Ce poate fi realizat cu adevărat , apoi prezentarea rezultatelor [621381]
ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
NATALIA ODOLEANU
DEZVOLTAREA COMPETENȚEI
DE SOLUȚIONARE A PROBLEMELOR DE MEDIU
SUPORT DIDACTIC PENTRU PROFESORI
Chișinău , 2015
2 CZU 37.016.046:502
O-24
Aprobată pentru editare
de Consiliul Științifico -Didactic al Institutului de Științe ale Educației
Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului : „Principii și metode de integrare
național -europeană a valorilor educației umaniste în gimnaziu și liceu”.
Coordonator : TAMARA CAZACU, doctor în pedagogie
Autor : NATALIA ODOLEANU
Au mai colaborat:
V. ȘCHIOPU , avocat, BAA „ AMI & partenerii ”
R. ȘCHIOPU , Cabinetul Avocaților „A. Celenghir ”
R. CALMÂȘ , profesor, grad didactic superior, LT „M. Eminescu ”, mun. Chișinău
L. ȘVEȚ , profesor, grad didactic I, Gimnaziul „Alcedar”, or. Șoldănești
L. UNGUREAN , profesor, grad didactic superior, LT „C. Stere”, or. Soroca
A. GLADIUC , profesor, grad didactic superior, LT „C. Stamati”, r. Ocnița
V. MORARU , profesor, grad didactic superior, LT „B.P. Hasdeu ”, or. Bălți
G. BALAN , profesor, LT s. Lăpușna, r. Hâncești
Recenzenți:
Ștefania Isac – dr., conf. univ., IȘE
Maria Hadîrcă – dr., conf. cercet., IȘE
Nina Mihalachi – profesoară, grad didactic superior, LT Mihai Eminescu,
mun. Bălți
Redactor: STELA LUCA
Redactor tehnic: MARINA DARII
Corector: NICOLETA OMBUN
Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, memorată într -un sistem de calcul sau
transmisă, în orice formă și prin orice mijloace electronice, mecanice, fotocopiere , înregistrare sau altele, fără acordul în scris
al Institutului de Știiințe ale Educației.
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții
Odoleanu, Natalia.
Bune practici: Dezvoltarea competenței de soluționare a problemelor de mediu. Suport didactic pentru profesori
/ Natalia Odoleanu; au colab.: V. Șchiopu [et al.]; Acad. de Științe a Rep. Moldova, Inst. de Științe ale Educației. –
Chișinău: Institutul de Științe ale Educației, 2015 (Tipogr. „Cavaioli” ). – 38 p. , fig., tab.
Bibliogr.: p. 37 -38 (36 tit.). – 50 ex.
ISBN 978-9975 -48-078-9.
© Institutul de Științe ale Educației, 2015
3
Stimați profesori!
Educația ecologică și pentru protecția mediului este un aspect –
model de integrare a diferitor conținuturi studiate în învățămâ ntul
preuniversitar, care are ca scop formarea mai multor competențe, inclusiv
și a celei de soluționare a prob lemelor de mediu. În prezent, câ nd lumea
întreagă se orientează spre protecția mediului, deci și spre cunoașterea lui
și formarea unui co mportament adecvat în asigurarea viitorului foarte
apropiat, dar și îndepărtat, rolul educației ecologice și pentru protecția
mediului devine unul predominant.
Or, mediul în care noi, oamenii, existăm, este o Valoare pentru
fiecare persoană. Odată ce benef iciem de mediu, de toate bunurile naturii,
aici ne trece viața, creăm alte valori – și atitudinea pentru mediu trebuie
să fie una cu adevărat responsabilă. În acest context, devine destul de
acut de a -i învăța pe elevi să învețe a soluționa diferite proble me de
mediu.
În această lucrare sunt incluse un șir de tehnici aplicate de către
profesori (inclusiv și de autori) la lecțiile de geografie, biologie, la orele de
dirigenție, în activitatea extracurriculară.
În activitatea didactică aplicăm tehnici foarte variate. Propunem
spre aplicare doar o parte dintre ele – acelea, care au fost experimentate
de către autori și s -au adeverit eficiente. În baza lor, pot fi elaborate și
alte modele – la diferite unități de conținut și discipline școlare.
Vă dorim succes!
Autorii
4 A R G U M E N T
Este bine cunoscut că educația ecologică și pentru protecția mediului (EE-PM)
începe în familie, continuă în perioada preșcolară, se desăvârșește în învăță mântul
preuniversitar, apoi continuă pe tot parcursul vieții. În prezent, dezechilibrul ecologic
la scară globală generează îngrijorarea omenirii și motivează necesitatea educației și
conștientizării ecologice în mod deosebit, absolut la toate nivelele.
Învăță mântul preuniversitar poate oferi elemente ale educației ecologice și
pentru protecția mediului prin diferite aspecte, atât la disciplinele obligatorii, cât și la
cele opționale. Rolul educației ecologice este enorm, pentru că ea contribuie la
formarea convingerilor, conștiinței și a comportamentului ecologic, ca rezultat – la
formarea unor competențe cu caracter ecologic, și în primul rând – soluționarea
problemelor de mediu de către elevi în viața lor cotidiană.
Tehnicile centrate pe activitatea profesorului și ale elevului, cele participative,
ale lucrului în grup – toate pot facilita formarea competențelor în mod eficient,
sensibili zând elevii față de problemele mediului. Ele pot marca pozitiv personalitatea
acestuia pentru viitor. Elevul format în acest sens este mult mai pregătit în
dezvoltarea competențelor pentru mediu [1].
Procesul educațional are drept scop dezvoltarea atitudinii pozitive a elevilor
față de problemele medului. Educația ecologică și pentru protecția mediului include
informații privind starea mediului, dezvoltarea responsabilității personale și civile a
elevilor, cunoașterea interdependenței tuturor formelor de viață pe Terra , dezvoltarea
unei gândiri pozitive ecologice și formarea unui comportament ecologic adecvat [30].
Principalele obiective ale dimensiunilor menționate o constituie :
menținerea și îmbunătățirea calității mediului;
prevenirea apariției și soluționarea problemelor de mediu;
conștientizarea diversității problemelor ecologice;
dezvoltarea respectului față de mediu;
analiza critică a problemelor de mediu la scară locală, globală;
dezvoltarea competenței de a lua decizii care să influențeze pozitiv raporturile
cu mediul [29].
În opinia academicianului Constantin Mihăilescu, elementele educației
ecologice pot fi sistematizate în două grupuri – înțelegere și aprofundare . Primul grup
include relația dintre om și mediul natural și este determinată de forțe naturale
(factorii endogeni și cei exogeni, inclusiv cosmici) și cele sociale (credințele religioase,
valorile etice și morale, politica, economia, nivelul de dezvoltare a științei și
tehnologiei etc.). Grupul al doilea include capacitatea de a folosi deprinderi raționale,
de a construi argumente bazate pe numeroase exemple și de a participa la discuții și
dezbateri publice. Practic, toate problemele ecologice apar ca rezultat al interacțiunii
nereușite a acestor două grupe mari de forțe. Pentru soluționarea corectă a
problemelor de protecție a mediului se impune o cooperare complexă și variată a
tuturor factorilor [20].
5 Procesul educațional, din perspectiva educației pentru mediu, include
următoarele aspecte :
conștientizarea „să ajuți oamenii să devină conștienți de faptul că sunt alegeri
pe care ei le pot face în calitate de consumatori, dar aceste alegeri pot avea
multiple implicații asupra mediului înconjurător ”;
cunoștințele „ajută la înțelegerea interrelațiilor din lumea vie, astfel încât
oamenii să înțeleagă cum interacționează cu mediul, ce probleme pot apărea,
precum și cum pot fi acestea rezolvate”;
atitudinile – „tendințe consistente de selectare preferențială a unor alternative
de răspuns în situații specifice, pornind de la valori sau caracteristici
personale stabile”;
aptitudinile – abilități , talente și aptitudini – cu caracter individual „eficiență și
competențe în efectuarea sau rezolvarea cu succes a unor sarcini sau activități
specifice”;
implicarea încurajează elevii să-și aplice cunoștințele dobândite, să participe
activ la luarea deciziilor, să-și susțină propria opinie. Acest proces poate duce
la schimbarea comportamentului individual și creșterea încrederii de sine [20].
Elevul, competent ecologic, urmează să posede un comportament și o cultură
ecologică, să poată să soluționeze și problemele mediului natural.1 Robert Dottrens
afirma că scopul educației ecologice, ca componentă a educației morale, trebuie să fie
pregătirea tinerilor pentru viața de mâine în spiritul respectului absolut pentru
valorile naturii, ale culturii naționale și universale și nu numai de a transmite
cunoștințe [34]. În acest context, relevante sunt cercetările realizate de către
J. Desinger, M. Monroe, W. Bluhm, T. Walk, G. Culen, G.T. Gardner, P.C. Stern.
Astfel, J. Designer, caracterizează comportamentul ecologic ca „un comportament
ferm, dar optimist, a unei gândiri pozitive, evitând accentuarea aspectelor
dezastruoase și o abordare lipsită de speranță în ceea ce privește efectele negative ale
activității omului asupra mediului.” [apud 36]. G.T. Gardner și P.C. Stern (2002)
analizează comportamentul ecologic ca produs al manifestării capacității de
autocontrol asupra conduitelor emoțional -expresive în planul trăirilor interioare .
Comportamentul ecologic reprezintă modul în care conștiința ecologică,
formată prin educație, determină acțiuni și atitudini etice fiecărui individ educat.
Conduita ecologică pleacă de la ideea transpunerii omului în situația părții vătămate.
„Privită din punct de vedere ecologic, lumea apare într-un ansamblu independent,
planeta fiind, de fapt, un simplu vehicul spațial în care pasagerii trebuie să
împărtă șească în egală măsură bunurile, fără a atribui naturii o valență pozitivă,
implementată în interiorul minții” [24].
În educația ecologică și pentru protecția mediului (EE-PM), în permanen ță
accentul trebuie pus pe metodele avansate ale pedagogiei moderne, care urmăresc
mai puțin însușirea de cunoștințe, ci interpretarea și utilizarea lor în situații
1 Știați că… Ideea ocrotirii naturii este sesizată încă din antichitate. În anul 242 î. e.n., în Asia, împăratul indian
Așoka a dispus pe bază de lege, protec ția peștilor, animalelor terestre și a pădurilor . El a înfiin țat „Abhaya -rana ",
teritorii omologate cu actualele rezerva ții [19].
Știați că… Pliniu cel Bătrân menționeaz ă în lucrarea sa „Naturalis historia " o lege care prevedea pedeapsa
capital ă pentru acela care ar fi omor ât o barză – pasăre ocrotit ă pentru că distrugerea șerpii venino și [19].
6 concrete, pentru ca omul să fie pregătit să facă față oricăror evenimente cu care
poate fi confruntat [16].
Subiectul enunțat are un scop formativ de pregătire a elevilor pentru a lua
decizii comportamentale adecva te privind protecția mediului, pentru a decide – în
cunoștinț ă de cauză și din propri e inițiativă – soluționarea multitudin ii de probleme
ecologice cu care se poate confrunta zilnic. Uneori, pot apărea conflicte între modelul
comportamental ecologic, teoretic, pe de o parte și cel real, concret, practicat [16].
Formarea unui comportament ecologic adecvat este și scopul școlii, când
profesorii dirijează activitatea educațională în scopul formării unui comportament
ecologic adecvat, în cadrul lecțiilor și a activităților extracurriculare.
V. Tufescu a menționat neces itatea ca fiecare tânăr cetățean să cunoască
realitatea ecologică și să țină seama de aceasta în activitatea sa, „întru cât natura
țării este o mare bogăție a întregului popor, nu numai a generației actuale, ci și a
celor viitoare” [31].
Cultura ecologică se bazează pe tabloul obiectiv al lumii, pe cel natural,
biosferic, cosmic, și pe cel subiectiv al lumii, pe tabloul lumii interne, spirituale a
omului [29].
În condițiile crizei ecologice mondiale, un rol important îi revine și conștiinței
ecologice , care trebuie să contribuie la formarea unei culturi ecologice a
personalității umane. Cultura ecologică presupune cunoașterea profundă a legităților
dezvoltării naturii și societății, a interdependenței omului cu mediul înconjurător,
conștientizarea necesității de a ocroti natura, a prognoza fenomenele ce au loc în
natură, a folosi cât mai rațional resursele naturale.
Între conștiința ecologică și cultura ecologică există o relație indisolubilă de
interdependență. Cultura ecologică reprezintă baza conștiinței ecologice a elevului.
Formarea și dezvoltarea culturii ecologice se poate realiza cu succes numai într-o
societate ecologică, care are ca obiectiv optimizarea și armonizarea interacțiunilor
dintre societate, om și natură. Cultura ecologică presupune spiritualitatea și
activitatea creatoare, responsabilă atât față de destinele societății, cât și ale naturii,
ale mediului. Formarea culturii ecologice a elevului ar fi imposibilă fără o reflecție
filosofică și o înțelegere a esenței și importanței științelor ecologice.2
Necesitatea unei educații ecologice și pentru protecția mediului a luat
amploare la începutul anilor ’70 ai secolului al XX-lea, ca rezultat al conștientizării
pericolelor ce amenință umanitatea și patrimoniul său natural. Conferința Națiunilor
Unite privind mediul înconjurător, organizată la Stockholm, în anul 1972, atrage
atenția asupra caracterului prioritar al problemelor ecologice. Scopul educației
ecologice este de a preveni deteriorarea mediului. Astfel, omul trebuie să acționeze
conștient pentru menținerea și îmbunătățirea permanentă a calității acestuia și a fi
competent în soluțion area probleme lor de mediu. Actualmente societatea umană se
confruntă cu o serie de probleme: limitarea rezervelor și resurselor naturale,
degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii globale etc. Acest ea, pe parcurs ,
au devenit probleme grave pentru umanitate. De aceea vital este să dezvoltăm
educația ecologică și pentru protecția mediului în învăță mântul actual [11].
