Ce sunt relaț iile publice [615265]

1

Ce sunt relaț iile publice?
Campania de Relații Publice este un efort susținut al unei organizații pentru a construi
relații sociale pozitive, cu scopul de a atinge anumite obiective (determinate
științific), efort bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare și ur mat de evaluarea
rezultatelor obținute.
Practicianul de relatii publice serveste drept intermediar intre organizatia pe care o
reprezinta si toate publicurile acelei organizatii. El distribuie informatii care dau
posibilitat ea publicurilor institutiei sa -i inteleaga politicile.
PR-ul are o functie manageriala, intrucat presupune intocmirea unor politici
organizationale bazate pe cunoasterea nevoilor publicului sau. Cea mai bună definiție
pentru practica modernă a PR -ului este oferită de profesorii univer sitari Lawrence Long
și Vincent Hazelton, care descriu relațiile publice drept „o funcție de comunicare a
managementului, prin care organizațiile se adaptează, se modifică sau își mențin
mediul pentru a -și atinge țintele organizaționale”. Abordarea lor rep rezintă teoria
ceva mai nouă conform căr eia relațiile publice reprezintă mai mult decât efortul susținut
de a convinge , ci ele ar trebui să stimuleze feedback -ul audi enței și să își schimbe
politicile în funcție de ace asta. Practic, un specialist în relații publice ar trebui să fie
implicat în întregul proces decizional ar firmei și să aibă un cuvânt de spus în realizarea
politicii org anizaț ionale . PR -ul poate face recomandări în ceea ce privește modul în care
management ul comunică publicurilor sale – interne sau externe – si asigură un feedback
necesar pentru fiecare proiect .
EXEMPLU : Să luăm ca exemplu o firmă producătoare de alimente. Folosirea de
ingrediente provenite din organisme modificate genetic poate fi o soluț ie de eficientizare
a costurilor și de creștere a profitului, dar tipul de public căreia vinde această firmă
poate respinge ideea și nu va mai cumpăra produsele respective. Un reprezentant al
departamentului de relații publice va cunoaște cel mai bine tipu l de cumpărător și va
putea preîntâmpina o criză de imagine a organizației prin recomandarea păstrării unor
ingrediente naturale.
Relaț iile Publice au ca obiective principale identificarea mesajelor reprezentative pentru
companie si transmiterea lor prin canale de comunicare potri vite. Spre deosebire de alte
domenii, rela țiile publice nu au un spectru limitat d e canale de comunicare, ele putâ nd
INTRODUCERE

2
îngloba o serie de can ale și metode -convenționale și neconvenționale -, care exprimă cel
mai bine mesajul transmi s.
Cuvintele cheie care trebuie reținute în definirea relațiilor publice , conform lui Dennis
Wilcox , în cartea „Relații Publice, strategii și tactici” , sunt următoarele :
1. Deliberat. Activitatea de relații publice este intenționată. Ea este menită să
influențeze, să câștige înțelegere, să furnizeze informații și să obțină feedback.
2. Planificat. Activitatea de relații publice este organizată. Se găsesc soluții ale
diverselor probleme, s e concep logistici, activitatea desfășurându -se pe o
anumită perioadă de timp. Este o activitate sistematică, necesitând cercetare și
analiză.
3. Performanță. Relațiile publice eficiente se bazează pe politici și performanțe
reale. Nicio activitate de relații publice nu va beneficia de sprijin dacă organizația
pentru care comunică nu realizează ceva pentru comunitate .
4. Interes public. Activitatea de relații publice trebuie să fie reciproc avantajoasă
pentru organizație și pentru public. Ea reprezintă o armonizare a intereselor
organizației cu preocupările și interesele publicurilor.
5. Comunicare bidirecțională. Relațiile publice înseamn ă mai mult decât
răspândirea unidirecțională la materiale informative. Este la fel de important ca
ele să solicite feedback.

Un manager de relații publice trebuie să fie în primul rând o persoană informată,
capabilă să proceseze informațiile prim ite și să le poată comunica, mai departe, ținând
cont de tipologia și gradul de înțelegere al interlocutorilor săi. Practic, el este un
„translator” foarte bun al mesajelor organizaționale către publicurile sale dar și un
mediator al relației dintre cele două entități. În momentul în care specialistul în relații
publice primește o informație , el trebuie să știe care este contextul în care este
transmisă, cui îi este destinată și care este cel mai potrivit mod de a o distribui .
„Nu îți câștigi dreptul de a sta la masa profesioniștilor în relații publice doar pentru că
știi să scrii bine. Recunosc că fără această calitate nu vei fi invitat nici măcar să iei loc pe
scaun. Dar, ca să -ți păstrezi locul, ți se cere astăzi m ai mult – contribuție strategică,
viziune de ansamblu, cunoștințe ample din interiorul și din afara meseriei tale și curajul
de a fi vocea care amintește de comportamentul etic, de impactul asupra mediului sau de
consecințele deciziilor economice pe plan p ersonal” Robert Moulthrop, Scudder
Stevens&Clark Public Relations, New York.
Alte caractersitici pe care trebuie să le aibă un bun profesionist în relații publice sunt:
bun comunicator, creativ, psiholog, strateg, bun organizator, sa aib ă cultur ă generală ,
dinamic, diplomat, să stăpânească limba română , sa fie un bun orator, rezistență î n PROFILUL MANAGERULUI DE RELATII PUBLICE

3
condiț ii de stres, sa fie persuasiv, atent la detalii, sa fie informat, deschis la idei noi, și să
aibă cunoștințe despre redactarea unui text jurnalistic .

