Ce înseamnă leisure [625357]

Cuprins
Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
Ce înseamnă leisure ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
Cele trei funcții ale timpului liber ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 7
1. Odihna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
2. Distracția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
3. Dezvoltarea personalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
Factori economico -sociali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
Capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
Timpul liber printre adolescenți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
Capitolul 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 12
Arta ca hobby ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
Capitolul 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
Alpinismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 13
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15

Capitolul 1
Ce înseamnă leisure

Petrecerea timpului liber, leisure, studii sociologice de petrecere a timpului
liber implică, în general, retragerea din activități de rutină, cum ar fi locul de muncă,
și implicarea în schimb într -o activitate plăcută, foarte apreciate de către individ.
Acesta poate sau nu poate fi productiv, dar aceasta nu implică
responsabilitățile sociale atașate celorlalte roluri sociale. Jucând jocuri este un
exemplu clar, cu toate că, acest lucru devine o muncă grea atunci când este asociată
cu reconstruirea unei ma șini vechi sau motoare pentru plăcere.
Sociologia petrecerii timpului liber este destul de recent subcâmp de
sociologie, în comparație cu subcâmpuri mai tradiționale, cum ar fi sociologia
muncii, sociologia familiei și sociologia educației. Cea mai mare dezvoltare a sa a
fost în a doua jumătate a secolului al 20 -lea.
Până atunci, petrecerea timpului liber a fost văzut de multe ori ca o
caracteristică relativ neimportantă , caracteristică minoră a societății.
Recreerea este perioada de timp care nu este d edicată activităților
profesionale, casnice, de afaceri sau educaționale și este perioadă de odihnă activă
după acestea.

Diferența între activitățile recreative și cele obligatorii sau necesare nu este
strictă și depinde de fiecare persoană, așadar, a cânta, a dansa, a găti pentru unii pot
fi sarcini profesionale. În timpul timpului liber multe persoane își ocupă timpul cu
pasiuni.
Odihna activă este un timp esențial pentru păstrarea sănătății fizice și psihice.
Petrecerea timpului în mod neplăcut sa u dezorganizat și care duce la
plictiseală, petrecerea unui timp liber îndelungat la televizor, în baruri, la calculator
sau în pat (lenevire) nu se consideră recreere și nu au un impact pozitiv asupra
sănătății!

Capitolul 2
Cele trei funcții ale timpului liber

Sportul amator recreeațional este o activitate specifică petrecerii timpului
liber. Joffre Dumazedier1 identifică trei funcții ale petrecerii timpului liber, care pot
fi atribuite și recreeației sportive:
1. Odihna
Petrecere a timpului liber e menită a elibera persoana de oboseală sau tensiune.
Modalitatea de petrecere a timpului liber e determinată în parte și de măsura în care
munca efectuată de persoană e obositoare. Anumite modalități de petrecere a
timpului liber, printre care și sportul, presupune angajament fizic și concentrare,
resurse care pot să fie epuizate în cadrul activității profesionale. Astfel, o persoană
care desfășoară zilnic o muncă solicitantă fizic e puțin probabil să se angajeze
frecvent în practici sport ive.

Figura 1 – Odihna
2. Distracția
Petrecerea timpului liber vine să acopere nevoia persoanei de a se elibera de
plictisit. Potrivit specialiștilor în sociologia muncii, munca industrială es te
caracterizată de monotonie și alienare, stări care sunt asociate unui nivel scăzut al
satisfacției , și care determină căutarea vieților paralele. Prin urmare, acestei funcții
i se mai poate spune și funcție de evaziune.

1 Joffre Dumazeider – născut în 1915 și a murit în 2002, este un sociolog francez considerat unul dintre pionierii
Sociologiei petrecerii timpului liber.

Evadarea se poate realiza prin două tipuri de activități. O soluție o reprezintă
activitățile reale, precum schimbul ritmului, a loc ului, a stilului de viață, prin
călătorii, sport sau jocuri. De altă natură sunt activitățile fictive, care presupun
identificarea sau proiectarea individului în contexte imaginare furnizate de cinema,
TV, teatru sau lectură.

Figura 2 – Distracția

3. Dezvoltarea personalității
Petrecerea timpului liber poate contribui la eliberarea de automatismele
gândirii și acțiunii cotidiene. O modalitate de realizare a acestei funcții este
integrarea voluntară în grupuri recreative sau prin dezvoltarea voluntară a
aptitudinilor, ca de exemp lu hobby -urile, br icolaj, etc.