2 Știați că… În secolul al XIV-lea a fost emis ă în Anglia prima lege împotriva poluării de către regele Eduard al
II-lea, care interzicea folosirea cărbunelui la încălzitul locuin țelor din Londra . … În secolul al XVI-lea, Sigismund
al III -lea, a declarat teritoriile de pe cuprinsul Poloniei în care mai trăia bourul, zone protejate [19].
7 EE-PM, în practica internațională , se realizează în mod diferit. Doar pri ntr-un
parteneriat global pentru o dezvoltare durabilă vom percepe cum este particularizată
educația ecologică și pentru protecția mediului în diverse țări, cu un nivel diferit de
dezvoltare, cum putem forma la elevi un comportament adecvat ecologic.
După anul 1970, în Europa au început să se introdu că, în programele școlare,
informații cu caracter ecologic . De exemplu, în Marea Britanie – „noua geografie” și
elemente ale mediului; în Germania – educația ecologică și pentru protecția mediului
se face la toate treptele de învăță mânt; în Federația Rusă – se promovează educația
ecologică și pentru protecția mediului pentru menținerea unui comportament adecvat
al tuturor locuitorilor țării; în România – educația de mediu este o materie opțională;
în Statele Unite ale Americii s-a adoptat Legea Educației Ecologice, prin care se
încurajează programele privind educația ecologică și pentru protecția mediului prin
mai multe discipline de studiu privind mediul și echilibrul ecologic; în Franța, educația
se realizează prin geografie, istorie, educație cetățenească; în Japonia educația
ecologică a devenit o politică națională, fiind introdusă la toate treptele de învăță mânt;
în Venezuela, educația ecologică este integrată în dezvoltarea școlii; în Columbia, EE-
PM constituie un tot întreg cu aspectele economice și social -politice; în Vietnam și
China, un accent deosebit se pune pe cunoaștere și protejarea mediului [2].3
În Republica Moldova, în scopul formării unui comportament ecologic adecvat,
prin curriculum se aplică aceste intenții , la disciplinele școlare obligatorii, la
dirigenție și la orele opționale: Educa ția ecologică , Surse de energie regenerabilă ,
Omul și mediul ambiant , Protecția mediului înconjurător . Astfel , EE-PM, fiind și o
orientare a Noilor Educații, trebuie să fie realizată la toate treptele educației, în toate
sistemele educaționale. Odată cu constituirea educației ecologice și pentru protecția
mediului, se conturează un șir numeros de concepte pedagogice noi, precum: cultură
ecologică, conștiință ecologică, atitudini ecologice, conduită și comportament ecologic.
Competența formării unui comportament ecologic adecvat și a soluționării de
către elev a problemelor de mediu este una integratoare și specifică disciplinei
Geografi e, dar și altor discipline școlare. Dezvoltarea competenței de soluționare a
problemelor de mediu în învăță mântul preuniversitar se poate realiza printr -o varietate
de activități educaționale. Elevii, sub îndrumarea profesorului, însușesc cunoștințe, își
formează priceperi, deprinderi, își dezvoltă aptitudini și atitudini , devin deci
competenți din punct de vedere ecologic . Realizarea acestor acțiuni este asigurată de
diferite strategii privind organizarea predării –învățării, folosind materiale didactice,
aplicații de teren, mijloace audio -vizuale. Metodele și tehnicile ce pot fi folosite în
educația ecologică și pentru protecția mediului trebuie să fie adaptate în funcție de
particularitățile de vârstă ale elevilor. În scopul EE-PP pot fi aplicate tehnici variate,
atât tradiționale , cât și complementare. Important este ca ele să fie aplicate corect și
la momentul potrivit.
3 Știați că… Emil Racoviță înființează în 1920, la Cluj, primul Institut de speologie din lume, întemeiază asociația de
turism „Frăția munteană", care avea printre scopuri „să apere munții și pădurile de devastări", prevăzând în statut
și o secțiune a parcurilor și rezervațiilor naturale [19].
Știați că … Orânduiala de pădure”, pentru Bucovina, primul Cod silvic românesc, tipărit în anul 1786, în limbile
română și germană includea norme de întreținere și tăiere a pădurii; nu era voie să se taie, „decât atâția arbori cât
puteau să se refacă…”; se interzicea arderea focurilor, doborârea frunzei pentru animale, ruperea cojii sau greblat ul
mușchiului de pe copaci, pășunatul oilor și caprelor [19].
8 M E T O D O L O G I I E F I C I E N T E
Tehnica Conversația euristică , în care predomi nă comunicarea orală inițiată
de profesor, e orientată special pentru activitatea operațiilor logice ale gândirii elevului,
necesare în procesul de descoperire și de valorificare a cunoștințelor și a capacităților
proiectate conform obiectivelor instituționalizate la nivelul curriculumului școlar [5].
Întrebăr i aplicate în timpul conversați ei euristic e pe parcursul studierii unităților
de conținut privind protecția mediului în diferite clase (Tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1. Modele de întrebări pentru conversația euristică [21]
Tipuri Exemple
Frontal e Profesorul: De ce se produc ploile acide?
Direct e Profesorul: Elena, ce te face să susții că degradarea solurilor în
Republica Moldova influențează puternic economia țării?
Inversat e Elevul: Ce efecte negative pentru natură are construcția lacului de
acumulare Costești -Stânca?
Profesorul: Dar tu ce părere ai referitor la această problemă?
De releu /
de completare Traian: Nu credeți că construcția unei centrale hidroelectrice
distruge mediul?
Profesorul: Traian a pus o problemă extrem de actuală. Ce părere
aveți voi despre aceasta?
De revenire Profesorul: Bogdan și-a exprimat anterior opinia că și activitatea
omului influențează asupra peisajelor naturale. Voi cum
considerați, peisajele naturale pot fi influențate de activitatea
economică?
Imperativ e Profesorul: Vă rog, rezumați părerea voastră despre importanța
mediului în Republica Moldova.
Profesorul: Analizați următorul caz: de pe un versant plantat cu
nucari, s-au tăiat copacii pe mari suprafețe. Rezumați ce schimbări
se pot produce pe acest versant. Care este rolul terasării acestui
versant? De ce este nevoie de drenarea versantului?
Profesorul: Vă rog, rezumați opinia voastră referitoare la
necesitatea soluționării problemei influenței transporturilor asupra
sănătății oamenilor. Analizați următorul caz: poluarea acustică
influențează negativ asupra sistemului nervos și a celui cardio –
vascular al omului. Explicați, cum poate fi prevenită agravarea
poluării acustice într-un oraș mare.
De controversă Profesorul: Și totuși, este adevărat sau nu că valorificarea
rațională a resurselor naturale ar fi o măsură de păstrare și
ameliorare a calității mediului în țara noastră? Doar știm că orice
implicare a omului în natură duce la modificarea mediului natural!
Tehnica REQUIEST [30] constă în lectura unui text științific, ce se poate
combina cu alte tehnici de muncă intelectuală. RQ este oportun pentru realizarea
sensului. Participă un număr par de elevi, în funcție de volumul textului, timp de 15-30
de minute. Pentru realizare, profesorul pregătește un text științific, clar delimitat în
alineate aproximativ egale ca volum . Se formează perechi , elevii vor lucra împreună pe
parcursul activității.
9 Se explică tehnica RQ: grupați câte doi, elevii citesc textul și se opresc după fiecare
alineat, pentru ca unul dintre parteneri să răspundă la întrebările celuilalt. Procedura se
repetă după fiecare alineat, inver sându-se rolurile. La sfârșitul activității, profesorul
poate să analizeze demersul, rugându-i pe elevi să enunțe cele mai interesante sau cele
mai dificile întrebări. Se poate proceda la fel și cu răspunsurile , fapt ce va spori gradul de
responsabilitate în realizarea sarcinii și va reclama depășirea stereotipurilor, renunțarea
la clișee. Există o varietate mare de texte în acest scop.
De exemplu , primul alineat:
„Pădurea reprezintă „plămânii planetei”. Astfel, 1 km² de pădure ecuatorială
„produce” zilnic 11 tone de oxigen – de 10 ori mai mult decât aceeași întindere de preerie și
de 20 de ori mai mult decât o suprafață similară de ocean . Pădurea consumă dioxid de
carbon. 2/3 din oxigenul planetei, consumat de lumea vie, de industrie sau autovehicule,
este furnizat atmosferei de către arbori și arbuști. Un fag matur produce 1,7 kg oxigen în
fiecare oră și prelucrează 2,35 kg de CO 2 emanat din țevile de eșapament ale mașinilor.
Astfel se purifică 4 800 m³ de aer/oră, asigu rându-se nevoile zilnice de oxigen a 64 de
oameni. Cantitatea de oxigen produsă de un stejar în timpul vieții este suficientă pentru un
om timp de 20 de ani.”
Model de întrebare pentru primul alineat: De ce pădurile ecuatoriale pot fi
numite „fabrici de oxigen”?
Alineatul al doilea:
„Pădurea este un factor de menținere a echilibrului ecologic: stabilizează clima
locală și conservează calitatea solului. Distru gând pădurile, omul a deschis calea aridității
și secetei, favorizând răspândirea deșerturilor pe vaste întinderi din Africa, Orientul
Apropiat și alte părți ale globului. Defrișările excesive au dus la eroziunea solului. Ciclonii,
incendiile forestiere, bolile plantelor, alunecările de teren și alți factori naturali au, în
prezent, o influen ță minimă în comparație cu defrișările.”
Model de întrebare pentru al doilea alineat: În ce constă rolul pădurii ca factor
de menținere a echilibrului ecologic?
Dacă tehnica se aplică pentru prima dată sau textul este de un grad sporit de
dificultate, e posibil ca elevii să citească individual alineatul și apoi, cu cărțile închise , să
adreseze întrebări profesorului. În acest caz, după lectura alineatului al doilea,
profesorul adresează întrebări elevilor. În situația , când elevul interogat nu va putea da
un răspuns suficient de clar, profesorul poate propune una dintre soluții : se vor discuta
la sfârșit toate întrebările neelucidate; urmează să răspundă chiar cel care întreabă; se
revine la text și partenerii găsesc împreună soluția.
Tehnica Cubul [30]. În cazul aplicării acestei tehnici subiectul este studiat și
prezentat din mai multe perspective. Se realizează prin următoarele etape de lucru: se
anunță tema pusă în discuție , elevii împărțindu -se în șase grupuri; se prezintă un cub
din carton cu fațete diferit colorate și cu inscripțiile: Descrie, Compară, Asociază,
Analizează, Aplică, Argumentează . Se atribuie rolurile membrilor fiecărui grup:
cititorul – rostogolește cubul și anunță grupului cerința înscrisă pe fața de deasupra;
ascultătorul activ/ cercetașul – repetă sarcina, o reformulează pentru a fi înțeleasă de
fiecare membru, adresează întrebări profesorului ; interogatorul – solicită idei legate de
modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului; rezumatorul va fi raportorul
grupului – va trage concluziile, le va nota și le va comunica întregii clase. Elevii lucrează
în grupuri (unii la tablă, alții – în caiete, alții – pe foi). Fiecare „raportor” prezintă modul
10 în care grupurile concrete au rezolvat cerința. În continuare se fac explicații, completări
de către profesor, căruia îi aparține rolul de ”consultant”, ”participant”, ”observator”.
De exemplu, în clasa a 8-a, la studierea unității de conținut „Problemele de
mediu”, pot fi abordate următoarele situații de învățare (Tabelul nr. 2).4
Tabelul nr. 2. Model de aplicare a Tehnicii „Cubul ”
Latura cubului Acțiunea elevului
DESCRIEȚI Descrieți principalele cauze care au provocat problemele de mediu
în Republica Moldova, studiind fragmentul respectiv de text (se
indică alineatul și pagina).
COMPARAȚI Comparați diferite modalități de valorificare a mediului în țara
noastră, studiind fragmentul respectiv de text (se indică alineatul și
pagina).
ASOCIAȚI Asociați problemele de mediu cu vulnerabilitatea/valorificarea
componentelor naturii din localitatea voastră.
ANALIZAȚI Analizați relațiile dintre componentele naturii în cazul valorificării
raționale/ iraționale a acestora , studiind imaginile alăturate (se
prezintă imagini pentru fiecare caz).
APLICAȚI Aplicați modalități de soluționare a unei probleme a mediului
natural din localitatea voastră.
ARGUMENTAȚI Argumentați necesitatea soluționării problemelor mediului natural
din Republica Moldova, analizând fragmentul respectiv de text.
Tehnica Pălăriile „gânditoare ” [23]. Aceasta este o tehnică interactivă de
stimulare a creativității participanților care se bazează pe interpretarea de roluri în
funcție de culoarea pălăriei alese. Sunt 6 pălării gânditoare , fiecare având câte o culoare:
alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Membrii grupului își aleg câte o pălărie de o
anumită culoare și interpret ează rolul, conform caracteristicilor fiecărei culori.