Prin ce se deosebește PR -ul de alte domenii ?
PR-ul este o industrie complexă, care integrează la rândul său mai multe tipuri de
activități. El are un impact direct asupra imaginii publice a organizației, de care este
responsabil. Canalele de comunicare, mesajele și f orma lor se diferențiază profund de
alte domeniii cu care este adesea confundat.
1. PR vs JURNALISM . Până acum 10 ani PR -ul era o necunoscută pentru multe
categorii de public din România. Situația s -a schimbat rapid în numai câțiva ani,
odată cu ascensiunea domeniului și mărirea numărului de organizații care au
înțeles beneficiile generate de aplicarea unor strategii de relații publice. În lipsa
unor specialiști în PR, formați în instituții de profil, agențiile de relații publice și –
au recrutat angajații din rândul jurnaliștilor. Motivul a fost legat de faptul că
aceștia aveau deja cunoștințe despre modul în care funcționează opinia publică,
tendințele de piață dintr -un domeniu și abilități dovedite de a scrie texte de
informare. Jurnalistul știe cum să transf orme o informație banală într -o știre de
presă, iar acest lucru a fost scopul principal a l campaniilor derulate la încep utul
anilor 2000 de către agenții. Pe măsură ce domeniul s -a specializat și a evoluat,
tacticile de relații publice s -au rafinat și ele, devenit mai complexe. Am depășit
momentul în care o campanie de relații publice era confundată cu un șir de
comunicate de presă. În acest moment, jurnalismul nu mai este suficient pentru a
face PR iar cele doua domenii sunt delimitate atât prin scopul lor cât și prin
practicile folosite. Jurnalismul are ca scop principal informarea corectă și
obiectivă a publicului. El folosește informații negative despre anumite organizații
și persoane, prin prezentarea publicului a unor fapte de necontestat. Jurnalismul
acționează și în numele instituțiilor statului desconspirând abuzuri și fapte
ilegale. Relațiile publice au cu totul alt scop. PR -ul prezintă informații pozitive
despre organizația pe care o reprezintă și aduce argumente în scopul asigurării
credibilității acestei informații. Conform unui cod etic, el nu ar trebui să fie părtaș
la denigrarea unor alte persoane, ci în susținerea unei cauze proprii. O altă
diferență este dată de mediile folosite de cele două domenii. Jurnalistul are ca
instrument publicația l a care lucrează, în vreme ce PR -ul poate transmite mesajul
prin intermediul evenimentelor, social media, newslettere, afișe sau publicații de
specialitate.
2. PR vs MARKETING . Principala deosebire între relațiile publice și marketing este
scopul final a campaniilor. Marketingul vizează atragerea și satisfacerea unui
grup delimitat de consumatori, prin politici de preț și discounturi în timp ce
relațiile publice urmăresc fideliza rea acestor consumatori prin dobândirea
încrederii lor. În urma unei campanii de marketing vei avea cumpărători ai unui
produs, în timp ce în urma demersului de PR vei avea cumpărători care
recomandă produsul. Mai mult, marketingul vizează stric un public format din

4
consumatori, iar PR -ul se adresează atât publicului intern cât și celui extern.
Specialistul în relații publice se asigură , că în momentul lansării u nor promoții
într-un lanț de magazine, angajații care vând produsul știu să îl promoveze în
mod corect pentru a explica toate beneficiile sale cumpărătorului. Tot el este
responsabil cu buna funcționare a fluxului intern de informații din organiza ție
pentru a evita anumite disfuncționalități între departamente.
EXEMPLU : O companie producătoare de băuturi răcoritoare a decis reducerea prețului
cu 10% a produselor sale în magazinele partenere. Care sunt atribuțiile departamentelor
marketing și PR?
MARKETINGUL – A realizat strategia de discount, a estimat creșterea vânzărilor, a
realizat o proiecție financiară veniturilor în urma promoției, a crescut numărul de
produse alocate fiecărui magazin, a informat partenerii despre condițiile promoției.
PR-ul – Lansează un comunicat de presă în care anunță perioada reducerilor și
magazinele partenere, transmit e un newsletter abonaților, realizează o identitate vizuală
a campaniei pe care o promovează pe rețelele sociale și site -uri partenere, organizează
evenimente de sampling în magazine, organizează un concurs cu premii pentru
cumpărători.

3. PR vs ADVERTISING . “Advertising is what you pay for, PR is what you pray
for!” scria celebrul autor Aaron D Allen într -o ediție a ziarului New York Times .
Principala distincție între cele două domenii sunt bugetele acordate, care în cazul
publicității sunt foarte mari. Efectul este pe măsură și anume creșterea cererii
pentru produsele și serviciile promovate. Bugetele mari dedicate publicității au și
o justificare. Mesajul transmis este preluat în forma dorită de noi, cu dimensiunile
și grafica pe care noi o furnizăm ins tituției care ne pune la dispoziție spațiul
publicitar. O reclamă de produs va fi preluată de către televiziuni în formatul
trimis de noi, difuzată la o oră fixă, agreată de comun a cord cu un preț stabilit în
prelabil. Un film de prezentare trimis aceleiaș i televiziuni de către PR va putea fi
tăiat, modificat, interpretat de către realizatorii emisiunii și inserat în orice
interval orar convenabil televiziunii. Sau poate fi ignorant pe deplin. Avantajul
este că organizația nu alocă buget suplimentar pentru această activitate. Există și
riscul ca informația trimisă de noi să fie interpretată în mod negativ, prin
inserarea de comantarii și asocieri care nu ne sunt favorabile. Este un risc care
poate fi diminuat prin prezentarea unui mesaj interesant, care să n u ofere prijejul
unor controverse. Alte deosebiri între activitățile de relații publice și cele de
publicitate sunt următoarele :
a. Mediul de comunicare este diferit. Publicitatea se desfășoară prin canale
media, spații indoor sau outdoor , în timp ce relațiile publice folosesc
instrumente variate ca organizarea de evenimente și conferințe de presă,
discursuri publice, comunicate de presă, prezentări de produs sau
campanii online.

5
b. Mesajul transmis este explicat publicului, în cazul campaniilor de relați i
publice. Publicitatea poate atrage atenția asupra unui produs, printr -o
grafică creativă și un slogan interesant. Relațiile publice explică acest
mesaj și prezintă argumentele pentru folosirea (nu cumpărarea!)
produsului. Publicitatea transmite un mesaj direct, într -un limbaj specific,
cum ar fi: „cumpără acum”, „vino alături de noi”, etc. Relațiile publice vin
cu argumente pentru sloganul publicitar: „pentru ca l -au folosit si vedetele
de la Hollywood”, „pentru ca avem o experiență de 100 de ani în
produ cerea lui”, etc.
c. Bugetele sunt semnificativ mai mici în cazul campaniilor de relații
publice, dar nu oferă garanția expunerii.

1. Comunicare interna
DESCRIEREA ACTIVITATII – Comunicare cu angajatii
CANALE DE COMUNICARE:
 online – newslettere, intranet, grupuri de discutii, rete le media interne, web -site-
ul ca mpaniei (daca este publica), blog, e -mail, youtube .
 offline – Publicatii interne, flyere, informatii despre proiecte, minute de sedinta,
afise, testimoniale video, filme de prezentare
TIPURI DE MESAJE
 Motivationale
 Teambuildinguri, Give aways (obiecte personalizate, cadouri
personalizate, suveniruri, diplome, Zi le Tematice (petreceri de Craciun,
ziua copilului, ziua Familiei, etc).
 Explicative
 Sedinte, brief -uri, intalniri pe departamente, intalniri cu managementul.