Figura 3 – Dezvoltarea personalității

Capitolul 3
Factori economico -sociali

Modalitățile de petrecere a timpului liber sunt influiențate de un complex de
factori economico -sociali. Din punctul de vedere al individului, dincolo de
variabilele de ordin cultural, accesul și apelul la diferite forme de loisir sunt
determinate de venituri. Modalitățile de petrecere a timpului liber presupun costuri
de diferite ordine de mărime (transport, echipamente , taxe, etc.) majoritatea ce lor
active sunt mai costisitoare decât cele pasive, majoritatea persoanelor axându -se în
loisir -urile pasive.
Mulți sociologi au presupus că un anumit tip de activitate de petrecere a
timpului liber este mai ușor explicat prin variabilele socio -economice cum ar fi
venitul, ocupația sau educația. Venitul este asociat cu suma totală cheltuită pe aceste
activități, dar doar astfel se poate determina ce tip de activități sunt accesibile.
Funcția are un efect similar, deoarece cele mai multe ocupații inf luențează
puternic veniturile unei persoane .
Structura de clasă în societatea americană :

Figura 4 – Clasa socială – Norman Goodman, Introducere în sociologie
Clasa de sus
Clasa mijlocie de sus
Clasa mijlocie de jos
Clasa muncitoare
Clasa de jos

Capitolul 4
Timpul liber printre adolescenți

Adolescenții de azi sunt împinși de la spate de tehnologie. Tehnologia este o
noutate deoarece adolescenții din trecut nu dețineau această puter e. Astăzi,
calucalotul sau lapto p-ul au preluat majoritatea atribuțiilor costisitoare care aveau
nevoie de mult timp. De exemplu, acum nu mai trimitem scrisori și cărți poștale,
trimitem e -mailuri și felicitări electronice. Timpul este mai scurt și n u costă nimic.
Internetul prin rândul adolescenților, duce ușor la pierderea noțiunii timpului.
Jocurile pe calculator nu ar trebui să îi acapareze tot timpul liber. În doze prea mari,
lumea virtuală te poate rupe de realitate, devenind tot mai singuratic .
Un studiu intrenațional arată că 34% dintre cei cu vârste cuprinse între 11 -12
ani au un profil activ pe o rețea socială (tip Facebook sau Tweeter), spațiu în care
postează numeroase informații personale. Dintre adolescenții de această vârstă, mai
mult de 20% oferă informații despre orașul în care locuiesc, ce vârstă au și imagini
cu ei înșiși.
Orașele din România cu cei mai mulți utilizatori pe Facebook:

Graf ic 1 – Utilizatori Facebook2

2 Sursa: Patrick Vrabie – Rețelele sociale ne transformă în roboți. (www.wall -street.ro) 32%
5% 5% 4% 4% 3%
0%5%10%15%20%25%30%35%

Capitolul 5
Arta ca hobby

Arta, este un hobby, un lucru pe care oamenii care își doresc să își dezvolte și
exploreze talentul nativ, celor care urmăresc să își aprofundeze cunoștințele de
Istoria Artei acumulate de -a lungul timpului sau celor care vor să deprindă cu
ușurință de lucru ale dif eritelor ramuri ale Artelor Plastice și Decorative, de la
trasarea primelor linii ale unei schițe și până la amestecul culorilor, compoziția și
finalizarea unei lucrări. De asemenea, este adresat și celor care știu cât de importantă
este petrecerea timpulu i liber într -un mod cât mai plăcut și constructiv, în compania
unor oameni care împătrășesc aceleași hobby -uri.
Ca de exemplu, ”Arta Egiptului
Antic” trezește un mare interes printre
iubitorii de artă din antichitate. Civilizația
antică a Egiptului își are originile în
străvechi epoci ale Preistoriei și
Protoistoriei , ale căror culturi dezvoltate
pe cursul Nilului e rau similare ca
manifestări și evoluție cu alte culturi aflate
în zone diferite ale planetei.