Elevii primesc cele 6 pălării „gânditoare” și un fragment de text, pe marginea
căruia se va desfășura discuția. Pălăria poate fi purtată individual – și atunci elevul
respectiv își îndeplinește rolul – sau mai mulți elevi pot răspunde sub aceeași pălărie. În
acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării „gânditoare” cooperează în
asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași
culoare, fiind conștienți de faptul ce semnifică fiecare culoare. Această tehnică este
deosebit de eficientă la studierea unității de conținut „Protecția mediului” (Tabelul nr. 3).
Tabelul nr. 3. Model de aplicare a tehnicii Pălăriile „gânditoare”
Semnificația pălăriei Acțiunea elevului
Albă – informații, fapte. Identificați principalele probleme de
poluare a mediului din Republica Moldova,
anali zând fragmentul de text.
Roșie – emoții, sentimente, intuiție. Precizați ce simți ți în legătură cu situația
ecologică a apei în localitatea noastră: ce
vă place, ce vă displace ?
4 Știați că… În Europa, prima rezervație naturală a fost creată în Franța, unde Napoleon al III -lea, la insistențele
pictorilor de la Școala de la Barbizon declară, la 14 august 1861, printr -un edict, pădurea Fontaneibleu rezervație
naturală [19].
11 Neagră – evidențierea greșelilor, a
punctelor slabe, a pericolelor și riscurilor. Identificați punctele slabe ale problemelor
de poluare a mediului. De ce ar trebui să
acceptăm aceste situații?
Galbenă – o abordare constructivă,
pozitivă, evidențierea avantajelor, a
opiniilor și a posibilităților de concretizare
a ideilor. Stabiliți punctele forte ale ideilor propuse,
precizați avantajele utilizării acestui mod
de soluționare .
Verde – generarea de idei noi, identificarea
de alternative, flexibilitate și mobilitate. Proiectați cât mai multe căi alternative de
soluționare a problemelor identificate.
Albastră – monitorizarea, definirea clară a
problemei, realizarea privirii de ansamblu,
deducerea concluziei. Planificați etapele care trebuie parcurse în
soluționarea problemelor. Formulați câteva
concluzii.
Un exemplu de aplicare a tehnicii Pălăriile „gânditoare” pentru studierea unității
de conținut „Tipurile de medii” e prezentat în tabelul ce urmează .
Tabelul nr. 4. Model de aplicare a tehnicii Pălăriile „gânditoare”
Pălăria Sarcina de învățare
Albă Identificați trei cauze ale dispariției unor specii de animale din
pădurile ecuatoriale, studiind fragmentul de text.
Roșie Precizați, ce simți ți în legătură cu dispariția diferitor specii de plante
cu lemn prețios din pădurile ecuatoriale. Relatați, ce vă place și ce vă
displace.
Neagră Explicați principalele cauze ale răspândirii braconajului în Africa.
Galbenă Explicați, de ce este nevoie ca populația băștinașă africană să știe
despre dispariția speciilor de plante și animale.
Verde Proiectați, cum poate fi utilizată materia primă alternativă
neanimalieră pentru necesitățile umane.
Albastră Propuneți cel puțin două măsuri de soluționare a problemei
distrugerii lumii organice, studiind fragmentul de text/ imaginile.
Tehnica Proiectul [5] are un caracter interdisciplinar, prin care elevii au
posibilitatea să-și dezvolte creativitatea și personalitatea. În realizarea unui proiect
tematic se parcurg trei etape. La prima etapă se alege subiectul investigat și se planifică
demers ul didactic necesar pentru realizarea proiectului; se stabilesc obiectivele, se
analizează resursele materiale, umane, se aleg strategiile didactice în vederea derulării cu
succes a proiectului. În etapa a doua se realizează activitatea practică, documentarea și
investigarea: elevii fac cercetări, înregistrează fapte și date, explorează, filmează, discută
și chiar dramatizează aspecte legate de noile achiziții. Etapa a treia: se prezintă
informațiile acumulate de către elevi.
De exemplu, informațiile privind protecția aerului. Astfel, în cadrul proiectului
„Protecția aerului în Republica Moldova” s-au studiat următoarele aspecte: sursele de
poluare a aerului în Republica Moldova (au fost realizate scheme, colectate date
statistice); determinarea cantității de praf în aer în toate sectoarele orașului Chișinău
(elevii au efectuat observări directe, au analizat, sintetiz at și evaluat datele obținute).
S-au formulat concluzii despre starea aerului în orașul Chișinău (au creat două filme:
Prima problemă ecologică a capital ei noastre , Măsurile de ameliorare a calității aerului în
orașul Chișinău etc).
12 Menționăm necesitatea elaborării unor criterii de evaluare a proiectelor
ecologice , cu care elevii se familiarizează înainte de începerea lucrului. Astfel, vor fi
luate în considerare următoarele aspecte:
nivelul teoretic al dezvoltării subiectului ;
importanța subiectului pentru soluționarea problemelor de mediu ;
tratarea subiectului din diferite puncte de vedere ;
căile propuse pentru soluționarea problemei de mediu ;
calitatea materialelor acumulate și designul acestora etc.
Tehnica Brainstorming (asaltul de idei) [5] este o tehnică interactivă de
dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuțiile purtate dintre mai mulți participanți,
discuții în cadrul cărora fiecare vine cu numeroase sugestii. În rezultat, se alege cea mai
bună soluție. Calea de obținere a acestei soluții este de a stimul a creativit atea în cadrul
grupului, într-o atmosferă lipsită de critică. Această tehnică surprinde două momente:
producerea ideilor și evaluarea acestora. Brainstormingul reprezintă generarea ideilor
într-un interval scurt de timp.
Tehnica se realizează în câteva etape.
Prima etapă : constituirea grupului, amenajarea spațiului, echipamentelor.
Brainstormingul poate fi realizat și frontal – cu toți elevii odată.
A doua etapă : enunțarea problemei, reformularea ei („Cum să facem să…”),
luându -se în considerare și opinia moderatorului; alegerea unei formul e esențiale;
„încălzirea” – exersarea (în găsirea utilizărilor unui obiect, de exemplu);
brainstormingul propriu -zis; expunerea noilor idei după finaliza rea tehnicii .
Etapa a treia: stabilirea listei definitive a soluțiilor; analiza listei de către patru –
cinci „specialiști” (sau chiar de către membrii grupului); organizarea și altor
evaluări ale soluțiilor propuse; posibilitatea organizării brainstormingului invers:
Se pune întrebarea: „În câte moduri poate eșua această soluție?”.
De exemplu, la studierea unității de conținut „Degradarea mediului aerian”, în
clasa a 12-a, s-a aplicat asaltul de idei în scris: elevii urmau să propună idei cum ar
putea fi protejat aerul în municipiul Chișinău. Timpul rezervat: 10 minute pentru scris,
7 minute pentru analiză și comentarii. Elevii s-au așezat în jurul mesei, având în față
câte o foaie. Pe masă era o foaie în plus. Participanții au scris pe foaia personală câte o
idee privind problema discutată. Elevul care a terminat primul de scris, a pus foaia sa pe
masă, a luat foaia curată pe care a notat o altă idee. Al doilea elev, care a terminat de
scris, a luat foaia primului elev și a dezvoltat ideea deja notată ș.a.m.d..5
Aplicarea continuă până când expiră timpul. Această tehnică se poate realiza și
fără circulația foilor: în acest caz, fiecare elev își dezvoltă ideea proprie, exami nând-o
multilateral, după care o prezintă colegilor . După expirarea timpului, s-au analizat toate
ideile: elevii și-au luat foile, foaia rămasă a fost analizată de profesor. Fiecare participant
și-a exprimat opinia cu referire la sugestiile ce au urmat. Elevii au realizat prezent ările,
ideile aprobate în urma discuției fiind scrise pe tablă.
5 Știați că… Colectar ea sau nimicirea plantelor, capturarea sau nimicirea animalelor incluse în Cartea Roșie a
Republicii Moldova și în anexele la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe
cale de dispariție, precum și comiterea altor ac țiuni sau inacțiuni ce pot cauza reducerea numărului acestor plante și
animale sau dispariția lor se sancționează cu amendă de la 50 până la 100 de unități convenționale [34].
13
Tehnica Hârtia de un minut (o variantă a asaltului de idei [4] determină
elevii să-și concentreze atenția pentru a răspunde la o întrebare sau pentru a evoca
cuno ștințe învățate anterior.
De exemplu, unitatea de conținut „Hidrosfera. Circuitul apei în natură”. La etapa
de evocare profesorul comunică sarcina de lucru: „Prezent ați cât mai multe exemple, care
reflectă rolul circuitului apei în natură”. Timp de un minut, amintindu -și din cele
studiate, elevii înscriu răspunsurile în caiete. Menționăm doar câteva dintre răspunsurile
elevilor : îmbogă țirea atmosferei cu vapori de apă, asigurarea formării norilor și a căderii
precipita țiilor atmosferice, transportarea energiei dintre uscat și ocean, completarea
rezervel or de apă dulce în râuri, lacuri și ape subterane, menținerea vieții pe Pământ etc.
Astfel, elevii caută un răspuns succint la o întrebare, conținutul căreia se
regăse ște în materialul studiat anterior și care este important, deoarece ține de problema
abordată în continuare. Elevii sunt motiva ți prin faptul că ideile proprii vor fi comparate
cu cele ale colegilor.
Tehnica Eseul de cinci minute [26] este o modalitate eficientă la etapa de
reflecție, pentru a-i ajuta pe elevi să-și adune ideile ce țin de subiectul studiat și pentru
a-i oferi profesorului o imagine mai amplă despre ceea ce s-a întâmplat, în plan
intelectual, la lecție. Elevilor li se cer două aspecte: să scrie un lucru pe care l-au învățat
la lecția respectivă și să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătur ă cu aceasta.
De exemplu, la studierea unității de conținut „Energetica Republicii Moldova”. La
prima etapă profesorul comun ică sarcina de lucru : „Scrieți, în cinci minute, un text,
în care să indicați :
a) impactul centralelor electrice asupra mediului;
b) o întrebare pe care o mai aveți, legată de acest subiect și la care doriți un răspuns;
c) o sugestie cu privire la activitatea de astăzi”.
Urmează activitatea individuală de elaborare a textului propriu -zis. Profesorul poate
folosi eseurile ca punct de plecare în proiectarea următoarei activități didactice sau ca
modalitate de identificare a dificultăților întâmpinate de elevi în studierea subiectului.
Controversa academică [30] este o tehnică de acumulare a argumentelor și
dezbatere, este o activitate de învățare prin cooperare. Ea dezvoltă abilitățile de
comunicare orală și scrisă, de structurare a unui discurs, de prezentare a propriei
poziții. 6
Poate fi aplicată la etapa de realizare a eseului la lecția „Despăduririle” în clasa
12-a (și la alte subiecte și clase). Tehnica se realizează în câteva etape. La prima etapă,
elevii lucrează în grupuri a câte patru, doi elevi, în mod obligatoriu, sunt pro și doi –
contra, răspun zând la întrebarea: Cum considerați, este corect să se defrișeze pădurile ?
La etapa a doua, perechile se despart și unul dintre elevi, cel cu pro, discută cu cel
contra (timp de 3 minute). Perechile se reiau, compară noile argumente și întocmesc o
listă completă. La a treia etapă, fiecare grup își prezintă opinia, apoi dezbat argumentele
fiecărui grup. În final, fiecare parte face declarații asupra propriei opinii.
6 Știați că… În Republica Moldova poluarea mediului (aerului atmosferic, a bazin elor acvatice de suprafață și
subterane, a terenurilor) cu deșeuri industriale, de construcție sau menajere, cu ape menajere, cu emisii de poluanți
ce au cauzat prejudicii se sancționează cu amendă de la 40 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei fizice,
cu amendă de la 350 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele
cazuri, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an [34].
14
Tehnica RAFT (Rol-Auditoriu -Formă -Temă ) are ca punct de plecare o
întâmplare reală, povestită de profesor sau citită . După familiarizarea cu conținutul
textului elevii se identifică cu un anumit personaj și îndeplinesc următoarele etape [27]:
– ROL: elevii interpretează personajul cu care s-au identificat.
– AUDITORIU: elevii, care s-au identificat cu același personaj, își aleg un auditoriu,
format din elevii, care și-au ales un alt personaj, căruia îi vor adresa un mesaj
scris prin care solicită ceva.
– FORMĂ: mesajul adresat auditoriului trebuie să aibă o anumită formă: cerere,
scrisoare, notă etc.
– TEMĂ: mesajul adresat auditoriului trebuie să aibă o anumită temă și un conținut
adecvat temei alese. După realizarea activității elevii își pot schimba rolurile,
realizând din nou activitatea, dar cu alte sarcini de rezolvat.
Tehnica este utilă pentru că învață elevii să solicite ceva în scris sau să informeze
pe cineva despre un fapt real. Pentru reușita activității, personajele și problemele pot fi
reale, fiind identificate de către elevi în mediul în care locuiesc. Elevii învață să observe și
să analizeze ceea ce se întâmplă în jurul lor, să facă judecăți de valoare, să caute soluții
și să ia atitudine într-un mod politicos și formal. Această tehnică se realizează în câteva
etape.
