit din industria ospitalității. Turismul, fiind un consumator de spații și resurse turistice, participă implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător a potențialului turistic, fie prin presiunea directă a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau altor obiective turistice pe care le poate deteriora parțial sau total, fie prin concepția greșită de valorificare și echipare a unor zone, puncte sau obiective turistice. De aceea este necesară promovarea unor forme de turism durabil, bazate pe cunoașterea ecosistemelor și a capacității de suport a mediului în ceea ce privește activitățile turistice.xx

Planificarea turismului reprezintă o formă de control al viitorului, legat de strategia de planificare a mediului. Planificarea ecologică presupune supravegherea și analiza tuturor elementelor de mediu, în scopul determinării celor mai adecvate modele de dezvoltare și amenajare teritorială.

Turismul durabil este un concept menit nu să stopeze turismul ci să-l dirijeze în interesul tuturor părților implicate: habitatele gazdă și comunitățile lor,

turiștii și industria turistică propriu zisă. Astfel, se tinde spre atingerea unui echilibru între dezvoltare și conservare, spre găsirea celei mai bune forme de

turism pentru o anumită zonă, luându-se în considerare ecologia și cultura acesteia. 20

_____________________

20 [NUME_REDACTAT], (2004) Managementul turismului durabil în centrele urbane, [NUME_REDACTAT] Beck, București pag.8

Regenerarea urbană

Regenerarea urbană este un concept complex ce poate fi interpretat în mai multe moduri: „întoarcerea la oraș”, revitalizarea centrului orașului, restaurarea activităților și creșterea competitivității în context internațional și implementarea inițiativelor de îmbunătățire a calității mediului care sunt orientate către o creștere „inteligentă” , în cele mai dezvoltate economii, iar în economiile în tranziție, trebuie luate în considerare inițiativele calitative, dar proiectele trebuie să ia în considerare în mod imperativ și cerințele de ordin cantitativ.

Există trei tipuri de regenerare urbană:

impusă, când este vorba de revitalizarea unei zone după o lungă perioadă de abandon sau după o degradare severă a condițiilor de trai în zonă;

regenerare urbană ca oportunitate, în cazul în care investitorii din sectorul public și privat caută un teren pentru realizarea unui mare proiect;

avem nevoie de regenerarea urbană preventivă sau prospectivă în zone în care mediul social și cel economic s-au deteriorat.

Regenerarea urbană se bazează pe restaurarea, renovarea sau conversia unor clădiri. Aceste intervenții duc la modificarea peisajului urban. Transformarea peisajului urban în orașe este de fapt crearea de noi peisaje cu rolul de atracție. Aceste peisaje, ca și arhitectura lor este văzută ca o “marfă”, se studiază, se aleg și se promovează. Astfel clădirile alese devin simboluri locale și sursa de atracție a orașelor.

Acest proces implică creștere, progres și infuzia unor noi activități într-un oraș stagnant sau în declin, care nu mai este atractiv pentru investitori și nici clasei sociale medie. De obicei implică atragerea unor noi instituții prin asigurarea unor facilități cheie (transportul în comun, spații mari cu chirii mici – creșterea numărului de locuințe – sau reduceri fiscale) sau crearea de locuri de muncă, înnoirea economiei urbane (ca de exemplu în cazul orașelor industriale din lumea anglosaxonă). Protejarea mediului, combaterea poluării, îmbunătățirea condițiilor de viață și susținerea moștenirii arhitecturale (a centrului istoric), a turismului urban sunt incluse în fiecare strategie de regenerare urbană. Pentru crearea unei noi imagini, atragerea industriilor creative și a instituțiilor academice corelate cu cercetarea sunt punctele cheie pentru orașe.

CAPITOLUL II

CLASIFICAREA STAȚIUNILOR BALNEARE

Clasificarea centrelor balneare

Stațiunile balneare pot fi clasificate după mai multe criterii, în general, aceste criterii se pot încadra în următoarele categorii de clasificare:

După tipul de resurse naturale pe care le dețin:

• stațiuni cu ape minerale;

• stațiuni cu ape termale;

• stațiuni cu ape termo-minerale;

• stațiuni cu nămoluri și turbe;

• stațiuni cu gaze mofetice.

Unele stațiuni, pot avea mai multe tipuri de resurse : ape minerale și gaze mofetice, ape termale și nămoluri, etc.

În funcție importanță, nivel de organizare și dotare, regasim stațiuni:

• de importanță locală;

• de importanță zonală;

• de importanță naționala;

• stațiuni incluse în circuitul international.

După carecterul activității turistice:

• cu activitate sezonieră;

• cu activitate permanentă.

După tipul de afecțiuni tratate:

• afecțuni cardio-vasculare;

• afecțuni reumatismale

• afecțuni digestive și boli interne;

• afecțuni ginecologice;

• afecțuni ale sistemului nervos.

E.În funcție de calitatea peisajului și a mediului ambiental:

• foarte ridicată;

• ridicată;

• medie; 21

__________________

21 http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/turism/statiuni-turistice-116078.html

CAPITOLUL III

ANALIZA CENTRELOR BALNEARE DIN STRĂINĂTATE

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Stațiunea balneară Bath, se află in comitatul Somerset din regiunea de

sud – vest a [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT], dezvăluie exemple semnificative ale arhitecturii din Anglia, începând de la perioada băilor romane până în prezent, fapt care a condus în anul 1987 la numirea acestuia, sit al patrimoniului mondial.

Prima apariție a apelor minerale de la Bath a fost consemnata în anul 836 î.Hr., când regele Bladud a descoperit un izvor de apă termominerală. 22

În perioada romană au fost descoperite încă doua izvoare, iar in anul 43 d.Hr. a început aici construcția complexului [NUME_REDACTAT] ca un sanctuar de odihna și relaxare.23 În anul 70 d.Hr. a fost costruit în jurul acestor izvoare un rezervor cu un sistem sofisticat de băi și un templu dedicat zeiței [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] a atras vizitatori din toata Anglia și Europa, făcând din aceasta o destinație turistică principală.

În secolul al XII-lea, John of Tours a zidit o încăpere cu destinație curativă deasupra izvorului regelui, fapt care a determinat apariția unor noi unitați de cazare în tot orașul. Un exilat al reginei Mary, a călătorit în Germania și Italia unde a observat desfășurarea activităților în multiple centre spa. El a arătat nevoia de îmbunătățiri substanțiale, din care multe au fost executate în Bath: un nou sitem de canalizare, băi separate, chiar și băi separate pentru leproși.

Dezvoltarea stațiunii a atras atenția nobilimii și regalității, care venind în Bath între 1574 și 1663 , au propus realizarea unui acoperiș pentru clădirea care adăpostea izvoarele și realizarea unor vestiare. Rezolvarea problemei intimitații, a facu ca stațiunea Bth să atragă și mai multă atenție, aceasta fiind considerată cea mai la modă atractie turistică de acest gen, unde cei care veneau la băi ascultau piese muzicale și beau ciocolată.

Un moment important în dezvoltarea orașului a fost venirea în stațiune a reginei Anne, care a vizitat complexul de tratament de patru ori între anii 1688 – 1703. Prezența reginei a declanșat o dezvoltare fără precedent, orașul a fost reconstruit după direcțiile arhitecturii secolului al XVIII-lea, fapt care a dus mai târziu la obținerea titlului de sit UNESCO [NUME_REDACTAT]. 24 În prezent, izvoarele se află într-o cladire construită în această perioadă dupa proiectul arhitecților [NUME_REDACTAT] senior și [NUME_REDACTAT] junior, tată și fiu.

