Ce schimbări va aduce inteligența artificială [613044]

Ce schimbări va aduce inteligența artificială?

Cum ar putea dreptul reglementa aceste schimbări majore?

1.Ce este inteligența artificială? Ce poate și va putea face inteligența artificială? Inteligența artificială

denumește un sistem capabil să imite inteligentă umană. Există deja astfel de algoritmi însă imită doar

anumite activități neavând o inteligență generală similară oamenilor. Însă scopul final al inteligenței

artificiale este singularitatea tehnologică.Un eveniment ce va transforma ireversibil lumea pe care o

știm. În esență o astfel de entitate ar apărea în momentul în care o capacitate de raționare similară

oamenilor va putea folosi puterea de procesare a computerelor. Astfel ar putea găsi răspunsul corect

într-un timp scurt la orice problemă a omenirii și realiza orice activitate intelectuală umană la un nivel

mult mai ridicat. Încă nu se poate stabili cu certitudine dacă o astfel de inteligență va putea fi creată pe

suporturile hardware din prezent sau dacă tehnologii precum neuralink vor putea duce în viitor

oamenii la un astfel de nivel de inteligență.

2.Avem nevoie de singularitatea tehnologică ? Poate fi atinsă? Reprezintă un pericol pentru umanitate?

În opinia mea nu avem nevoie de singularitatea tehnologică. Oamenii pot realiza în ritmul lor absolut

tot ce ar putea realiza o astfel de formă de inteligență.

Este discutabil însă și dacă va putea fi atinsă. Nu știm dacă vom putea reproduce modul de ra
ț
ionare a

creierului uman sau dacă vom putea conecta puterea de procesare a calculatoarelor la modul de gândire

a oamenilor.

De
asemenea
cred
că
ar
putea
reprezenta
și
un
pericol
pentru
umanitate.
Oamenii
au
construită
din

punct
de
vedere
evolutiv
dorința
de
a
face
bine
speciei
deoarece
binele
speciei
se
răsfrânge
și
la
nivel

individual.

Este probabil imposibilă implementarea unei astfel de motivație unei ființe cu o inteligență absolută. Și

sunt șanse mici ca oamenii ce au o inteligență limitată să cunoască cu siguranța conceptul de etică a

unei astfel de ființe.

În concluzie nu e nicio garanție ca o astfel de entitate nu va vrea să facă rău omenirii iar utilitatea

existenței unei astfel de ființe nu justifică riscul asociat. Însă cu siguranță că dacă va fi posibilă crearea

unei astfel de ființe cineva la un moment dat o va crea. Probabil augmentarea inteligenței oamenilor ar

putea fi o soluție la acest risc și aplicarea principiilor de blockchain astfel încât oamenii să controleze

direct permanent o putere de procesare mai mare decât astfel de ființe. E posibil ca începutul acestei

augmentări să fie reprezentat de neuralink.

3.Ce este conștiința ? Se poate stoca ?

Oamenii nu au înțeles încă ce este conștiința. Și ca orice subiect greu de înțeles pe parcursul istoriei a

fost unul dintre principalele subiecte supuse mistificării. Astfel ceea ce oamenii de știință numesc

conștiința a fost numit suflet și a fost subiectul central pentru majoritatea religiilor ce promit viață

veșnică. Religiile ce promit viața eternă au fost adoptate rapid de un procent însemnat de populație

omul fiind pus încă din copilărie față în față cu drama existențială a conștientizării propriei mortalități.

Odată cu evoluția științei a apărut și trendul transhumanist care în esență caută tot imortalitatea.Însă în

opinia mea având ca bază ceea ce se cunoaște până în prezent orice noțiune de transhumanism cum ar

fi stocarea conștiințelor într-un drive nu reprezintă o continuare a vieții.Oamenii pot fi clonați însă asta

nu înseamnă că clona este individul clonat. Este un individ distinct cu același cod genetic.Chiar dacă

conștiința va putea fi descifrată copierea într-un cloud va reprezenta doar o copie a acelei conștiințe

așa cum clona este o copie.

Este discutabil chiar și aspectul continuu al conștiinței pe parcursul vieții.În opinia mea conștiința

este un eveniment ce se naște în fiecare moment al vieții iar aparența continuități este dată doar de

memorie.