2. Corporate PR – Comunicare organizationala. Presupune un set de activități
care implică comunic area internă și externă a companiei, cu scopul de a crea
opinii favorabile în rândul publicurilor sale. Comunicarea organizațională este un
demers de lungă durată, care urmărește poziționarea companiei în sfera sa de
activitate. (Ex : Lider de piață în dome niul construcțiilor, cel mai bun angajator al
anului, etc). TIPURI DE ACTIVITATI DE PR

6
CANALE DE COMUNICARE – Rapoarte anuale, conferințe, promovarea identităț ii
vizuale
3. Relaț ia cu mass media (media relations). Este componenta cea mai cunoscută a
activității de PR. Această activitate implică o comunicare permanentă cu
jurnaliștii, transmiterea de mesaje de presă și furnizarea de informații relevante
în timp real. Campania de presă este o activitate care poate fi inclusă în strategia
de relații publice a organizației dar se poate desfășura în mod independent.
CANALE DE COMUNICARE – Comunicate si conferin te de presa, evenimente de presă ,
brief -uri

4. B2B. Business to Business – Comunicarea cu alte organizatii, furnizori sau clienți .
Reputația unei organizații trebuie consolidată și în rândul c olaboratorilor,
furnizorilor sau clienților unei firme , nu numai în rândul consumatorilor. Strategia
de comunicare B2B include mes aje și me tode specifice comunică rii corporate.
CANALE DE COMUNICARE – Newsletter, prezentari, lansari de produs, targuri

5. Public affairs – Comunicarea cu vectorii de opinie, cu administratia si politica.
Este un tip de comunicare folosită de companiile care activează în sfera public ă și
interacționază la diferite niveluri cu factorii de decizie instituționali. Acest tip de
comunicare include și activitățile de lobby . Principalele canale de comunicare
constau în rapoarte de activitate, prezentari sau studii de fezabilitate.
6. CSR (Corporate Social Responsibility)
CSR este un concept care se refera la contr ibutia pe care trebuie sa o aibă
companiile la dezvoltarea societății în ansamblu sau a comunităț ilor locale unde
activeaza acestea. Adoptarea principiilor de CSR serveș te obiectivelor de
dezvoltare du rabilă ale comunităților naționale sau regionale, î n beneficiul
locuitorilor din aceste zone. Programele de CSR pot fi împărț ite diferit conform mai
multor tipologii.
 Promovarea unei cauze (Cause Promotion) . Este un tip de program prin care
compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru a creste notorietatea și
preocuparea publicului pentru o cauză , sau pentru a mobiliza publicul să doneze, să
participe sau să voluntarieze î n sprijinul unei cauze.
 Marketingul legat de o cauza (Cause Related Marketing). Este un tip de program
de CSR prin care o companie se angajează să doneze î n favoarea unei cauze o suma
care depinde de vânză rile pe care le realizează într -o anumită perioadă .
 Acțiuni filantropice (Corporate Philantropy) . Este un tip de program prin care
compania contribuie în mod direct , cu bani sau produse la sprijinirea unei cauze.
Acțiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de inițiativă de CSR. Pentru mult timp,
companiile au avut cont ribuții dispersate și întâmplătoare. Î n ultima vreme , însă,
există tendința de a alinia aceste contribuț ii cu strategia generala de afaceri , alegând

7
cauzele pe care le sprijină în concordanță cu obiectivele de afaceri .
Activitățile filantropice pot fi dona ții, finanțări, burse sau donații.
 Marketingul social (Corporate Social Marketing) . Este un prog ram de CSR prin
care compania îș i propune să schimbe un comportament negativ sau să convingă
publicul să adopte un comportament pozitiv . Aici se încadrează acțiunile promovate
de programul Let’s do it Romania. Acțiunile îndeamnă la un comportament civilizat în
raport cu mediul înconjurător prin strângerea gunoaielor din zonele verzi.
 Voluntariatul in comunitate (Community Volunteering) . Este un tip de inițiativă
prin care compania ă i incurajeaza pe angajații săi să voluntarieze în sprijinul
comunităț ii, al unui ONG sau al unei cauze .
 Practici de afaceri responsabile social (Socially Responsible Business
Practices) . Practici le responsabile social sunt iniț iative prin care o companie își
îmbunătățeș te, în mod voluntar modul de operare, în așa fel încât să contribuie
la binele general al comunităț ii și la protejarea mediului .

7. Re lația cu investitorii . Este un tip de comunicare necesar în cazul companiilor
multinaționale sau a companiilor de tip SA (societate pe ac țiuni). Comunicarea cu
investitorii este reglementată, în cazul companiilor listate la bursă, de către
autorități de reglementare naționale. În România, o companie list ată la bursă are
obligația de a comunica cu acționarii săi (investitori) după anumite criterii impuse
de CNVM. În cazul altor companii, comunicarea cu investitorii sau acționarii se
realizează prin intermediul ședințelor periodice, videoconferințe, rapoart e de
activitate și evalu ări periodice.

8. Comunicare strategică. Este un tip de comunicare orientată către atingerea
scopurilor generale ale organizației. Este un proces de planificare sistematică a
comunicării, realizat în concordanță cu obiectivele pe termen lung ale
organizației. Comunicarea strategică înglobează mai multe tipuri de strategii
specifice cum ar fi comunicarea cu mass -media, comunicarea directă sau
evenimentele de PR.

9. Managementul crizelor. Orice companie poate întâmpina pe parcursul activității
sale o criză de imagine, indiferent de calitatea strategiei de PR aplicată până la acel
moment. Criza de imagine gestionată în mod neprofesionist poate cauza efecte
negative asupra reputației și credi bilității organizației, pe termen lung. Ea poate fi
cauzată de o acțiune a angajaților săi, de un accident, implicarea într -un scandal
public sau un proces. Anticiparea unor crize de imagine este aproape imposibilă
întrucât ține de activitatea din plan per sonal a unui angajat sau de un anumit
context. De exemplu, un accident rutier provocat de șeful unei companii
multinaționale poate duce la scăderea acțiunilor la bursă a corporației și
declanșarea unei crize de imagine. Criza de imagine se gestionează prin mijloace
de comunicare specifice situației date. În general, o strategie de comunicare de
criză presupune informări periodice, organizarea de conferințe de presă și
asigurarea transparenței acțiunilor pe perioada crizei.

10. Copywriting . Activitatea de copywriting este necesară în orice campanie de PR.
Activitatea de comunicare implică mai multe tipuri de medii, iar modalitatea de
redactare a textelor este diferită în funcție de fiecare dintre acestea. Pentru mediul
online copywriter -ul va realiza texte simple din punct de vedere al conținutului

8
dar va utiliza foarte multe cuvinte cheie menite să asigure site -ului o vizibilitate
crescută. Pentru media textele vor fi realizate într -un limbaj jurnalistic iar pentru
bloggeri mesajele vor fi informale și scurte. Copywriter -ul știe că fiecare text
înseamnă o ocazie de a interacționa cu publicul său și își va structura mesajele
conform așteptărilor și nivelului de înțelegere ale acestuia.

