CENTRALE DE INCALZIRE PE BIOMASA Sistemele de incalzire cu biomasa utiliz eaza materii vegetale si organice, precum lemnul, rezidurile agricole si… [627500]

CENTRALE DE INCALZIRE PE BIOMASA

Sistemele de incalzire cu biomasa utiliz eaza materii vegetale si organice, precum
lemnul, rezidurile agricole si chiar des eurile urbane in scopul generarii de
caldura. Aceasta caldura poate fi transportata si utilizata acolo unde se cere,
pentru incalzirea si ventilarea cladirilor individuale sau in retea si chiar in procesele industriale. Sistem ele de incalzire cu biomasa sunt diferite fata de
combustia conventionala realizata in sobe pe lemn sau in seminee, prin controlul
amestecului de aer si de biocombustibil in scopul maximizarii randamentului si
minimizarii emisiilor. Ele in clud si un sistem de distribut ie care transporta caldura
de la locul combustiei la beneficiar. Multe si steme de incalzire cu biomasa includ
un mecanism de alimentare autom ata cu biomasa. In figur a alaturata se prezinta
un sistem comercial de capacitate mica de incalzire cu biomasa.

Centrala termica cu biomasa

Incalzirea cu biomasa nu este o noutate. Din cele mai vechi timpuri oamenii utilizeaza sobe si cuptoare alimentate cu lemn pentru a se incalzi. Dezvoltarea
sistemelor de incalzire cu biomasa cu alimentare automat a a inceput in anii 70 in
Scandinavia, atuci cand pretul petrolului a explodat. As tazi exista o multime de
sisteme care functioneaza la scara mondial a si care utilizeaza diferite biomase.

Cu toate acestea multi specialisti in incalz ire cat si publicul larg nu sunt informati
asupra rentabilitatii, eficacit atii si fiabilitatii si stemelor de incalzire cu biomasa.
Din cauza problemelor asociate emisiilor de gaz cu efect de sera, recent accentul
a fost pus pe inlocuirea combustibililor co nventionali cu surse de energie care se
regenereaza, ceea ce a determinat crester ea interesului pentru sistemele de
incalzire cu biomasa deoarece aceas ta are asigurata reinnoirea.
Incalzirea cu biomasa ofera numer oase avantaje propietarului sau
comunitatii locale, in cazul unei retele de incalzire urbane. Acest tip de sistem
poate inlocui resursele costisitoare de energie conventionala, cum sunt
combustibilii fosili si electricitatea, cu resurse locale de biomasa. Biomasa este
adesea disponibila gratis sau la costur i scazute, sub forma rezidurilor sau a
produselor secundare neinteresante pentru i ndustrie (de ex. Industria forestiera
sau agricultura). Datorita utilizarii biomas ei sunt diminuate rezidurile globale de
poluanti si de gaz cu efect de sera; consumat orul este protejat contra variatiilor
bruste si imprevizibile ale preturilor la co mbustibili fosili; sunt create noi locuri de
munca la nivel local pentru colectare, preparare si livrare de materiale utilizabile.
Sistemul de distributie a caldurii proven ite de la centralele de incalzire cu
biomasa faciliteaza de asemenea si recuper area rezidurilor termice rezultate din
producerea de energie electrica sau din procedee termice, asa incat aporturile de
caldura pot fi transferate unor grupuri de cladiri sau chia r unor comunitati, totul in
functie de conceptul rete lei de incalzire urbana.
Sistemele de incalzire cu biomasa presupu n costuri de investitii mai mari decat
cele ale sistemelor conventionale pe conbusti bili fosili. In plus, calitatea biomasei
variaza mai mult decat cea a conbustibililor fosili, care e relativ normalizata. Livrarea, depozitarea si mani pularea sunt mai complexe si cer spatii mai mari.
Toti acesti factori cer o implicare si o atentie crescuta din partea operatorilor
acestor sisteme.
Sistemele de incalzire cu biomasa sunt mai avantajoase fata de cele cu
combustibili fosili atat prin costul combustibilului utilizat cat si a cheltuielilor de aprovizionare relativ scazute.