În anul 1976, în urma închiderii spitalului regal al apelor minerale, stațiunea a fost închisă până în anul 1978, când au fost inaugurate noi piscine în partea de nord a orașului. În anul 2006 centrul spa a fost restaurat în stil contemporan, clădirea, denumită [NUME_REDACTAT] spa este o combinație între spa-ul istoric și o cladire contemporană.Principala clădire de spa, the [NUME_REDACTAT] Bath a fost proiectată de către [NUME_REDACTAT] și este construită din piatră de Bath iar la exterior este închisă cu o anvelopă din sticlă.

________________

22 https://tapopedia.wikispaces.com/Roman+Baths

23 http://visitbath.co.uk/spa-and-wellbeing/history-of-baths-spa

24 http://channels.visitbath.co.uk/spa-and-wellbeing/history-of-baths-spa

Concluziile analizei stațiunii [NUME_REDACTAT] primul rând se poate observa rolul stațiunii Bath ca centru balnear, caracterul său social a determinat dezvoltarea orașului și perfecționarea tehnicilor de tratament.

O alta concluzie ține de dezvoltarea stațiunii, care a ținut pas cu arhitecura și cerințele turiștilor, astfel aceasta a fost remodelată de mai multe ori de-a lungul istoriei.

De asemenea, stațiunea a fost un centru de dezvoltare, în jurul căruia s-au dezvoltat și modernizat functiunile de tratament și cele de cazare aferente acestora.

Centrul balnear [NUME_REDACTAT] conceput de catre firma de arhitectură GAD Architects este amplasat în orașul Eskisehir din regiunea Odunpazari, Turcia. De-a lungul vremii, localnicii au crezut că apa termală are proprietăți curative și poate îmbunătății starea de sănătate a celor care o folosesc. Astfel, numărul persoanelor care ajungeau în zonă a crescut, fapt care a dus la creșterea atractivității întregii regiuni. În acest context au apărut în apropierea izvoarelor de apă termală unități de cazare complementare băilor.

Dezvoltarea acestei industrii, prin creșterea numărului de proceduri de tratament și îmbunătățirea condițiilor de cazare în stațiuni renumite, și dezvoltarea turismului balnear au creat un climat favorabil apariției unui nou centru balnear, modern care răspunde cerințelor actuale. Situl ales pentru amplasarea noului centru balnear se află în proximitatea unui izvor de apă termală, lucru care favorizează folosirea acesteia pentru procedurile de tratament din interiorul clădirii.

Obiectul de arhitectură se încadrează foarte bine în cadrul natural, acesta înglobează în tehnologia de execuție și folosirea materialelor naturale, în special a lemnului pe care îl regăsim în componența balcoanelor de jur imprejurul clădirii .

Acesta face trecerea de la cadrul natural al clădirii la spațiul construit. Prezența lemnului este răspândită și la interior atât în unitățile de tratament, spa și piscină cît și în unitățile de cazare. Folosirea acestuia atât la extrior cât si la interior creează o atmosferă plăcută care reconecteză vizitatorii centrului balnear cu natura.

Proiectul este o interpretare modernă a arhitecturii vernaculare din regiunea Odunpaziri și este influențat de resursele naturale ale orașului, planul de situație a fost format după o analiză atentă a arborilor existenți, în scopul de a minimiza impactul construcției asupra cadrului natural. Hotelul este diferențiat și urmărește topografia terenului. 24

Ansamblul a fost conceput astfel încât baza de tratament să folosească resursele naturale. În această ordine de idei, baza de tratament a fost realizată în centrul clădirii, îngropată, pentru a putea beneficia de proprietățile geotermale ale solului iar la etajul superior, deasupra zonei de tratament și spa se află mai multe piscine acoperite cu domuri de sticlă care permit trecerea razelor solare în interiorul complexului. În jurul acestora sunt organizate, radial, o zonă de cazare, un resurant, un centru fittness și un centru de conferințe

Zona de cazare este alcătuită din 164 de camere și apartamente care răspund unei varietăți de cerințe și care sunt concentrate în jurul bazei de tratament pentru a oferi un acces facil spre aceasta.25 Unitățile de cazare au deschidere spre cadrul natural exterior de care se pot bucura oaspeții atât din balcoanele camerelor cât și din exteriorul clădirii.

______________

24. http://architectism.com/rixos-eskisehir-spathermal-hotel-gad-architecture/

25 http://www.hotusa.com/hotels/turkey/eskisehir/hotel-rixos-eskisehir.html

Zona de tratament este alcătuită din spații în care au loc proceduri moderne de tratament și relaxare și este completată de piscinele si terasele de la nivelul parterului

În ceea ce privește dezvoltarea durabilă, proiectul încorporează mai multe tehnologii: acesta folosește atât energia eoliană cât și cea solară pentru generarea energiei electrice cât și energia geotermală pentru încălzirea spațiilor interioare în timpul sezonului rece, printr-un sistem de pompe de căldură geotermală. [NUME_REDACTAT] conceptele de reutilizare și reciclare, în întreg complexul sunt amenajate spații de colectare a materialelor reciclabile. Din aceste considerente, proiectul a primit în 2013 premiul [NUME_REDACTAT] Design 2012 iar în anul 2014 a primit premiul [NUME_REDACTAT] and Property în categoria Hotel spa și wellness.

Observații ce se pot face în urma analizei

• folosirea materialelor naturale în realizarea clădirii, creează o atmosferă plăcută care conectează turiștii cu natura și crește efectul procedurilor de tratament.

• realizarea construcției ținând cont de principiile dezvoltării durabile, nu duce doar la scăderea costului de funcționare a clădirii ci crește gradul de confort al turiștilor și calitatea mediului interior și exterior.

_________________

15 http://www.archdaily.com/523257/eskisehir-hotel-and-spa-gad-architecture/

[NUME_REDACTAT]

Centrul balnear [NUME_REDACTAT] este amplasat în orașul [NUME_REDACTAT] pe partea nordica a vaii raului Enzel din [NUME_REDACTAT], Germania. Vechea stațiune, [NUME_REDACTAT] a fost construită în anul 1847 deasupra izvorului termal. Aceasta a fost considerată una dintre cele mai importante facilități de aceste gen din Europa. 26

De-a lungul timpului, centrul balnear a suferit mai multe etape de extindere și modernizare. Complexul actual este alcătuit din hotel și baza de tratament care conține vechile băi la care se adaugă ca o funcțiune complementară noua zonă de spa.

Situl pe care este amplasat complexul a creat cadrul ideal de dezvoltare datorită prezenței resurselor naturale foarte bogate și a cadrului natural în care se dezvoltă.

Scopul proiectului a fost acela de revitalizare a centrului balnear prin extinderea clădirii hotelului existent și crearea noi zone de tratament și relaxare menită să răspundă cerințelor actuale. Pentru a reinventa terasele nefolosite ale structurii, construite in anii 1970, a fost selectată renumita firmă de arhitectură [NUME_REDACTAT] & Partners. Arhitecții au realizat un peisaj poligonal de lemn, cu tonuri calde în combinație cu plante, atât la interior cât și la exterior menite să creeze o atmosferă ideală de relaxare și reconectare cu natura.

