Ce faci pentru tine dispare odată cu tine, ce faci pentru alții rămâne pentru eternitate. [307243]

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” [anonimizat]: STAȚIUNEA SOVATA

Coordonator științific:

Prof.

Student: [anonimizat]

2018

“ [anonimizat].”

Albert Einstein

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I.

CARACTERISTICI GENERALE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

1.1.Scurt istoric al stațiunii Sovata

1.2.[anonimizat]

1.3. Poziție geografică și accesibilitate

1.4.[anonimizat]

1.5.Inventarierea structurilor de primire de tip vilă și pensiune funcționale în prezent

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL STAȚIUNII SOVATA

2.1. Structura potențialului turistic. Definiție

2.1.1.Definiția potențialului turistic

2.1.2. Structura potențialului turistic

2.2. Potențialul turistic natural

2.2.1.Potențialul turistic al reliefului

2.2.2.Potențialul turistic al apelor

2.2.3. Potențialul turistic al climei

2.2.4 Potențialul touristic biogeografic ( vegetația, fauna, arii protejate)

2.2.5.Potențialul balneoturistic (lacurile:Ursu, Rosu, Alunis, Verde, Negru, Mierlei, Șerpilor)

2.3. Potențialul turistic antropic

CAPITOLUL III

VALORIFICAREA TURISTICĂ A REGIUNII SOVATA

3.1 Infrastructura turistică

3.2. [anonimizat], pensiuni, case de vacanță

3.3.[anonimizat], [anonimizat]

3.4. Structuri turistice de tratament

3.5. [anonimizat] , cafenele, discoteci, cluburi

3.6. Edificii religioase și istorice

3.7. Potențialul turistic ednografic ( festivale, zile)

3.8. Accesul în Sovata. Căi de legătură

CAPITOLUL IV. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA SOVATA. ACȚIUNI BENEFICE ȘI ACȚIUNI NOCIVE ASUPRA MEDIULUI PRIN DEZVOLTAREA TURISMULUI

4.1. Impactul turismului asupra mediului

4.2. Strategie de dezvoltare a turismului în zona stațiunii Sovata pâna în anul 2020

[anonimizat], să-mi dau seama ce latură a [anonimizat]-[anonimizat].

[anonimizat] o [anonimizat]. Impactul turismului asupra unei zone poate fi atat pozitiv cit si negativ.

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], etc.

Cu toate ca impactul pozitiv al turismului este încurajator, nu trebuie sa ramană neglijat nici impactul pe care îl poate avea turismul asupra unei zone. Astfel, în dezvoltarea turismului trebuie să fie urmăriți anumiți pași, care să fie realizați conform normelor bine stabilite pentru a nu strica mediul înconjurător sau pentru a nu se pierde cultura și tradițiile comunităților locale, acest lucru ce se poate face prin intermediul ecoturismului nesupraveghea si rău intenționat.

Una dintre cele mai importante forme de turism îl reprezintă turismul de tratament, acesta ocupând o poziție deosebită în cadrul turismului intern dar și în cadrul turismului cultural, cura balneară are funcții complexe foarte benefice ce pot fi adaptate la toate cerințele științei medicale, tuturor persoanelor indiferent de vârstă datorită faptului că prin terapia balneo- fizică se tratează așa numitele “boli ale civilizației”. Este cunoscut și faptul că atât pe plan mondial cât și în plan național, se înregistrează o creștere a nivelului agresiv de viață, acest lucru ducând la o solicitare a organismului mai mare, mai ales în mediul urban care duce la apariția multor boli, ducand totodată și la o rată ridicată a morbidității populației.

Astfel, cum am spus, cele mai cautate zone de turism sunt după părerea mea sunt zonele cu un potențial mare al vacanțelor “ de sănătate “ unde omul se poate relaxa totodată beneficiind și de cure balneo-climaterice, cu factori terapeutici naturali care au o valoare deosebită și care sunt de neânlocuit,aceste vacanțe devinind tot mai des parte din sistemului de ocrotire a sănătății, fiind un instrument prin intermediul căruia se pot realiza obiective multiple și complexe, alternative tot mai cautate în defavoarea terapiilor farmacologice, medicamentoase.

Astfel, lucrarea mea de licenta cu tema „ Potențialul turistic al Stațiunii Sovata” pot spune ca reprezintă un studiu efectuat asupra aspectelor legate de potențialul natural al stațiunii Sovata : evidențiind aspect legate de relief, climă, hidrografie, vegetația și faună, dar dezvoltând și problem legate de potențialul antropic și balneoturistic al acestei regiuni care este așezată în partea vestică a Munților Gurghiu, pe cursul superior al râului Târnava Mică.

Lucrarea de licență propune o analiză amanunțită pentru cunoașterea zonei geografice, aspect realizat cu scopul de a face cît mai evident înțelegerea elementelor care influențează procesul de turism.

Alegerea acestei teme a fost strâns legată atât de frumusețile zonei dar și de propietățile balneo – climatice ale lacurilor sărate și propietatile namolului și de unicitatea și cunoșterea frumuseții Lacului Ursu.

Prin elaborarea lucrării mele am căutat să descriu acele  sisteme esențiale pentru a realiza un studiu sistematic în ceea ce privește puterea de atracție a unor elemente, a unei zone, încercând să realizez totodată și  o relație între om și natură, așa cum este văzută din perspectiva turistică. Elementele principale în realizarea acestei lucrării sunt factorii geografici care sunt văzți ca potențial turistic dar și factorul uman care este privit ca  consumator, aceste două elemente generând  procesul de turism, iar unul dintre ele, este factorul sistematic în desfășurarea acestuia, anume stațiunea Sovata.

La baza realizării lucrării stau informații pe care le-am obtinut din diferite surse bibliografice, așa cum sunt informatii  turistice pe care le-am obținut cu ajutorul vizitei mele în stațiunea Sovata și observării zonei dar și prin vizitarea sait-urilor referitoare la zonă, purtarea de discuții cu agenții unor agenții turistice, dar și prin folosirea  materialelor cartografice și a celor fotografice ale regiunii Sovata, dar și prin analizarea SWOT, și studierea mai multor strategii de dezvoltare regionale din cadrul Primariei Sovata.

