Ce influențează participarea activă a indivizilor în procesele politice [600813]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Ce influențează participarea activă a indivizilor în procesele politice?

Studente :
Dascălu Bianca, MOM, Grupa I, [anonimizat]
Datcu Oana, MOM, Grupa I, [anonimizat]

Ce influențează participarea activă a ind ivizilor în procesele politice?

Implicarea politică ar trebui să existe î n orice stat indiferent de regimul politic. Așadar
această cercetare încearcă să răspundă la întrebarea: “Care sunt factorii care influenteaza
implicarea activa in politica a indivizilor din Romania? ”. De-a lungul timpului s -a demonstrat
că un stat funcționează mai bine atunci când indivizii se implică politic. Acest lucru ajută atât
la dezvoltarea administrației publice, cât și în implementarea programelor ș i politicilor locale.
Astfel este important ca un individ să se implice politic , deoarece acesta o să susțină și o să
creadă cu adevărat î n imple mentarea unor anumite programme s au în schimbarea unui partid
politic, atunci cand participa direct (activ).
“Interesul politic reprezint ă un indicator al implicării cognitive a indivizilor î n procesele
politice.’’1. Pentru a putea vedea care sunt factorii ce influențează interesul politi c al cetățenilor
au fost efectuate diferite studii de -a lungul timpului. Spre exemplu, în România datele arată că
în anul 2009, procentul celor care se declarau interesați de politică este de aproximativ 25% , un
procent mult mai redus decât cel înregistrat în democraț iile dezvoltate din Vestul Europei.2
Există mai multe motive ce explică participarea electorală din ce în ce mai scăzută.
Astfel, la nivelul anului 1994 Uniunea Europeană cuprindea numai douăsprezece state membre,
majoritatea țări cu tradiție democratică. Cetățenii acestor state aveau obișnuința partic ipării la
viața socială și politică, aveau cultură civică și educație politică, înțelegeau însemnătatea votului
exprimat și importanța apartenenței la o comunitate activă din punct de vedere socia l și politic,
la nivel național. Firesc, aceștia au transpus același tip de gândire și comportament și în sfera
participării cetățenești la nivel comunitar. Totuși, numărul celor care s -au prezentat la vot pentru
ultimele două alegeri euro -parlamentare în ainte de aderarea statelor fost socialiste a scăzut
substanțial. Explicațiile oferite de analiști s -au axat în jurul problematicii lipsei de comunicare
dintre instituțiile europene și cetățeni și a legăturilor extrem de slabe între preferințele și
dorințele cetățenilor Uniunii și politicile publice adoptate de către instituțiile acesteia.
Sentimentul de inutilitate a acțiunii cetățenești și de ignorare a opiniei publice poate fi, la rândul
lui, răspunzător pentru interesul diminuat al cetățenilor față de pr ocesul electoral.3
De asemenea , literatura de specia litate a identificat mai mulți factori care influențează
interesul pentru politică și implicarea activă.Chiar dacă în România interesul pentru politică

1 Vlasceanu L (2011) , Sociologie, Iași, Ed. Polirom , pp 492
2 Ibidem 1
3 Dana Murgescu, Catalin Dumitrica, Participarea cetateneasca -mijloc de implicare a cetateanului in procesul decisional,
accesat la data de 4.02.2016, ora 13.24, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art07 -murgescu.html