Data fiind complexita tea si dimensiunea sist emelor automatizate de
incalzire, ele sunt in general utilizate in sectoarel e industrial, comercial,
institutional si comunitar. Ele sunt de obicei situate in zone rurale sau industriale
unde restrictiile asupra emisiilor de poluanti sunt mai putin severe, unde este
facilitat acesul vehicolelor de aprovizionare, unde echipamentele de manipulare a biomasei, cum sunt incarcatoarele, sunt deja amplasate iar mana de lucru
calificata pentru a exploata un astfel de sistem de incalzire industrial este mai
usor de gasit.
Sistemele de incalzire cu biomasa s unt bine adaptate nevoilor procedeelor
industriale deoarece multe dintre ele nece sita un aport cont inuu de caldura.
Sistemele de incalzire cu bi omasa sunt mai eficace si ridica mai putine probleme
tehnice, producand, in cursul unui an, o cantitate constanta de caldura al un nivel apropiat de capacitatea lor nominala de productie. Aceasta maximizeaza
economiile prin inlocuirea cant itatilor mari de combustibili fosili scumpi, justificand
astfel costurile de investitii in itiale mai mari si costurile suplimentare in mana de
lucru pentru functionarea sistemului.
Aceasta sectiune descrie sist emele de incalzire cu biomas a si pietele carora le
sunt accesibile, incluzand mai ales rete lele de incalzire urbana, cladirile
individuale, institutiile, centrele comerc iale si aplicatiile legat de procedee
industriale. In final sunt prezentate consideratii generale propr ii sistemelor de
incalzire cu biomasa.
Un sistem de incalzire cu biomasa este compus dintr-o centrala de incalzire , un
sistem de distributie a caldurii si dintr-un sistem de aprovizionare cu
biomasa. Aceste trei elemente sunt descris e detaliat in urmatoarele sectiuni.

Tipuri constructive focare cu arderea biomasei

Focar plan, fara rascolire, ar dere in straturi linistit
Acest tip de cazane au o functionare discont inua, in sensul ca mai intii se face o
alimentare cu combustibil pe gratar, dupa care se lasa sa arda combustibilul. Din
aceasta cauza, exista o zona de curgere preferentiala a aerului. Exista deci o

ardere neuniforma, zgurificari locale si in final zgurificar ea copmbustibilului,
moment in care functionarea cazanului se opreste.

Gaze ardere, fum
FOCAR
Usa incarcare
combustibil Combustibil
Bara, gratar
Usa cenusar
Aer proaspat
Cenusar
Gratar plan fara rascolire

In acelasi moment in focar se gasesc si particule arse care se urca ducinduse
spre canalul si cosul de fum, dar si parti cule care ard, facind parte din patul de
ardere. Acest tip de focar se gaseste in stalat pe cazanele de tip DUBAL, AIACS,
F25, CIC.

Cazanul trebuie oprit, realimentat si r eaprins. De aceea astfel de cazane au
rangamente scazute (50-60%). Mai amintim de asemenea ca inconveniente tehnice si functionarea greoaie, incarc are manuala, descarcar e manuala a zgurii.

Arderea pe un gratar mecanizat de tip lant
In acest caz avem de aface cu o ardere in etape succesive. Acest tip de gratar
este specific pentru arderea carbunilor cu puteri calorice intre 30-50 kj/kg, cu umiditate mica, carbuni cu cenusa greu fuzibila.

Bolta
spateEcran de
radiatie spateEcran de radiatie lateral Buncar
combustibil
solid Ecran de radiatie fata
Bolta fata Limitator de strat
Bare de gratar
Zavor de zgura Roti dintate
de antrenare
Put de zgura

Gratar mecanizat

Combustibilul solid poate ajunge la dimensiu ni ridicate (0-400 mm). Limitatorul de
strat regleaza inaltimea stratului de combus tibil (40-400 mm), altf el spus regleaza
debitul de combustibil. Barele de gratar formeaza un gratar cu fante pentru aerul
insuflat.

Acest tip de gratar cu ardere in faza succesive are avantajul unei alimentari
mecanice cu combustibil, deci avantajul unei functionari continue. Dozarea se
realizeaza corespunzator cu cu timpul necesar arderii cu aer insuflat.
Spre sfirsitul gratarului, unde arde cocsul, se produce zgurificarea. Bucatelele de
zgura sunt evacuate pr intr-un put de zgura.