CAPITOLUL I.

CARACTERISTICI GENERALE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

Scurt istoric al stațiunii Sovata

Existența sări în aceasta zonă, existenta aceastei bogății a subsolului din zona Sovata – Praid, a atras interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri. Se știe că pe vremuri romanii exploatau sarea din aceste locuri apoi o transportau spre Apulum, astazi Alba lulia. Pe ruinele unei mine de sare care datează din acea vreme, s-a format mai apoi Lacul Negru.

Orbán Balázs în cronica sa arata ca în locul Lacului Negru care exista azi, în timpul romanilor a existat o salină, lar la nord de aceasta salina trecea un drum care purta denumirea de “drmnul romanilor”.

Acum 60 de ani, prof. dr. Marius Sturza amintea că, localnicii din zona Sovata au denumit “drumul romanilor” acea parte a drumului care treca pe deasupra Lacului Negru. Se poate aminti ca tot din vremea romanilor datează folosirea apei sarate din această zona pentru vindecarea unor boli.

Primul act scris prin care se atesta existența lacului Sovata este o scrisoare de privilegiu care dateaza din 13. IX.1578 și care a fost emisă de principele Transilvaniei Báthori Kristóf, prin aceasta scrisoare el asigură protecța paznicilor de sare.

Primul document prin care Sovata este numit ca fiind un “loc de cură” este o scrisoare din anul 1597 a lui Mihail Korniș, prin care se pun în evidența efectele terapeutice ale apei sărate, totodata fiind invitat la Sovata Báthory István, din Polonia, pentru efectuarea unui tratament.

Dupa anul 1850 încep să ia naștere anumite forme de organizare a băilor, iar prin 1860, în zona pe unde astazi curge azi pârâul Sărat, mai aproape de Lacul Aluniș, spre capătul de sud al dealului de sare, a fost construit un baraj astfel se formează un iaz datorită dirijării izvoarelor și pârâiașelor sărate apărute din culmile din jur. Acestui mic lac creat artificial i s-a dat numele de Lacul Iordan sau Lacul Alb, pentru că acesta se afla în mijlocul unui teren care era acoperit cu cristale albe de sare. Acest lac a fost folosit mulți ani pentru băi unde oamenii se ungeau și cu namol sărat încălzit la soare, dar datorită unor ploi torențiale care au provocat inundații, locul a fost distrus în totalitate.

În anul 1873, Veres József, un localnic foarte bogat a construit un bazin pentru băi reci și șase cabine pentru băile calde la cadă toate pe cursul de jos al pîrîului Sărat, imediat după traversarea actualei străzi Mihai Eminescu. Așa au luat ființă Băile Ghera, care erau în proprietatea lui Veres József, iar cu timpul numărul cabinelor creste la 12.

Avînd ca sursă izvoarele de apa sarata din dealurile de sare din jur, apa sarată era utilizată în cabine pentru a face băi calde “la putină”, adică vane scobite în trunchiuri de copaci. Încălzirea apei sărate reci se făcea prin amestec cu apa dulce scoasă din pârâul Sovata, cu o roată mare de lemn și transportată printr-o conductă care avea cca 100 m care se ducea la cazanul băilor care funcționa cu lemne. În bazinul realizat in aer liber, cu timpul se adăuga altul, iar încet încâlzirea apei sărate se făcea normal de la soare.

Cu timpul se construiesc cîteva cabine și la Lacul Negru, iar încetul cu încetul, încep să apară case și vile în apropierea acestor băi, la care se oferea găzduire vizitatorilor veniti din alte locuri. Se testa că în anul 1882, stațiunea Sovata a fost vizitată de un număr de 214 persoane, iar în anul 1876 se primește autorizația prin care apa lacurilor să poată să fie utilizată pentru băi, urmând ca mai apoi în anul 1884, Sovata sa fie atestată ca stațiune balneară.

După moartea lui Veres din anul 1885, instalațiile băilor fac obiectul unor învrăjbiri testamentare, în anul 1894, Moldovan Silvestru, recomanda bolnavilor în cartea sa,intitulată “ Țara noastra” să folosească numeroasele lacuri și izvoare sărate din Sovata, pentru realizarea tratamentelor la diferite boli, cea mai întâlnită fiind reumatismul.

În anul 1902 se obține autorizația ca apa sărată a lacurîlor și a izvoarelor să fie folosită în scop sistematic, iar în același an, Illyés Lajos cumpără toate băile vechi de la comunitatea evanghelică-reformată care erau în satul Sovata, urmând o dezvoltare continuă și treptată a stațiunii, fiind construite trei hoteluri și numeroase pensiuni, dar totodată luând naștere pe lângă Lacul Ursu zone de relaxare aici fiind amenajate poteci pentru plimbare.

În 1905 se face linia ferată care ajungea pînă la Sărățeni, iar care mai apoi este prelungită pînă la Praid, usurându-se astfel legătura Sovatei cu alte zone mai îndepărtate, în anul 1908 se trage apa curentă și se face canalizarea stațiunii, urmând o perioadă de dezvoltare care durează pînă în anul 1914, cînd, din cauza primului război mondial, intervene o stagnare. După anul 1921, are loc refacerea bazei care a fost distrusă de razboi, care necesita mari eforturi financiare, dar totuși toate instalațiile balneare au fost preluate de o societate anonimă pe acțiuni, care reușește să reânvie viața stațiunii, realizandu-se reparații ale clădirilor, ale instalațiilor, ale drumurilor, iar în anul 1922 se reușește introducerea luminii electrice. Se poate ști că
după primul război mondial în Sovata erau două hoteluri cu 32 și respectiv 18 camere, 74 vile care aveau în total 417 camere și 510 paturi de închiriat, o cofetarie, o sală de lectură, iar în jurul Lacului Ursu erau 130 cabine pentru baie.