De exemplu, la studierea unității de conținut „Vegeta ția de pădure a Republicii
Moldova” , clasa a 8-a. La prima etapă, se comunică sarcina de lucru. Profesorul prezintă
oral elevilor un eveniment /o întâm plare sau se oferă un text pe care să-l citească:
„În prezent pădurile din Republica Moldova sunt puternic afectate de aridizarea
climei, dar și de activitatea umană. În localitatea natală suprafa ța pădurilor se micșorează
în fiecare an, având și consecin țe evidente. De aceea, se impun măsuri adecvate privind
extinderea terenurilor împădurite, valorificarea cât mai rațională și protec ția judicioasă a
acestora. La implementarea lor e necesar să se încadreze întreaga comunitate ”.
La etapa a doua se realizează o activitate frontală. Se identifică momentele -cheie:
problema vizată;
cauzele apari ției problemei;
consecin țele;
personajele implicate în prezentare;
rolul elevilor în soluționarea problemei.
La a treia etapă, se efectuează activitatea individuală/în perechi/în grupuri: elevii
își asumă un anumit rol (profesor, jurnalist, student etc.). Timp de șapte-zece minute,
elevii alcătuiesc o scrisoare deschisă adresată unor persoane concrete:
primarului/comunită ții locale/colegilor etc. Prin această scrisoare elevii sugerează
diferite căi de soluționare a problemei abordate, argumen tând cu exemple concrete
impactul defrișărilor asupra naturii și activită ții umane din localitate. La etapa a patra se
face activitatea frontală. Fiecare elev /pereche /grup citește scrisoarea în fața elevilor . La
realizare a temelor pentru acasă, elevii își pot asuma alte roluri și vor efectua, respectiv,
alte sarcini. În funcție de auditoriul căruia îi este adresat mesajul, acesta va avea o
anumită formă (scrisoare deschisă, articol publicitar etc.). Mesajul scris se referă la o
anumită problemă de mediu și are un conținut adecvat.
Un alt exemplu: la biologie, în clasa a 9-a, la studierea unității de conținut
„Problema deșeurilor menajere” : La prima etapă profesorul le prezintă elevilor un text pe
care să-l citească:
„În localitatea noastră trăiesc peste 1000 de locuitori. În sat se produc mari cantități
de deșeuri menajere care, dese ori nu ajung la groapa de gunoi din apropierea satului, dar
sunt aruncate la întâmplare. Există un proiect pentru construirea unor platforme de
15 colectare separată a gunoiului menajer. Aceasta ar putea soluționa problema gunoaielor,
dar pentru a se realiza, comunitatea trebuie informată, argumen tând cu exemple concrete
(în Germania, de exemplu, deșeurile menajere se colectează în containere în funcție de
sortimente etc.)”.
La etapa a doua se identifică personajele și momentele principale: Care este
numele personajelor implicate? Care este problema abordată? Care este impactul
gunoiului asupra mediului și a comunită ții? Care ar putea fi soluția? Care este rolul
nostru și a fiecăruia în parte? La etapa a treia, în cadrul activită ții individuale/în
perechi/în grupuri, fiecare își asumă un anumit rol (profesor, medic, primar, consilier,
elev etc.) și, timp de 7-10 minute, alcătuiește o adresare către locuitorii satului, prin care
le sugerează cum anume să fie colectate deșeurile menajere pe sortimente , argumen tând
pentru ce este mai economică și ecologică această soluție. La etapa a patra fiecare elev/
pereche/ grup citește scrisoarea în fața auditoriului.
Tehnica Schimbă perechea [23]. Elevii sunt împărți ți în două grupe egale,
aranjate în două cercuri concentrice, față în față, perechi. Profesorul adresează o
întrebare sau indică o sarcină de lucru în perechi. Fiecare pereche discută și apoi își
comunică ideile. După realizarea sarcinii, elevii din cercul exterior se mișcă, cu câte un
loc, în sensul acelor de ceasornic. Se produce schimbarea locului și se trece la realizarea
sarcinii următoare, creându -se o nouă pereche. Lucrul continuă până când se ajunge la
partenerii inițiali sau se termină toate sarcinile.
Această tehnică este eficientă la studierea multor unități de conținut, îndeosebi la
subiectele ce țin de interacțiunea componentelor naturii, măsurile de protecție a
mediului, influența poluării mediului asupra sănătății omului, problemele globale ale
omenirii etc. De exemplu, elevii vor lucra asupra sarcini lor didactice de tipul:
Sub protecția zăpezii plantele se odihnesc și așteaptă
venirea primăverii… Descrieți, ce importanță are stratul
de zăpadă pentru plante (dar și animalele care pot să
trăiască aici). Cum considerați, cu ce ați putea voi să
ajutați aceste vietăți?
Analizând imaginea alăturată, gândiți -vă, în ce condiții
climatice, în opinia voastră, trăiește această broscuță.
Oare cum ar fi viața ei dacă activitatea omului ar
continua în direcția încălzirii extreme a climei? Ce ați
face voi, dacă ați putea, pentru ca viața acestei broscuțe
să fie mai ușoară (dacă vreți să faceți, desigur)?
Analizați partic ularitățile fizice ale reprezentanților din
Africa și din America de Sud din imaginile alăturate.
Gândiț i-vă, cum este viața lor? Ce ați vrea să le povestiți
despre voi?
Analizând imaginile, gândiți -vă și exprimați -vă opinia:
cum supraviețuiesc aceste organisme în mediul său? Ce
ați putea învăța voi de la aceste organisme? De ce este
bine să studiem sistematic natura care ne înconjoară?
16
Tehnica Frisco [23] are la bază interpretarea din partea participanților a unui
rol specific, abordând o problemă din mai multe perspective. Membrii grupului vor trebui
să joace, fiecare, pe rând, un rol: Conservatoristul, Exuberantul, Pesimistul și
Optimistul. Această tehnică se realizează în câteva etape: sesizarea unei situații –
problemă pentru analiză.
De exemplu, căile de soluționare a problemei energetice în Republica Moldova sau
consecințele construcției unei hidroelectrocentrale asupra mediului. Urmează dezbaterea
colectivă a subiectului: Conservatoristul apreciază avantajele soluțiilor vechi pentru
asigurarea cu energie, pronun țându-se pentru menținerea lor, fără a exclude însă
posibilitatea unor eventuale îmbunătățiri. Exuberantul privește către viitor și emite idei
aparent imposibil de aplicat în practică, stimu lându-i și pe ceilalți participanți să
privească lucrurile pozitiv, propu nând căi îndrăznețe de soluționare a problemei.
Optimistul susține participanții să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă
și realizabilă. El susține exuberantul, stimu lând participanții să gândească pozitiv. În
final, se trag concluzii și se sistematizează ideile discutate. Pesimistul , însă, nu are o
părere bună despre ce se discută, cenzu rând ideile și soluțiile inițiale propuse. El relevă
aspectele negative ale oricăror îmbunătățiri, precum influența asupra mediului natural,
a sănătății omului etc. În cazul discuției asupra consecințelor construcției unei
hidroelectrocentrale asupra mediului natural, Pesimistul , de exemplu, va menționa
următoarele aspecte:
modificarea regimului precipitațiilor atmosferice, care provoacă dereglări ale
climei, florei și faunei din zonă (dispariția unor specii de plante și de animale);
nivelurile ridicate de carbon (modificări climatice); dezechilibrarea peisajului
natural (datorită instalării liniilor de curent electric, construirii drumurilor spre
baraj);
creșterea în zonele limitrofe a nivelului apelor freatice; dereglarea proprietă ților
fizice și chimice naturale ale apei (dăunătoare pentru flora și fauna acvatică), din
cauza temperaturilor, unor substan țe ce depășesc norma admisibilă mai ridicată
în preajma hidrocentralei, decât în celelalte regiuni;
afectarea peștilor (dependența de nivelul apei, de viteza de curgere a ei, de
vegeta ția subacvatic ă protectoare);
reducerea sau dispari ția unor specii de pești din cauza barajului artificial care
serve ște ca obstacol în migrare pentru depunerea icrelor și revenirea la arealul de
răspândire;
scăderea fertilită ții solului (barajul serve ște ca obstacol în transportarea
materialului aluvial de către apa râurilor, astfel solul fertil se depozitează la fundul
bazinului acvatic până la baraj, provo când înnămolirea , iar terenurile cândva
inundate și bogate în substan țe minerale naturale degradează etc.
Tehnica Frisco se încheie cu totalizarea ideilor discutate.
Tehnica Turul galeriei [30] se bazează pe o activitate în grupuri a câte trei-
patru elevi. Fiecare grup lucrează la un anumit subiect: la unul comun pentru toți ori cu
subconținuturi diferite dintr-un conținut principal. Elevii discută asupra sarcinii sale în
grup. Un secretar notează rezultatele pe o coală de hârtie cu markere de diferite culori.
Șeful grupului prezintă în fața clasei afișul și răspunde la întrebările colegilor. Afișele se
expun pe pereți, iar pe fiecare afiș (ori lângă el) se lipește câte o foaie curată . Grupurile ,
pe rând, fac un tur, studiind fiecare afiș. Pe foile curate elevii din fiecare grup, își notează
comentariile, sugestiile, neclaritățile și întrebările . În continuare, fiecare grup citește
17 comentariile făcute de colegii din celelalte grupuri și răspunde la întrebările de pe foi. În
final, fiecare grup reexaminează propriile afișe în comparație cu celelalte. Important este
ca sarcina / sarcinile de rezolvat să nu fie voluminoase și foarte dificile . Mult mai eficient
este când, în cazul aplicării diferitor tehnici de lucru în grup, sarcinile de lucru să fie
simple și clare. Astfel, se reușește de realizat toate etapele de lucru, iar subiectul analizat
este însușit mai complet.
Turul galeriei poate fi aplicat ă la studierea unui șir de sarcini didactice foarte
variate. Este eficient în cazul celor care cer dezbaterea unui subiect, luând în considerare
experiențele și cunoștințele elevului însușite anterior . La fel se procedează și la studierea
unui fragment de text, la analiza unei imagini, hărți, scheme , diagrame etc. De exemplu:
Clasa a 6-a: Studiind fragmentul de text (se indică concret – care și de unde –
poate fi din manual sau din alte surse), deduceți, ce probleme de mediu apar în
Africa, dacă oamenii vor continua defrișarea pădurilor ecuatoriale.
Clasa a 7-a: Demonstrați, prin câte un exemplu concret, influența condițiilor
climatice asupra vieții și activității omului într-o zonă climatică din Eurasia (ori
America de Nord), anali zând harta climatică/ climograma/ imagini etc.
Clasa a 8-a: Stabiliți, ce modificări se pot produce, în viitorul apropiat, cu apele
subterane (ori alt component concret al naturii, în cazul studierii concomitente în
grupuri a diferitor sarcini) pe versantul acum împădurit din localitatea noastră,
dacă acolo va continua amenajarea construcțiilor în ritmul pe care noi îl observăm
în prezent. (Elevii vor primi date statistice concrete – pe care le pot lua din primării
sau fotografii, alte imagini care demonstrează situația pusă în discuție).
Clasa a 12-a: Discutați, care ar fi pericolele influenței substanțelor poluante din
aerul poluat asupra sănătății omului, studiind Tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5. Influența unor substanțe toxice din aer
asupra plantelor și a sănătății omului [21]
Substanța
poluantă Ce afectează
Hidrogenul
sulfurat La om – organele respiratorii.
La plante – formează pete galbene.
Monoxidul de
carbon Interacționează cu eritrocitele, micșo rând capacitatea de
transportare a oxigenului prin celule.
Plumbul Sistemul nervos (omul devine neechilibrat, scade capacitatea
intelectuală), are anemie, poate cădea în comă, este afectat ficatul.
Dioxidul de sulf Distruge plantele (coniferele, lucerna, alunul, bumbacul, tutunul).
Ozonul Distruge vița de vie, citrușii, tutunul ; expunerea îndelungată la
ozonul din mediu poate determina apariția astmului.
Fluorul Crește concentrația lui în ceapă, în flori (plantele devin indicatori
ai poluării); fluorul din apă provoacă îngălbenirea dinților.
Tehnica Gândește – Perechi – Prezintă (GPP) [30] este o tehnică de
participare la discu ții și de formulare în perech i a unei atitudini. Ea se îmbină cu alte
tehnici de învățare și de prezentare a soluțiilor, cu brainstorming -ul în perechi.
La studierea unității de conținut „Protec ția apelor” în clasa a 8-a, tehnica se aplică
în modul următor: profesorul propune elevilor împăr țiți în perechi să mediteze timp de
3-5 minute asupra întreb ării: „Care sunt sursele de poluare a apelor?”. Elevii, în perechi,
elaborează o listă cu surse de poluare a apelor, apoi, pe rând, fiecare pereche enumeră
18 câte o sursă de poluare a apelor. Ceilal ți completează lista proprie cu ideile colegilor, iar
profesorul notează ideile perechilor pe tablă. După ce se enun ță toate ideile, profesorul
propune o altă întrebare: „Care sunt consecin țele poluării apelor pentru componentele
naturii, viața și activitatea omului?”. Elevii procedează ca și la etapa precedentă. În final
se enunță sarcina: „Ce măsuri de prevenire a poluării apelor propune ți?”. Elevii, mai
întâi individual, formulează câte o măsură de protec ție a apelor, apoi își prezintă reciproc
ideile, formulează o alocu țiune comună, prezentată întregii clase. Pentru acasă, în baza
ideilor formulate la lecție, elevii elaborează un proiect de amenajare a unei surse de apă
potabilă din localitate.