Guri de insuflare,
alimentare cu aer
Guri de insuflare aer

Arderea pe un gratar mecanizat cu impingere directa cu rascolire
miscarea
utere calorifica
de ardere este mai bun
Gratar mecanizat cu impi ngere directa cu rascolire

Fenomenul de rascolire specific acestui gratar (Figura 4), consta in
mecanizata prin care se realizeaza inaintarea stratului de combustibil, afinarea si
aerarea acestuia in acelasi timp cu spargerea crestelor de zgura.
Acest tip de gratar este s pecific arderii combustibilului solid cu p
intre 9000-11000 kj/kg cu conti nut ridicat de umiditate.
Datorita acestei miscari a barelor de grat ar, procesul
decit in cazul anterior. Datorita acestei mi scari lespezile de zgura se disloca si se
sparg. Exista totusi posibilitatea de fo rmare a zgurei abia in partea finala a
gratarului, fenomenul fiind mult ma i redus decit in cazul anterior.
Canale aer
proaspat Buncar
combustibil
solid
Limitator de strat
Bare de gratar
Sistem de articulare
a barelor mobile
Dispozitiv hidraulic
de antrenare Ecran de
radiatie fata Ecran de radiatie lateralEcran de radiatie spateBolta
spate
Bolta fata
Tambur de zgura
Put de zgura

Arderea pe un gratar mecanizat GIR cu impingere rasturnata, cu rascolire

iscarea barelor de gratar se face in sus si in jos (in contrasens unele fata de puternica
Aceasta varianta de gratar reprezinta o imbunatatie a schemei anterioare. Se
poate prevedea orice inclinare a barelor de gr atar, astfel incit sa se portiveasca
cel mai bine pe tipul de combustibil solid. In cazul de fata avem barele de gratar
pozitionate vertical.
Bolta
spateEcran de
radiatie spate Ecran de radiatie lateral
Gratar cu impingere r asturnata cu rascolire
M
altele). Ca urmare a acestei miscari co mbustibilul aprins avem de aface cu o
impingere rasturnata a combusti bilului. In acelasi timp avem si o recirculare a Canale aer
proaspat Buncar
combustibil
solid
Ecran de
radiatie fata
Limitator de strat
Bare de gratar
Bolta fata
Sistem de articulare
a barelor mobile
Dispozitiv hidraulic
de antrenareConcasor de zgura
Put de zgura Tambur de zgura

combustibilului deja aprins spre buncar, ceea ce conduce la o aprindere
inferioara a acestuia, uscindu-l, deci pregatindu-l pentru ardere.
Randamentul maximal se obtine atunci ci nd bolta fata trebuie este paralela
cupanta gratarului. In acest caz gazele de ar dere calzi se intorc spre zona initiala
de ardere, aducind aporturi substantiale de caldura spre zona de uscare si
aprindere.
In cazul acestui gratar se combina aprinderea inferioara cu cea superioara. Miscarea barelor de gratar nu permite agl utinarea zgurii; rupe permanent zgura.
Acest tip de gratar este prevazut pentru combustibil solid cu o putere calorifica
de aproximativ 7000 kj/kg.

Schema unei centrale termice de incalzire pe biomasa
O centrala de incalzire cu biomasa cuprinde un anumit numar de unitati de
incalzire. Acestea asigura o capacitate suficienta pentru a raspunde nevoilor de caldura (punandu-se in lucru unitati sup limentare daca cererea creste), reduc
riscul asociat unei intreruperi de aprov izionare cu biomasa care ar putea
compromite productia de caldura (celelalte unitati pot com pensa un deficit de
combustibil al unitatii principale) si maximizeaza utilizar ea biomasei cu costul cel
mai scazut (utilizand in primul rand biom asa cea mai ieftina si numai cand e
necesat pe cea mai scumpa). Conform descr ierii lui Arkay si Blais (1996), cele
patru tipuri de unitati de produc ere de caldura care se pot regasi intr-o centrala
de incalzire cu biomasa, clasate crescator in functi de pretul unitatii de caldura
produse, sunt urmatoarele:
1) Sistem de recuper are a caldurii: caldura mai ieftina este in general furnizata
de un sistem de recuperare a caldurii. Anumite centrale d eincalzire cu
biomasa pot fi situate in apropi erea unor echipament e de producere a
electricitatii ( de ex. Un motor cu piston care actioneaza un generator) sau de
un procedeu termic care emana caldura. Ac easta caldura, altfel pierduta, poat
fi recuperata de un sistem de recuperar e de caldura la costuri minime sau
nule.