este mai scăzut decât în celelalte ță ri din Europa , există câțiva facori care influențează interesul
pentru politică .Aceștia sunt menționați și de către Lazăr Vlăsceanu în cartea Sociologie :
Un prim grup de facori este reprezentat de caracteristiciile sociodemografice ale indivizilor.Un
nivel mai ridicat pentru politică se observă în rândul bărbațiilor, al celor care locuiesc în
mediul urban și în special în râ ndul celor cu nivel maxim de educație.Vâ rsta are de asemenea
un efect asupra interesului pentru politica, care atinge un nivel maxim in randul persoanelor
cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani .Printre factorii politici care influenteaza nivelul de
interes pentru politica se numara satisfactia cu modul in care functioneaza democratia,
perceptia privind propia eficienta politica si atasamentul fata de valoriile stangi politice.4
Datele ce sunt utilizate în cadrul acestei analize, provin de pe site -ul oficial al European
Social Survey. Acestea au fost culese în anul 2008 din 31 de țări europene, printre care Austria,
Danemarca, Croația. Instrum entul utilizat a fost un chestionar, ce a fost tradus în limba fiecărei
țări unde a fost aplicat. În cazul României, acesta a fost aplicat de către TNS CSOP.
Chestionarul a fost aplicat persoanelor cu vârstă de 15 ani și peste, ce au un domiciliu stabil ș i
care sunt rezidenți ai uneia dintre țările ce au făcut parte din studiu.
Una dintre ariile ce compun chestionarul este cea politică, domeniu de interes și în cazul
acestei analize. Din variabilele prezente sub formă de întrebări în chestionar au fost e xtrase
șapte pentru a vedea ce influențează participarea activă a indivizilor în procesele politice. În
ciuda faptului că în România datele au fost culese în limba română, în baza de date acestea au
fost introduse în limba engleză, la fel ca și în cazul ce lorlalte țări. Din această cauză, variabilele
utilizate au fost re -etichetate în limba română. În baza de date utilizată pentru analiză, au fost
păstrate răspunsurile tuturor respondenților, din toate țări le europene care au participat.
În cadrul acestei analize
variabila dependentă este
întâlnită în ch estionar sub forma
întrebării „ Cât de interesat/ă
sunteți de politică?” . Aceasta are
ca și variante de răspuns
1=Foarte inte resat/ă, 2=Oarecum
interesat/ă, 3=Nu prea interesat/ă,
4=Deloc interesat/ă. Pentru
analiză a fost păstrată întrebarea și au fost recodificate variantele de răspuns, astfel: 1= Deloc

4 Lazar Vlasceanu, Sociologie, Polirom 2011, pp 492 Tabel nr.1 – Descrierea variabilei dependente Cât de interesat/ă sunteți de
politică?
Cât de interesat/ă sunteți de politică?
Deloc interesat/a 25,8% N Valid 2105
Nu prea interesat/a 31,1% Missing 41
Oarecum interesat/a 35,6% Media 2,25
Foarte interesat/a 7,5% Mediană 2
Total 100% Abatere Standard 0,923
Sursă : Date prelucrate în SPSS din baza de date European Social Survey Round 4 Data
(2008). Data file edition 4.3.Norwegian Social Science Data Services, Norway, Data
Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC

interesat/ă, 2=Nu prea interesat/ă, 3=Oarecum interesat/ă, 4= Foarte interesat/ă. Descrierea
variabilei es te disponibilă în tabelul nr.1. Această variabilă dependentă este explicată în cadrul
analizei prin intermediul a șase variabile independete.
Prima variabilă socio -demografică este se xul respondentului. În chestionar aceasta
variabilă este întâlnită sub forma “ Sex” și are ca și
variante de răspuns 1= Bărbat și 2= Femeie. În baza
de date, variabila a fost modificată și tr ansformată
în una de tip dummy, cu eticheta „Sexul
respondentului”. După transformare,variabila are ca
și variante de răspuns 0= Feminin și 1= Masculin.
Descrierea variabilei așa cum a fost utilizată în
analiză, după ce a fost transformată în variabilă
dummy, este diponibilă în tabelul nr.2.
Următoarea variabilă socio -demografică utilizată este mediul de rezidență al
respondentului. Aceasta se regăsește în chestionar sub
forma întrebări i “ Dvs. locui ți…”, cu variantele de
răspuns 1=Î ntr-un oraș mare , 2=Î n suburbiile unui
oraș mare , 3=Într -un oraș mic, 4= Într -o comună/s at,
5=La o cază izolată de vreo comună/ sat. Acastă
variabilă a fost tranfosmată în una dummy cu eticheta
„Mediul de rezidență al respondentului”.
Codurile aferente acesteia sunt 0= Mediul urban, care
a fost obținut din codurile 1,2 și 3 ale variabilei din chestionar și 1= Mediul rural, obținut din
codurile 4 și 5. Această variabilă dummy este descris ă în ta belul nr.3.
Ultima variabilă socio -demografică este
întâlnită în chestionar sub forma „ Câți ani de școa lă
ați făcut în total?”. În baza de date ea a fost păstrată
sub aceeași formă, dar re -etichetată „ Numărul total
de ani de educație”. Această variabilă este descrisă
în tabelul nr.4. Tabel nr.2- Descrierea variabilei independente
Sexul respondentului
Sexul respondentului
Număr de cazuri Valid 2146
Missing 0
Medie 0,45
Mediană 0
Abatere standard 0,498
Sursă : Date prelucrate în SPSS din baza de date European
Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition
4.3.Norwegian Social Science Data Services, Norway, Data
Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC

Tabel nr.3 – Descrierea variabilei independente
Mediul de rezidență al respondentului
Mediul de rezidență al respondentului
Număr de cazuri Valid 2132
Missing 14
Media 0,47
Mediană 0
Abaterea standard 0,499
Sursă : Date prelucrate în SPSS din baza de date European
Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition
4.3.Norwegian Social Science Data Services, Norway, Data
Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC

Tabel nr.4 – Descrierea variabilei independente
Numărul total de ani de educație
Numărul total de ani de educație
Număr de cazuri Valid 2139
Missing 7
Medie 11,25
Mediană 12
Abatere standard 3,761
Sursă : Date prelucrate în SPSS din baza de date European
Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition
4.3.Norwegian Social Science Data Services, Norway,
Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC

Variabila atitudinală se găsește în chestionar sub forma “Cât de greu sau cât de ușor vă
formați propria p ărere cu pr ivire la chestiunile
politice?” , ce are ca variante de răspuns 1= Foarte
greu, 2= Greu, 3= Nici greu, nici ușor, 4= Ușor,
5= Foarte ușor. În baza de date, variabila a f ost
păstrată sub aceeași formă. Aceasta este descrisă
în tabelul nr.5 și în graficul nr.1.
Grafic nr.1 – Reprezentarea grafică a variabilei Cât de
greu sau cât de ușor vă formați propria părere cu privire la
chestiunile politice?

Variabila comportamentală este
întâln ită î n chestionar sub forma
întrebării ,,Într -o zi lucrătoare a
săptămânii(de luni pana vineri) cât timp
petreceți urmărind la TV știri sau
programe pe teme politice și problemele
pe care le rezolvă guvernul. Variantele
de răspuns sunt 0= Deloc,1= Mai puțin
de jumătate de oră, 2=Între o jumătate
de oră și o oră, 3= Între o oră și o oră și
jumătate, 4=Între o oră și jumătate și
două ore, 5=Între 2 ore și 2 ore și
jumătate, 6=Între două ore și jumătate și
3 ore, 7=Mai mult de 3 ore. În baza de
date variabila se găsește sub ace eași
formă ca și în chestionar. Variabila es te disponibilă
în tabelul nr.6
Principala variabilă independentă se găsește
în chestionar sub forma întrebării “ În ultimele 12
luni, dvs. personal ați contactat un politician, un
reprezentant al guvernului sau un reprezentant al Tabel nr.5 – Descrierea variabilei independente Cât
de greu sau cât de ușor vă formați propria părere cu
privire la chestiunile politice?
Cât de greu sau cât de ușor vă formați propria
părere cu privire la chestiunile politice?
Foarte greu 6,9%
Greu 17,3%
Nici greu, nici ușor 47,3%
Ușor 22,4%
Foarte ușor 6,2%
Total 100%
Sursă : Date prelucrate în SPSS din baza de date European
Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition
4.3.Norwegian Social Science Data Services, Norway, Data
Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC

Tabel nr.6 – Descrierea variabilei independente Cât timp petreceți
urmărind la TV știri sau programe pe teme politice și problemele pe
care le rezolvă guvernul?
Cât timp petreceți urmărind la TV știri sau programe pe teme
politice și problemele pe care le rezolvă guvernul
Deloc 12,8%
Mai puțin de o jumătate de oră 23,9%
Între o jumătate de oră și o oră 22%
Între o oră și o oră și jumătate 12,8%
Între o oră și jumătate și două ore 9,5%
Între două ore și două ore și jumătate 4,8%
Între două ore și jumătate și trei ore 6,2%
Mai mult de trei ore 8%
Total 100%
Sursă : Date prelucrate în SPSS din baza de date European Social Survey
Round 4 Data (2008). Data file edition 4.3.Norwegian Social Science Data
Services, Norway, Data Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC
Tabel nr.7 – Descrierea variabilei independente
Contactarea unui politician in ultimele 12 luni
Contactarea unui politician in ultimele 12 luni
Număr cazuri Valid 2107
Missing 39
Medie 0,89
Mediană 1
Abatere standard 0,31
Sursă : Date prelucrate în SPSS din baza de date European
Social Survey Round 4 Data (2008). Data file edition
4.3.Norwegian Social Science Data Services, Norway , Data
Archive and distributor of ESS data for ESS ERIC