Tehnica Termenii -cheie în avans [15] are ca scop actualizarea unor concepte
esențiale cunoscute sau învățate deja de către elevi, stabilirea unor relații dintre acești
termeni, explicarea unui proces științific care va fi prezentat în textul pe care urmează
să-l citească, focalizarea atenției asupra termenilor esențiali utilizați pentru înțelegerea
conținutului lecției și motivarea elevilor pentru activitate. Relația dintre termeni poate fi
cronologică, de succesiune logică sau de cauzalitate. Profesorul alege patru -cinci
concepte -cheie din textul care va fi studiat și le înscrie pe tablă.
Pentru studierea subiectului „Surse de energie regenerabilă”, tehnica se realizează
astfel. La prima etapă se anun ță sarcina de lucru. De exemplu: „Scrieți, în caiete,
termeni de pe tablă: ardere, încălzire globală, poluare, efect de seră, dioxid de carbon.
Timp de patru -cinci minute stabiliți, în perechi, ce relație există între acești termeni.
Reprezentați grafic această relație, precizând caracteristica ei esențială”. La etapa a doua
se realizează o activitate în perechi. Elevii discută semnificația termenilor și stabilesc ce
relație există între aceștia, elabo rând o schemă logică.
De exemplu: Ardere – dioxid de carbon – poluare – efect de seră – încălzire globală.
La a treia etapă (timp de trei minute) se citește textul sau se discu tă în grup și se
compar ă cu relația identificată anterior. De exemplu: „Citiți textul. Identificați conceptele
scrise pe tablă și relația existentă dintre ele. Comparați relația descoperită în text cu
relația presupusă de către voi anterior citirii textului. Corectați sau completați relația pe
care ați stabilit -o la început”. Această tehnică este eficientă și la multe alte unități de
conținut, îndeosebi la cele ce țin de protecția mediului.7
Tehnica Predare – Învățare Reciprocă [23] este o tehnică eficientă, aplicată
la studierea unui text. Elevii lucrează în grupuri a câte patru, fiecare citește același
fragment de text, dar ținând cont de rolul său.
De exemplu, în clasa a 12-a, la studierea unității de conținut „Valorificarea
savanelor și pădurile -galerii”, elevii vor lucra conform rolurilor fiecăruia. Rezumatorul va
face rezumatul textului, va scrie în câteva propoziții ceea ce a citit, va formula propoziții
referitoare numai la ceea ce i s-a părut important și apoi va povesti colegilor.
Clarificatorul va întocmi o listă de cuvinte și expresii necunoscute, va folosi rubricile
„Termeni -cheie” din manual sau Dicționar, apoi va explica aceste cuvinte colegilor din
grupul său. Întrebătorul va alcătui câteva întrebări, pe care apoi le va adresa colegilor din
grupul său, va nota și răspunsurile. Prezicătorul va prezice cum ar evolua fenomenul/
7 Știați că… În Republica Moldova, t ăierea ilegală a vegetației forestiere se pedepsește cu amendă în mărime de
500-1.000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu
închisoare de până la 3 ani, în toate cazurile cu (sau fără) privar ea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în
mărime de la 1.000 la 3.000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate [34].
19 procesul studiat, își va imagina ce se poate întâmpla mai departe. La sfârșitul studierii
textului elevii își comunică concluziile, fiecare în grupul său.
Această tehnică stimulează și motivează elevii, dezvoltă capacitatea de exprimare,
atenția, gândirea cu operațiile ei și capacitatea de ascultare activă, stimulează
capacitatea de concentrare asupra textului și priceperea de a identifica esențialul.
Tehnica Mozaicul [5] este o tehnică de învățare prin colaborare a subiectelor
de natură teoretică și practică. Obiectivele atitudinale urmărite prin aplicarea acestei
tehnici sunt educarea responsabilită ții și dezvoltarea abilită ților de prezentare.
De exemplu, clasa a 5-a, studierea unității de conținut „Ocrotirea Terrei. Factorii
degradării mediului înconjurător”. Deoarece se studiază impactul a patru factori
antropici, profesorul poate organiza clasa în patru grupuri, a câte patru elevi. În fiecare
grup, elevii își aleg un număr de la 1 la 4. La prima etapă elevii, activând în grupurile
inițiale, studiază câte un subiect: dezvoltarea economiei (elevii cu nr. 1), creșterea
numărului popula ției Terrei (elevii cu nr. 2), urbanizarea (elevii cu nr. 3), declan șarea
războaielor (elevii cu nr. 4). La etapa a doua elevii cu numărul 1 din toate grupurile
formează un grup nou. La fel procedează și cei cu numerele 2, 3 și 4. Se formează patru
grupuri noi: elevii veniți din diferite grupuri, explică colegilor influen ța factorului studiat
inițial, corectează greșelile dacă există, completează răspunsurile. Astfel ei devin experți
în cunoașterea subiectului său. În continuare, toți elevii revin în grupurile inițiale, unde
se realizează instruirea reciprocă între membrii grupului. În final, toți elevii cunosc
influen ța a patru factori antropici asupra mediului. Este important de menționat că
tehnica este foarte eficientă și ușor de realizat în timp, dacă sarcinile sunt concrete, cu
acelaș i grad de complexitate și să nu existe interdependențe între sarcini. De exemplu,
dacă găsirea răspunsului la ultima sarcină cere cunoașterea celor precedente, tehnica
este ineficientă.
Ca model de aplicare a demonstrației cu
ajutorul mijloacelor de substituție, este exemplul
aplicat la studierea unității de conținut „Protecția
solului”. Profesorul compară Pământul cu un măr. În
continuare, mărul este tăiat în patru bucăți. Dintre
acestea, trei vor fi date la o parte: ele reprezintă toată
apa de pe Pământ. Sfertul de măr, care a rămas,
reprezintă uscatul , dar și din el jumătate este lipsit de
sol: aceste regiuni sunt ocupate de munți înalți,
deșerturi, întinsuri arctice permanent înghețate.
Sfertul ce reprezintă uscatul, se taie și el în
jumătate : una se dă la o parte, doar partea care a
rămas este acoperită de sol. Însă aici se înalță orașe,
sate, se întind șosele, căi ferate. Ceea ce a rămas din
măr, iarăși se taie în patru părți: trei dintre ele iar se
dau la o parte. Doar partea rămasă este acoperită cu
sol fertil! Astfel, solul, fiind un strat foarte subțire al
scoarței terestre, se poate compara cu coaja subțire a
acestei bucățele. Elevii, în final, discu tând asupra celor
observate, ajung la concluzia despre vulnerabilitatea
stratului de sol și necesitatea protecției acestuia.
20 Dintre metodele centrate pe acțiunea elevului, în scopul educației ecologice și
pentru protecția mediului, poate fi aplicată și demonstrația. Aceasta se realizează cu
ajutorul mijloacelor didactice naturale, a mijloacelor de substituție, a experiențelor
didactice. Pentru o demonstrație eficientă, se vor realiza următoarele etape: pregătirea
demonstrației de către profesor, demonstr ația propriu -zisă, participarea elevilor la
demonstrație [10].8
Tehnica Reportajul [8] este realizată în temeiul unei informații de la fața
locului sau în urma unei investigați i. Reportajul îi ajută pe elevi să obțină și să difuzeze
informații; să ia unele notițe vizavi de un fapt, o întâmplare ; să prezinte principalele
aspecte în relatarea unui eveniment, anumite idei, opinii ; să se orienteze mai bine și să
aprecieze calitatea unei opinii . Tehnica dată este un eficient mijloc prin intermediul
căruia elevii învață să facă un reportaj, să formuleze întrebări laconice, adecvate temei,
pe care să le poată ordona conform unui chestionar sau în cadrul unui interviu.
Reportajul se desfășoar ă în câteva etape: identificarea evenimentului; elaborarea unui
plan; aduna rea informațiilor; selectarea informațiilor culese; redactar ea textului final;
prezentarea reportajului (comunicare orală, poster, film, prezentare electronică etc.).
De exemplu, la studierea unității de conținut „Ocrotirea Terrei . Factorii degradării
mediului” . După studierea temei, elevii primesc o sarcină pentru acasă: Aflați, de la
părin ții și bunicii voștri, cum s-a modificat mediul natural în localitatea natală. Pentru
aceasta: a) elaborați o listă de întrebări pentru un posibil interviu cu o persoană
concretă; b) colectați informa ția necesară; c) dacă aveți nevoie, vizitați locurile despre
care ați discutat în timpul interviului; d) redactați un text, în care să expuneți ideile
principale, pe care le-ați studiat.
Tehnica Reportajul are posibilități largi de realizare: la studierea componentelor
naturii, a populației și a activității umane din localitate, raion, țară, lume, în activitatea
ecologică extracurriculară, în activitatea de cercetare a ținutului natal etc. Sunt foarte
interesante reportajele realizate de către elevi. De exemplu: „Voi știți unde se găsește
orașul Cahul?” , „Locuitorii orașului meu sunt cei mai frumoși și harnici oameni”, „Colegii
mei sunt cei mai buni ecologi” etc.
Tehnica Viselor [23] îl ajută pe elev să-și lase imaginația să zboare , să-și
exprim e ceea ce gândește că poate face el în viitor.
De exemplu, să-și imagineze cum va arăta țara, localitatea, casa lui, familia,
colegii, școala, parcul în viitor etc. Apoi, el compară visul cu realitatea în vederea
obținerii unor situații viabile pentru viitor.9 Tehnica se realizează în câteva etape:
organizarea pe grupuri a câte patru elevi, fiecare grup având un rol (lingviștii, arhitecții,
naturaliștii etc.); prezentarea sarcinii didactice (de exemplu , elevul își imagin ează cum va
arăta localitatea în care trăiește acum, atunci când va fi mare; sau că are posibilitatea să
deschidă o întreprindere în localitate. Trebuie să decidă, ce este rentabil să facă. Pentru
aceasta el trebuie să întocmească un plan de acțiuni pentru a obține ca întreprinderea să
fie rentabil ă, fără a dăuna mediului înconjurător ). Activitatea se realizează în grupuri; se
8 Știați că… Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vânatul au cu alte exploatări ale apelor în Republica Moldova se
pedepsește cu amendă în mărime de la 200 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunității de l a 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepsește cu
amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate [34].
9 Știați că… Prima lege cu caracter științific, vizând organizarea teritorială a protecției mediului, aparține lui
Napoleon I care, în anul 1810, prin decret imperial, reglementa implantarea industriilor după gradul lor de
toxicitate [18].
21 prezent ă rezultatel e (textul, macheta, posterul, teatru l de păpu și etc.); au loc discuții în
grupuri noi la tema: „Ce poate fi realizat cu adevărat?” , apoi prezentarea rezultatelor
finale .
Tehnic a se aplică la studierea componentelor naturii, a populației și a activității
umane din localitate, raion și din țară atât la lecții, cât și în activitatea extracurriculară
(la TVC-uri ca temă pentru acasă, alte concursuri).
Tehnica Cercul [30] asigură participarea la discu ție a fiecărui membru al
grupului în condi ții echitabile . Tehnica poate fi aplicată la oricare etapă a lecției. De
exemplu, la studierea unității de conținut „Resursele minerale utile”, clasa a 9-a. La
etapa de evocare se formează grupuri a câte trei elevi. Fiecare grup se așează la o masă.
Profesorul anunță sarcina de lucru.
Aceasta poate fi: Apreciați gradul de asigurare a țării noastre cu resurse minerale,
anali zând harta respectivă din atlasul școlar .
Urmează activitatea în grupuri. Fiecare membru al grupului spune câte o idee
referitor la sarcina propusă. Ideile nu se comentează, unul dintre colegi înscrie toate
ideile emise în grup. De exemplu: materialele de construcție – principala categorie de
substanțe minerale utile; se întâlnesc resurse de substanțe minerale utile – materie
primă pentru alte ramuri ale economiei; au fost descoperite rezerve foarte mici de
combustibili, dar valoarea lor economică este foarte mică; resursele minerale acoperă
doar o parte din necesitățile economiei. La următoarea etapă – activitate frontală – elevii
cu numărul trei din fiecare grup prezintă răspunsul grupului. Ideile se notează, se
corectează, dacă este nevoie. În continuare, dacă nu a fost realizat obiectivul propus,
grupurile pot continua lucrul prin citirea fragmentului respectiv din manual. Profesorul
poate interveni atunci când este solicitat pentru a clarifica unele situa ții.
Tehnica PRES [23] este o tehnică pentru formarea abilităților de argumentare
a opiniei cu privire la o anumită problemă. Ajută elevul să-și înțeleagă gândurile, să-și
formuleze și să prezinte clar opiniile.
Se realizează prin câteva etape: afișarea unui enunț controversat, de exemplu: „De
ce, totuși, clima Antarctidei este foarte rece? Doar este demonstrat, că acest teritoriu
primește anual aproximativ aceeași cantitate de radiație solară ca și teritoriile din
latitudinile ecuatorial e!”. Sau un alt exemplu: „De ce totuși fluviul Nil are multă apă pe
tot parcursul anului? Doar străbate cel mai mare deșert de pe Terra!”; explicarea a patru
pași de activitate și fixarea pașilor pe poster: P – expunerea punctului de vedere; R –
formularea unui raționament referitor la punctul său de vedere; E – indicarea unui
exemplu pentru clarificarea raționamentului; S – alcătuirea unui rezumat sumar privind
punctul său de vedere. În continuare, elevii încearcă să folosească formula pentru a-și
argumenta poziția. Restul elevilor ascultă argumentele colegilor și discută împreună.