În concluzie nu cred că o abordare transhumanista ar putea fi utilă și că învingerea fenomenului de

îmbătrânire este singurul răspuns pentru drama mortalității. Cred că conștiința așa cum o cunoaștem

azi este legată indisolubil de suportul biologic.

4.Este omul liber? A fost vreodată liber ? Am putea atinge libertatea absolută ? Devenim mai liberi sau

mai puțin liberi ? Inteligență artificială ne crește sau ne scade libertatea?

a.Este omul liber? A fost vreodată liber ?Am putea atinge libertatea absolută ? Libertatea

omului ca individ este o temă sociologică veche. De multe ori a fost analizată în perspectiva

existenței unei libertăți de decizie absolută. Alții au meditat asupra ipotezelor în care oamenii se

supun sau nu unui destin prestabilit.

În privința libertății de decizie principalul factor ce este considerat a fi o amenințare este influența

societății. Este indiscutabil că societatea influențează deciziile indivizilor mai ales având în vedere că

trăim într-o societate ce are ca principii de formare diviziunea muncii. Mulți sociologi din istoria

recentă încearcă să demonstreze că majoritatea indivizilor sunt influențați de multe ori de factori

sociali fără a fi conștienți de acest lucru. Chiar dacă sunt și indivizi care sunt mai puțin susceptibili

orice individ analizează deseori factori sociali chiar dacă de multe ori alți factori sunt mai importanți și

ia o decizie în dezacord cu direcția dictată de societate.

În concluzie am putea vorbi de un individ cu adevărat liber doar dacă nu ar trăi într-o societate. În

prezent cel puțin teoretic oamenii ar putea să aleagă să părăsească societatea. Însă avantajele de a face

parte din societatea modernă sunt atât de mari în prezent încât aproape nimeni nu ia o astfel de

hotărâre. Majoritatea care iau astfel de decizii sunt extremiști religioși însă nu putem considera astfel

de oameni cu adevărat liberi deoarece au fost și sunt influențați de un produs al societății, religia.

Richard Dawkins, biolog evoluționist descrie religiile ca pe niște viruși mentali ce fac oamenii să nu ia

cele mai bune decizii pentru ei sau societate chiar dacă majoritatea religiilor au ca bază moralitatea

naturală. Însă chiar dacă ar exista astfel de oameni ce ar reuși neinfluențați de religie să ia decizia de a

se izola de societate chiar și aceștia au trecut printr-un proces de analiză a opțiuni de a trăi singur și în

societate. În opinia mea nașterea într-o societate este un fapt ce nu poate coexista cu ideea de libertate

absolută. Astfel oamenii, homo sapiens nu au fost de fapt niciodată liberi deoarece homo sapiens este o

specie caracterizată de capacitatea de a colabora cu un număr mare de indivizi din aceeași specie.

Cercetările recente arată că este posibil să fi existat specii de oameni mai inteligente decât homo

sapiens și că capacitatea de a colabora într-un număr mai mare i-a făcut să supraviețuiască până în

prezent.

Însă chiar dacă am elimina influența societății sunt oamenii liberi ? Evoluția se întâmpla în mod

permanent având o componentă aleatoare selectând pe baza rezultatelor obținute. Pe scurt nu este un

proces imperfect. Funcționează prin încercări.

Oamenii sunt și au fost de-a lungul timpului obligați să ia decizii într-un timp limitat fără a avea toate

informațiile necesare disponibile. Asta ne-a făcut să recurgem la mecanisme ce ne ajută să luăm

decizii. Astfel de mecanisme au ajuns să fie din punct de vedere evoluționist întipărite în modul de

gândire al oamenilor. Astăzi sunt catalogate ca erori de raționament,euristici și distorsiuni. Sunt

considerate erori deoarece astăzi nu mai trebuie utilizate la fel de mult ca în trecut însă oamenii le

folosesc neintenționat în situații când nu ar trebui să o facă. De aceea probabil oamenii simt nevoia să

susțină cu vehemență opinii referitoare la subiecte pe care nu le cunosc. Deoarece raționamentul uman

este expus la astfel de erori mulți sociologi s-au întrebat nu doar dacă omul este liber ci și dacă poate fi

considerat rațional.