2) Sistem de combustie a biomasei : un sistm de combustie a biomasei produce
caldura prin arderea biocom bustibilului si este prin definitie inima unei
centrale de incalzire cu bi omasa. Costul unitar al ca ldurii produse este relativ
scazut atunci cand este utilizata o biomasa ieftina si sistemul de combustie
functioneaza la o incarcare relativ c onstanta, apropiata de capacitatea sa
nominala. Sistemul de combustie a biomasei va raspunde, pana la
capacitatea sa nominala de productie, nevoilor de caldura pe care sistemul
de recuperare a caldurii nu le satisface.
3) Sistem de incalzire de varf: datorita caracteristicilor operationale si costurilor
crescute de investitii, un sistem de co mbustie cu biomasa poate fi conceput
ca sa furnizeze suficienta caldura ca sa raspunda cererilor obisnuite, dar poate sa nu fie suficient unor cereri de varf ocazionale. Si stemul de incalzire
de varf va furniza fractiunea de cerere anuala de caldura care nu poate fi
satisfacuta de sistemul de combustie cu biomasa. Sistemul de incalzire de
varf utilizeaza in multe cazuri surse de energie conventionale si prezinta un
cost de investitie mai scazut dar si cost uri crescut cu combustibilul. In unele
cazuri, sistemul de incalzire de varf es te utilizat in perioadele in care cererea
de caldura este foarte scazuta. In aceste conditii, sistemul de combustie cu
biomasa ar fi ineficace sau ar genera ni veluri inacceptabile de emisii (fum).
4) Sistem de incalzire de urgenta: un sistem de caldura d eurgenta este utilizat
atunci cand mai multe sisteme de producere de caldura sunt oprite, ca urmare a lucrarilor de intretinere sa u a intreruperii aprovizionarii cu
combustibil. Sistemul de incalzire de urgenta are in general aceleasi
caracteristici ca si sistemul de incalzir e de varf, adica costuri de investitie
scazute dar costuri cu combustibilii cr escute. Sistemul de incalzire de varf
este des utilizat ca sistem de inca lzire de urgenta pentru sistemul de
combustie cu biomasa si astfel nici un alt sistem suplim entar de urgenta nu
este inclus in centrala de incalzire.

Intr-un sistem de combustie a biomasei, elementul princi pal al unei centrale de
incalzire cu biomasa, biocombustibilul este transferat prin sistemul de ardere

trecand prin diferite etape succesive, dintre care multe sunt ilustrate in figura 2 si
descrise mai jos:
• zona de descarare a biocombustibilului : daca combustibilul pe baza de
biomasa nu este disponibil in apropier e, el este livrat intr-o zona de
descarcare unde spatiul trebuie sa fie su ficient pentru a permite circulatia
fara dificultate a autovehicolelor de livrare.
• Zona de depozitare a biocombustibilului : pentru a permite o alimentare
constanta cu biocombus tibil pe perioada cea mai lunga dintre doua
aprovizionari consecutive, trebuie sa existe depozit ata o anumita cantitate
de biomasa. Biomasa poate fi ingramadi ta la exterior sub un acoperis
protector sau la interior intr-un reze rvor sau intr-un siloz. Mai ieftina,
depozitarea la exterior are dezavant ajul expunerii la precipitatii si
contaminarii cu murdarie a biomasei.
• Alimentarea cu biocombustibil: deplasarea biomasei din spatiul de stacaj
in camera de ardere se poate face m anual (de ex. incarcare cu bile de
lemn din cuptoare exterioare), automati zat (de ex. printr-un colector cu
surub fara capat sau banda rulanta) s au printr-o combinatie de manevre
manuale si automatizate. Performanta sistemelor integr al automatizate
poate fi afectata de diversitatea bi omasei si de prezenta unor bucati
inghetate, de forma neregulata sau cont aminate (de ex. cu cabluri sau
manusi).
• Transferul biocombustibilului: deplasarea biomasei pana in camera de
ardere este numit trasfer de biocombus tibil. In sistemele automatizate
acest transfer se face cu ajutorul unu i surub fara capat sau cu un sistem
similar si un aparat care masoara debitu l de intrare a bioc ombustibilului in
camera de ardere.
• Camera de ardere: biomasa este introdusa intr-o camera de ardere
inchisa unde este arsa in conditii controlate de un sistem care determina
cantitatea de aer admisa in functie de cererea de caldura. In cazul sistemelor automatizate, debitul de intr are a biocombustibilului in camerea
de ardere est de asemenea controlat. Utilizarea materialelor refractare la