Figura 5 – Sfinxul din ansamblul de la Gisech

Capitolul 6
Alpinismul

Alpinismul, este o activitate umană preponderent turistico -recreativă și într -o
mai mică măsură sportivă, dar non -competițională, care are ca scop ascensiunea în
munți, pe zăpadă, stâncă și gheață.
În mijlocul țării noastre, se află un podiș (Podișul Tra nsilvaniei) cu înălțimea
de 500 -600 m. De jur împrejur se înalță o cunună de munți, care în multe părți trec
de 2000 m înălțime.
Unii oameni, pasionați de aplinism, practică acest sport în mare parte pe
timpul verii. Însă, pentru a escalada un munte, ai n evoie și de un echipament pe
măsură, fără de care nu poți să pornești într -o astfel de aventură.
În primul rând, Frânghia de alpinism este indispensabilă, atât vara, cât și
iarna. Folosirea unei frânghii de proastă calitate, uzată, poate avea urmări foarte
grave. De aceea ea trebuie să fie controlată cu cea mai mare atenție înainte de
întrebuințare. Calitățile unei frînghii sunt, în gen eral, următoarele: să fie ușoară,
rezistentă la eforturi și uzură, să nu facă bucle și să nu devină prea rigidă când este
udă.
Acest hobby, de petrecere a timpului liber, este apreciat și de
către amatorii de sporturi extreme. De exemplu, cățărarea liberă reprezintă cățărarea
pe stânci – pasaje stâncoase, poteci, creste și văi de abrupt, executată cu ajutorul
mâinilor cât și cu cel al
picioarelor, exact cum ne -am
urca pe o scară. Mersul trebuie
să se efectueze pe cât posibil
fără ajutorul mâinilor, ținând
corpul cât mai departe de pantă,
de la înclinări mai mari de 40 de
grade panta impune însă și
folosirea mâinilor.
Tipul de frînghie Rezistența Greutatea unei
Frînghii de 40 m
Mătase 2 000 kg 2,2 kg
Perlon sau relon Peste
1500 kg 2,4 kg
Manilă cablată 800 kg 2,4 kg
Cînepă cablată 900 kg 4,2 kg
Cînepă țesută 600 kg 3,6 kg
Tabel 1.Caracteristici principale ale diferitelor frînghii –
Alpinismul în munții noștrii –

Concluzie

Așadar , termenul de leisure, de petrecere a timpului liber, este des întâlnit
printre rândul oamenilor din ziua de azi. Unii oameni, de exemplu, prefer ă să iasă la
plimbare cu bicicletele, la o plimbare în parc sau la un meci de fotbal, iar alții,
prefer ă să își petreacă timpul liber în zone mai liniștite, departe de agitația orașelor
sau a locurile aglomerate .
Însă, mai există și în ziua de azi, oamen i care au rămas cu mentalitatea de
acum câțiva zeci de ani când, oamenii aveau d e lucru în fiecare zi și nu ști au să aibă
grijă și de acel puțin timp liber. Fiind preocupați de ce le va aduce ziua de mâine.
Adolescenții, în special tinerii adolescenți, nu dau atenție activităților
timpului liber ci, dinpotrivă, îl confundă cu lenevirea, ore întregi de stat întins în pat,
nefăcând altceva. Acest lucru este unul foarte dezamăgitor, fiindcă acești copii ar
putea să efectu eze alte lucrur i, să fie mai activi în ceea ce privește mișcarea și
activitatea corpului, nu doar ore întregi în fața televizorului sau al computer -ului.
În concluzie, oamenii ar trebui să fie mai atenți la distribuirea timpului liber
și al activități lor pe care doresc să le îndeplinească și să fie mulțumiți de felul în care
au petrecut acest timp.

Bibliografie

Constantin Basalic – Aplinismul în munții noștrii, Editura militară 1971
Adriana Botez -Crainic – Istoria artelor plastice , Volumul I Antichitatea, Evul
mediu, Editura didactică și pedagogică, București, 2004
Iacob Hanțiu – Kinesiologie Știința mișcării , Universitatea din Oradea, Facultatea
de Geografie, Turism și Sport, 2 004
http://en.wikipedia.org/wiki/Sociology_of_leisure
http://ro.wikipedia.org/wiki/Recreere
http://fr.wikipedia.org/wiki/Joffre_Dumazedier
http://encyclopedia.com/…/leisure -sociological -studies
http://wall -street.ro/articol/New -Media/112368/Retelele -sociale -ne-transforma -in-
roboti