Metoda Jocul didactic necesită mai mult efort pentru a-l pregăti și desfășura,
atât din partea profesorului, cât și a elevului. Pentru formarea unui comportament
ecologic adecvat se folosesc diferite jocuri geografice. Menționăm câteva dintre ele [5].
Tehnica Jocul cu jetoane . De exemplu, la studierea unității de conținut „Arii
naturale protejate”. Elevii confecționează jetoane, care pot fi fixate cu magneți pe harta
ariilor protejate din Republica Moldova. Se confecționează jetoane cu simboluri ale
diferitor categorii de rezervații naturale, ale unor plante periclitate, ale unor specii de
animale periclitate din Republica Moldova etc.
22 a) Jocul Răspunde – Aruncă – Interoghează este un mijloc de fixare, de evaluare
și de sistematizare a cunoștințelor însușite , competențelor formate. Prin acest joc
se urmărește utilizarea feed-back-ului, aruncând o minge ușoară . De exemplu, la
studierea unității de conținut „Procesele de modelare a reliefului. Procese
exogene”. Elevul , care aruncă mingea , formulează o întrebare: „Care sunt formele
de relief de pe teritoriul Moldovei create de procesele erozionale?”. Elevul, care
prinde mingea, răspunde la întrebare, apoi aruncă mingea altui coleg, adresându-i
o altă întrebare. De exemplu: „Enumeră tipurile de văi create de procesele
fluviale?” sau: „Care sunt metodele de prevenire a alunecărilor de teren?”. Elevul
care nu știe răspunsul iese din joc, la fel și cel care nu știe răspunsul la propria
întrebare. Jocul continuă până când rămâne doar un copil (și acela este
câștigătorul) sau până s-au epuizat toate întrebările posibile la tema studiată (la
indicațiile profesorului).
b) Jocul Încarcă desaga [4] De exemplu, la studierea unității de conținut:
„Problemele poluării și protecția mediului natural”, elevii află termenii solicitați din
timp, participă toată clasa. Profesorul stabilește condițiile cărora trebuie să le
corespundă cuvintele ce vor intra în desagă. De exemplu: mediu natural,
fenomene naturale de risc, degradare a solului, modificare a peisajelor naturale,
degradare a lumii organice, poluare a mediului natural, protecți e a mediului
natural, reducere a cantităților de poluanți, conservare a mediului natural,
prevenire și combatere, reconstrucți e ecologică a unor terenuri degradate. În
timpul jocului, elevii stau în picioare, elevul care a numit un obiect din cele
indicate „intră în desagă” – adică iese din joc și se așează. Cei rămași în picioare
continuă jocul. Dacă jocul intră în impas, profesorul poate interveni cu sugestii.
c) Jocul de rol [9] – în care elevii îndeplinesc diferite roluri, într-o anumită scenă. De
exemplu, conferințe de presă, scenete ecologice, călătorii misterioase, Noi și
mass-media etc.
Tehnica Conferința de presă . Este o tehnică aplicată atunci când avem ceva
de comunicat mai mult decât poate fi transmis într-o simplă informație. E binevenită în
special în clasele de liceu.
Una dintre multiplele variante de organizare a conferinței de presă :
se formulează mesajul principal , genericul conferinței. Elevii își aleg după dorință
întrebările care le prezintă interes (întrebările sunt pregătite din timp de către
profesor);
se pregătesc materialele (tabele, postere, pliante);
se amenajează sala, se pregătesc MAV;
se stabilește agenda zilei, ordinea vorbitorilor și durata;10
se desfășoară conferința propriu -zisă: moderatorul va face o scurtă introducere, va
prezenta toți vorbitorii, le va oferi cuvântul;
se identifică întrebări și răspunsuri la subiectul expus (orice elev participant la
conferință își are rolul său).11
10 Știați că… În Federația Rus ă se prevede, prin lege, privațiune de libertate, pentru încălcarea regulilor de lucru cu
substanțe ecologic periculoase și deșeuri (3 -8 ani); pentru poluarea apelor (până la 5 ani), a atmosferei (până la 3
ani), pentru distrugerea pădurilor (până la 8 ani ); pentru distrugerea în masă a lumii organice, poluarea aerului și
a apelor și a altor acțiuni, care provoacă catastrofe ecologice (12 -20 ani) etc . [35].
11 Știați că… În Federația Rusă se prevede, prin lege, privațiune de libertate, pentru încălcarea regulilor de lucru cu
substanțe ecologic periculoase și deșeuri (3 -8 ani); pentru poluarea apelor (până la 5 ani), a atmosferei (până la 3
ani), pentru distrugerea păduril or (până la 8 ani); pentru distrugerea în masă a lumii organice, poluarea aerului și
a apelor și a altor acțiuni, care provoacă catastrofe ecologice (12 -20 ani) etc. [35].
23 Conferința de presă, cu toate că necesită o pregătire minuțioasă, este foarte
eficientă la diferite subiecte. De exemplu, Cartea Roșie a Republicii Moldova; Importanța
resurselor energetice în economia mondială; Criza energetică pe Terra etc.
Tehnica Jocul Noi și mass-media. Clasa se împarte în patru grupuri. Se
selectează o problemă a mediului înconjurător pe care elevii au abordat -o la lecțiile
anterioare, pe care o tratează mass -media. Fiecare grup primește un rol (Televiziune,
Ziare, Reviste, Posturi de Radio, Internet ) și câte o fișă cu sarcina ce o realizează. La final,
fiecare grup prezintă produsul realizat.
Sarcinile de pe fișe au, bunăoară , următorul conținut:
Grupul Televiziune : Ați fost invitați la televiziune pentru a oferi un interviu în
problema cauzelor degradării solului din localitate. Aveți la dispoziție cinci minute
pentru a vă expune mesajul. Pregătiți -vă.
Grupul Corespondenții : Ați fost invitați la ședința colegiului de redacție, care
trebuie să decidă includerea în ziar a unei rubrici în care vor fi publicate opinii
referitor la problema protecției solului din localitate. Aveți la dispoziție cinci
minute ca să vă expuneți mesajul și să explicați importanța acestuia. Pregătiți
prezentarea.
Grupul Reviste : Sunteți rugați să faceți desenul /designul copertei pentru una
dintre cele mai importante reviste din țară. Folosiți un poster și schițați coperta
revistei astfel, ca aceasta să reflecte mesajul vostru în modul cel mai eficient,
referitor la valorificarea solului din localitatea voastră; puteți utiliza și textul , și
imaginile.
Grupul Radio : Postul de radio vă permite să puneți pe post un spot audio.
Pregătiți anunțul. Acesta trebuie să conțină mesajul vostru privind aportul
comunității la protecția solurilor și să nu dureze mai mult de cinci minute.
Tehnica Sceneta ecologică . În cadrul decadei ecologice (sau lunarului
ecologic) se prezintă o scenetă la tema: „Economisind energie, salvezi clima”. Eroii
principali sunt Deceluș, Ecoman, participanți la o masă rotundă internațională, G aze cu
efect de seră, experți din diferite țări. Astfel, Decelu ș și Ecoman inițiază o discu ție despre
influen ța activită ții umane asupra naturii și a climei planetei. Pe parcurs, ei asistă la o
masă rotundă a reprezentan ților diferitor țări (alți participanți la scenetă), unde se
discută despre cauzele sporirii emisiilor de gaze cu efect de seră. Fac apoi cuno ștință cu
înseși „gazele cu efect de seră”, care își argumentează apari ția, discută cu exper ții și
reprezentan ții diferitor țări despre consecin țele schimbărilor climatice și elaborează niște
reguli de economisire a energiei pentru a micșora emisiile. În încheiere , se fac concluzi i
despre utilizarea energiei regenerabile pentru a salva planeta.
Tehnica Călătoria misterioasă [10]. Acest joc are ca obiectiv exersarea
orientării în spațiu pe baza reprezentărilor spațiale prin indicații scurte și precise. Este
un joc de imaginaț ie, prin care copiii sunt direcționați să se orienteze în funcție de
pozițiile spațiale. „Călătoria” se realizează în următoarele etape: elevii sunt împărțiți în
grupuri a câte patru (câte un grup, pe rând devine ghidul călătoriei); prezentarea temei, a
Știați că… Încălcarea cerințelor de protecție a subsolului și poluarea apelor și a aerului în Republica Moldova se
pedepsește cu amendă în mărime de la 300 la 800 de unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar
persoana juridică se pedepsește cu amen dă în mărime de la 1.000 la 3.000 unități convenționale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate (Codul Penal al Republicii Moldova art. 228, 229).
24 obiectivelor și a sarcinii didactice; activitatea în grupuri mici; călătoria și sosirea la locul
de destinație; evaluarea activității.
De exemplu: călătorie în rezervația naturală „Prutul de Jos”. Primul grup va studia
itinerarul călătoriei de la punctul de pornire până la locul de destinație. Considerăm
acest moment foarte important, pentru că, indiferent de numărul obiectelor geografice
prin care se trece, e bine să cunoaștem ce a fost cândva pe aceste locuri, cum arătau ele,
de unde provine denumirea lor etc. Al doilea grup va studia istoria creării rezervației
„Prutul de Jos”, scopul formării rezervației. Grupurile trei, patru și cinci – vor studia
elementele luate sub protecție pe teritoriul rezervației (de exemplu, flora și fauna,
peisajul natural ). Tehnica poate fi îmbinată cu prezentarea digitală , lucrul pe harta fizică,
lucrul pe harta -contur, ghicitori (sau Ghici, ce este descris ), Puzzle etc.
Tehnica Investigația . De regulă, investigația, este organizată de către
profesori pe parcursul unei lecții. Prin propriile investigații, însă, elevii pot efectua
cercetări ecologice în mediul în care ei locuiesc, pot face investigații sociologice etc. Prin
investigații elevii studiază problemele de mediu din localitate, pot cerceta influența ploilor
acide asupra plantelor, pot observa și analiza influența reliefului asupra răspândirii
poluanților etc.
Astfel, elevul își formează competența de a formula o ipoteză, de a analiza indicii
statistici, de a deduce concluzii. Un exemplu de aplicare a investigației este observarea
folosirii energiei electrice în familia elevului. La prima etapă, elevii vor completa (posibil –
și în clasă, dar și individual, acasă) un chestionar (Tabelul nr. 6).
Tabelul nr. 6. Chestionar privind economisirea energiei electrice [36]
În casa/ apartamentul nostru… Da Nu
1. de regulă, zilnic ducem evidența energiei utilizate.
2. deconectăm lumina din cameră când ieșim.
3. întotdeauna, când spălăm, mașina de spălat e plină.
4. frigiderul se află într -o cameră răcoroasă.
5. mobila n -o instalăm în fața caloriferelor.
6. am început să utilizăm lămpi care economisesc lumina.
7. utilizăm iluminare locală (lampă de masă, bra, torșer).
8. aerisim camera repede și eficient.
9. în perioada de iarnă izolăm geamurile.
10. noaptea tragem storurile.
11. când fierbe ceva în cratiță, punem capacul.
12. frigiderul îl dezghețăm des.
13. pentru spălarea veselei utilizăm lavoarul.
14. mai des facem duș, decât ne spălăm în baie.
15. spre școală, sau la serviciu, mergem pe jos sau cu bicicleta.
16. micșorăm temperatura în cameră atunci când ieșim pentru o perioadă
anumită.
17. noaptea coborâm temperatura în încăperi.
18. utilizăm sticla, hârtia, metalul a doua oară.
19. nu procurăm mărfuri de o singură folosință.
20. nu procurăm mărfuri în învelitori mari.
21. de regulă, reparăm obiectele, dar nu le înlocuim cu altele.
25 În final, se vor aduna toate răspunsurile „Da”, se vor face aprecierile conform
scalei următoare: 1-5 răspunsuri „Da” – urmează încă multe de învățat, chiar acuma se
poate de început; 6-10 – sunt multe obișnuințe bune, ele pot servi ca imbold pentru
perfecționarea de mai departe; 11-15 – un bun exemplu pentru ceilalți; 16-21 – cineva
din familie trebuie neapărat să fie Ministrul Ecologiei și Resurselor Naturale. În
continuare, acasă, pe parcursul unei săptă mâni, elevii zilnic vor finaliza observăril e;
elevii vor stabili: costul unui kilow at, economisirea posibilă zilnică în lei și bani,
economisirea posibilă anuală în lei și bani, costul unei pâini și a unui pahar cu apă etc.
Elevii vor discuta cu părinții și cu alți membri ai familiei concluzia la care au ajuns în
rezultatul cercetării (a fost o singură concluzie în cazurile tuturor elevilor: este necesar
să economisim!). Investigații similare elevii pot realiza, anali zând cazuri de folosire
rațională sau irațională a energiei electrice în instituția sa de învăță mânt, a apei – în
casă, în grădină, în clasă, în școală, în localitate etc.