1.2.Cadrul social- economic al stațiunii Sovata. Populația orașului Sovata

Figura 1. Componența etnică a orașului Sovata conform recesământului din 2011

Potrivit datelor statistice ale recensământului care a fost efectuat în 2011, populația orașului Sovata se ridică la 10.385 de locuitori, populatie care este în creștere față de recensământul care a fost făcut anterior în anul 2002, când erau înregistrati un numar de 9.987 de locuitori.

Procentul cel mai mare al locuitorilor sunt maghiari , procent de 87,66%, iar principalele minorități întâlnite în Sovata sunt cele de români  în procent de 8,24% și romi  procent de 1,89%. La restul de 2,1% din populația Sovatei apartenența etnică nu este cunoscută.

Figura 2 Componența religioasă a orașului Sovata

Din punct de vedere al religiei nu există o religie majoritară, locuitorii Sovatei fiind declarați ca romano-catolici în procent de 47,66%, reformați  în procent de 33,85%, ortodocși în procent de 8,76%, dar fiind întâlniți și  martori ai lui Iehova în procent de 3,47% sau  unitarieni  în procent de 1,89%, restul procentului de 2,43% din populație, nefiind declarată ca fără aparteneță religioasă.

Figura 3. Evoluția demografică între anii 1956 – 2011

Pe baza recesamantului din 2011 se poate face și o evaluare a demografiei care a avut loc între anii 1956 si 2011, astfel se poate observa creșterea nivelului demografice.

Economia orașului Sovata

Din punct de vedere economic orasul Sovata este conferit de echilibrul dintre ramurile productive care sunt aducătoare de venituri și serviciile oferite populației și agenților economici. Agricultura este reprezentată prin creșterea animalelor în cadrul asociațiilor de propietari existente cât și cresterea animalelor în gospodăriile individuale, aceasta profilându-se în special pe producerea de produse agroalimentare care sunt solicitate de oraș și stațiunea Sovata, cum ar fi sucuri natural, dulceturi, etc. Pentru suprfața arabilă estefoarte redusă aceasta reprezentând doar 23,90% din cea agricolă, cea mai dezvoltata ramură este creșterea animalelor.

În ceea ce ține de industrie, aceasta s-a dezvoltat în jurul potențialului natural al zonei, fapt datorit reliefului dar și a existenței stațiunii balneo-climaterice cu profil permanent care este situată într –un cadru natural deosebit și care are resurse remarcabile, turismul reprezintă activitatea de bază a localității Sovata, iar un alt profil de activitate care s-a dezvoltat în Sovata îl reprezintă prelucrarea materialului lemnos, aceasta dezvoltare este datorită pădurilor numeroase care înconjoară orașul.

Poziție geografică și accesibilitate

Orașul Sovata, este situat în Carpații Orientali, la poalele nordice ale munților Gurghiului, pe valea Târnavei Mici, încadrându-se depresiunii Sovata – Praid, de-al lungul văilor Săcădat și Corund, prezentând sectoare de îngustare și lărgire. Aparține județului Mureș, situat în partea central – nordică a României. „Cu un potențial balnear și terapeutic recunoscute în țară și înafara hotarelor țării, stațiunea Sovata reprezintă unul din elementele principale care recomandă județul Mureș ca destinație turistică.”

Coordonatele geografice ale stațiunii Sovata sunt următoarele : 46ș32´ latitudine nordică și 22ș55´ longitudine estică în timp ce altitudinea variază între 436 – 610 m față de nivelul mării.

La nord și nord-est stațiunea Sovata este mărginită de dealul Căpeți, 651m și Vf. Cireșului, altitudine 956m, în partea de sud de Piatra Șiclodului , 1028m; iar în partea vestică este întâlnit dealul Becheci cu altitudinea de 1078m. Aceste dealuri sunt dominate de masivul Saca cu altitudinea de 1777 m, acesta aparținând munților Gurghiului. Prin Sovata trec pâraiele Sovata și Sebeș afluente ale Târnavei Mici și care izvorasc din masivul Saca și mărginesc stațiunea în partea de sud și nord-est.

Figura 4 Poziția orașului Sovata în cadrul județului Mureș

Scurt istoric al orașului Sovata ca stațiune

Sovata este una dintre cele mai tinere așezări ale Regiunii Secuilor, care s-a format între anii 1578 – 1582, primii coloniști fiind supraveghetorii de sare. Primul document în care Sovata a fost menționată ca așezare datează din data de 13 septembrie 1578, iar în anul 1597 a fost înregistrată ca fiind sat.

Sarea este cea care a stârnit interesul oamenilor încă de la început, exploatarea sării a fost activitatea primordială, care dateaza incă din perioada ocupației germane sarea fiind exploatată în această zonă și transportată apoi spre Apulum. Apa sărată era întrebuințată pentru băi încă din secolul XVIII.

In 1876 s-a primit autorizația ca apa lacurilor să fie utilizată pentru băi, iar în 1884 Sovata a fost atestată oficial ca stațiune balneară.

Numărul locuitorilor evoluează astfel: în 1711 – 200 locuitori; anul 1910 – 2826 de locuitori din care 2763 maghiari; în anul 1992 – 8935 de locuitori și în anul 1994 – 12.112 (împreună cu locuitorii satelor pe care le înglobează.

Sunt patru așezări importante care aparțin de orașul Sovata și anume:

Sărățeni, care s-a desprins recent de Sovata din punct de vedere administrativ, primind astfel statutul de comună. Impreună cu comuna Corund din județul Harghita, este cea mai veche așezare a Regiunii Sării;

Ilieși, care se află la 5 km de Sovata, pe valea Iuhodului, la poalele Vf.-lui lui Ștefan (1394 m) și datează din anul 1861;

Căpeți, este un cătun răsfirat, așezat pe valea pârâului Sovata, în partea dreaptă a orașului, la poalele muntelui Căpeți, la o altitudine de 553 m;

Săcădat, o așezare contopită cu orașul Sovata, spre nord de acesta. Se întinde pe valea pârâurilor Sovata și Săcădat, în depresiunea Sovata și este înconjurată de dealul Becheci (1.078 m), dealul Cireșului (956 m) și dealul Căpeți (553-651 m).