Accesul la cele trei terase modernizate se face pe o scară exterioară realizată din lemn. Astfel, la primul nivel arhitecții au proiectat o zonă de filtru care conține: dușuri și toalete. La cel de-al doilea nivel se află o saună închisă la exterior cu pereți din sticlă, cu vedere panoramică asupra orașului, iar la cel de-al treilea nivel, întâlnim punctul culminant al proiectului, un spațiu deschis și prietenos care găzduiește o nouă piscină termală care oferă oaspeților o priveliște impresionantă asupra văii. Această priveliște este completată de materialele natural folosite la realizarea teraselor care aduc atmosfera cadrului natural în spațiul construit.

Pentru a asigura intimitatea utilizatorilor piscinei și saunei, peste întreaga parte de nord a teraselor de la nivelele doi și trei, a fost realizat un acoperiș membrană din material textil care obturează privirile oaspeților hotelului învecinat, asigură protecția impotriva razelor solare și a intemperiilor și acoperă cea mai mare parte a suprafețelor realizate din lemn.27 Proiectul a fost tratat cu foarte mare atenție, încă din faza de proiectare a fost simulată plierea omogenă și formală a suprafetelor de lemn care au fost construite cu mare precizie. De asemenea, o provocare deosebită a însemnat realizarea acoperișului din material textile, sarcina aceasta a fost încredințată inginerilor constructori care au participat la implementarea acesteia începând de la proiectare până la finalizarea execuției.

_______________

26 http://www.archdaily.com/285064/palais-thermal-ktp-architecten-formtl/

27 http://www.re-thinkingthefuture.org/palais-thermal-ktp-architecten-formtl/

Structura de bază a acesteia este formată dint-o membrane pretensionată care are trei puncte de ancorare la partea superioară și mai multe puncte de ancorare pe lateral.Pentru a putea asigura intimitatea oaspeților, acoperișul este înclinat în jurul axei sale lungi, formând astfel forme geometrice extreme de complexe: construcția este formată din zone foarte abrupte și zone foarte plate, acestea din urmă prezintă o provocare suplimentară datorită zăpezii din timpul iernii.

Inelele de la partea superioară se integrează perfect în suprafața membranei dublu curbate și oferă în același timp o priveliște nestingherită spre cer. Lungimea neobișnuit de mare a suprafeței de material textil fără sprijin este extraordinară, realizarea construcției ar fi o provocare și pe un teren deschis. Faptul că această construcție a fost realizată pe structura existentă a hotelului din [NUME_REDACTAT] a crescut semnificativ gradul de dificultate pentru realizarea acesteia, atât picina cât acoperișul acesteia au trebuit să fie proiectate și realizate astfel încât structura existentă a hotelului să sufere cât mai puține intervenții.

La poziționarea sprijinelor și a punctelor de ancorare s-a ținut cont de poziția grinzilor de la etajele inferioare.

Pe lângă rolul funcțional pe care îl are acoperișul membrană, acesta are și un rol estetic deosebit, prin formă și culoare iar seara lumina proiectată sub aceasta creează un efect subtil de strălucire. 28 Datorită noilor investiții pentru dezvoltarea și modernizarea stațiunii, funcțiile izvorului termal al [NUME_REDACTAT] au devenit un element important în turismul de sănătate și relaxare atât la nivel local cât și national.

Observații ce se pot face în urma analizei

• este prezentată importanța relației complexului de tratament cu natura atât din punct de vedere architectural cât și medical raportat la influența mediului natural în eficiența tratamentului. Relația oaspeților cu natura trece dincolo de priveliștea pe care clădirea o oferă la fiecare nivel, naturalețea locului fiind transmisă spațiului construit prin intermediul finisajelor alese și a plantelor, mai întâi teraselor generoase aflate în aer liber iar mai apoi spațiilor interioare.

• abordarea arhitecților este inedită în ceea ce privește realizarea acoperișului membrană care creează un mediu intim pe o terasă exterioară și constituie un punct de interes din punct de vedere vizual, o priveliște atât din punct de vedere al formelor și materialității ca obiect architectural cât și din punct de vedere al contrastului cu finisajele alese în tratarea clădirii pe de o parte si cu natura din fundal pe de altă parte.

__________________________

28 http://www.knstrct.com/architecture-blog/2012/08/20/outdoor-spa-at-palais-thermal-germany

[NUME_REDACTAT]

Centrul balnear Bad scallerbach a fost construit de către Fondul de asigurare a minerilor și muncitorilor la șosele (VAEB), ca o clădire de tratament de dimensiuni reduse,amplsată aici datorită prezenței izvorului termal a cărui apă are proprietăți benefice în tratarea afecțiunilor respiratorii. 29

Datorită valorii sitului dată de aceasta, firma de arhitectură [NUME_REDACTAT] selectată de către VAEB a optat pentru realizarea unui noul centru balnear care să incorporeze vechea structură. După o perioadă de construcție de 20 de luni acest centru conține o bază de tratament, un centru spa și o zonă de cazare.

Noul centru balnear de pe malul râului Trattach a fost realizat ținând cont de cerințele actuale ale turiștilor atât în ceea ce privește tratamentul și relaxarea cât și în ceea ce privește oferta de cazare. Arhitecții au ținut cont în proiectarea clădirii de relația dintre sănătate și natură pe care au accentuat-o în realizarea structurii prin folosirea materialelor naturale atât pentru suprafețele exterioare cât și interioare. Intrarea principală este clar definită pe fațadă de materialitate, dimensiune și transparență, configurarea acesteia fiind dată de aranjarea ferestrelor între zonele tratate cu elemante verticale din lemn. Această modalitate de rezolvarea fațadelor este utilizată atât pentru pereții exteriori cât și pentru balcoanele camerelor.

Zona de cazare a ansamblului are o capacitate de 124 de locuri împărțite în mai multe tipuri de camere și apartamente, foarte bine luminate în care prezența naturii se simte prin materialele naturale folosite în finisaje, mobilier și plante ornamentale. De asemenea oaspeții pot admira peisajul natural exterior și de la nivelul unităților de cazare, din balcoanele generoase ale acestora. 30

În realizarea acestui proiect, arhitecții au coneput o modalitate originală de ghidare a turiștilor în interiorul clădirii, astfel fiecare nivel prezină accente diferite de culoare care simbolizează diferite funcțiuni și asigură astfel o coerență și fluiditate a fluxurilor. 31

Baza de tratament este alcătuită dintr-o serie de spații pentru în care au loc proceduri moderne de tratament, un centru spa cu mai multe proceduri de relaxare a oaspeților și o piscină publică cu apă termală. Aceasta este considerată inima clădirii, de aici spațiul interior “curg” spre mediul exterior, organizat cu spații de șezut umbrite de arbori. Tranziția fluidă dintre interiorul și exteriorul clădirii reprezintă relația simbiotică între

clădire și natură.

Facilitatea se concentrează pe lângă tratarea afecțiunilor, prevenirea acestora și promovarea preocupării pentru sănătatea personală. Prin intermediul unui program de terapie de trei săptămâni se pot observa baneficiile tratamentului cu apă termală. Baza pentru tratamentul de aici il constituie o abordare multi-procedurală susținută de recomandările medicale adecvate

______________

29 http://www.architectscollective.net/projects/21/

30 http://www.world-architects.com/en/projects/32152_Bad_Schallerbach_Rehab

31 http://www.decoractions.com/healthcare-resort-bad-schallerbach-architects-collective-zt-gmbh-ac.html

Cea mai mare parte a construcției este realizată din elemente prefabricate, unele montate direct din fabrică, cum ar fi: pereți întregi sau segmente ale plafonului zonei de tratament..