Și
chiar
dacă
omul
ar
fi
eliberat
și
de
aceste
erori
ar
putea
fi
considerat
într-un
final
liber?
Am
putea

spune
că
nu
pentru
că
omul
ca
ființă
are
ca
scop
implicit
al
existenței
satisfacerea
nevoilor
primare,
de

supraviețuire.

În concluzie putem spune că cel puțin până în prezent libertatea absolută reprezintă doar un ideal. În

esența fiecare individ reprezintă un cumul de factori externi și biologici așezați cronologic în parcusul

propiei vieții.Fiecare proces de gândire ce considerăm că ne aparține au la bază alte decizii proprii,

factori genetici și externi. Cu toate că mulți oameni ar fi de acord cu această ipoteză dacă le-ar fi

expusă din păcate oamenii sunt aproape permanent în mod conștient sau inconștient într-o încercare de

a fi sau mai grav, a părea mai buni decât ceilalți.

b.Devenim mai liberi sau mai puțin liberi ?

Într-o societate în care de-a lungul timpului chiar și standardele esteticului și a frumuseții umane au

variat libertatea omul ca individ putem spune că a fost redusă față de începuturile societății. Însă

indivizii pot prin dezvoltarea lor ca persoane să își crească gradul de libertate.

Astăzi este promovat la nivel social un curent ce promovează deținerea bunurilor poziționale. Ca

răspuns la acest trend a apărut minimalismul. Apariția bunurilor poziționale accesibile maselor și

produse industrial reprezintă un eveniment destul de nou în evoluția societății. Indicatorii economici

nici nu disting bunurile poziționale ceea ce îi face din ce în ce mai puțin relevanți pentru stabilirea

nivelului de trai mediu.

Societatea este polarizată în prezent în două tabere: una care blamează opulența și alta care își

expune ostentativ bunurile poziționale.

Cred că omul tinde spre ași spori gradul de libertate și că prin evoluția personală și a societății omul

poate reduce la un minim necesar influența societății și a erorilor de gândire. Probabil că la un moment

dat omul va avea o influența minimă și din partea factorilor biologici. În opinia mea mai devreme sau

mai târziu se va adopta modelul economic bazat pe universal basic income. Atunci omul va avea mai

mult timp pentru dezvoltarea personală și nici nu va fi nevoit să muncească pentru satisfacerea

nevoilor de bază permițându-i să se apropie cât mai mult de idealul de libertate absolută. Cel mai

probabil inteligența artificială va duce inevitabil acest sistem dar până să ajungem în acel punct

inteligență artificială poate reprezenta și o restrângere pentru libertatea oamenilor.

c. Inteligența artificială ne crește sau ne scade libertatea?

Principalul scop în care a fost folosită până în prezent inteligenta artificială este de a vinde

potențialilor consumatori produse. Toate rețelele sociale folosesc inteligenta artificială pentru a ține cât

mai mult utilizatorii conectați prin crearea feedurilor și în alegerea reclamelor. Sunt algoritmi atât de

complecși și imprevizibili încât pot să deducă dacă o femeie este gravidă înainte de a face testul de

sarcina sau să surprindă negativ și să recomande reclame unui utilizator realizate într-o limbă pe care

acesta nu o cunoaște deloc.

Puterea și imprevizibilitatea acestor algoritmi îi face pe mulți oameni să considere ca acest domeniu

trebuie legiferat pentru a nu afecta drepturile utilizatorilor.

Am putea considera că un prim exemplu de legiferare majoră a acestui domeniu este legislația

europeană denumită General Data Protection Regulation.

Chiar dacă nu face referire în mod special la algoritmi și inteligența artificială reglementează obținerea

datelor personale ce reprezintă materia primă a inteligenței artificiale în acest domeniu. Inteligența

artificială a acestor platforme ar fi inutilă fără date personale. Însă datele pe care le folosesc acești

algoritmi nu mai sunt în acest context doar date de identificare ca numele sau data nașterii ci în mod

special activitatea pe platforma precum timpul de vizualizare a unui conținut media specific, căutări ,

aprecieri etc.. În concluzie legiferarea acestui domeniu este doar la început.

Algoritmi ce construiesc feedul personalizat sunt extrem de avansați și au extrem de multe date.