Prima baie terapeutică a orașului a fost Ghera. Domnul Veress Jozsef (1817 – 1889), fondatorul acestei băi, este totodată și creatorul băilor moderne din Sovata. El a descoperit valoarea izvoarelor sărate din Sovata și a ajuns la concluzia că apa acestora nu trebuie lăsată nefolosită.

Spre sfârșitul anilor 1800, domnul Sofalvi Ilyes Lajos, și-a dat seama că viitorul orașului Sovata depinde de Lacul Ursu. In anul 1901 aceeași persoană a fondat oficial Sovata Băi de Sus și în 1902 a cumpărat de la Biserica Reformată, Baia de Jos. Baia de Sus a fost numită Stațiune, Sovata Băi, iar Baia de Jos a căpătat denumirea de Ghera.

Construirea în 1904 a drumului județean care leagă Stațiunea de oraș, respectiv în anul 1906 construirea liniei feroviare între Praid și Blaj, pe valea Târnavei Mici, a însemnat dezvoltarea rapidă a Stațiunii. In anul 1906 s-a construit și strada principală a Stațiunii și primele 6 vile. Intre anii 1923 – 1939, Sovata a fost una dintre stațiunile preferate ale Reginei Maria, mama Regelui Carol al II. Avea o cabină cu etaj făcută din lemn, amplasată pe malul Lacului Ursu. Puțin mai târziu a fost mutată pe partea vestică a lacului unde a ars în noaptea de Revelion a anului 1966.

Într-un timp relativ scurt, Stațiunea a căpătat renume internațional fiind cumpărată în 1925 de către Partidul Național Tărănist condus de Iuliu Maniu. In această perioadă a fost înființată S.C. Balneo – climaterica Sovata S.A., sub conducerea domnului Prof. Dr. Marius Sturza. In 1941 în stațiune erau deja 140 de vile cu 2.000 de camere și 3.000 de paturi. Incepând cu anul 1900, Sovata a devenit un adevărat centru turistic și a pornit pe drumul lung al privatizării, proces care s-a simțit cu adevărat doar din anul 2001.

Reorganizarea activităților în etapa nouă

Odată începută privatizarea Sovata s-a dezvoltat din ce în ce mai bine, beneficiile susținerii turismului balneoclimateric fiind vizibile de la an la an. Societatea Danubius Hotel S.A. din Ungaria a cumpărat de la S.C Balneoclimaterica S.A. hotelul Sovata, cea mai reprezentativă unitate de primire turistică din stațiune, care a fost renovat și modernizat. Astăzi Hotelul Danubius Sovata este singurul hotel de 5* care este dotat și cu bază de tratament proprie, aparatura utilizată la proceduri fiind performantă și modernă, dotata cu centru SPA, la care omul se poate relaxa.

Hotelul Aluniș este și el privatizat, proprietarul deținând și patru vile: două de 2* (Vila Maria, Vila Magdalena) și două de 3* (Vila Parc, Vila Sovata). Vilele Maria și Magdalena se află în administrarea S.C. Aluniș S.R.L în baza unui contract de închiriere cu Parohia Ortodoxă din Sovata căreia îi aparțin vilele.

Au luat ființă și unele societăți industriale, magazine alimentare, boutiquri, in care comerciantii isi vand marfa care funcționează cu succes și în prezent, oferind rezidenților locuri de muncă. Datorită faptului că acestea sunt amplasate în zone periferice orașului, nu poluează aerul și nici nu deranjează buna desfășurare a unui concediu de odihnă și tratament în stațiune.

Poza 2. Magazin alimentar

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite tot de „industria turismului” prin hotelurile și unitățile de alimentație publică din stațiune. Organizarea activității turistice în noua etapă a „vieții” stațiunii este una care are în centru Lacul Ursu, prin exploatarea la maximum a calităților sale. Tot în această perioadă s-a pus accetul pe construirea unităților de primire turistică de tip pensiune, pentru a ridica standardele de calitate în ceea ce privește serviciile de cazare, dat fiind faptul că turiști străini, internaționali vizitează sațiunea într-un număr din ce în ce mai mare.

Poza 3. Accesul în stațiunea Sovata

Tot în această perioadă s-a investit și în reabilitarea infrastructurii rutiere mai exact șoselele și trotuarele. Problema este că lucrările s-au axat pe oraș și nu au continuat și în stațiune, care este în continuarea orașului.

Poza 1. Punct de informare turistica din stațiunea Sovata

A luat „naștere” și un centru de informare turistică, mai modest, în 2003, din inițiativa Fundației pentru Protecția Copilului din Sovata. Veniturile obținute din vânzarea materialelor de promovare turistică se întorc fundației fondatoare. Cea mai importantă realizare a fost aceea a achiziționării de aparatură performantă pentru desfășurarea cu succes a procedurilor tradiționale de tratament dar și pentru cele noi, care au fost introduse ulterior.

Inventarierea structurilor de primire de tip vilă și pensiune funcționale în prezent

Deoarece majoritatea vilelor, care erau cele mai importante în trecut în stațiune, sunt din perioada incipientă a Sovatei ca stațiune și multe nefuncționale și pentru că în etapa mai recentă au fost construite mai multe pensiuni, am ajuns la concluzia că o inventariere a acestora este binevenită, dar se poate specifica ca zona este in continua dezvoltare si modernizare.

Poza unitate cazare stațiunea Sovata, Vila Sara

Astfel zona care se afla în continuă dezvoltare, are unități de cazare dintre cele mai variate, de la hotele de 3* sau 5*, la pensiuni, cazare la localnici, zona de cort.