Construcția noului centru de tratament a fost susținută financiar și de către Fondul de climă și energie a guvernului federal, fapt care a sprijinit implementarea unor măsuri adiționale în privința calității și a energiei.32 Aceste măsuri includ folosirea ferestrelor cu un grad mai ridicat de izolare termică, folosirea energiei regenerabile și imbunătățirea mediului interior pri sisteme de climatizare automate.

Ca urmare, întreaga clădire are un consum redus de energie, costuri mici de operare și un grad de confort ridicat. Necasarul total de energie a acestei clădiri este cu 35% mai mic decât a centrelor similare construite cu tehnologii convenționale. Tehnologia de construire, izolarea termică și planificarea eficientă a resurselor au creat noi standarde pentru relizarea și reabilitarea facilităților de acest gen. Doar în Austria sunt peste 100 de asemenea centre care urmează să fie restaurate, dezvoltate și modernizate în anii următori.

În pofida bugetului limitat pentru construcția noului centru balnear, a fost posibilă îmbunătățirea cerințelor de încălzire atât pentru zona de cazare cât și pentru cea de tratament cu 87% față de centrele existente. Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de valoarea de 65% stabilită prin lege. Alături de sitemul de încălzire, sitemul de ventilare a fost de asemenea îmbunătățit cu 82% față de centrele similare.

Proiectanții au reușit să atingă aceste valori prin modul de dispunere a spațiilor și a izolării consistente a perețiilor și a acoperișului. Pentru a fi evitate punțile termice, toate ferestrele și suprafețele din sticlă au fost proiectate cu un grad ridicat de rezistență la transfer termic Ug = 0,7 W/m2 K. Tot din punct de vedere a dezvoltării durabile, în toate încăperile au fost instalate sisteme automate de climatizare. Mai mult decât atât au fost instalate sitseme de recuperare a căldurii si un sistem de colectare a apei meteoritice de pe acoperiș și de folosire a acesteia spre beneficiul clădirii.

Aspectele care privesc standardele de funcționare a clădirii: eficiența energetică, planificarea și execuția construcției, calitatea materialelor de construcție folosite, aspecte legate de confort și calitatea aerului în spațiile interioare sunt evaluate și măsurate după mai multe criterii. După toate aceste criterii, clădirea are un confort maxim și costuri de operare reduse. 33

Observații ce se pot face în urma analizei

• Clădirea a fost proiectată în strânsă legătură cu natura, datorită efectului pe care aceasta il are în procesul de tratament. Acest lucru este evidențiat prin maximizarea expunerii turiștilor la mediul natural, prin crearea grădinii exterioare, și prin folosirea materialelor naturale în finisajele clădirii, atât la exterior cât si la interior.

_________________

32 http://www.archdaily.com/459571/medical-resort-bad-schallerbach-architects-collective-zt-gmbh-ac/

33 http://www.decoractions.com/healthcare-resort-bad-schallerbach-architects-collective-zt-gmbh-ac.html

• prin abordarea originală de rezolvare a fluxurilor și prin folosirea culorilor ca un sistem de ghidare subtil al turiștilor în interiorul clădirii, se delimitează clar funcțiunile spațiilor și se evită confuzia oaspeților.

• O altă concluzie ține de dezvoltarea durabilă a centrului balnear. Principiul de dezvoltare al acestuia este strâns legat de ideea de structură inteligentă care folosește tehnologii noi de sisteme automatizate atât pentru încălzirea clădirii cât și pentru ventilarea acesteia. De asemenea, proiectul promovează utilizarea eficientă a resurselor naturale spre beneficiul structurii prin implementarea unui sistem de colectare și folosire a apei meteoritice de pe acoperiș.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] conceput de către JSA Architects este amplasat într-un parc protejat din orașul Gleichenberg, Austria care are o tradiție de tratament balnear de peste 170 de ani. Centrul balnear este alcătuit dintr-un hotel de patru stele cu o capacitate de cazare de 108 camere și restaurant, o bază de tratament cu aproximativ cincizeci de camere în care au loc diferite proceduri de tratament, două cafenele și o piscină publică cu apă termală. 34

Ideea de mișcare continuă din conceptul arhitectural este exprimată prin formele curbe ale clădirii, iar transparența acestora are scopul de a neutraliza granița dintre spațiul interior și cel exterior, al parcului. Clădirea a fost concepută să arate mai degrabă ca un centru spa decât o bază de tratament, unul dintre scopurile principale ale arhitecților, în procesul proiectare a fost acela de crea o arhitectură care să semene cât mai puțin cu cea a instituțiilor medicale.35

Ansamblul folosește la exterior o combinație între materiale naturale și sticlă, dar cea mai mare răspândire o are lemnul. Acesta este întâlnit la exterior la partea inferioară și superioară a pereților, la realizarea scărilor și a terasei din jurul piscinei cu apă termală iar la interior este regăsit atât în spațiile publice și de tratament cât și în spațiile de cazare.

Hotelul oferă posibilități de cazare pentru toate cerințele, începând de la camere simple până la apartamente. Ferestrele unităților de cazare cu dimensiuni generoase împreună cu materialele naturale alese în finisajul acestora și sitemele de climatizare, creează o atmosferă atractivă, iar deschiderea acestora spre mediul natural exterior reconectează turiștii cu natura.

Baza de tratament conține spații special amenajate pentru diverse proceduri de tratament și relaxare, clasice sau moderne. Perioada de tratament variază de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de recomandarea medicală sau dorința utilizatorilor. În această perioadă oaspeții pot urma mai proceduri de tratament sau relaxare cum ar fi: băi termale, masaje, vizită la o cameră rece cu temperatura de minus 110 grade Celsius, etc. 36 O particularitate deosebită a acestui centru balnear o reprezintă zonele de așeptare dintre spațiile de tratament sau relaxare. Acestea sunt organizate sub forma unor curți car permit pătrunderea razelor solare și facilitează perspectivele spre arborii din exterior, fapt care creează impresia de așteptare în parc. 37

Observații ce se pot face în urma analizei

• zonele de așteptare din baza de tratament dau un nou sens termenului de așteptare, transformând sentimentul de nerăbdare într-o experiență plăcută . În aceste

spații, turiștii pot socializa sau admira peisajul natural exterior de care îi desparte doar de suprafața transparentă a sticlei, creând astfel impresia de așteptare în parc.

_________________________

34 http://www.homedit.com/the-stunning-gleichenberg-thermal-bath-in-austria/

35 http://karmatrendz.wordpress.com/2009/01/09/the-stunning-gleichenberg-thermal-bath-in-austria/

36 http://www.archilovers.com/projects/46492/life-medicine-resort.html

37http://www.archdaily.com/9803/gleichenberg-thermal-bath-jsa/

CAPITOLUL IV

ANALIZA CENTRELOR BALNEARE DIN ROMÂNIA

Stațiunea balneară [NUME_REDACTAT]

Aceasta este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii.38 Numele stațiunii vine de la zeul Hercules fiul lui Zeus și a Elenei, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală. Stațiunea se află la o altitudine de 168 de metri deasupra mării, aerul de aici fiind puternic ionizat datorită izvoarelor termale din zonă și a pădurilor din împrejurimi.

Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Hr. de către [NUME_REDACTAT],39 romanii introducând cultul balnear preluat de la greci. Aceștia au construit aici: temple, băi, monumente și statui închinate zeilor: Hercules, Aesculap și Hygieia. Prima atestare documentară a stațiunii datează din anul 153 d.Hr., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi. În perioada civilizației romane, stațiunea a fost un important punct de atracție pentru aristocrația Romei antice, care au fost impresionați de puterea tămăduitoare a apelor termale din zonă.

Istoria modernă și contemporană a [NUME_REDACTAT] începe după anul 1718 în cadrul Imperiului austriac. Începând din anul 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces în stațiune, precum și construirea majorității edificiilor din stațiune.40 În perioada dominației austriece stațiunea a fost vizitată de multe personalități: împăratul Iosif al II-a, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul [NUME_REDACTAT] și împărăreasa Elisabeta, [NUME_REDACTAT] I al României, regele Alexandru al Serbiei, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT],etc. În anul 1847 se montează renumita statuie de bronz a lui Hercules (simbolul stațiunii [NUME_REDACTAT]), operă a maeștrilor [NUME_REDACTAT] și Glanz din Viena. În anul 1852 împăratul Austriei consideră [NUME_REDACTAT] ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continet”, iar împărăteasa Elisabeta menționează în jurnalului ei despre [NUME_REDACTAT] și despre momentele distincte și încântătoare pe care le-a petrcut aici. Putem spune că aceasta a fost perioada de glorie a stațiunii [NUME_REDACTAT]. În această perioadă s-au construit mai multe clădiri reprezentative pentru stațiunea [NUME_REDACTAT]: hotelurile Decebal și Traian, clădirea Cazinoului, [NUME_REDACTAT] Austriece, etc.

Din păcate, perioada de glorie a stațiunii [NUME_REDACTAT] a apus. În prezent toate aceste clădirile din [NUME_REDACTAT] al stațiunii sunt într-un stadiu avansat de degradare, dintre care doar o mică parte sunt în proces de renovare. Prin zona frumoasă în care este amplasată, stașiunea de pe valea Cernei , prin istoria și arhitectura pe care a moștenit-o, are un potențial turistic imens, care este ăn mare parte neexploatat

Cazinoul din [NUME_REDACTAT] a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind un adevărat monument istoric. Clădirea este construită în stil baroc se află în prezent în proces de reabilitare.

_________________

38 http://www.baileherculane.ro/despre-orasul-statiune-baile-herculane.html

39 http://www.roportal.ro/articole/despre/baile_herculane_4927/

40 http://www.paralela45.ro/destinatie/baile-herculane-romania

[NUME_REDACTAT] Austriece au fost construite între anii 1883-1886, după proiectul arhitectului [NUME_REDACTAT]. Acestea au fost printre cele mai moderne edificii balneare ale vremii respective. Clădirea care este construită în stil baroc,are o arhitectură simetrică: un corp central (unde se află o sală de așteptare, în mijlocul căreia tronează o fântână cu o arhitectură maiestuoasă) și două aripi: aripa stângă pentru băile termo-sulfuroase și aripa dreaptă pentru băile termo-saline.41 La exterior,clădirea are foarte multe elemente decorative, intrarea principală fiind evidențiată printr-un portal acoperit, pe sub care trece strada și care este legat de [NUME_REDACTAT] prin Podul de fier forjat.

Statuia lui Hercules a fost realizată din fier de tun de către meșterii germani Glantz și Romelmayer și a fost dăruită stațiunii de către arhiducele austriac Carol în semn de omagiu pentru ofițerii și soldații armatei imperiale care s-au făcut bine în urma tratamentului efectuat în această stațiune. Statuia a fost amplsată în anul 1847 și a devenit simbolul stațiunii [NUME_REDACTAT]. 42

[NUME_REDACTAT] care a fost denumită inițial [NUME_REDACTAT], a fost construită în anul 1875 de către administratorul stațiunii [NUME_REDACTAT]. În anul 1887 cand împărăteasa Elisabeta a venit să locuiască aici vilei i-a fost schimbat numele și ulterior s-a numit [NUME_REDACTAT]. Se spune că împărăteasa s-a simtit foarte bine în aceste locuri, dovadă fiind chiar însemnările din jurnalul ei.

Pavilionul 3 unde se găsesc hotelurile: Francisc, Severin și Apollo este localizat în [NUME_REDACTAT] Istoric. Acesta a fost construit în anul 1824 și i-a găzduit pe [NUME_REDACTAT] I și soția sa, [NUME_REDACTAT]. În capătul de sud-vest al pavilionului se află o terasă octogonală cu acoperișul împodobit cu dantelării în stil baroc.

Pavilionul 6 unde se află hotelul [NUME_REDACTAT] și hotelul Dacia, a fost inițial locul unde a fost contruită „Ospătăria cea mare”, în anul 1824, aceasta însă a fost distrusă de un incediu în anul 1900. În anul 1906, pe locul vechii ospătării a fost construită clădirea actuală a Pavilionului 6. Acest pavilion a fost ultima contruită în [NUME_REDACTAT] și totodată, cea mai impunătoare. Clădirea are o structură formată din subsol, parter, mezanin și trei etaje și a fost dotată la vremea respectvă cu un lift hidraulic.

[NUME_REDACTAT] a fost construită în anul 1826 și refăcută în anul 1864. Aceasta este localizată în [NUME_REDACTAT] Istoric, între Podul de Piatra și [NUME_REDACTAT] și era prevăzută cu opt cabine și un bazin, toate fiind construite din marmură albă și roșie.43

[NUME_REDACTAT] este una dintre primele băi construite în stațiune, aceasta a fost realizată în perioada romană de dezvoltarea a stațiunii. De-a lungul timpului a fost refăcută de mai multe și a purtat mai multe denumiri: [NUME_REDACTAT], Baia cea Mare, Baia de șindrilă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] . Baia era prevăzută cu trei bazine de răcire, 32 de cabine și trei bazine de marmură roșie și albă pentru baie, câte unul pentru bărbați, femei și militari.

_______________

41 http://www.hailabord.ro/2014/05/baile-imperiale-austriece-neptun-baile-herculane.html

42 http://www.consiliervacante.ro/index.php/component/content/article/15-articole/romania-mea/255-baile-herculane-intre-splendoare-si-ruina

43 http://statiunea-baile-herculane.com/tratamente-izvoare/79-tratamente-izvoare-2

CAPITOLUL V

STAȚIUNEA BALNEARĂ SÂNGERORZ-BĂI

Stațiunea balneară [NUME_REDACTAT] stațiune

[NUME_REDACTAT] este atestată documentar încă din anul 1245 când purta numele de [NUME_REDACTAT], iar mai târziu, in anul 1770 figurează pe harta imperiului

austro-ungar ca locație cu ape minerale.44 Proprietățile curative ale “borcuturilor” de aici au atras turiștii încă din secolul al XIX-lea. În anul 1839 autoritățile raportau un număr de cinci sute de turiști care se cazau în casele localnicilor pentru a beneficia de efectele terapeutice ale “borcuturile care fac minuni”.