Oamenii au un creier ce a evoluat foarte puțin în prezența a astfel de platforme. De aceea astfel de

platforme pot provoca ușor dependența și pot face oamenii să petreacă mai mult timp decât ar vrea în

fața lor. În esența platformele nu te expun unui conținut pe care în mod obișnuit nu l-ai accesa.

Problema este întocmai că expun mereu un conținut atât de tentant pentru individ încât este greu de

refuzat.

O altă problemă este că ești expus mereu la ceea ce alți oamenii cu tipare de gândire similare au

reacționat. Astfel omul ca individ în prezent pe măsură ce petrece mai mult timp pe o astfel de

platforma devine din ce în ce mai mult media oamenilor cu comportamente asemănătoare. Însă

algoritmul stabilește unde este de fapt acea medie. În practică nu poate exista o medie absolut

imparțială. De aceea cred că discuția etică ar trebui să fie dacă modul în care algoritmul funcționează

duce la o evoluție sau involuție personală a utilizatorilor. Însă în prezent e probabil imposibil de aflat

acest lucru.

Restul problemelor ca și răspândirea știrilor false, polarizare excesivă sunt în fapt doar rezultatul

amplificării naturii umane într-un spațiu ce permite comunicarea cu enorm de mulți oameni selectați pe

tipare asemănătoare.

Fără intervenție externă aceste companii vor continua să evolueze algoritmii cu aceleași scopuri și să

adune din ce în ce mai multe date pentru că utilizatorii să vizioneze cât mai multe reclame și acestea să

devină cât mai eficiente. O dovadă a acestui lucru este faptul că rețelele sociale mari nu au o opțiune

de abonament plătit în care să nu afișeze reclame. Motivul este simplu. Aceste reclame au un potențial

financiar imens. Milioane de antreprenori licitează pentru aceste reclame eficiente. Eficienta

reclamelor e data de timpul petrecut în rețea și gradul de potrivire al reclamei cu profilul

consumatorului.Acestea sunt rezultatele algoritmilor iar rezultatele algoritmilor sunt date de cantitatea

de date analizată. Iar cantitatea de date este direct proporțională cu numărul de utilizatori. În

concluzie ar fi o soluție existenta abonamentelor plătite care să limiteze datele colectate, să scadă

agresivitatea reclamelor și să facă recomandări bazate mai mult pe dorințele exprimate al utilizatorilor

și nu pe comportamentul lor? Probabil da.

O să facă rețelele sociale singure acest pas? Probabil nu, le merge destul de bine în prezent.Ar fi

benefica reglementarea acestui domeniu? Probabil.

În același timp sunt indivizi cărora le plac reclamele personalizate și le considera utile la fel cum

multor oameni le plac recomandările de muzică personalizate. Este discutabil dacă aceste reclame

măresc achizițiile pe care un individ le-ar face un om în mod normal și implicit dacă acest fapt este un

lucru rău și mai ales dacă este problema rețelei sociale. În opinia mea nu trebuie eliminat un anumit

comportament ci doar oferite alternative și explicarea lor în mod facil publicului larg și a mecanismul

în care algoritmii funcționează.

5.Ce alte mari descoperiri vor fi făcute înainte de singularitatea tehnologică ?Ce schimbări va

determina și ce ar putea să ne ajute să descoperim mai repede? Cum se modifica drepturile omului?

a.Anti aging

Mii de ani au fost oameni care au căutat leacul împotriva îmbătrânirii fără ca măcar să știe dacă acesta

exista. Însă acum știm sigur că există și e o doar o problemă de timp până când omenirea o să-l

găsească.Descoperiri majore arata că suntem foarte aproape de momentul în care îmbătrânirea nu va

mai reprezenta o dramă existențială a speciei iar oamenii vor avea o altă viziune asupra vieții deoarece

viața nu va mai părea o cursă contra timp. Probabil cea mai notabila descoperire este cea a

cercetătorului japonez Shinya Yamanaka care a luat premiul Nobel pentru medicina în anul 2012.

Acesta a demonstrat că ciclul de viața a celulelor umane este reversibil transformând celule mature în

celule stem pluripotente. Sillicon Valley devine încet dar sigur și un centru de inovație de medicină o

parte din banii din tech fiind direcționați acum spre acest domeniu deoarece investitorii simt

potențialul economic nemaiîntâlnit a unor astfel de descoperiri. Există deja mai multe strategii de

combatere a îmbătrânirii fiind susținute de cercetători în domeniu precum David Sinclair sau Aubrey

de Grey și numeroase startupuri care au început deja să testeze diferite medicamente și terapii.