11. Editarea de tip ărituri . Realizarea unor broșuri de prezentare sau a cataloagelor
este prima acțiune pe care o are în ve dere o organizație care dorește să -și
promoveze produsele. Activitatea de editare poate servi, însă, mai multor
obiective. Organizația poate include în strategia sa de comunicare informarea
angajaților prin editarea unei reviste interne sau poate realiza o revistă de tip
generalist pentru promovarea produselor sale. Cel mai întâlnit exemplu poate fi
întâlnit în marile lanțuri de farmacii, care editează reviste proprii de informare, cu
subiecte accesibile publicului pe care le distribuie în punctele de vânz are. Scopul
realizării acestor publicații este promovarea produselor care se regăsesc pe raftul
farmaciilor.

12. Evenimente de PR . Dacă în majoritatea cazu rilor interacțiunea între organizație
și publicul său se face prin intermediul mesajelor indirecte s au a celor scrise,
evenimentele de PR sunt oportunitatea perfectă pentru a intra în contact direct cu
destinatarii mesajelor de promovare. Principalul avantaj al evenimentelor de PR
este feedback -ul direct, oferit în timp real de public. Evenimentul este p arte a unei
strategii de comunicare, prin urmare toate elementele sale vor servi unui scop
bine delimitat.

13. Târguri și expoziții. Târgurile și expozițiile sunt evenimente de dimensiuni mari,
destinate unui public larg format din persoane direct interesate de noutățile dintr –
un anumit domeniu. Companiile aleg să participe c a expozant la aceste târguri fie
pentru a -și consolida imagin ea, fie pentru a intra în contact direct cu potențiali
consumatori.

Campaniile de relații publice pot fi structurate in mai multe categorii, in funcție de
obiectivele sale, mediu, extinderea regională și durata lor.

OBIECTIVE:
1. Conștientizare . Campaniile care au ca obiectiv conștientizarea publicului cu privire
la un anumit subiect. Publicului i se cere să acorde mai multă atenție unei situații sau
unei stări de fapt care poate fi schimbată prin acțiune. C ampania de conștientizare
include o componentă proactivă, un îndemn la acțiune cum ar fi: „Știi câte E -uri
consumi în fiecare zi? Citește eticheta produselor alimentare înainte de a le
cumpăra”
2. Informare publică . Acest tip de campanie are ca scop informarea unui grup bine
definit de persoane despre o stare de fapt. Campania se axează preponderent pe
acțiunea de a transmite mesajul și nu neapărat de a schimba atitudinea publicului. TIPURI DE CAMPANII DE RELATII PUBLICE

9
Exemple frecvent întâlnite de cam panii de informare sunt cele oferite de programele
finanțate din fonduri europene.
3. Educare. În campaniile de educare se urmărește schimbarea pe termen lung a
comportamentelor sociale. Ele fac parte din campaniile de tip CSR și se desfășoară cu
preponderen ță în domeniile educație, sănătate și mediu.
4. Întărire a atitudinilor și comportamentelor . Într-un mediu competitiv,
organizațiile trebuie să -și fidelizeze consumatorii prin diverse campanii de
comunicare. Printre strategiile folosite pentru atingerea acest or obiective se numără
crearea de grupuri de consumatori, forumuri de discuții, pagini de fan și sisteme de
recompensă.
5. Schimbarea atitudinilor ș i comportamentelor . Intrarea unei no i companii pe
piață sau lansarea unui nou produs implică acapararea unei co te de piață din
produsele concurenței. Adeseori strategia de marketing este cea care dă tonul
mesajelor de campanie pentru schimbarea atitudinilor de consum în favoarea unui
produs nou. În acest caz, campania de relații publice va implementa mesajul de
mar keting și va căuta să prezinte avantajele consumului unui nou produs.
6. Modificare sau consolidare a imaginii. Este o campanie de comunicare ce
urmează unui proces de rebranding, explicând noua identitate vizuală a organizației.

MEDIU
1. Corporate – derulate în mediul corporatist/de business
2. Sociale – derulate de ONG sau asociații de cetățeni
3. Mondene – derulate în sfera mondenă
4. Sportive – derulate în mediul sportiv

EXTINDEREA REGIONALA
1. Locale
2. Naționale
3. Internaț ionale

DURATA
Campania de relații publice poate fi realizată pe TERMEN LUNG sau pe TERMEN
SCURT . Diferența între cele două tipuri de campanii este făcută de către obiectivele
stabilit e inițial de către organizație și durata de timp care este estimată pentru atingerea
acestora. În funcție de durata campaniei vom putea stabili și dinamica activităților de
promovare și numărul lor.

10

1. CERCETAREA
Baza unei strategii bune de rela ții publice este cercetarea asupra publicurilor ș i asupra
opiniei publice, ca și asupra circumstan țelor și situaț iilor care au creat mediul pentru
opinia public ă. Practicienii de relații publice fac cercetare pentru a identifica publicurile
unei org anizații și pentru a descoperi c e gândesc acestea.
Informațiile din cercetare sunt utile în special în etapa de inițiere a eforturilor de relații
publice. Cercetarea ajută la planificarea și stabilirea obiectivelor dar și la ierarhizarea
publicurilor și evaluarea rezultatelor campaniei.
Cercetarea are ca obiective principale stabilirea validității unei idei și măsura în care
poate fi pusă în aplicare într -o campanie de relații publice. Mai precis, de la idee la
acțiune, trebuie impus un filtru care să ne asigure de succesul acțiunilor no astre, iar
acest filtru este cercetarea. La finalul procesului de cercetare vom avea o idee mai bună
asupra publicurilor organizației, a mesajului care trebuie transmis și vom putea stabili în
mod obiectiv care sunt etapele care trebuie parcurse pentru a avea o campanie de relații
publice de succes.