În perioada de început a activității balneare, în localitate au existat 5 izvoare cu apă minerală, în anul 1951 a fost captat izvorul 6 care are un debit de 65 000 de litri pe zi, iar în anul 1958 au fost captate izvoarele 7, 8 și 9.

Spre sfârșitul secolului, numărul turiștilor se dublează, ajungând la aproximativ 1000. Începând din anul 1860 se pune un accent mai mare pe efectul benefic al apelor minerale fapt care a atras în zonă mai mulți turiști și a dus la dezvoltarea procedurilor de tratament. Astfel, localnicii au început să încălzească apa minerală in cadă cu ajutorul pietrelor încinse și a fierului înroșit în foc. Acest procedeu a reprezentet prima îmbunătățire a ofertei turistice din stațiune, care impreună cu efectul curativ al apelor minerale folosite pentru cură internă a dus la conturarea localității ca stațiune balneară.

Observând interesul populației autohtone și a turiștilor pentru îmbunătățirea tehnicilor folosite pentru tratament, la sfârșitul secolului al XIX-lea oficialii comunei apelează la un împrumut de la fondul Grăniceresc din Năsăud pentru achiziționarea unui cazan cu aburi. În anul 1876, s-a hotărât ca stațiunea să fie numită Hebe, în mitologia greacă Hebe era zeița tinereții veșnice care potrivit mitului servea nectar oaspeților zeilor.

În anul 1880 a fost amplasată statuia zeiței realizată din marmură de Carara, de o frumusețe plastică deosebită. În același an, societatea pe acțiuni “Hebe” ia în arendă apele mierale din zonă pe o periodă de 30 de ani. Imediat dupa aceasta, societatea a început îmbutelierea și comercializarea apei minerale, care a fost foarte căutată în toată regiunea.

La începutul anilor 1900, localitatea Sângeorz devine una dintre cele mai căutate oaze de liniște și sănătate din Ardeal. Faima micuței stațiuni a crescut în special în perioada interbelică. Apele minerale din mijlocul naturii a atras în inima ardealului persoane importante ale vremii precum: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Caragiale, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT],fig 1 dar și atenția specialiștilor din domeniu care veneau în stațiune pentru a studia și ține conferințe pe tema apelor minerale. În urma acestor studii specialiștii au găsit un conținut foarte ridicat de substanțe minerale, fapt care face ca apele minerale de aici să aibă o eficacitate mare în tratarea afecțiunilor tubului digestiv și a bolilor reumatismale degeneratve și diartritice.

_______________

44 http://www.tourismguide.ro/html/orase/Bistrita%20Nasaud/Sangeorz-Bai/istoric.php

Fig.1

________________

Fig.1http://www.clepsidra-roman.ro/journaliste/Genuri%20si%20specii%20literare%202/I.%20L.%20Caragiale/Anexe/album/slides/I.L.%20Caragiale%20la%20Sangeors%20Bai%20(1909).html

Prin conținutul mineral, apele de la Sângeorz-Băi sunt considerate superioare celor de la Vichy, Franța și a celor din [NUME_REDACTAT], Cehia, două dintre cele mai importante stațiuni de acest gen din Europa.45

În perioada interbelică sezonul de tratament la băi era organizat între 15 iunie și 15 septembrie, pe parcursul căruia se organizau ocazional și momente artistice, teatru sau concerte, fiind aduși artiști și lăutari de la Bistrița sau Cluj pentru a întreține atmosfera.

Între anii 1945 și 1950, stațiunea balneoclimaterică a devenit proprietatea statului și a fost administrată de [NUME_REDACTAT] care a naționalizat toate vilele de pe teritoriul orașului.

În aceeași perioadă, pentru a putea face față fluxului de turiști, au fost amenajate și modernizate toate izvoarele din stațiune.fig 3 La acea perioadă, stațiunea se contura în ceea ce privește oferta de cazare doar cu hotelul Hebe, simbolul acesteia și cu câteva vile.

Din anul 1960, datorită dezvoltării stațiunii, comuna Sângeorz a devenit orașul Sângeorz-Băi. În anul 1968 începe o nouă etapă de modernizare și de creștere a capacității de cazare a stațiunii. Astfel, în luna mai a anului 1973 se dă în folosință complexul balnear Hebe cu o capacitate de cazare de 900 de locuri în camere duble. În februarie 1974 se dă în folosință complexul balnear Someșul cu o capacitate de cazare de 636 de locuri, de asemenea în camere duble. Acesta avea ca și complexul Hebe bază de tratament proprie. 46

Pentru a veni în sprijinul dezvoltării serviciilor de agrement, [NUME_REDACTAT] a înființat la Sângeorz-Băi o coloană ITTA dotată cu șase autocare și șase microbuze pentru excursiile de agrement din împrejurimi: Bistrița medievală, [NUME_REDACTAT] din Năsăud, grădina botanică din [NUME_REDACTAT], etc.47

_______________

45 http://operatortravel.ro/sangeorz-bai.html#

46 http://www.hotel-hebe.com/istoric.php

47 http://www.turismulresponsabil.ro/wp-content/uploads/2013/11/12.-Statiune-balneo-climaterica-de-interes-national..pdf

Fig. 2

Fig. 3

_____________

Fig.2 http//www.okazii.ro

Fig.3 2 http//www.delcampe.net

Context: Acestă secțiune analizează contextul economic, politic, social și regional în vederea fundamentării teoretice pentru amplasarea unui nou centru balnear în zona de nord a stațiunii Sângeorz-Băi.

Contextul economic istoric și modern în relația cu evoluția infrastructurii balneare din [NUME_REDACTAT] cont de conjunctura istorică și de factorii care au conturat marile stațiuni balneare din Europa, prin prisma potențialului de dezvoltare a infrastructurii balneare în orașul Sângeorz-Băi, demersul are ca scop fundamentarea teoretică a premizelor care justifică realizarea unui nou centru balnear.

Din punct de vedere istoric,o analiză a evoluției stațiunii balneare, arată o permanentă preocupare pentru apele minerale din această zonă. Importanța efectelor băilor corelată cu perioada istorică în care progresul tehnologic și medical a fost materializat prin dezvoltarea de noi metode de tratament , poate fi marcată prin patru factori de progres, amintiți în ordinea lor istorică: prezența apelor minerale ca mijloc de tratament, a fost atestată documentar în anul 1245. În anul 1839, autoritățile din Sângeorz-Băi raportau prezenta a peste 500 de turiști care se cazau la casele localnicilor.

În anul 1960, localitatea a devenit oraș balnear, iar 13 ani mai târziu, în 1973 au fost date în folosință doua noi hoteluri cu baze de tratament proprii, lucru care a dus imediat la creșterea atractivității stațiunii.

Ca urmare a schimbării regimului, la începutul anilor 1990 au avut loc mai multe conferințe pe tema stațiunilor balneare, cu scopul de a identifica necesitățile de dezvoltare a infrastructurii acesteia.

Contextul politic

În anul 2007, după aderarea la [NUME_REDACTAT], turismul balnear din România s-a confruntat cu realitatea ofertei de servicii turistice oferite în Europa și comparația dintre acestea.