caldura permite o conservare mai buna a caldurii la inte riorul camerei de
ardere. Pentru a facilita o ardere ca t mai completa, anumite camere de
ardere sunt dotate cu un gratar pe care sta biocombustibilul si care
permite aerului, care intra deasupra, sa treaca prin bi ocombustibil. In
sistemele mai complexe, gratarul se misca pentru a permite o distributie
cat mai uniforma a biocombustibilu lui pe suprafata de ardere, pentru a
transporta biocombustibilul in zonele de ardere cu nivele de debit de aer
diferite, cat si pentru a deplasa cenus a la extremitatea camerei de ardere.
Gazul cald care se emana paraseste camera de ardere trecand printr-o
camera secundara de ardere dotata cu un schimbator de caldura sau,
daca camera de ardere are deja o astfel de dotare, direct in sistemul de
evacuare a gazului.
• Schimbator de caldura: caldura produsa in camera de ardere este
transferata sistemul ide distributie a caldurii prin interpunerea unui
schimbator de caldura. Pent ru cuptoarele instalate la exterior, o camasa
de apa izolata, plasata la exteriorul camerei de ardere serveste de obicei
ca schimbator de caldura. Sistemel e de ardere a biomasei de capacitate
mare utilizeaza serpentine avand ca flui d purtator de cald ura apa, vaporii
sau uleiuri termice.
• Ridicarea si stocarea cenusilor : camera de ardere trebuie golita de cenusa
depusa si de cenusa transportata de gazul de emisie. In functie de tipul
sistemului, cenusa este extrasa m aual sau automatizat. Cenusa antrenata
de emisia de gaz poate sa se depuna in camera de ardere secundara, sau
in schimbatorul de caldura (care la r andul sau necesita cura tare), poate sa
se elimine in atmosfera odat a cu emisia d egaz sau poate fi retinuta intr-
un sistem de colectare a particulelor (un epurator de emisii de gaz).
• Cosul si sistemul de evacuare : gazele de ardere sunt evacuate in
atmosfera. Sistemele mici utilizeaz a curentii naturali generati de gazele
calde; sistmele mari utilizeaza v entilatoare pentru a impinge aer la
interiorul camerei de ardere ca sa ex pulzeze gazul. Ventilatoarele plasate

la baza cosului pot fi de asemenea utilizate pentru a aspira gazele emise
la exteriorul camerei de ardere.
In afara echipamentelor descrise mai sus, exista o serie de instrumente si
sisteme de control mai mult sau mai putin complexe care permit supervizarea, in
functie de cerere, a functionarii sistemului de ardere a biomasei, pot varia injectia
de aer si, in sistemele automatizate, debi tul de intrare a biom asei, mentinand un
mediu de munca sigur.
Sistemele de ardere a biomasei sunt disponibile intr-o gama vasta de
echipamente care variaza in func tie de modalitatile de injectare a
biocombustibilului si a aerul ui, de conceptia camerei de ardere si a gratarelor, de
tipul de schimbator de cald ura si de natura si stemului de tratare a emisiilor d
egaz si de cenusi. Cu except ia centralelor foarte mari de incalzire, sistemele de
ardere a biomasei pot fi clasate in trei categorii generale, functie de capacitatea
sistemului de alimentare:
– Sisteme mici cu alimentare manuala (50-280 kW): sisteme, in general
cuptoare exterioare, care ard bucati de lemn si utilizeaza apa calda pentru a
distribui caldura.
– Sisteme mici cu alimenta re automatizata (50-500 kW): sisteme care utilizeaza
biocombustibil in particule si care au un sisteme de ar dere in doua faze (
adica cu o camera de arder e secundara) si un incalzit or pentru apa calda cu
tuburi (adica un tub care transporta gazele calde de emisie prin apa care
trebuie incalzita).
– Sisteme intermediare de alim entare (400 kW si peste): sisteme care
utilizeaza un sistem de alimentare cu particule de biomasa integral
automatizat si care e dotat de obicei cu un sistem de ardere cu gratar, fix sau
mobil, si cu un incalzitor cu tuburi integrat sau juxtapus, pentru a incalzi apa,
vaporii sau uleiurile termice.

In afara acestor categorii generale, exis ta multe sisteme de ardere a biomasei
concepute pentru a functiona cu biocombusti bili cu caracter particular sau care
raspund unor cerinte part iculare de incalzire.