Coloana în care se evaluează „starea actuală a clădirii”, folosește unități de evaluare în sens crescător după cum urmează: medie (spre rău), medie, bună și foarte bună. Pe o scară numerică de la 1 la 5, ar fi în felul următor: medie (spre rău) – 1; medie – 2,3;

bună – 4; foarte bună – 5;

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII SOVATA. VALORIFICAREA TURISTICA A STAȚIUNII SOVATA

2.1 Structura potențialului turistic. Definiție

2.1.1.Definiție

Prin potențial turistic sau oferta turistică se întelege însumarea tuturor elementelor care conferă unui spațiu un anumit grad de atractivitate, acesta fiind cel mai important din întregul demers turistic. Se poate spune ca potentialul turistic poate fi considerat ca fiind “cărămida” de susținere a unei zone deoarece în funcție de acest potențial se pot face previziunile de marketing și de dezvoltare în ceea ce privește bunul mers al activității turistice dintr-o anumită regiune.

2.1.2.Structura potențialului turistic

Structura potentialului turistic, asa numita “verigă” a fenomenului turistic este foarte clar delimitată în două direcții, anume potențialul turistic dat de cadrului natural al zonei și potențialul turistic antropic care este reprezentat prin toate tipurile de amenajare turistică care au fost realizate în scop de a atrage turisti. Aceste amenajări dar și potențialul natural al zonei, sunt factorii decisivi care generează fluxurile turistice cu o arie de proveniență atât internă cât și internațională, fluxuri care se îndreaptă către o destinație unde va avea loc consumul produsului turistic. Se poate observa ca “verigile” care formeaza “lanțul turistic” sunt foarte multe și totodata sunt foarte importante, de aceea este bine de menționat și faptul că în lipsa unei verigi fenomenul de turism nu poate exista.

Regiunea stațiunii Sovata are un potențial turistic care nu este repartizat proporțional, deoarece natura a fost foarte generoasă și astfel potențialul cadrului natural este cu mult superior potentialului antropic, dar deoarece în cazul potențialului natural nu se poat face intervenții în sensul de a face îmbogățirii ale acestuia, în cazul potențialului antropic se pot aduce face în continuu îmbunătățiri și modificări.

Fiind foarte dificil să faci aprecieri referitoare la cât de atractiv este un obiectiv turistic sau un spațiu, multi dintre autorii studiilor au incercat sa faca totuși o cuantificare a spațiului acestia elaborand unele formule de calcul, iar eu voi încerca să vă prezint în continuare două dintre aceste formule de calcul care sunt destul de ușor de folosit și se poate spune ca se apropie cel mai mult de realitatea existenta în teren.

Pentru a evidenția potențialului turistic în Sovata voi prezenta o schemă . După cum am menționat mai sus, potențialul natural al zonei Sovata este superior potentialului antropic, acesta din urma avand nevoie de îmbunătățiri pentru a ajunge în echilibru cu potențialul natural. Situația se poate prezenta astfel.

3.2 Potențialul turistic natural

Asa cum mai mentionat mai sus prin schema realizata potentialul turistic natural al statiunii Sovata superior potentialului antropic, punctul forte al potențialului natural fiind reprezent de hidrografie. Din cadrul potentialului natural fac parte lacurile sărate acestea fiind cele care au oferit oportunitatea acestei stațiuni de a lua naștere, iar pe de altă parte hidrografia este susținută și climatul favorabil care are calități benefice sănătății. Putem evidentia și stratul litologic al pământului care a generat acest tip de relief și prin urmare a dus la apariția lacurilor, neuitând să amintim vegetația, în care se poate aminti existența unei plante unice la nivel de continent.

3.2.1 Potențialul turistic al reliefului

Sovata este o depresiune montană de contact dezvoltată în axul unui anticlinal diapir, ea aparținand Subcarpaților Transilvaniei care sunt situați în partea de Est a Podișului Transilvaniei. Depresiunea Sovata – Praid este modelată ca “vale de anticlinal” și a luat naștere prin adâncirea epigenetică a Târnavei Mici și a afluenților ei, într-o cută anticlinală cu sare diapiră.

Sovata este orientată pe direcția nord – sud, depresiunea înalțăndu–se spre est în două trepte domoale, care formeaza versantul de vest al Munților Gurghiului. Stațiunea Sovata este mărginită de dealurile Cireșelu cu altitudine de 912m, dealurile Capela cu altitudine de 720m, dealurile Becheci cu altitudinea de 1079m, de Dealul Mic și așa numitul Muntele de Sare.

Putem spune ca din punct de vedere al evoluției paleogeografice și a structurii geologice, zonă a evoluat în aceleași condiții cu Depresiunea Transilvaniei, dar în special cu partea sa estică, unde sunt prezente cutele diapire care sunt rezultate în urma migrării sării plastice din interiorul depresiunii spre periferie. Această mișcare produsa datorită presiunii litostatice mai mici de pe marginile depresiunii a avut loc în Pannonian când s-a desfășurat și ultima etapă importantă în procesul de sedimentare a Depresiunii Transilvaniei.

Dacă privim din perspectiva geologului, zona Sovatei este alcătuită din formațiuni sedimentare de vârstă Badeniană, Sarmațiană și Pannoniană care sunt depuse pe fundul mării terțiare si care a acoperit ținutul cu multe milioane de ani în urmă, acestora adaugăndu-se mai ales în albiile râurilor mai multe formațiuni mai noi, care sunt predominante fluviatilor de vârstă Cuaternară. Masivele de sare, de care sunt legate genetic lacurile sărate și în final stațiunea balneară, ocupă un loc important în stratificarea și tectonica depresiunii Sovata

Poze munte de sare din stațiunea Sovata, localizat după Lacul Ursu

Se poate spune ca sarea este de vârstă badeniană și s-a depus cu milioane de ani în urmă, pe fundul la gunelor mării terțiare, ca mai apoi sa fie acoperită de formațiuni marine mai noi. Dupa retragerea apelor, datorită existentei unor mișcări tectonice ale scoarței terestre și datorita presiunii exercitate de rocile acoperitoare, sarea mai plastică a migrat către suprafață sub forma unor sâmburi sau a unor cute diapire, iar in urma deplasarii sale a boltit sub formă de anticlinale stiva stratelor sedimentare care o acopereau. Astazi tineri care sunt curiosi de multe ori sunt cei care escaladează acești munți, așa cum se poate vedea în poza de mai sus.