autorităților locale (primar, vice -primar, consilieri)? ”, ce are ca variante de răspuns 1= Da,
2=Nu. În baza de date, variabila se găsește cu eticheta “Contactarea unui politician în ultimele
12 luni “ și are cod urile 0= Da, 1= Nu. Pentru analiză această variabilă a fost transformată în
una de tip dummy. Variab ila este descrisă în tabelul nr.7, ce se găsește pe pagina anterioară.
Pentru a descrie relația dintre variabila dependentă și variabilele independente, au fost
realizate tabele de contingență și tabele de corelație. Astfel, primul tabel realizat este ce l de
contingență, între variabila dependentă și variabila independentă, “ Cât de greu sau cât de ușor
vă formați propria părere cu privire la chestiunile politice ? “. Relația poate fi observată în
tabelul nr. 8.
Tabel nr.8 – Relația de asociere între variabila dependentă și variabila Cât de greu sau cât de ușor vă formați propria
părere cu privire la chestiunile politice
Legendă: au fost colorate valorile mai mari de 2 și mai mici de -2
Rezidurile ajustate din tabel, evidențiază faptul că cele două variabile pot fi asociate.
Spre exemplu, probabilitatea ca cei care sunt forte interesați de politică să își formeze foarte
ușor și ușor o părere este mai mare. De asemenea, probabilitatea ca cei care nu sunt deloc
interesați de politică să își formeze foarte greu o părere este mai mare. Acest aspect poate fi Cât de interesat/ă sunteți de politică?

Cât de greu sau cât de ușor vă
formați propria pă rere cu
privire la chestiunile politice? Deloc
interesat/ă Nu prea
interesat/ă Oarecum
interesat/ă Foarte
interesat/ă Total
Foarte
greu Count 86 26 14 4 130
Percent 66,20% 20,00% 10,80% 3,10% 100,00%
Adjusted Residual 12,2 -3 -6,5 -2,1
Greu Count 88 142 88 14 332
Percent 26,50% 42,80% 26,50% 4,20% 100,00%
Adjusted Residual 1,8 4,6 -4,5 -2,8
Nici
greu, nici
ușor Count 160 311 405 45 921
Percent 17,40% 33,80% 44,00% 4,90% 100,00%
Adjusted Residual -5,3 1,6 5,7 -4,8
Ușor Count 73 119 182 63 437
Percent 16,70% 27,20% 41,60% 14,40% 100,00%
Adjusted Residual -3,4 -2,4 2,1 5,6
Foarte
ușor Count 34 23 36 29 122
Percent 27,90% 18,90% 29,50% 23,80% 100,00%
Adjusted Residual 1,4 -3,2 -1,8 6,6
Total Count 441 621 725 155 1942
Percent 22,70% 32,00% 37,30% 8,00% 100,00%

observat și din probabilitățile reduse
pentru aceste categorii. Pentru aceste
variabile a fost calculat și testul chi –
square, ce este disponibil în tabelul nr. 9 .
Asocierea dintre variabila “Cât de
intersat/ă sunteți de politică? “ și “ Cât
timp petreceți urmărind la TV știri sau
programe pe teme politice și problemele
pe care le rezolvă guvernul? “ a fost
confirmată prin realizarea unui tabel de contingență, disponibil la tabelul nr.10.
Tabel nr.10 – Relația de asociere între variabila dependentă și variabila Cât timp petreceți urmărind la TV știri sau
programe pe teme politice și problemele pe care le rezolvă guvernul?
Legendă: au fost colorate va lorile mai mari de 2 și mai mici de -2
Legendă: au fost colorate valorile mai mari de 2 și mai mici de -2
Probabilitatea ca cei care nu sunt deloc interesați să nu urmărească deloc la TV știri sau
programe pe teme politice este mai mare. De asemenea, probabilitatea ca cei care sunt foarte
interesați de politică să petreacă mai mult de trei ore urmărind la TV ș tiri sau programe pe teme
politice este mai mare. A fost realizată și pentru această asociere testul chi -square, disponibil în
tabelul nr.11.
Cât de interesat/ă sunteți de politică?