TIPURI DE CERCETARE
1. CERCETAREA INFORMALĂ – este cer cetarea condusă fără stabilirea anterio ară,
a unor reguli și proceduri asupra cărora s -a căzut de acord. Printre categ oriile de
tehnici folosite frecvent în cercetarea informală se numără:
a. Măsurătorile discrete – date care pot fi obținute printr -o observare a
comportamentului publicului țintă , pe o perioadă limitată de timp .
b. Cercetarea jurnalistică – Monitorizarea de pres ă pe un anumit subiect
ajută specialistul în relații publice să facă o radiografie a temelor de
interes dintr -un domeniu, crizele de imagine cu care s -au confruntat
companiile în trecut și care sunt vectorii de opinie din domeniu
(persoanele care sunt cel mai des citate în presă pe un anumit domeniu). O
astfel de cercetare, făcută cu ajutorul motoarelor de căutare poate genera
suficiente informații pentru a lua decizii în ceea ce privește demararea
unei campanii de relații publice. Internetul ne poate oferi și alte tipuri de
informații utile, cum ar fi CONCURENȚA, ISTORIA unei persoane sau a
unei organizații, VALORILE și principiile pe care le promovează sau
BUGETELE alocate în campanii similare de către SPONSORI – acolo unde
este ca zul.
c. Auditul de opinie – Auditurile de opinie pot fi sociale, economice sau
politice. Acest tip de cercetare încearcă să evalueze răspunsurile
diferitelor publicuri la eforturile de comunicare ale unei organizații. El ETAPELE CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE

11
poate fi făcut pe baza feedback -ului primit de la evenimente similare, prin
cercetarea unor date statistice disponibile

Cercetarea informală are un anumit grad de subiectivitate și se bazează și pe experiența
proprie. Spre exemplu, un veteran al relațiilor publice știe, fără a fi cazul să m ai aplice
tehnici de cercetare, care este cel mai potrivit loc pentru organizarea conferințelor de
presă, în funcție de clienții pentru care face evenimentul. El va ști că un eveniment de PR
organizat la Palatul Parlamentului din București poate de o notă de eleganță, dar va fi
mai greu de organizat din cauza măsurilor de siguranță foarte stricte impuse de
administratorii clădirii. De asemenea știe, cu aceeași p recizie , care este ziua și ora
potrivită pentru a chema jurnaliștii , pentru că este informat asupra evenimentelor
similare din domeniu . Rutina și experiența fac parte din procesul de decizie pe care și -l
asumă profesionistul în relații publice.

2. CERCETAREA FORMALĂ cuprinde metode științifice de sondare a opiniei
publice. Cercetarea formală oferă date concrete despre structura publicului țintă și
preferințele lui. Aceste date și statistici ne ajută în conturarea unui mesaj potrivit pentru
camp ania de relații publice. În general, cercetarea formală este realizată de organizații
specializate în audit sau măsurarea opiniei publice.
Metode de cercetare:
1. Sondajul de opinie . Este o metodă de cercetare la scară largă, realizată de
companii specializat e. Sondajul de opinie presupune realizarea unui
eșantion reprezentativ din publicul nostru țintă, căruia i se va aplica o
serie de întrebări directe. Răspunsurile persoanelor participante la sondaj
sunt centralizate și în selectate în funcție de categorii de răspuns. Raportul
final al sondajului ne va furniza o radiografie realistă a publicului nostru.
2. Chestionarul de evaluare . Este o tehnică întâlnită
3. Focus grup -ul.
4. Analiza SWOT ( Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) sau
Puncte tari, Puncte slabe, Amenințări și Oportunităț i
Exemplu de analiză SWOT
 Puncte tari : Experienta echipei, Gradul ridicat de cunoastere a
domeniului, Potentialul ridicat de promovare, Participarea unor invitati cu
renume
 Puncte slabe : Lipsa bugetului, lipsa unei liste actualizate de contacte, lipsa
experientei echipei
 Oportunit ăți : Lipsa concurentei si a evenimentelor similare, Noutatea
produsului care urmeaza a fi lansat, identificarea unui segment de public

12
 Amenință ri: concurenta puternica in domeniu, evenimente pol itice care
ar putea deturna atentia publicului , instabilitatea politica poate afecta
parteneriatele cu institutiile publice sau cu investitorii.
5. Analizele interdepartamentale. Sunt analize care se fac în mod periodic
de către un auditor extern și reflectă gradul de eficiență al unui
departament.

Publicurile pot fi împărțite în două categorii – interne ș i ext erne. Publicurile externe
există în afara unei instituț ii. Ele nu sunt în mod direct și oficial parte a organizației dar
au o relație cu aceasta.
Publicurile interne împărtășesc aceeași identitate instituțională. Ele includ conducerea,
angajații și mai multe tipuri de suporteri sau investitori.
Tipuri majore de publicuri
1. Publicul media
2. Publicurile angajaților (conducerea, personalul)
3. Publicurile membrilor organizației
4. Publicurile comunității
5. Publicurile guvernamentale (nivel statal sau regional)
6. Publicurile de investitori
7. Publicurile consumatorilor
8. Publicurile internaționale
9. Publicurile speciale (vectori de opinie)
Alte trăsături ale publicului țintă pe care trebuie să le cunoaștem: sex, vârstă, situația
demografică, hobby -uri, religie, cultură, studii, naționalitate, etc.
Cunoasterea publicurilor servește mai mu ltor obiective în campania de re lații
publice
1. Ajută la selectarea celor mai potrivite canale de comunicare. Dacă publicul
nostru țintă este format în majoritate de femei, cele mai potrivite canale de
comunicare vor fi media glossy, care trate ază subiecte citite în mod frecvent de
către acestea. Un al t canal de comunicare vor fi si te-urile de life style, bucătărie,
accesorii, etc. Principiul de bază în selectarea canalelor de comunicare este
identificarea unui public țintă similar cu cel vizat de campania de relații publice.
2. Impune tonul mesajului de comunicare. Fiecare campanie de relații publice
trebuie să aibă un mesaj care să determine receptivitatea publicului și să ducă la
atingerea obiectivelor generale ale campaniei. Identificarea tonul mesajelor de
campanie se face în funcție de publicul țintă. Mesajul sau mesajele unei campanii CUI NE ADRESĂM? DESCRIEREA PUBLICURILOR

13
reprezintă UNITATEA în toate materialele de promovare, fie afișe sau kit -uri de
presă. Indiferent de modalitatea grafică în care este prezentată campania, canalu l
de comunicare folosit sau persoana care transmite mesajul, rolul specialistului în
relații publice este să se asigure că, în profunzime, mesajul transmis este același.
a. O campanie de promovare a echipamentelor sportive va avea un public
țintă format prepo nderent din bărbați activi, pasionați de sport. Tonul
mesajelor campaniei va fi unul dinamic, scurt, care să facă referire la
modul în care sportul face parte din viața unui bărbat.
b. Studenții sunt mai receptivi la mesaje glumețe, care prezintă în mod ilar
anumite activități în timp ce persoanele de peste 40 de ani sunt receptive
la mesaje care vo rbesc despre siguranță, familie sau carieră.
Pentru a dezvolta o sensibilitate față de atitudinile diferitelor publicuri, specialistul
în PR trebuie să aibă o atitudine empatică.