În stațiunea Sovata se găsesc două tipuri de roci mai importante și anume: andezitul și halitul, adică sarea.

Andezitul este acea rocă care s-a format în era terțiară din lava vulcanică care a ajuns la suprafață terestra. Aceasta este alcătuit din mai multe minereuri, are culoare gri sau neagră si este un bun material de construcții deoarece este ușor de prelucrat.

Sarea s-a format in urma cu aproximativ 20-22 milioane ani, în perioada miocenă a terțiarului nou, cind Marea Thetis, adica Oceanul Antic, Mare Mediterană antică care acoperea și Depresiunea Transilvaniei, s-a împărțit în mai multe depresiuni mai mici iar procesul de evaporarea a apei, sarea existentă s-a cristalizat și s-a depus. Astfel marea a secat în totalitate și peste straturile de sare s-au depus sedimente care au dus la procedeul de împingere al sarii spre margini, unde aceasta s-a înălțat în cute diapirice, formand masive de sare.

Pe lângă formele carstice de sare se evidentiaza și alte forme de relief cum sunt munți si colinele care au un farmec inedit, dintre acestea face parte si vârfului Saca. O alta priveliște neobișnuită de frumoasa este caldera Munților Gurghiului, care au un diametru de 5-6 metri, dar care a fost distrusă de eroziunea solului și astăzi este înconjurată de masive muntoase care sunt adevărate capodopere ale naturii, cum sunt de exemplu: Vf. Saca Mare (1777 m), Vf. Saca Mică (1733 m), Vf. Creanga Mare (1723 m), Vf. Frăsileasa (1648 m), etc.

Datorita acestui relief “mozaicat” teritoriului studiat ii este oferita o notă de originalitate care atrage foarte mulți turiști atat din tara cit si din strainatate.

Solurile intalnite in statiunea Sovata

Ceea ce a dus la formarea unui relief variat bogat in în apa freatică cu un climat local au fost factori care au dus totodata și la diversificarea însemnată a tipurilor de soluri din teritoriul Statiunii Sovata. O trăsătură comună a acestor factori este fertilitatea redusă, solurile din aceasta sona fiind reci si acide. Sunt întâlnite solurile brune de pădure, solurile argiloase, cernoziom care are fertilitate redusă, soluri sărăturoase.

Paunescu în anul 1961 cerceteaza solurile din jurul lacului din Sovata și astfel identifică următoarele tipuri, subtipuri și genuri de soluri:

1. Lăcoviști:

a. Lăcoviști salinizate (Gleiosol) – Lăcoviști superficial nesalinizate si Lăcoviști salinizate

Lăcoviști slab mlăștinoase (Gleiosol) – Lăcoviști puternic salinizate si Lăcoviști mediu salinizate.

Pseudorendzine (Faeoziom):

Pseudorendzine carbonatice rezidual salinizate

Pseudorendzine levigate, rezidual salinizate slab pseudogleizate.

Soluri brune de pădure (Diszricambosol):

Soluri brune tipice

Soluri brune podzolite : Soluri brune podzolite tipice si soluri brune podzolite slab pseudogleizate.

Soluri brune (podzolite) semihidromorfe (Spodosoluri).

Datorită fertilității reduse a solurilor cultivarea plantelor nu este semnificativă, cultivarea plantelor practicându-se la poalele estice ale dealului Stejarul și în Săcădat , zona aflată la ieșirea din Sovata prin partea dreaptă, unde se pot cultiva zarzavat, porumb, cartof, sfeclă.

2.2.5.Potențialul balneoturistic (lacurile: Ursu, Rosu, Aluniș, Verde, Negru, Mierlei, Șerpilor)

Orașul Sovata s-a dezvoltat în amonte de pârâului Sovata cu râul Târnava Mică, pe valea Sovata și afluenți, dar și pe valea Sebeș care la este de ordinal al râulu Târnava Mică. Rețeaua hidrografică a statiunii Sovata este foarte deasă, cu debite permanente.

Cursurile de apă care străbat intravilanul localității sunt urmatoarele : Pârâul Sovata Mică care mai este numit și Săcădat, Pârâul Răchitiș, Pârâul Rostás, Pârâul Kisbükk, Pârâul Sărat, Pârâul Ghera, Pârâul Vâlceaua Băilor, Pârâul Sebeș si ystemctu Pârâul Iuhod.

Particularitate importanta a rețelei hidrografice a statiunii Sovata o reprezintă prelungire a canalului Morii pe o lungime de 2,3 km cu valea Sovata. Acest canal, care a fost săpat de localnici in urma cu mai bine de un secol era cel prin intermediul caruia se alimenta cu apă morile care erau înșirate de-a lungul. După viitura din anul 1970 barajul existent nu a mai fost reconstruit, dar chiar o parte din acest canal a fost desființat ridicandu-se cartierului Eminescu II. Astazi canalul rămas are funcția de  decolector al apelor uzate menajere din gospodăriile  învecinate având totodata funcție de tampon în fața torenților care coboară de pe versant.

O altă particularitate importanta a rețelei hidrografice din Sovata este cea ce este legată de Pârâul Sebeș, care are formă de evantai, cu o parte mult lărgită, și care se învecinează cu valea Pârâul Iuhod. Pentru ca exista pante mici, valea Sebeș se bifurcă, intr- o parte curge spre Pârâul Iuhod iar in cealaltă parte urmărește poalele versantului drept, astfel confluând după parcurgerea intravilanului cuPârâul Sovata, în amonte cu 250 metri de ystemct acestuia cu canalul Morii. Cel mai important și deosebit al rețelei hidrografice al stațiunii Sovata îl reprezintă sistemul lacurilor sărate pe teritoriul actual al stațiunii balneoclimaterice.