Sunt eficiente diferite tehnici ale metodei Organizatorul grafic : Pânza de
păianjen, Ciorchinele, Harta conceptuală ierarhică, Harta conceptuală lineară, Scheletul de
pește, Explozia stelară, Tabelul „Cauză -Condiție -Efecte”, Tabelul „Cauze și Consecințe”,
Graficul (tabelul) T, Floare de nufăr, Bula dublă, Presupunerea prin termeni etc. Tehnicile
organizatorului grafic se pot utiliza pe larg în procesul de predare –învățare –evaluare, la
toate nivelurile și la toate disciplinele. Într-un organizator grafic, conceptele studiate
sunt redate în cercuri, dreptunghiuri etc., iar relațiile dintre ele sunt indicate prin linii
ori săgeți de legătură.
Tehnica Pânza de păianjen [23] are un concept central, de la care pleacă
legăturile , sub formă de raze, către celelalte concepte secundare.
De exemplu : studierea unității de conținut „Caracterizarea generală a lumii
animale” .
Fig. 1 . Model de aplicare a Tehnicii Pânza de păianjen
Sunt foarte interesante schemele de tip „păianjen”, dar însoțite de imagini
reprezentative, de exemplu, la studierea unității de conținut „Solul”. F
A
C
T
O
R
I
I 1. Clima
6. Lumea
animală
5. Rocile 7. Poziția
geografică 8. Activitatea
umană
3. Relieful 2. Apele
4. Solul
26
Fig. 2. Schemă de tip „ păianjen ”
Tehnica Ciorchinele (claster ) se aplică la toate etapele lecției. Elevii sunt
încurajați să gândească liber și să stimuleze conexiunile de idei. Ciorchinele se realiz ează
în câteva etape: scrierea unui cuvânt sau propoziții pe mijlocul foii; scrierea cuvintelor
sau sintagmelor care le vin în minte elevilor în legătură cu tema; cuvintele sau ideile vor
fi legate prin linii de noțiunea centrală (de la cuvântul central vor porni raze în părți)
[31].
ACTIVITATEA UMANĂ
CLIMA ROCILE
VEGETAȚIA R
E
L
I
E
F
U
L F
A
U
N
A TIMPUL
APELE
27
Fig. 3. Model de aplicare a tehnicii „Ciorchinele”
Fig. 4. Model de aplicare a tehnicii „Ciorchinele”
Această tehnică dă posibilitatea fiecărui elev să participe în activitate individual, în
perechi sau în grup. Fiecare grup de elevi prezintă propria „ciorchină ”. În continuare, se
analizează fiecare „ciorchină” și se efectuează una comună – activitate dirijată de
profesor. După realizarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noțiunile și legăturile create
pentru a dezvolta idei despre conceptul propus. De exempl u, la studierea unității de
conținut „Cauzele poluării aerului”, se vor completa mai multe modele de ciorchine
(figurile 3, 4). Menționăm că în acest model se conține doar o parte de informații, elevii le
pot completa și cu alte idei.
efectul de seră
28
Tehnica Harta conceptuală ierarhică se aplică la reprezentarea diferitor
clasificări, ierarhizări a informației studiate (ori evaluate). Informația inițială, cea mai
importantă, se află în vârf. În cazul aranjării informației, începând de la ceea ce este mai
important și termi nând cu elementele secundare, organizatorul grafic se mai numește
hartă conceptuală sub formă de copac .
Fig. 5. Model de aplicare a tehnicii „ Harta conceptuală ierarhică ”
Un alt exemplu de hartă conceptuală ierarhică este clasificarea complexelor
faunistice de pe terito riul Republicii Moldova .
Fig. 6. Model de aplicare a tehnicii „ Harta conceptuală ierarhică ”
Tehnica Harta conceptuală lineară [4] organizează informațiile linear. De
exemplu, la studierea unității de conținut „Degradarea și protecția mediului”, pot fi
construite diferite hărți conceptuale lineare (Figura 7).
Fig. 7. Model de aplicare a tehnicii „ Harta conceptuală lineară ” PĂȘUNI
VEGETAȚIA
SOLURILE
DEGRADAREA
PROTECȚIA POLUAREA
SOLULUI Artificială Naturală
erupțiile
vulcanice eroziunea
solului reziduurile fizică chimică biologică
Zonale
De pădure De stepă Azonale
Petrofite Cavernicole Acvatice De luncă Agricole
De pădure și de stepă Complexe faunistice
29 Ori, prezentăm o altă variantă de organizare grafică lineară pentru unitatea de
conținut „Deșerturile fierbinți”.
Fig. 8. Model de aplicare a tehnicii „ Harta conceptuală lineară ”
Tehnica Scheletul de pește [4] se aplică pentru explorarea a mai multor
aspecte sau efecte ale unui subiect mai complex, evidențierea cauzelor și efectelor
producerii unor procese, evenimente, fenomene, probleme etc. Această tehnică se
organizează prin următoarele etape: împărțirea clasei în grupuri; stabilirea problemei de
discutat (de exemplu, schimbarea climei); analiza de către fiecare grup a unui efect;
dezbaterea în fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la efectul discutat
și înregistrarea cauzelor pe hârtie sau pe tablă; construirea diagramei cauzelor și a
efectului, precum urmează: pe axa principală a diagramei se trece efectul; pe ramurile
axei principale se trec cauzele majore ale efectului, corespun zând celor șase întrebări:
CÂND?, UNDE?, CINE?, DE CE?, CE?, CUM? (s-a întâmplat); cauzele minore
(secundare), ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai mică ce se deduce
din cea a cauzei majore.
Fig. 9 . Model de aplicare a tehnicii „ Scheletul de pește”
Deșertul
Evaporația
Fertilitatea Salinizarea Ameliorarea 1
30
Tehnica Explozia stelară [23] este o tehnică de acumulare a întrebărilor
dintr -o problemă. Explozia stelară este o tehnică de cercetare a problemei, soluțiile
acumu lându-se doar după ce au fost adresate întrebările pentru înțelegerea problemei
respective. Este o tehnică de dezvoltare a creativității asemănătoare cu brainstorming -ul,
dar solicită nu idei, ci întrebări care le generează problema pusă. Obiectivul este nu
acumularea de răspunsuri, ci cercetarea problemei în profunzime, relevarea elementelor
din care se constituie.
Profesorul formulează un subiect, însoțindu -l cu întrebări auxiliare. În centrul
tablei se desenează o stea cu cinci (șapte -nouă) colțuri. La apariția unei întrebări noi i se
mai desenează un colț. În centrul stelei se scrie cuvântul-cheie, privit ca o problemă, de
la care va porni explozia de întrebări. Elevii trec pe rând și scriu în fiecare colț al stelei
câte o întrebare, după ce se trece la prezentarea răspunsurilor.
Bunăoară , pentru unitatea de conținut „Despăduririle”, tehnica se aplică la etapa
de Evocare .
Fig. 10. Model de aplicare a tehnicii „ Explozia stelară ”
Elevii au scris întrebările, ceilalți elevi și-au ales câte o întrebare de pe tablă,
formu lând răspunsul. Tehnica Explozia stelară este foarte eficientă pentru diferite unități
de conținut, îndeosebi pentru acelea privind degradarea mediului.
Tehnica Tabelul „Cauză -Condiție -Efecte ” [13] este interesantă prin faptul
că îi pune pe elevi într-o situație de învățare, în care ei trebuie să stabilească, să
analizeze niște relații care există între diferite fenomene și procese din natură. Astfel,
cauza, provoacă apariția fenomenului, condițiile sunt împrejurările care determină
apariția fenomenului, dar efectele constituie consecințele, rezultatul. Elevul trebuie să
stabilească corelarea dintre aceste trei componente.
De exemplu, elevii citesc un text despre condițiile de formare a grindinei și
pagubele provocate de aceasta activității umane.
Tabelul nr. 7. Model de aplicare a tehnicii „Cauză -Condiție -Efecte ”
Cauză Condiți e Efecte
Deplasarea vaporilor de apă orizontal și
vertical în nori Temperaturi pozitive
Temperaturi negative Grindina
DESPĂDURIREA Ce înseamnă ea? De ce este o
problemă?
Care sunt
consecințele ei?
Pe cine îl afectează? Cum se poate
soluționa? Cine o poate
face?
Cu ce scop se
efectuează?
31 Sau, elevii citesc un text despre defrișarea pădurilor ecuatoriale ale Americii de Sud și
trebuie să deducă două efecte ale defrișării pădurilor ecuatoriale de pe continent pentru
natură . În acest caz, elevii pot completa un astfel de organizator grafic . Menționăm că în
organizator ul grafic vor fi indicate mai multe efecte.
Fig. 11. Model de aplicare a tehnicii Cauze -Efecte
Un alt model de organizare grafică a răspunsului este „Cauze și Consecințe ”.
Tabelul nr. 8. Model de aplicare a tehnicii „Cauze și Consecințe ”
Ipoteza Prin ce argumente se susține ipoteza Ce s-a întâmplat
Defrișarea
pădurilor Date statistice / Text
Odată Pământul era acoperit în majoritate de
pădure, dar, cu creșterea popula ției umane , acestea
au trebuit să fie tăiate. Acest lucru este foarte
adevărat în special în Marea Britanie, unde
agricultura a avut un rol foarte important și a redus
pădurile la câteva pâlcuri împrăștiate. Pădurea
tropicală a avut de suferit mai ales în secolul trecut.
Astfel la începutul secolului al XX-lea, erau 1,5
miliarde de hectare, față de cele 700 de milioane
rămase. Rata de despădurire în Africa este foarte
îngrijorătoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45%
din pădurea originală a dispărut . Modificări climatice
Scăderea nivelului
apelor subterane
Inundații
…
…
…
Tehnica Graficul (tabelul) T [31] este un organizator grafic al relațiilor
Da / Nu, Pro / Contra , Argumente / Contraargumente , Avantaje / Dezavantaje ,
Pozitiv / Negativ etc. Poate fi realizat individual sau în perechi. Produsele elevilor pot fi
afișate și apoi se poartă discuții pe marginea lor. Împreună cu elevii, profesorul
analizează lista de argumente (și contra argumente) și concluzionează. Poate fi realizat un
„tabel al clasei”. Pentru completarea tabelului elevii vor primi materiale ajutătoare.
Această tehnică contribuie la dezvoltarea capacității de argumentare, analizarea
informațiilor, la formarea unor valori și atitudini democratice . De exemplu, la studierea
unității de conținut „Resursele energetice mondiale”, elevii vor citi fragmentul din textul
respectiv și vor stabili avantajele și dezavantajele resurselor energetice irenovabile,
comple tând un tabel.
1. Intensificarea inundațiilor. Defrișarea pădurilor ecuatoriale ale Americii de Sud
2. Modificarea climei.
32 Tabelul nr. 9. Model de aplicare a Tehnicii „Graficul T”
Surse
de energie Avantaje Dezavantaje
Cărbunele Stabilitate, accesibilitate . Irenovare, poluare a mediului,
problema conservării deșeurilor.
Petrolul Capacitate tehnologică ridicată,
simplitate în utilizare. Grad mic de accesibilit ate,
irenovare, poluare a mediului,
pericol (incendii).
Gazele
naturale Relativ nu-s periculoase pentru
mediu, simplitate în utilizare. Grad mic de accesibilit ate,
irenovare, explozibile, eliminări de
CO 2
Energia
nucleară Accesibilitate, preț mic, cantități
mari. Poluare a mediului, irenovare,
problema conservării deșeurilor,
riscul răspândirii armamentului
nuclear, consecințe grave ale
catastrofelor.
Tehnica Floare de nufăr [23] presupune deducerea de conexiuni dintre idei,
concepte, pornind de la o temă centrală. Aceasta determină cele opt idei secundare care
se construiesc în jurul celei principale (asemeni petalelor florii de nufăr). Cele opt idei
secundare sunt trecute în jurul temei de bază, urmând ca apoi ele să devină, la rândul
lor, teme principale, pentru alte opt flori de nufăr. Pentru fiecare dintre aceste noi teme
centrale se vor construi câte alte noi opt idei secundare. Astfel, sunt generate noi teme de
studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi și noi concepte.
Tehnica se realizează în câteva etape: construirea diagramei; scrierea temei
centrale în centrul diagramei; determinarea ideilor principale de către elevi, trecerea
ideilor în cele opt „petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul
acelor de ceasornic (A-B-C-D-E-F-G-H); folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme
centrale pentru celelalte opt „flori de nufăr”; construirea de noi conexiuni pentru cele opt
noi teme centrale și consemnarea lor în diagramă; evaluarea ideilor (analiza diagramelor,
aprecierea calitativă și cantitativă a rezultatelor).
De exemplu, studierea unității de conținut „Degradarea apelo r”, clasa a 12-a, tema
centrală : „Care sunt cauzele degradării apelor?”. Cele opt idei secundare pot fi: creșterea
demografică, explozia urbană și concentrările de tip urban, ridicarea nivelului de trai,
progresul științifico -tehnic , modernizarea agriculturii , extin derea suprafețelor irigate,
industrializarea, cerințele igienice. În continuare, din fiecare temă secundară, care devine
deja centrală, se creează altele. Tehnica Floare de nufăr, de regulă, se realizează în grup.
Poate să se realizeze și individual , ca un exercițiu de stimulare a creativității și de
autoevaluare.
Tehnica Bula dublă [13] se aplică în scopul sistematizării similitudinilor și
deosebirilor dintre două concepte, componente, procese și fenomene geografice. Grafic,
reprezintă două cercuri mari în care se plasează imaginea (ori cuvântul) care reflectă
subiectul. De la aceste două cercuri mari pornesc linii spre alte cercuri mai mici. În
cercurile mici, din mijloc , se indică asemănările, iar în cele exterioare – particularitățile
specifice.