OBIECTIVELE CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE :
Nu putem porni în stabilirea unor activități de relații publice fără a ne det ermina
obiectivele urmărite. Acestea pot fi de mai multe tipuri:
– De schimbare a atitudinilor publicurilor organizației
– De formare a unor atitudini -opinii față de un produs/serviciu/organizație
– De informare sau conștientizare
– De creștere a notorietății
– De poziționare față de competiție
– De persua siune
Obiectivele unei campanii se pot schimba în funcție de direcțiile manageriale pe care
le adoptă organizația. De aceea, o campanie de relații publice trebuie să țină cont de
durata planului de management sau a planului de marketing al firmei. Dacă vorbim
de lansarea unui produs sau serviciu, durata campaniei de PR va fi de șase luni, în
timp ce o campanie de schimbare a atitudinilor de consum poate dura și trei ani. În
cazul în care managementul organizației decide repoziționarea pe piață cu anumite
produse sau servicii, planul de campanie poate fi făcut pentru trei sau cinci ani.
Liniile generale a acestui plan trebuie să COMPLETEZE strategia generală a
organizației, întrucât campania de PR nu este un demers independent ci o
componentă a planului de managem ent. De aceea, obiectivele stabilite în campania
de PR trebuie să fie în concordanță cu obiectivele generale de dezvoltare a
organizației.
EXEMPLU : SETAREA OBIECTIVELOR UNEI CAMPANII DE RELA ȚII PUBLICE
Un ONG care militează pentru alimentația sănătoasă în rândul copiilor și -a stabilit ca
obiective generale informarea, într -o perioad ă de un an, a unui număr de 200.000 de
copii din școlile generale din întreaga țară, despre cum pot alege inteligent gustarea

14
din timpul pauzelor. Activitățile generale cupri nse în campania de informare vizează
deplasarea în scoli, organizarea unor caravane de informare și realizarea unui site
dedicat.
Complementar, se va realiza o campanie de PR pentru susținerea obiectivelor
proiectului care va avea ca obiective generale in formarea unui număr de 200.000 de
elevi din școlile generale referitor la metodele de alimentație sănătoas ă. Obiectivele
secundare pot fi:
– Atragerea unui număr de min im 100.000 vizitatori pe site -ul proiectului
– Organizarea a minim 20 de evenimente regional e dedicate elevilor
– Creșterea vânzărilor de fructe proaspete în școli cu 20%
În cazul în care campania de informare ar fi avut o perioadă de 5 ani, cu obiective
schimbarea atitudinilor de consum ale elevilor, planul de PR ar fi fost împărțit în mai
multe c ampanii de scurtă durată, dar care ar fi urmărit același obiectiv. Pentru
strategiile care conțin mai multe campanii de PR subordonate unui singur obiectiv,
este necesară o evaluare a fiecăreia, la final, pentru a putea analiza îndeplinirea
obiectivelor secundare.

IDENTITA TEA VIZUALĂ A CAMPANIEI
DE RELAȚ II PUBLICE
Puterea combinată a vorbelor cu imagini
poate ajuta specialistul în PR să comunice
mai bine și să fidelizeze audiența. Gândirea
vizuală poate juca un rol major în a spune
o poveste, ajutând demersul de
comunicare să -și atingă obiectivele. Imaginile depășesc barierele de limbă și cultură,
reușind să comunice în mod eficient o idee, indiferent de locul sau persoana care o
transmite.
Comunicatorul modern are la dispoziție mijloace de comunicare globale, iar folosirea
vizualului în PR ne ajută să folosim aceste mijloace în mod eficient. Prin urmare, orice
campanie de PR trebuie să aibă o identitate vizuală. Ea poate fi prezentată sub fo rma
unuia sau mai multor afișe de campanie care să conțină mesajele principale ale
campaniei.
TIPURI DE MATERIALE VIZUALE
1. Afișele de campanie – Conțin elementele principale ale campaniei:
mesajul, sloganul și cui se adresează. În cazul campaniilor de po ziționare
de brand (De 10 ani împreună, 100 de ani de experiență, etc), mesajul
vizual implică imagini care exprimă stabilitate, siguranță.

15
2. Materialele promoționale – Fiecare campanie își propune să ajungă la
cât mai multe persoane din publicul său țintă. În funcție de caracteristicile
acestuia, putem promova identitatea vizuala a campaniei pe diverse tipuri
de materiale -suport ale campaniei: pixuri, mape, agende, brosuri, flyere,
etc.
3. Spații informale – Creativitatea echipei de PR poate duce la met ode
inovati ve de promovare a mesajelor, dintre care putem exemplifica
desenele pe asfalt, grafitti, sky writing, exemplele putând continua.
4. Videoclipurile – Un film de prezentare va spune mereu o poveste mai
eficient decât o poză. Să luăm exemplul campaniilor de informare asupra
unor anumite boli, sau cele care au ca scop strân gerea de fonduri în
scopuri car itabile. Organizatorii acestora prezintă, de obicei, în
deschidere, un scurt metraj în care prezintă imagini cu persoane afectate
și modul în ca re sprijinul acordat campaniei le poate schimba viața.
Testimonialele video sunt, în general, metode des întâlnire în campaniile
de PR pentru a mobiliza sentimentul empatic al audienței în scopuri
caritabile.
5. Simbolurile – Sunt reprezentări ale mesajelor care pot fi afișate cu
ușurință de susținătorii unei campanii. Pot fi considerate simboluri și logo –
urile firmelor, care sunt folosite în mod repetat pe toate materialele de
comunicare (antet, mapa de prezentare, banere online, materiale
promoționale). Une le simboluri au devenit atât de cunoscute încât nu mai
este nevoie de explicarea lor în cuvi nte.

Alegerea tipurilor de materiale vizuale se face în funcție d e : TIPUL DE MESAJ, PUBLICUL
ȚINTĂ și CANALUL DE DISTRIBUȚIE .
Dacă mesajul campaniei este unul care implică un ton vesel, degajat și este adresat
tinerilor, canalele de distributție vor fi, cel mai probabil, Internetul și spațiile informale.
Prin urmare mesajul vizual va fi realizat

16

1. COMUNICAREA DIRECTA
A. Mesajul este transmis, în mod direct, publicului
B. Newsletter
C. Invitații (flyere, broșuri)
D. EVENIMENTE
E. MASCOTE sau reprezentări în relief a mesajului campaniei

2. COMUNICAREA INDIRECTĂ
F. PRESA
 În funcție de tipul informațiilor
 Generaliste
 Specializate
 În funcție de apariție
 Lunare
 Saptamanale
 Cotidiene
 În funcție de platformă
 Print
 Online
 Radio
 TV
G. MEDIUL ONLINE
 Forumuri
 Blog -uri
 Site-uri de informații
 Rețele sociale
H. VECTORI DE IMAGINE