Lacurile sărate sunt de origine carsto – salină fiind formate pe diapirul de la Sovata. Acestea sunt lacurile: Roșu,Verde, Ursu și Aluniș, drenate de Pârâul Sărat, la care se pot adauga și bazinetele ce au la origine doline de dizolvare și tasare: Lacul Mierlei, Lacul Șerpilor și Lacul Dulce. Singurul lac care este de origine antroposalină este Lacul Negru care este în partea sudică a Muntelui de Sare.

Poza 3. Lacul Paraschiva

În amonte de Lacul Ursu au fost amenajate două lacuri cu apă dulce care sunt folosite pentru  relaxat și pescuit, acestea două sunt Lacul Paraschiva și Lacul Tineretului, care au fost drenate în 1997 din cauza accelerării si dizolvării yst și a infiltrațiilor tot mai mari de apă dulce spre sistemul lacurilor sărate. Sub aspect hidrografic, la Sovata cea mai importantă zonă o constituie zona lacurilor, în apropierea cărora s- a format actuala stațiune. Lacurile în numar de zece se află în partea de vest a stațiunii, în zona numită ″Între sărături” .

Lacul Paraschiva se află într-una dintre cele mai frumoase zone. Este un lac cu apă dulce care s-a format la începutul anului 1980 din precipitații. Stratul sedimentar este atât de gros încât apa adunată nu a atins stratul de sare. Lacul Paraschiva este situat la nord de Lacul Ursu și s-a format în anul 1980, în urma acumulării de precipitații în mijlocul unei doline de sare. Stratul lacului este atât de gros, încât apa adunată nu a atins substratul de sare, fiind astfel un lac dulcicol. A fost amenajat pentru pescuit și fiind populat cu pești.

Astfel putem spune că hidrografia zonei Sovata este cea care a generat formarea statiunii, acesta fiind punctual forte al Sovatei.

Astfel putem face recapitularea lacurilor carsto-saline cu ape cloruro-sodice care sunt întâlnite în Sovata, anume : lacul Ursu – cu renume European, lacul Aluniș, lacul Verde, lacul Roșu, lacul Mierlei, lacul Șerpilor și lacul Negru (acesta fiind singurul antroposalin).

Există chiar și un izvor cu apă sărată permanent care a luat naștere datorită ploilor care “spală” masivele de sare ce înconjoară zona. Pe lângă acesta permanent, izvoare cu apă sărată apar la tot pasul.

Poza 5. Lacul Ursu

Lacul Ursu este comoara stațiunii Sovata. Specialiștii în balneologie, dupǎ ce l-au studiat ani dea rândul, considerǎ cǎ lacul Ursu este unic în Europa, apa acestuia este caldǎ, fiind încălzita doar de razele solare. Spre deosebire de alte lacuri cu apǎ sǎratǎ și caldǎ apa lacului Ursu primește la suprafațǎ un strat subțire de apa dulce, furnizatǎ de douǎ pârâiașe, paraul Auriu și paraul Toplița care fac ca lacul Ursu sǎ fie helioterm. Prin interiorul padurii exista multe zone de odihna, special amenajate, așa cum se vede din pozele de mai jos.

Poze cu intrarea la Lacul Ursu, alee si loc de relaxare pentru vizitatori

Astfel, aceastǎ apǎ dulce nu se amestecǎ cu cea sǎratǎ a lacului Ursu , ci plutește la suprafațǎ lǎsând sǎ treacǎ prin ea cǎldura soarelui, care se înmagazineazǎ în apa sǎratǎ, servind drept strat izolant, oprind cǎldura acumulatǎ în apa lacului sǎ se piardǎ. De obicei temperatura în helioterm nu este distribuitǎ în mod omogen; vara ea crește repede de la suprafațǎ, unde are 19-20˚C. La 1 m apa are 36-40 ˚C, la 1,5 m atinge un maximum de 46-48˚C, pentru ca apoi temperatura sǎ scadǎ încet spre adâncimea de 10-14 m, unde se apropie de cea de la suprafațǎ. Datoritǎ acestui strat de apă dulce se formeazǎ un strat de apǎ caldǎ între douǎ straturi de apǎ mai rece. Lacul Ursu are o lungime de 306 m, 182 m lățime, perimetru 910 m. Se întinde pe o suprafață de 40.235 mp, adâncimea maximă 18,10 m, adâncimea medie 6 m. Concentrația de sare este de 250 ‰, ceea ce înseamnă că în fiecare litru de apă sunt dizolvate în medie 250 g sare. Se poate sesiza însă că odată cu trecerea anilor temperatura apei lacului scade. În 1900 chimistul Kalecsinszky a măsurat 70-71ș C, iar în 1901, la o adâncime de 1,32 m 63ș C.

Poze cu parcul

Astfel, prin interiorul păduri sunt create aleei special amenajate, locuri de relaxare, parcuri și zone de joacă pentru copii, pistă de biciclete, sau locuri special amenajate cu bănci pentru cei care vor să se odihnească și să respire aer curat.

Poza cu locuri de relaxare, alei pietruite amenajate pentru plimbare prin interiorul pădurii

Poza Lacul Negru Lacul Negru este singurul lac de origine antropogenă, celelalte fiind naturale, totodată este și cel mai vechi lac al stațiunii. Se întinde pe o suprafață de 3.810 mp, adâncimea sa maximă este 6,20 m. Este vestit prin nămolul său terapeutic care a fost extras și folosit pentru diferite tratamente. Însă rezervele de nămol s-au epuizat, în prezent nu se mai efectuează tratamente și apa lacului nu se mai folosește.

