Ce Inseamna Laissez Faire

Ludwin Heinrich Edler von Mises, economist și filosof, cel mai însemnat reprezentant al Școlii austriece de economie, abordează în opera lui, “Capitalismul și dușmanii săi”, principiile liberalismului din punct de vedere economic și evidențiază slăbiciunile socialismului, comparând cele două ideologii și efectele lor asupra societății.

Una dintre ideile care se regăsește în opera lui von Mises este cea la baza căreia stă formula laissez-faire, dicton ce exprimă militarea unor adepți ai liberalismului pentru anularea legilor si regulamentelor ce împiedică oamenii să acționeze în mod liber, să fie întreprinzători și să concureze cu rivalii lor, neconstrânși de anumiți factori socialiști ce stau în calea acestei mobilități. Așa cum autorul subliniază încă de la început, consumatorii, oamenii de rând, sunt aceia care trebuie să conducă în realitate, iar antreprenorii trebuie să fie receptivi la cerințele și nevoile lor, din simplul motiv că ei înșiși sunt cei mai în măsură să aleagă ceea ce consumă în funcție de necesități.

Pe de altă parte însă, socialiștii au dorit îndepărtarea acestui concept prin lansarea unor definiții precum “laissez-faire înseamnă: lăsați relele să continue, nu încercați să îmbunătățiți situația omenirii prin acțiune rațională.”. Autorul corectează această definiție eronată astfel: “Laissez-faire înseamnă: lăsați-l pe individ să aleagă cum dorește să coopereze la diviziunea socială a muncii; lăsați consumatorii să stabilească ce trebuie să producă antreprenorii.”. Planificarea, în schimb, ne spune acesta, ar însemna să lăsăm statul să aleagă pentru noi, să își impună cu forța reglementările, să ne constrângă și să ne împiedice mobilitatea. Într-un astfel de sistem, bunurile produse și serviciile nu coincid cu nevoile reale ale consumatorilor, ci cu nivelul cel mai ridicat al profiturilor obținute. În acest caz, nu sunt satisfăcute nevoile oamenilor, ci nevoile conducătorilor care se suprapun peste adevăratele nevoi, acestea fiind total necorespunzătoare.

Respingerea sistemului laissez-faire presupune înlăturarea democrației, anularea libertății indivizilor de a acționa și a alege neconstrânși de factori externi. Acest război între liberaliști și socialiști are la bază incompatibilitatea dintre capitalism și socialism, ideologii total necorelate, ale căror principii nu corespund în niciun fel, ci sunt inverse și conduc în direcții opuse. Dezvoltarea ideii de laissez-faire aduce cu sine dezvoltarea capitalismului ce constă în obținerea tuturor a posibilității de a deveni antreprenori, de a beneficia de dreptul de a produce și de a concura pe o piață liberă. Deși socialismul promova egalitatea între oameni, aceasta a avut să se stabilească doar odată cu apariția capitalismului, diferențele între oamenii din clasele superioare și cei din clasele inferioare devenind tot mai mici. Capitalismul a permis creșterea investițiilor în urma economiilor făcute de oameni și încredințate băncilor, economii ce au permis antreprenorilor să dezvolte noi și noi afaceri care, fără aceste economii, nu ar mai putea fi demarate și ar determina stagnarea și, pe parcurs, scăderea nivelului economic. Libertatea economică existentă în sistemul capitalist presupune deci mărirea volumului de producție, diversificarea, specializarea, odată cu apariția concurenței, deci, în general, creșterea economiei.

“Laissez-faire înseamnă: lăsați-l pe omul de rând să aleagă și să acționeze; nu îl siliți să se încline în fața unui dictator.”