Oamenii din domeniu sunt optimiști și mulți spun că avem șanse semnificative să atingem longevity

velocity escape în următorii 20 de ani. Longevity Velocity Escape reprezintă situația teoretică în care

știința prelungește viața mai mult decât trecerea cronologică a timpului. Este un salt enorm în domeniu

dacă luăm în considerare că până la crearea ceasului epigenetic de Steve Horvath în 2013 nici măcar

nu exista o metodă precisă de stabilire a vârstei biologice. Elemente de inteligență artificială precum

machine learning sunt folosite pentru a analiza zeci de mii de molecule.Tehnologia a permis

colaborarea a mii de cercetători din toată lumea și le-a pus la dispoziție unelte puternice. Chiar dacă

această revoluție nu va veni în următorii 20 de ani indiscutabil pe scara evolutivă omenirea este extrem

de aproape de învingerea îmbătrânirii.

E posibil de asemenea ca aceste soluții anti îmbătrânire sau cel puțin o parte a lor să fie accesibile din

punct de vedere economic întregii populații. În contextul existenței riscului suprapopulării planetei

până în momentul în care omenirea va putea migra pe alte planete va fi acest drept la o viața fără

bătrânețe un drept garantat tuturor sau va veni însoțit de anumite condiții cum ar fi un număr limitat de

copii ? Sau nu va putea fi îngrădit dreptul la astfel de terapii ? E greu de spus și ce se va întâmpla într

un an și prin urmare cu atât mai greu a prezice viziunea societății asupra acestei probleme în 20 de ani.

Însă cu siguranță momentul învingerii îmbătrânirii va veni mult mai repede decât momentul în care

oamenii vor putea migra în masa pe alte planete.

b.Universal basic income

Majoritatea joburilor ce mențin ocupată o mare parte de populație vor dispărea. Asta va duce la un

procent mare de populație care să nu aibă un venit stabil.În acest context societatea va fi nevoită să

implementeze universal basic income. Nici acest moment nu este îndepărtat în timp.O parte

însemnată din economiști susțin că un model economic bazat pe acest concept poate fi mai eficient

decât cel din

prezent.
Cel
mai
vizibil
personaj
care
a
susținut
această
idee
este
Andrew
Yang
care
a
fost
înscris
în

cursa
electorală
recent
încheiata
în
Statele
Unite.
Ideea
de
universal
basic
income
a
ajuns
din
nou
în

atenția
internațională
odată
cu
începerea
pandemiei.
O
discuție
logică
având
în
vedere
că
un
procent

mic de oamenii este implicat în realizarea nevoilor primare ale societății. Însă lockdownul a presupus

pierderea a multor locuri de muncă și a adus mulți oameni la limita supraviețuirii. Singurul lucru

pozitiv este că majoritatea statelor lumii au înțeles că nu e o soluție să reduci fluxurile de bani din

economie în momente de criza spre deosebire de ultimă criză. Mai mult majoritatea au înțeles că

ajutarea persoanelor fizice este mai eficientă decât finanțarea persoanelor juridice deoarece într-o criză

cererea este de fapt prima care se reduce și provoacă colapsul acestui sistem economic destul de fragil.

Este greu de presupus care vor fi etapele intermediare până la punctul în care se va implementa ubi.

Este posibil să se facă o reducere graduală a săptămânii de lucru, un sistem de asistență socială din ce

în ce mai dezvoltat, etc. Ceea ce este sigur e ca la fel ca și anti agingul această schimbare va veni chiar

dacă în multe state din prezent reducerea asistenței sociale este o temă de campanie a unor partide ce

căuta doar să polarizeze și nu caută soluții. Aceste schimbări chiar dacă nu vor apărea până la apariția

singularității vor apărea la scurt timp după. Este interesant de văzut ce va trebui să poată să asigure

nivelul venitului din ubi. La ce vor avea oamenii dreptul în această societate ce se apropie de utopie, în

care resursele din societate nu mai sunt proporționale cu efortul uman depus.

c.Neuralink

Neuralink e o inovație ce pare să vină neașteptat de devreme și cu un potențial la fel de mare de a

schimba lumea pe care o știm.Aceasta invenție vrea să exploateze faptul că atât tehnologia pe care o

avem cât și biologia creierului au la baza tot impulsuri electrice. Chiar dacă în viitor va avea aplicări în

multe domenii și ar putea chiar crește nivelul de inteligență a oamenilor cred că cel mai sigur și de

impact efect va fi cel asupra e
​
n t e r t a i n m e n t u l u i
​
.