Astfel, s-a evidențiat nevoia de modernizare, necesară creării condițiilor cerute în prezent pe piața turistică. Demersul va urmări analizarea elementelor de natură tehnică în vederea raționalizării și dimensionării obiectului de arhitectură. Situația particulară a centrelor existente este următoarea: hotelul Someș și hotelul Hebe care au fost date în folosință în anul 1973, au dus la dezvoltarea stațiunii și la creșterea semnificativă numărului de turiști în acea perioadă.

Situația existentă relevă faptul ca din cauza lipsei de investiții și a lucrărilor de mentenanță și modernizare, cele două hoteluri sunt acum într-o situație precară, baza materială de cazare și tratament nu se încadrează în cerințele actuale și mai mult decât atât, puținele proceduri de tratament care se folosesc sunt de o calitate scăzută, fapt care a dus în decursul timpului la scăderea atractivității turistice a acestora și implicit la diminuarea semnificativă a numărului de vizitatori.

În pofida încercărilor de modernizare care s-au realizat, există câteva probleme care nu își pot găsi răspunsul: centrele balneare de aici, au fost concepute pentru a satisfice cerințele turiștilor din perioada în care au fost proiectate, în prezent însă ele nu pot asigura îndeplinirea cerințelor actuale atât în ceea ce privește unitătile de cazare cât și în ceea ce privește bazele de tratament. În hotelurile existente, condițiile de cazare sunt sărace, unul dintre hoteluri are un singur tip de cazare și anume camere cu doua paturi, în timp ce hotelul celălalt are pe lângă aceste camere simple și un număr foarte mic de apartamente, care la rândul lor au dimensiuni reduse și nu oferă confort.

O altă problemă este cea a bazelor de tratament a hotelurilor, care pe lângă faptul că nu dețin aparatură performantă și tehnici moderne de tratament, nu oferă nici spațiul necesar organizării acestora, atât dimensiunile cât și numărul spațiilor destinate tratamentului nu pot asigura cerințele necesare acestora.

În prezent, stațiunea are un caracter sezonier, turiștii care mai merg în prezent în stațiune beneficiază de tratament timp de doar patru luni de zile. Ramificatiile acestui fapt sunt multe și vizează atât centrele balneare cât și restul stațiunii.

Concluzie:

Noul centru balnear va fi unul cu caracter permanent care va trebui, în primul rând să adapteze noile tipuri de tratament balnear cu toate necesitățile acestora, conform cerințelor existente și să asigure calitatea acestor acestora. În ceea ce privește cazarea turiștilor, vor exista mai multe tipuri de camera și apartamente realizate după cerințele actuale și utilități conexe pentru a asigura confortul și buna dispoziție a oaspeților.

Contextul de dezvoltare regional

Deoarece lucrarea analizează potențialul de dezvoltare a orașului Sângeorz-Băi, din punct de vedere regional, în vederea propunerii unui nou centru balnear, am urmărit identificarea principalelor stațiuni balneoclimaterice din regiune. În prezent, cea mai importanta stațiune de acest gen din regiune și din țară este stațiunea [NUME_REDACTAT].

Aceasta înregistrează în prezent un număr de vizitatori de peste 85.000 și este considerate una dintre primele cinci stațiuni din țară, ca mărime.

Importanța stațiunii [NUME_REDACTAT] este dată nu doar de resursele naturale de cură deosebite ci și de poziția geografică a acesteia. Distanța pana la orașul Oradea e de doar 9 kilometri, iar până la punctul de trecere a frontierei, Borș, este de doar 22 de kilometri, ceea ce o face principala atracție atât pentru cei din Oradea cât și pentru cetațenii maghiari care se află în apropierea ei și nu numai. Mai mult decât atât, stațiunea [NUME_REDACTAT] este cea mai mare stațiune balneară din zona de vest a țării și are cea mai mare atractivitate turistică din țară.

Investițiile semnificative în modernizarea și dezvoltarea stațiunii, au dus la creșterea atractivității acesteia. În prezent stațiunea având vizitatori din toată țara și de peste hotare, fapt care a dus nu doar la dezvoltarea economică stațiunii ci a întregii zone.

[NUME_REDACTAT] acest context, în care investițiile necesare au fost alocate, stațiunea bogată în resurse balneare de tratament, a cunoscut o perioadă de dezvoltare și urmată de o creștere semnificativă a atractivității turistice și a activitătii economice. Urmând exemplul stațiunii [NUME_REDACTAT], având in vedere imensul potențial balnear al stațiunii Sângeorz-Băi, este justificată prezența unui nou centru balnear care să să sporeasca atractivitatea turistică, și să ducă la creșterea și dezvoltarea economică a stațiunii și a orașului.

Contextul social

În cazul unui centru balnear, nu se poate vorbi de o clasă de beneficiari deoarece acesta este accesibil oricui. Se poate vorbi de categorii de utilizatori împărțite după scopul vizitei în stațiune, cu implicații funcționale și formale în ceea ce privește arhitectura centrului balnear.

Beneficiarii stațiunii balneare sunt turiștii care vizitează centrele de tratament pentru terapie și relaxare și populația din zonă.

Impactul la nivelul orașului [NUME_REDACTAT] de la teoria nucleelor de centralitate și speculând contextul teritorial în care se va înscrie intervenția, demersul urmărește stabilirea premizelor teoretice ale dezvoltării urbane, ca efect al amplasării unui nou centru balnear în zona de nord a stațiunii.

Tendințele de dezvoltare a orașului, implică o urbanizare mai intensă în partea de sud a stațiunii balneare. Pentru a echilibra dezvoltarea urbană, o investiție de acest gen în partea de nord a stațiunii ar putea atrage capital pentru dezvoltarea infrastructurii din această zonă. Investițiile în infrastructură au un rol de antrenare a economiei, asigurând locuri de muncă și dezvoltare a afacerilor și activităților economice din apropierea amplasamentului.. Odată cu acest fenomen, are loc o reîmprospătare a fondului imobiliar care crește atractivitatea zonei.

Conform teoriei nucleelor de centralitate, implantarea unui pol de dezvoltare urbană în zona de nord a stațiunii, cu potențial de atragere a investițiilor și cu o arie de influență puternică, va avea ca efect declanșarea unui mecanism de stimulare a urbanizării pe axa formată între centrele existente și cel propus.

[NUME_REDACTAT] capitol urmărește descrierea datelor tehnice ale sitului precum și concluziile rezultate în urma analizelor specifice în proiectarea centrelor balneare.

Amplasamentul ales pentru tema proiectului de diplomă este situat în partea de nord-vest a orașului Sângeorz-Băi, în partea de nord a stațiunii balneare , cu acces din strada Trandafirilor, care îl mărginește pe latura vestică. Pe latura nordică, amplasamentul este delimitat de o proprietate privată iar pe partea de est respectiv sud, se găsește un drum comunal de acces spre clădiri de locuit.

Într-o perspectivă locală, zona de studiu a fost și este în continuare parte a stațiunii balneare, distanța dintre amplasament și clădirea care găzduiește izvoarele 4 și 5 fiind la aproximativ 120 de metri. Există un potențial de dezvoltare a infrastructurii balneare în zona amplasamentului, dată de plasarea acestuia în cadrul stațiunii existente și de accesul facil la clădirile în care se găsesc izvoarele minerale.

În ceea ce privește regimul juridic, situl necesar dezvoltării noului centru balnear se poate obține prin cumpărarea terenului aparținând unei persoane fizice care exploatează terenul în scop agricol.