Cât timp petreceți
urmărind la TV
știri sau programe
pe teme politice și
problemele pe care
le rezolvă
guvernul? Deloc
interesat/ă Nu prea
interesat/ă Oarecum
interesat/ă Foarte
interesat/ă Total
Deloc Count 140 78 36 1 255
Percent 54,90% 30,60% 14,10% 0,40% 100,00%
Adjusted Residual 11,8 -0,2 -7,9 -4,7
Mai puțin de o
jumătate de oră Count 151 178 140 14 483
Percent 31,30% 36,90% 29,00% 2,90% 100,00%
Adjusted Residual 3,7 3,1 -3,8 -4,5
Între o jumătate
de oră și o oră Count 80 140 205 22 447
Percent 17,90% 31,30% 45,90% 4,90% 100,00%
Adjusted Residual -3,9 0,1 4,8 -2,5
Între o oră și o oră
și jumătate Count 49 76 108 25 258
Percent 19,00% 29,50% 41,90% 9,70% 100,00%
Adjusted Residual -2,4 -0,6 2 1,3
Între o oră și
jumătate și două
ore Count 28 54 85 25 192
Percent 14,60% 28,10% 44,30% 13,00% 100,00%
Adjusted Residual -3,5 -0,9 2,4 2,9
Între două ore și
două ore și
jumătate Count 7 33 38 18 96
Percent 7,30% 34,40% 39,60% 18,80% 100,00%
Adjusted Residual -4,1 0,7 0,7 4,2
Între două ore și
jumătate și trei ore Count 21 35 51 16 123
Percent 17,10% 28,50% 41,50% 13,00% 100,00%
Adjusted Residual -2,1 -0,7 1,2 2,3
Mai mult de trei
ore Count 26 33 69 33 161
Percent 16,10% 20,50% 42,90% 20,50% 100,00%
Adjusted Residual -2,7 -3 1,8 6,4
Total Count 502 627 732 154 2015
Percent 24,90% 31,10% 36,30% 7,60% 100,00% Tabe lul nr.9 – Testul Chi -Square relația de asociere a variabilei
dependente și a variabilei Cât de greu sau cât de ușor vă formați
propria părere cu privire la chestiunile politice
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 290,283a 12 0
Likelihood Ratio 252,586 12 0
Linear -by-Linear Association 124,877 1 0
N of Valid Cases 1942

Pentru a descrie relația dintre variabila
dependentă și variabilele independete metrice,
a fost calculat coeficientul de corelație
Pearson. Astfel, între variabila dependentă și
variabi la independetă Numărul total de ani de
educație, s -a calculat coeficientul pentru un
nivel de semnificație de 0,05. Cele două
variabile corelează pozitiv, ceea ce înseamnă
că, cu cât crește interesul pentru politică cu atât
crește și numărul total de ani d e educație. Relația dintre cele două variabile are o intensitate
mică. O relație de corelație pozitivă mai există și între variabila dependentă și variabila Sexul
respondentului, ceea ce înseamnă că dacă respondentul este bărbat cu atât cresc șansele ca
acesta să fie interesat de politică. Intensitate relației este una mică și a fost calculată pentru un
nivel de semnificație de 0,05. Însă, între variabila dependentă și variabila Contactarea unui
politician în ultimele 12 luni, există o corelație negativă, c eea ce înseamnă că cu cât crește
interesul pentru politică cu atât scade probabilitatea de a contacta un politician în ultimele 12.
Relația dintre cele două variabile are o intensitate mică și a fost calculată pentru același prag de
semnificație ca și vari abilele anterioare.
A fost realizat și un grafic scatterplot
pentru a descrie relația dintre variabilele
Numărul total de ani de educație și Sexul
respondentului, doar pentru cazurile de sex
masculin. Prin selectarea doar a acestor cazuri
s-a urmărit testarea aspectului întâlnit în cadrul
teoretic, bărbații cu un nivel ridicat de educație
sunt implicați în procesele politice.
Modelul explicativ propus a fost testat prin intermediul regresiei. Astfel, s -a constat că
16,3% din variația variabilei dependente este explicată de variabilele independente. Procentul
obținut este sub 50%, ceea ce înseamnă că există și alte variabile independente, ce explică
implicarea activă a indivizilor în procesele politice.
Lazăr Vlăsceanu susține că nivelul de educație este un factor ce influențează interesul
pentru politică. În cad rul tabelului de regresie nr. 12, se poate observa că relația dintre numărul
total de ani de educație și interesul pentru politică este semnificativă statistic. Atunci când
numărul total de ani de educație crește cu 0,016 ani, crește și interesul pentru po litică. Un alt Tabelul nr.11 – Testul Chi -Square relația de asociere a
variabilei dependente și a variabilei Cât timp petreceți
urmărind la TV știri sau programe pe teme politice și
problemele pe care le rezolvă guvernul
Chi-Square Tests
Value df Asymp.
Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 314,139a 21 0
Likelihood Ratio 309,421 21 0
Linear -by-Linear
Association 188,664 1 0
N of Valid Cases 2015