3. DISCURSUL PUBLIC
Mediul informațional tot mai dinamic în care trăim ne -a schimbat și modalitatea în care
percepem mesajele transmise de interlocutori. Sally Hogshead, specialistă în arta
fascinației și autoarea primului test care măsoară capacitatea persoanelor de a fascin a,
spune că avem la dispoziție 9 secunde în care putem capta atenția unei persoane pentru
a ne oferi disponibilitea unei conversații mai lungi.
Sally Hogsheads susține că resorturile de a fi fascinați de o persoană sau o prezentare a
unui produs sunt înco rporate deja în creierul uman. Este nevoie doar de o motivație care
să le activeze. Autoarea a identificat șapte mecanismele declanșatoare (triggers) care
activează fascinația pentru o persoană (sau un produs) : Putere, prestigiu, mister ,
alarmă, viciu și încredere. Fiecare creează un altfel de răspuns. MEDII DE DISTRIBUȚIE A MESAJULUI CAMPANIEI

17
 Puterea va avea rolul de a te pune în poziția de a prelua conducerea conversației.
 Pasiune va atrage emoții, este vorb a despre iraționalitate ci d espre pasiune.
 Misterul este despre a crea curiozitate.
 Prestigiul crește respectul, este aspirațional
 Alarma este de a crea o urgență.
 Viciul generează cr eativitate, deviezi de la normă, reinventează mesajele.
 Încrederea cre ează conexiuni prin stabilitate.
Brandurile folosesc aceste mecanis me în mesajelor de pu blicitate dar ele sunt valabile
pentru orice discurs public.
Structura discursului public:
 INTRODUCERE – Cuprinde salutul, prezentarea vorbitorului, enunț area temei,
prezentarea ideii centrale. Prim a parte a discursului trebuie să capteze atenț ia
publ icului printr -o poveste, o glumă sau o mă rturisire. Putem folosi statistici
legate de subiect ( Ex: „Stiati ca peste 300.000 de pensionari traiesc sub limit a
subzistentei?” ) sau un film î n care se prezinta tema discursului.
 CUPRINS – Detalierea temei, pre zentarea argumentelor și a informat iilor
relevante pentru audiență. Î n cazul unei pre zentari a produsului, introduceți
mereu exemplificări de natură vizuală . Folositi propozitii scurte, verbe de
mișcare la timpul prezent și evitati cuvintele de legatura (a sadar, prin urmare, in
consecinta, astfel, etc). Implică audiența: Puneți intrebări sau raportați -vă la
exemple pe care le pot impartasi si c ei din sala (Ex: Sunt sigur ca și bunicii
dumneavoastră se confruntă cu aceeași problemă ).
 INCHEIERE – În închei ere se reiau ideile principale ș i se enunță un îndemn la
acțiune (Veniți ală turi de noi!) . Mulțumim pentru atenția acordată . Daca există
sesiune de intrebari, o anunță m.
Tehnici de prezentare : Limbajul non -verbal este responsabil pentru 75% di n
rezultatul prezentarii tale de aceea este important să ii acordam o atentie foarte mare.
 Stăpânește -ți tracul cu ajutorul ancorelor emoț ionale – pixul, masa, un
obiect folosit in prezentare.
 Foloseș te-ti vocea la un nivel mediu
 Evită ticurile nervoase
 Păstreaza contactul vizual cu toate persoanel e aflate în audiență .
 Nu uita care este mesajul esenț ial
 Nu divaga de la subiect

18

Bugetul unei campanii se stabilește în faza de concept și are în vedere toate cheltuielile
prevăzute în desfășurarea acesteia. În general bugetele de PR includ organizarea de
evenimente, crearea identității grafice, activismul online sau crearea de platforme
suport pentru comunicarea pe internet. În funcție de durata campaniei buget ul poate fi
organizat pe luni sau pe o perioadă mai lungă de timp.
Iată un model de activități incluse în bugetul unei campanii:
ACTIVITATE BUGET lunar
Resurse umane – 2 specialisti 4000 lei
Identitate grafica 2000 lei
2 evenimente de PR 10000 lei
Transport si cazare echipa de evenimente 3000 lei
Realizare materiale suport pentru
evenimente (200 mape, brosuri, pixuri) 2500 lei
Buget promovare online – realizare de
concursuri cu premii 3000 lei
Crearea unui newsletter periodic 800 lei
Transmiterea de scrisori personalizate
catre publicul tinta – 200 persoane 4000 lei
Activitati de CSR – sponsorizarea echipei
de olimpici la matematica din Liceul x 4000 lei
BUGET TOTAL

Campania de presă are ca principal obiectiv comunicarea către instituțiile de presă a
mesajelor organizației. Spre deosebire de alte forme de mesaje, cele destinate
jurnaliștilor trebuie să respecte câteva reguli de redactare specific acestui domeniu.
În redactarea unui text de presă trebuie să țineți cont, în primul rând, de interesul public
și nu de cel al organizației. Perspectiva jurnalistică asupra unei informații ne va ajuta să
fim obiectivi cu informația pe care o transmitem. Înainte de a transmite o informare de
presă, specialistul în relații publice va trebui să se detașeze de subiectivismul generat de
apartenența la organizație și să gândească pragmatic, asemenea unui jurnalist. El trebuie
să cunoască mecanismele de funcționare a unei instituții de presă, pentru a putea
înțelege care este traseul informației transmise de el din momentul în care a ajuns in
inboxul unui j urnalist. BUGETUL CAMPANIEI DE RELAȚ II PUBLICE