33 Elevii primesc o sarcină didactică:
Stabiliți asemănările și deosebirile dintre combustibilii tradiționali și cei obținuți
din biomasă.
Fig. 12. Model de aplicare a tehnicii „Bula dublă ”
Menționăm că elevii plasează în schemă mai multe deosebiri, în schema de mai
sus fiind indicate doar câteva, ca model.
Tehnica Presupunerea prin termeni [13] se aplică la studierea unui text.
Astfel, profesorul, propune câțiva termeni relevanți pentru textul studiat. De exemplu, la
studierea unității de conținut „Apele Africii”: Nil, climă, debit, poluare, civilizație. Elevul
trebuie să combine acești termeni, construind o idee concretă despre subiect. Tehnica se
realizează prin câteva etape: profesorul selectează un text necunoscut elevilor, pe care îl
fragmentează în două -trei părți, selectează din text termenii, în baza cărora se face
presupunerea, prezintă elevilor termenii (prin cuvinte ori imagini) , explică sarcina; elevii
discută în perechi ideile, pe care le au în legătură cu termenii propuși; profesorul oferă
cuvântul câtorva elevi, pentru a-și expune versiunile sale. Înainte de a începe lectura
primului fragment al textului, elevii schițează un tabel al presupunerii.
Tabelul nr. 10. Model de aplicare a tehnicii „ Presupunerea prin termeni 2
Presupunerea I
Ce considerați
că s-a întâmplat? Ce argumente aveți? Ce s-a întâmplat
realmente?
Debitul apelor din râul Nil
s-a redus considerabil. Gradul înalt de evaporare
cauzat de clima aridă.
Presupunerea II
Ce considerați
că s-a întâmplat? Ce argumente aveți? Ce s-a întâmplat
realmente?
Apa râului Nil, leagănul
civilizației umane, în cursul
inferior , a devenit
nepotabilă. Apa este poluată de către
întreprinderile industriale
din preajmă. Substanțe
minerale fosile
Irenovabile
Poluează
mediul Tradiționali Solizi
Lichizi
Gazoși Obținuți din
biomasă Se obțin din materie
biologică proaspătă
Sunt renovabili
La ardere nu crește
cantitatea de CO2 proaspătă
34
Tehnica Inteligențele multiple este una foarte eficientă în formarea
competenței de soluționare a problemelor de mediu. Se realizează în grup. Poate fi
aplicată atât la lecții, cât și în activitatea extracurriculară. În dependență de aceasta,
elevii pot studia textele stabilite, la lecție (ori în prealabil ). Elevii pot lucra în două
moduri: un grup va fi alcătuit din copii cu diferite tipuri de inteligență sau din copii cu
același tip. În final, fiecare grup prezintă rezultatele activități sale. Profesorul formul ează,
pentru fiecare tip de inteligență, sarcini foarte concrete și clare, în corespundere cu
algoritmul stabilit, pentru a evita repetările de conținut .
De exemplu, pentru diferite tipuri de inteligență, elevii vor primi sarcini de tipul:
a) pentru inteligența verbal -lingvistică:
Descrie ți vegeta ția de pădure, elabo rând mici texte, poezii, ghicitori.
Clima întotdeauna a influențat viața omului. De aceea,
toate modificările din atmosferă, ce schimbă clima, se
reflectă asupra activității și sănătății omului. Descrie, în
trei exemple, în ce constă rolul climei pentru familia ta
(ori pentru tine personal).
Alcătuiți o comunicare despre caracteristicile deosebite
ale struțului, st udiind surse suplimentare. Explicați, de
ce este important pentru noi, oamenii, ca să -i cunoaștem.
Efectuați, cu colegul, o excursie imaginară în silvostepa
Republicii Moldova, studiind imaginea. Descrieți
impresiile voastre din timpul acestei călătorii. Redați -le
unul altuia. Gândiți -vă, de ce este important să protejăm
natura silvostepei?
Alcătuiți o scrisoare adresată țării noastre cu tema: „Eu știu, scumpa mea Moldovă,
cum să te păstrez pentru urmașii mei!”.
b) pentru inteligen ța logico -matematică:
Caracteriza ți vegeta ția de pădure prin prisma cifrelor: dinamica suprafe ței,
frecven ța specifică de arbori raportat ă la suprafa ța totală, la cel mai bătrân arbore
sau la cel mai înalt arbore etc.
Calculați, câte fluvii ca Nistrul ar încape în Amazon.
Calculați, cu câți centimetri poate crește un strat de sol pe parcursul a circa 75 de
ani, dacă în 100 de ani se formează doar 1 cm de sol.
c) pentru inteligen ța vizual -spațială:
Dă-i colegului tău un sfat: cum să stabilească părțile
orizontului, analizând imaginea alăturată. Argumentează
fiecare caz în parte.
35
Imaginați -vă, cum s-ar schimba clima Peninsulei Italia, dacă în nordul ei nu ar fi
relief muntos, ci de câmpie.
Reprezentați, pe un poster, consecințele ploilor acide pentru componentele naturii
și sănătatea omului, studiind fragmentul propus (se indică concret unde se găsește
textul).
d) pentru inteligen ța corporal -chinestezică:
Improvizați schimbarea direcției fluviului Amazon până și după apariția Munților
Anzi; locul izvorului fluviului Dunărea, afluenții săi și locul gurii de vărsare.
Reprezentați, printr -o schemă, dependența activității umane de condițiile din
diferite zone naturale, studiind imaginile respective.
e) pentru inteligen ța muzical -ritmică:
Interpreta ți un cântec despre pădure (sau râu).
Improvizați diferite sunete ale naturii.
f) pentru inteligen ța interpersonală:
Alcătuiți un Cod ecologic al bunelor maniere pentru comunitatea voastră.
Propagați -l. Respectați -l.
Reprezentați, pe un poster, problemele de mediu din localitatea voastră. Indicați,
câte cel puțin o cale, cum ați putea să le soluționați.
Enumerați două măsuri concrete, care le-a realizat familia voastră (sau voi
personal) în scopul protecției naturii în localitate.
g) pentru inteligen ța intrapersonală:
Descrieți trei specii de plante ierboase din pădurile Republicii Moldova, incluse în
Cartea Roșie, studiind diferite surse. Argumentați, de ce este important să
cunoaștem aceste plante.
Imaginați -vă, că voi sunteți Solul din țara noastră. Ce le-ați „spune” oamenilor care
îl prelucrează sau construiesc edificii și case de locuit, privind atitudinea omului
față de starea ecologică a acestui component al naturii.
e) pentru inteligen ța naturalistă:
Analizați situația ecologică a apelor din localitate, efectuând observări în natură.
Alcătuiți o listă de animale sălbatice, care s-au mai păstrat în localitatea voastră.
Proiectați trei măsuri de protecție.
Observați, pe parcursul vacanței, dacă doriți: ce fenomene interesante se produc în
localitatea voastră ori în alte locuri pe care le vizitați; ce facem noi, oamenii, zilnic,
pentru a păstra frumusețea mediului în care existăm. Proiectați doar câteva acțiuni
în scopul studierii și protecției naturii din localitatea voastră pentru perioada
vacanței de vară. Succes! Nu uitați: cuibușorul în care existăm mereu ne șoptește:
„Prețuiește-mă și iubește-mă, omule, căci toate frumuse țile mele, pădurile cu poienile,
văile și izvoarele, cărările și crestele, piscurile cu toate viețuitoarele și florile, ție ți le
dăruiesc, să te bucuri de ele, să devii mai puternic, mai bun, mai înțelept. ”
36 În concluzie, menționăm că tehnicile aplicate pentru formarea unui comportament
ecologic adecvat și posibilitatea de a soluționa problemele de mediu sunt foarte variate.
Nu am urmărit să le reflectăm pe toate, lucru imposibil. Important este să pregătim elevii
să existe într-o lume ecologizată, în care normele ecologice să se bucure de aceeași
prețuire, recunoaștere, respect ca și normele juridice și morale. Ele trebuie să
pregătească tineretul pentru viață, în spiritul respectului pentru valorile naturii.
Educația ecologică și pentru protecția mediului este procesul prin care sunt
recunoscute valorile, sunt dezvoltate competențele de a aprecia relațiil e dintre om și
natură. Formarea competenței de soluționare a problemelor de mediu trebuie să devină o
normă pentru toți profesorii. Elevii pot aplica adecvat cunoștințele acumulate în viața
cotidiană, pot să compare diverse procese și fenomene din mediul înconjurător, să facă
pronosticuri și să propună măsuri de soluționare a problemelor de mediu. Educația
ecologică și pentru protecția mediului îi face pe elevi să devină mai critici, să fie mai
responsabili și îi ajută să recunoască importanța problemelor de mediu pentru o
dezvoltare durabilă.
37 BIBLIOGRAFIE
1. Albulescu A., Albulescu I. Aspecte formative: structura și dezvoltarea competențelor .
Cluj-Napoca : Editura Dacia, 2002.
2. Arhip A. Educația ecologică și pentru protecția mediului și supraviețuirea omului .
Chișinău : Editura Arc, 1996.
3. Belotcaci A. O lecție de ecologie pentru un viitor ecologic . În: Didactica Pro, 2003,
nr. 6(22), p. 55-57.
4. Cartăleanu T., Cosovan O. Formarea de competențe prin strategii didactice
interactive . Chișinău: Pro Didactica, 2008.
5. Cernova N., Bilova A. Ecologie . Chișinău : Editura Lumina, 1994.
6. Codreanu I., Roșcov an S. Geografia mediului. Manual , cl. a XII-a. Chișinău : Casa
editorial -poligrafică Bons Offices, 2010.
7. Codreanu I. (coord.) et al. Curriculum pentru învăță mântul gimnazial și cel liceal.
Geografie . Chișinău : Editura Lyceum, 2010.
8. Coman M. Manual de Jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare . Iași: Polirom,
2000.
9. Cristea S. Teorii ale învățării: modele de instruire . București: EDP, 2005.
10. Cucoș C. Pedagogie . Iași: Editura Polirom, 2002.
11. Dediu I. Introducere în ecologie . Chișinău : Editura Phoenix, 2006.
12. Donea V. et al. Ecologia și protecția mediului . Chișinău : Centrul editorial al UASM,
2002.
13. Dulamă M.E., Roșcovan S. Didactica geografică . Chișinău : Editura Bons Offices,
2007.
14. Dulamă M.E., Bucilă F., Ilovan O. Tendințe actuale în predarea și învățarea
geografiei , vol. 4. Cluj: Clusium, 2007.
15. Dumitru I. Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă . Editura de Vest,
Timișoara, 2000.
16. Fonari E. Cultura ecologică a tineretului studios , vol. Ecologie, etică și morală,
Chișinău, 2002.
17. Ghibu O. Despre educație . București: Editura Inspectoratului pentru Cultură al
Municipiului București, 1995.
18. Ghinea L. Apărarea naturii , Editura Științifică și Enciclopedică, Bucure ști, 1978.
19. Marinescu D. Dreptul mediului înconjurător . Ediția a III-a, Casa de Editură și Presă
Șansa SRL, Bucure ști, 1996.
20. Mihăilescu C. Spicuiri succinte despre educație ecologică . Revista științifică de
informație și cultură ecologică, Chișinău : 2008.
21. Odoleanu N., Cara A. Ghid de implementare a curriculumului de liceu. Chișinău:
Editura Știința, 2007.
22. Odoleanu N., Ungurean L. Geografia fizică a Republicii Moldova. Caietul elevului .
Clasa a 8-a. Chișinău ; Editura Arc, 2013.
23. Oprea C.-L. Pedagogie. Alternative metodologice inter active . București: Editura
Universității din București, 2003.
24. Popa I. Profesorul eficient. Necesitatea și posibilitatea formării lui. Iași: Editura
Al.I. Cuza , 2002.
25. Roșcovan D., Andon C. Bazele instruirii ecologie și protecției mediului ambiant .
Chișinău : Editura Știința, 2004.
26. Sarivan L. et al. Predarea interactivă centrată pe elev. Bucure ști, 2009.
38 27. Scheau I. (coord.) Gândirea critică – metode active de predare -învățare . Cluj
Napoca : Editura Dacia, 2004.
28. Stancu R. et al. Aspecte ale dezvoltării legislației de ocrotire a naturii în România . În:
Ocrotirea naturii și a mediului înconjurător, t. 2, 1979 , nr. 2.
29. Teleman A. Educația ecologică și pentru protecția mediului: retrospectivă, actualitate
și perspectivă . În: Univers Pedagogic, 2010, Nr.1, p. XX.
30. Temple Ch., Steele J.-L., Meredith K.-S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii
critice . Ghidul IV. Chișinău, 2003.
31. Tufescu I., Tufescu M. Ecologia și activitatea umană . București: Editura Albatros,
1981.
32. Văideanu, G. Educația la frontiera dintre milenii . București: Editura Politica, 1988.
33. Murgu Z., Marinescu, C. Educația ecologică și pentru protecția mediului -imperativ al
lumii contemporane . Disponibil: http://www.dacoromania -alba.ro
34. Codul Penal al Republicii Moldova . În: Monitorul Oficial, 13.09.2002, nr. 128-129,
art. Nr: 1012.
35. Уголовный кодекс Российской Федерации .
36. Энергосбережение . Санкт -Петербург, 2002.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ce poate fi realizat cu adevărat , apoi prezentarea rezultatelor [621381] (ID: 621381)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.