Grafic nr.2 – Reprezentarea grafică a relației dintre
variabilele

factor care explică interesul pentru politică, ce se regăsește atât în cadrul teoretic, cât și în
analiza realizată este sexul respondentului. Din tabelul de regresie efectuat în SPSS se poate
observa că bărbații manifestată un interes mai m are pentru politică. Relația dintre sexul
respondentului și variabila independentă este una semnificativă statistic.
Un alt factor ce explică participarea activă la procesele politice, întâlnit în alte studii
este implicarea civică și participarea la via ța socială. Acest factor a fost analizat prin intermediul
variabilei Contactarea unui politician în ultimele 12 luni. Relația dintre cele două variabile este
semnificativă, ceea ce înseamnă că cu cât crește interesul pentru politică cu atât crește
probabil itatea de a contacta un politician. Mediul de rezidență era considerat un factor important
în cadrul teoretic, însă în regresia realizată acesta s -a dovedit a fi nesemnificativ statistic. Alți
doi factori prin care s -a urmărit explicarea participării activ e a indivizilor în procesele politice
au fost urmărirea la TV a știrilor sau programelor politice și nivelul de ușurință cu care se
formează propria părere cu privire la chestiunile politice. Aceștia s -au dovedit a fi semnificativ
statistici. Dacă timpul p etrecut urmărind la TV știri sau programe politice crește cu 0,107, cu
atât crește și interesul pentru politică. De asemenea, cu cât un individ își formează mai ușor o
părere despre chestiunile politice, cu atât el este mai interesat de politică.
Tabel nr.12 – Regresie

În concluzie, participarea activă a indivizilor în procesele politice este determinată de sexul pe
care îl are individul, numărul total de ani de educație și de implicarea civică, prin contactarea unui
politician. De asemenea, ușurința cu care un individ își formează o părere cu privire la chestiunile
politice și urmărirea la TV a știrilor sau progr amelor cu teme politice sunt alți factori ce pot explica
participarea activă.
Bibliografie :
Vlasceanu L (2011), Sociologie, Ia și, Ed. Polirom, pp 492
Dana Murgescu, Catalin Dumitrica, Participarea cetateneasca -mijloc de implicar e a cetateanului in procesul decisional, accesat la data de
4.02.2016, ora 13.24, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art07 -murgescu.html Unstandardized
Coefficients Sig.
B Std. Error
(Constant) 1,567 0,117 0
Cât timp petreceți urmărind la TV știri sau programe pe
teme politice și problemele pe care le rezolvă guvernul 0,107 0,01 0
Cât de greu sau cât de ușor vă formați propria părere cu
privire la chestiunile politice 0,172 0,021 0
Numărul total de ani de educație 0,016 0,006 0,005
Contactarea unui politician în ultimele 12 luni -0,399 0,063 0
Sexul respondentului 0,205 0,04 0
Mediul de rezidență al respondentului 0,009 0,042 0,822