Din punct de vedere al condițiilor climatice, amplasamentul beneficiază de o climă optimă tratamentului balnear, verile răcoroase și iernile blânde, împreună cu vânturile moderate care aduc în permanență aer proaspăt și ozonat de la pădurile din apropierea sitului,creează un puternic efect terapeutic.

Premizele arhitecturale ale noului centru balnear

Datorită legăturilor puternice pe care centrul balnear le dezvoltă în teritoriu și a amplasării în interiorul orașului Sângeorz-Băi, arhitectura acestuia trebuie să răspundă necesităților turiștilor care îl vizitează și în același timp să reprezinte un reper arhitectural pentru oraș.

Arhitectura destinată unui asemenea program trebuie să țină cont atât de particularitățile funcționale și formale impuse de destinația clădirii cât și de valoarea de reper arhitectural inclus în particularitățile zonei.

Valorificând concluziile din exemplele studiate și ținând cont de tendințele contemporane, centrul balnear propus are ca atribute cu impact major: capacitatea de a polariza funcțiuni asemănătoare cu cele ale orașului și valoarea de reprezentativitate și simbol arhitectural pentru spațiul cultural în care acesta este inserat. Mai mult decât atât, centrul balnear tinde să atingă autosustenabilitatea. Consecințele acestor atribute constituie premizele de arhitectură care precedă proiectarea obiectului în sine.

Pesrpective exterioare ale centrului balnear propus

Consecințele arhhitecturale rezultate din conformarea fluxurilor funcționale

Conceptul primar care guvernează materialitatea arhitecturală a acestui program, este generat de ideea de flux și direcționalitate. Valorificând polifuncțiunea centrului balnear, atât ca hotel cât și ca bază de tratament, demersul se concretizează intr-o arhitectură a spațiilor suprapuse și fluente. Pentru a răspunde într-o manieră optimă cerințelor funcționale care l-au generat, centrul balnear este alcătuit dintr-o serie de planuri etajate împarțite în două zone pricipale: cea de cazare și cea de tratament.

Spațiul public oferă o continuitate spațială și vizuală la fiecare nivel. Conceptul spațial se dezvoltă în ideea fluxurilor separate generate de func’iunea pe care o ad[postește fiecare volum

Consecințele arhitecturale rezultate din abordarea contextuală

Pe lângă interpretarea fluxurilor ca motiv generator de arhitectură, o altă abordare este interpretarea contextuală a mediului în care obiectul se inserează și extragerea din acest mediu a caracteristicilor pozitive relevante pentru proiect.

Perspectiva largă, percepută de vizitator în zona amplasamentului, cuprinde silueta localităților vecine, forma reliefului și liziera pădurii.

Materialele folosite la închiderea clădirii, vor fi deschise la culoare petru a nu dăuna contrastului cu cadrul natural.Opțiunea este în favoarea folosirii materialelor naturale și a soluțiilor care implică materialele cu impact minim asupra mediului înconjurător. Finisajele alese vor contribui la imaginea arhitecturală a clădirii, respectând cadrul natural și principiile arhitecturii sustenabile. O variantă interesantă este cea a structurilor din lemn lamelar care pot acoperi suprafețe mari, și oferă în același timp o imagine caldă și vibrantă.

Principiile arhitecturii sustenabile care pot fi folosite în programul centrului balnear

Obiectul de arhitectură se conturează ca o structură modernă și sustenabilă. În contextual dezvoltării durabile, proiectul își propune implementarea de soluții ecologice în vederea reducerii emisiilor de carbon, a necesarului de energie și în vederea sporirii confortului mediului interior.

Programul de arhitectură va trebui să găsească mijloacele necesare unei dezvoltări sustenabile. De aceea este necesară investigarea posibilităților prin care acest obiect să exprime atât prin formă cât și prin funcție tendințele contemporane din domeniul arhitecturii.

Obiectul de arhitectură implementează tehnologii moderne în ceea ce privește climatizarea și ventilarea spațiilor interioare și producerea și utilizarea energiei regenerabile.

Pesrpective interioare ale centrului balnear propus. Unitate cazare și piscina.

Suprafețele de închidere pot fi dotate cu sisteme de control solar și de generare a energiei electrice, atât prin folosirea celulelor fotovoltaice, a sticlei cu emisivitate redusă, sau a sticlei cu control solar. Aceste soluții vor crea o imagine arhitecturală plăcută,

ultra-tehnologizată, vor crește confortul spațiului interior și vor reduce necesarul de energie prin producerea de energie curată.

Descrierea opțiunilor pentru proiectul de diploma

În urma studiului, am putut extrage principalele premize și consecințe arhitecturale pe care le voi utiliza în propunerea noului centru balnear. Deoarece am dorit o abordare contextuală, în ceea ce privește relația cu mediul exterior, am optat pentru rezolvarea clădirii în raport cu forma și panta parțială a terenului.

În ceea ce privește dezvoltarea durabilă în programul de arhitectură, am optat pentru folosirea materialelor naturale, gestionarea resurselor naturale și generarea de energie proprie iar materialele folosite pentru construirea centrului balnear vor fi materiale cu impact minim asupra mediului. Pentru a asigura un mediu sănătos și pentru a reduce necesarul de energie, am optat pentru folosirea fațadei duble care asigură ventilarea naturală și protecția fonică.

Am considerat că pentru generarea energiei proprii, este oportună includerea unui sistem de celule fotovoltaice în finisajul suprafeței de acoperire.

Noul centru balnear va fi complementar în raport cu stațiunea din Sîngeorz-Băi, acesta va întări capabilitățile de cazare și tratament și va crește gradul de atractivitate turistică a acesteia. Arhitectura acestui nou centru balnear, urmărind principiile arhitecturii sustenabile, va reprezenta un reper pentru oraș și va schimba caracterul stațiunii din cel sezonier în cel permanent.

Nu în ultimul rând, centrul balnear propus va avea un puternic impact economic și social asupra zonei în care va fi amplasat și a stațiunii în general.

Argumentele aduse în studiul de față conduc la concluzia oportunității implementării unui astfel de program în stațiunea Sângeorz-Băi.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Se urmărește crearea unui mecanism de reactivare al zonei, prin realizarea unui centru balnear, pentru promovarea resurselor locale.

Elementele pozitive ale unui proiect de acest tip:

– crearea unui motor economic pentru zonă

– promovarea resurselor locale

– crearea unei destinații turistice

– investițiile pe care le atrage în împrejurimi

Prin ințelegerea calităților estetice, istorice, dar și a caracterulului efemer al unei astfel de « instalații », chiar și siturile care nu mai au nici un viitor pot fi reactivate. Acestea fiind de fapt martori ai naturii schimbătoare a omenirii. Prin urmare un design de calitate poate pe langă conservarea esteticii sitului să contribuie Ia crearea unui spațiu din punct de vedere fizic, economic și cultural sustenabil.

O propunere de acest tip ar trebui să puncteze următoarele:

abordarea urbanistică a regiunii;

studiu pe locație; funcțiuni mixte și noi structuri;

spațiul verde ce reflectă caracterul sitului;

Strategiile de gestionare a acestor zone va trebui sa fie modificată. Trebuie un nou mod de gândire pentru a rezolva vechile probleme.

Trebuie implicați cetățenii, grupurile ecologiste și toate părțile societății civile, este important ca factorii de decizie să țină seama de perspectivele tuturor părților interesate.

[NUME_REDACTAT] imagini