Zona de descarcare a
biocombustibililui
Zona
de stocare a
biocombustibilului Sistem suplimentar de
incalzire pentru varf de
consum si de siguranta
Transferul
biocombustibiluluiApa calda Schimbator
de caldura Cos de
fum
Decantor
particule
Preluare si stocare a cenusii Focar Zona de alimentare cu biocombustibiul

Centrala de incalzire cu biomasa

Dimensionarea sistemului de ar dere a biomasei in raport de sarcina de varf este un
element central inca de la conceptie. Obie ctivul principal este de a minimiza intr-un
ciclu de viata costurile globale legat de fu rnizarea caldurii. Exista doua conceptii
generale in ceea ce priveste dimensionarea unui sistem de ardere a biomasei:
sarcina de baza si sarcina de varf. Alegerea uneia sau alteia din aceste metode de
conceptie depinde de variabilitatea sarcinii, de costurile biomasei si a combustibililor
traditionali, precum si de di sponibilitatea de capital si de alti factori specifici
proiectului. Abordarea functie de sarcina de varf este mai des intalnita in cazul
instalatiilor mari care fac subiectul, int r-o maniera constanta, unei cereri mari de
energie.
Abordarea in functie de sarcina de baza este mai des utilizata pentru instalatiile mici
care servesc aproape exclusiv incalzirii incaperilor sau atunci cand sarcina este
variabila. In tabelul alaturat este prezentat a o comparatie intre cele doua abordari.

Metode de concepere pentru dimensionarea unui sistem de ardere a biomasei
Sarcina de baza Sarcina de varf
Descriere (principii de concepere)
Maximizarea rentabilitatii printr-o
subdimensionare a sistemului de ardere a biomasei pentru a raspunde majoritatii sarcinilor de incalzire (adica sarcinii de baza). Reducerea investitiei init si a dimens iunii sistemului de
incalzcombustibili fosili. Determinarea sarcinii maxime de incalzire (adica a sarcinii de varf) si supradimensionarea sistemului de ardere a biomasei cu un factor de
siguranta pentru a se asigura ca
eventualele sarcini extreme neprevazute vor putea fi satisfacute.
iale
ire de varf care functioneaza cu
Avantaje
– permite sistemului de incalzire sa
functioneze pana aproape de capacitatea maxima in cea mai mare parte a timpului, ceea ce asigura un randament sezonier mai crescut; – permite reducerea costurilor de investitie de o maniera semnificativa; – Minimizeaza utilizarea de combustibili fosili; – maximizeaza utilizarea de biomasa; – permite o crestere energetica cu cost scazut (daca costul biomasei e mic); – procura un surplus de capacitate pentru cerinte viitoare.

– pemite un control mai bun al
sistemului, ceea ce determina un randament energetic maximal si emisii mai scazute.
Dezavantaje
– este necesar un sistem conventional pentru a raspunde sarcinilor maximale ocazionale (adica a sarcinilor de varf); – va fi crescut consumul de combustibili fosili; – un sistem mai mare creste costurile de investitie (si consturile cu mana de lucru pentru functionarea sa); – variatiile de sarcina, tipice sistemelor
– sarcina de baza va fi afectata de cresterea cererii in viitor; – o crestere a consumului energetic a biomasei sa trebuiasca sa functioneze cea mai mare parte a timpului pentru o sarcina partiala.
trebuie acoperita de combustibili de incalzire, fac ca sistemul de ardere
Aceasta reduce randamentul sistemului
– atunci cand un sistem de incalzire nu
citate, este susceptibil conventionali scumpi. si creste utilizarea de biocombustibil;
e utilizat la capa
de a genera emisii crescute (fum) si de
a opera in conditii de ardere instabila.
In cazurile in care exista o variatie sezoniera foarte mare a cererii de caldura si atunci cand cererea de incalzire ia r
satisfacute pe parcursul anului, pot fi utilunitate mica pentru nevoile sezonului eperioada de iarna.
n e
pentru
In peri oadele d evarf cele doua pot functiona simultan. Aceasta
configuratie permite functionarea fie opiat de capacitatea
sta
intre sisteme este oprit pentru lucrari a trebuie adaugata nevoilor industrial
izate doua sisteme de ardere a biomase: o
stival si o unitate mult mai mare
carei uni tati la un nivel apr
sa nominala, crescand astfel randamenpermite furnizarea de caldura chiar daca de intretinere.
tul si reducand emisiile. In plus, acea
unul d