CAMPANIA DE PRESA

19
EXEMPLU : Să presupunem că doriți să trimiteți un comunicat de presă despre
inaugurarea unui nou sediu al firmei la care lucrați. Noua locație este un proiect la care
întreaga companie a lucrat timp de doi ani, au fost făcute investiții foarte mari și oferă
condiții optime de muncă pentru toți angajații. Evident, din perspectiva angajatului/PR
știrea are o importanță foarte mare. Trimiterea comunicatului de presă către ziarele
financiare rămâne, însă, fără ecou. Motivul este lipsa obiectivității în redactarea
comunicatului, unde au fost prezentate informații despre impactul benefic al investiții
asupra angajaților. Doar că, din perspectiva jurnalistului, știrea poate face obiectul unui
articol în gazeta de perete a societății, nu în ziarul pe care îl reprezintă. Explicația este
una simplă: trebuie să dăm știri care sunt relevante pentru publicul ziarului, nu doar
pentru publi cul organizației. Prin urmare, comunicatul ar fi trebuit să prezinte
beneficiile investiției pentru comunitate în care activează, cum ar fi noi locuri de muncă,
impozite mai mari plătite la bugetul local, etc. Perspectiva jurnalistică te ajută să fii onest
cu tine însuți ca profesionist iar lipsa impactului media al materialelor de PR poate fi
justificat și în acest fel.
REGULI DE REDACTARE A COMUNICATULUI DE PRESĂ
Comunicatul de presă trebuie să fie un text simplu și concis, care să nu depășească
nejustificat o pagină A4. El trebuie să informeze, nu să prezinte informația într -un mod
pompos, cu foarte multe adjective sau superlative la adresa organizației pentru care îl
scriem.
Titlu l comunicatului trebuie să fie dinamic, să prezinte cea mai importantă informație
din comunicat. Pentru mai multă ușurință, titlul poate fi pus la final, după ce v -ați
structurat mai bine ideile din comunicatul de presă.
Prima frază dintr -un comunicat de p resă este numită LEAD. Ea trebuie să răspundă
întrebărilor : Cine? Ce? Cand? Unde? De ce? Cum? . Subiectul primei fraze nu ar trebui
să facă referire directă la organizație ci la beneficiarii informației
ASA DA: „Femeile de peste 45 de ani vor avea la disp oziție un nou produs de
înfrumusețare”
ASA NU: „Compania Creative aduce pe piața din România un nou produs de
înfrumusețare pentru femeile cu vârste de peste 45 de ani”
Iată câteva sugestii de redactare pentru un comunicat
1. Nu folosiți introduceri care nu au legătură cu subiectul.
2. Comunicatul se scrie la persoana a treia. Nu vorbim despre noi sau despre
compania noastră într -un mod personal ci prezentăm în mod obiectiv faptele relevante
pentru public.
 ASA DA: „Compania Crea tive va lansa un nou curs de PR” ,
 ASA NU: „Compania noastră va lansa un nou curs de PR”

20
3. Nu folosiți multe poze sau un layout extrem de țipător. Jurnalistul vrea să afle o
informație de calitate, nu va admira culoarea de fundal a mailului. Dacă doriți să -i puneți
la dispoziție mai multe poze, urcați -le pe un site sau pe o platformă web , apoi dați link.
4. Comunicatul trebuie asumat de cineva. El va conține antetul organizației care
emite comunicatul sau identitatea vizuală a campaniei de relații publice.
5. Folosiți un limbaj adecvat pentru subiectul promovat, dar fără cuvinte sau
expresii tehnice. Jurnalistul nu este specialist în medicină sau legislație, prin urmare va
avea dificultăți în a redacta un text accesibil publicului larg. În cazul în care comunicatu l
este foarte tehnic, el va fi trimis doar publicațiilor de specialitate.
6. Folosiți fraze scurte, cu verbe dinamice. Nu încercați să vă dovediți abilitățile de
PR utilizând foarte multe argumente într -o singură frază. Multumiți -vă să fiți simpli și
conciși în exprimare
7. Nu folosiți mai mult de trei adjective într -o enumerare. Exemplu negativ:
Produsul nostru este adresat femeilor cu stil, care doresc să -și îmbogățească dressingul
cu cele mai noi colecții, admiratoarelor marilor designeri și nu în ultimul rând, celor care
știu că moda este un stil de viață. O exprimare prea lungă va pune în umbră mesajul
textului.
8. Un comunicat este de actualitate. Nu trimiteți un comunicat despre ceva ce s -a
întâmplat acum două zile.
9. Dacă doriți să vă verificați, citiți comunicatul cu voc e tare. Vă va ajuta să auziți
mai bine erorile de exprimare.
10. Înainte de a -l trimite mai citiți -l o dată pentru a vă asigura că nu are greșeli.
Puneți data și contactul reprezentantului media, precum și toate sursele pe care le
considerați relevante pentru textul comunicatului (surse de informare, pagină de
Facebook, blog, site)

TRIMITEREA COMUNICATULUI DE PRESA
Transmiterea informațiilor de presă se face în funcție de relevanța subiectului și de
domeniul de activitate. Iată câteva recomandări utile
11. Selectați instituțiile de presă cărora vă adresați apoi găsiți jurnaliștii acreditați pe
domeniul despre care scrieți. Dacă nu sunteți familiarizați cu modul de funcționare și
ierarhia instituțiilor de presă, puteți solicita mai multe amănunte la telefon. Cre ați-vă o
bază de date personalizată cu jurnaliști interesați de informația transmisă de voi.
12. Trimiteți informația de presă în atașament, furnizând toate datele în subiectul
emailul -ui. Ex: SUBJ – Comunicat de presă Asociația MAME – Lansarea campaniei
„Ală turi de tine”. În corpul textului veți adăuga câteva fraze descriptive. Ex: Asociația
MAME are plăcerea de a vă transmite comunicatul de presă despre lansarea unei noi
campanii de sprijinire a mamelor din România. Mai multe detalii găsiți în atașament.
13. Nu puneți toate adresele în TO sau CC. Ele pot fi văzute de toți destinatarii
emailului vostru. Pentru a vă păstra drepturile asupra bazei de date este recomandat ca
toate adresele să fie puse în BCC.

21
14. Nu uitați să utilizați semnătura electronică la finalul emailului. Chiar dacă ați pus
o persoană de contact la finalul comunicatului de presă, nu va fi redundant dacă aveți
toate datele și în semnătura electronică.
15. Dacă trimiteți o invitație de presă anexați și programul sau descrierea
evenimentului. Cu cât l e oferiți mai multe detalii jurnaliștilor, cu atât este mai probabil
ca ei să fie deschiși pentru a participa la eveniment.
16. Un comunicat de presă poate fi transmis în orice parte a zilei dacă se adresează
exclusiv mediului online. Pentru a fi preluat de p ublicații scrise sau televiziuni este
recomandat să îl trimiteți în prima parte a zilei. Invitația de presă poate fi transmisă cu
două zile înainte de eveniment, pentru a fi adăugată în sumarul evenimentelor zilei de
către agențiile de presă. Confirmările de participare vor veni cu câteva ore înainte, după
stabilirea priorităților subiectelor în redacțiile de știri ale instituțiilor de presă.

Evaluarea unei campanii se face in functie de obiectivele setate la inceputul campaniei
Instrumentele de evaluare – sunt alese in functie de canalele de comunicare
 Cantitative – Numar de aparitii
 Calitative – Calitatea aparitiei

TIPURI DE ACTIVITATE EVALUARE
Campanie de presa Numar de aparitii
Campanie online Numar de like -uri/share
Evenimente Numar de participanti
Campanie interna Chestionar de evaluare
Site de campanie Numar de vizitatori

Este interzisă reproducerea materialului fara acordul Creative Business
Management! EVALUAREA CAMPANIEI DE RE LAȚ II PUBLICE