Tot conținutul media din prezent are ca scop reproducerea cât mai exactă a experiențelor reale.

Neuralink ar putea face astfel de experiențe indistinctibile fata de realitate. Asta nu va face posibilă

doar stocarea experiențelor proprii dar și trăirea experiențelor altora. În esența aceste serii de impulsuri

electrice vor fi de fapt corespondenta imaginilor și videourilor din prezent. Însă cel mai probabil

oamenii nu vor vrea doar să-și retrăiască propriile experiențe ci probabil își vor dori mai mult să

trăiască experiențele altora.Acest lucru deja este vizibil și acum milioane de oameni urmărind viața a

persoane cunoscute care în unele cazuri își permit acel stil de viață tocmai pentru că sunt urmăriți de

milioane de oameni. Putem spune că a apărut oarecum o meserie nouă, meseria de creator de

experiență, o meserie ce pare abia la început. Însă într-o lume în care va fi mai tentant să trăiești

experiențele altora probabil relațiile interumane vor avea de suferit.Va deveni un astfel de cip un drept

fundamental? Sau ar mai exista dreptul de a trăi într-o societate fără astfel de cipuri ?

În concluzie omenirea are în prezent un ritm de evoluție nemaiîntâlnit în istoria să și în 50 de ani

societatea ar putea arăta total diferit modificându-se și drepturile fundamentale. În 50 de ani societatea

ar putea fi formată din indivizii ce nu au vârstă, nu sunt obligați să muncească și pot trăi orice

experiență la un gând distanta. Eliberată de atâtea constrângeri omenirea se va putea concentra pe

descoperirea secretelor universului și am putea asista la nașterea primei utopii reale. Dacă privim la

scara evolutivă mai este foarte puțin timp și mai sunt doar câteva obstacole de depășit precum

încălzirea globală. Este un moment bun să poți să asiști la aceasta tranziție însă suntem o generație

nepregătită pentru viitor având în vedere viteza cu care se schimbă lucrurile. De asemenea e posibil să

fim cea mai apropiată generație din punct de vedere cronologic de utopie ceea ce este în același timp și

entuziasmant dar și trist.

Bibliografie

1.https://www.editura.ase.ro/Homo-339-conomicus-si-competitorii-sai-O-perspectiva-trans

disciplinara-asupra-antropologiei-economice/

2.https://www.discovermagazine.com/mind/what-happened-to-the-hominids-who-may-have-been

smarter-than-us

3.https://www.sciencealert.com/humans-didn-t-outsmart-the-neanderthals-we-just-outlasted-them

4.https://www.discovermagazine.com/mind/what-happened-to-the-hominids-who-may-have-been

smarter-than-us

5.https://en.wikipedia.org/wiki/Viruses_of_the_Mind

6.https://psychcentral.com/lib/15-common-cognitive-distortions/

7.https://www.psycovery.ro/distorsiunile-cognitive

8.https://ro.wikipedia.org/wiki/Bias

9.https://www.scienceofpeople.com/beauty-standards/

10.https://en.wikipedia.org/wiki/Positional_good

11.https://www.forbes.com/sites/kashmirhill/2012/02/16/how-target-figured-out-a-teen-girl-was

pregnant-before-her-father-did/?sh=4afdb8506668

12.https://www.imdb.com/title/tt11464826/

13.https://en.wikipedia.org/wiki/David_Andrew_Sinclair

14.https://en.wikipedia.org/wiki/Aubrey_de_Grey

15.https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/2012/press-release/

16.https://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Horvath

17.https://en.wikipedia.org/wiki/Longevity_escape_velocity

18.https://en.wikipedia.org/wiki/Andrew_Yang

19.https://en.wikipedia.org/wiki/Neuralink

20.https://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligen%C8%9B%C4%83_artificial%C4%83

21.https://en.wikipedia.org/wiki/Technological_singularity