Deci putem spune ca cel mai vechi lac al stațiunii Sovata este Lacul Negru, care este de origine antropică, format în anul 1710 prin surparea unei ocne. Lacul Negru are suprafața de peste 0,38 hectare și o adâncimea de 6 metri. Alimentarea cu apa a lacului se face prin precipitații atmosferice, prin aportul apelor de șiroire și prin pânza freatică. Urmărind acestea se constată, că la orice lac helioterm orizontul de la suprafață este sensibil la toate variațiile din urneși sezoniere ale temperaturii aerului, iar orizontul de apă de la 2 metri adâncime menține temperaturile ridicate cu mici variații de la sezon la sezon. La fund, temperature apei este mai scazută, pentru că de la nivelul de 2 metri, către stratul inferior, căldura se propagă foarte încet. Fenomenul de heliotermie fiind mai puțin evident ca în Lacul Ursu. Nămolul Lacului Negru, este unul dintre cele mai prețioase nămoluri terapeutice din țara noastră.

Lacul Aluniș se ascunde într-o dolină pitorească la 60 m de lacul Ursu. S-a format în anii 1970 având o suprafață de 3.670 mp și o adâncime maximă de 7,4 m. Oglinda apei se află cu 4 m sub nivelul lacului Ursu astfel surplusul de apă din acesta se scurge în lacul Aluniș. Nu are caracter helioterm astfel apa lacului este rece, ea fiind plăcută și potrivită pentru baie doar vara. Denumirea lacului a derivat de la tufele de alun care s-au dezvoltat în zonă.

Poza Lacul Alunis și cabine special amenajate pentru turiști

Cabinele special amenajate de la Lacul Alunis, oferă celor care doresc să facă baie în Lacul Aluniș pe perioada estivală loc unde pot să se schimbe.

Lacul Roșu și Lacul Verde sunt două lacuri mai mici și vecine cu lacul Ursu, formate concomitent cu acesta din urmă. Lacul Roșu are o suprafață de 1600 mp și o adâncime maximă de 2, 55 m. Denumirea provine de la aspectul creat de milioanele de artemii (artemia salină – crustaceu inferior) care trăiesc în apa lacului precum și de la frunze colorate căzute în apă. Bazinul lacului Roșu a fost despărțit în două datorită alunecărilor de teren.

Lacul Verde are suprafață de 310 mp și o adâncime maximă de 1 m. Numele indică reflectarea coronamentului arborilor în luciul apei. Fundul acestor lacuri este acoperit cu un strat gros de nămol având conținut ridicat de sulfat de fier și calciu. Surplusul de apă se scurge în lacul Ursu. Lângă aceste două lacuri se află un masiv sare.

Poza 10 Lacul Verde

Lacul Mierlei și-a câștigat forma și mărimea actuală în 1950. Este cel mai tânăr lac din Sovata format într-o dolină de sare. Suprafața lacului este de 1.438 mp și adăncimea maximă de 1,7 m. Nămolul lacului se folosește în terapeutică pentru tratarea durerilor de spate și a durerilor membrelor.

Poza Lacul Mierlei

Lacul Serpilor se află undeva în mijlocul pădurii, într-o stare avansată de colmatare. În anul 1930 era al doilea ca mărime după lacul Ursu. Apa lui ajunge în lacul Mierlei. Poate fi vizitat mergând pe potecile turistice marcate (crucea galbenă, crucea roșie).

Poza Sovata privită de sus

Realizat de autor din surse de la Primaria Sovata

Hidrografia Sovatei mai este susținută și de pârâul Sovata, un afluent al Târnavei Mici, care trece prin orașul Sovata. Partea de nord-est a stațiunii Sovata este străbătută de apele repezi ale pârâului de munte Sebeș, care după ce trece pe lângă restaurantul “Stâna de Vale”, cotește la stânga pentru a se vărsa în Târnava Mică. In cadrul complexului lacustru sărat putem întâlni și pârâul Sărat care se varsă în pârâul Sovata.

3.2.3. Clima stațiunii Sovata

Stațiunea are un climat temperat continental, relativ răcoros și umed. Microclima foarte favorabilă efectul terapeutic al pădurilor, aerul curat, rășinos, ușor sărat se poate simți la tot pasul. Este astfel un climat prielnic vindecării, celor bolnavi, dar și odihnei și relaxării. Pădurea are un rol important în prevenirea inundațiilor, în menținerea pânzei freatice, și uniformizarea precipitațiilor. Astfel putem spune ca media precipitațiilor este de 730-750 mm care cad de obicei la sfârșitul primăverii și la începutul verii, temperatura medie anuală este de +7,6șC, luna cea mai caldă este august și cea mai rece este ianuarie. Zilele negeroase sunt în jur de 100-130 pe an.

Datorită munților care înconjoară zona numărul zilelor cu vânt sunt mai reduse aproximativ 113 zile anual, aerul este curat, foarte bine oxigenat conținând cantități crescute ioni negativi. Nebulozitatea medie anuală in Sovata înregistrează o valoare de 6 zecimi, cu o medie anuală de peste 40 de zile, majoritatea cu cer senin și 120 zile cu cer acoperit, iar durata strălucirii soarelui este in medie pe an de 1850 h.

3.2.5. Vegetația și fauna

De regulă terenurile sărăturoase sunt “golașe”, întâlnindu-se o vegetație halofilă. Pe acest teritoriu ea este slab dezvoltată, contrar așteptărilor, noi studiind teritoriul numit de localnici “Intre Săruri”. Ceea ce face zona studiată să fie una deosebită este coexistența sării cu pădurile. Astfel pe masivul de sare sunt “ancorate”, într-un strat sedimentar destul de subțire, de aproximativ 1 m rădăcinile multor specii lemnoase și ierboase. Lacurile sunt înconjurate de păduri mature cu un strat ierbos bogat.

Putem spune ca vegetatia variaza de la zonă de stepă la zonă subalpină, fiind foarte frumoasă, culmile din jurul stațiunii Sovata fiind acoperite cu păduri seculare. Specia predominantă este: fagul (fagus silvatica), apoi întâlnim stejarul (quercus robur), gorunul (quercus petraea), cerul (quercus ceris), carpenul (carpinus betulus), frasinul (fraxinus excelsior), teiul (tilia cordata), arinul (alnus glutinosa), alunul (corinus avelana),etc, intalnindu-se foarte multe soiuri de plante care sunt ocrotite prin lege.

Fauna este una bogată și variată, teritoriul Sovatei beneficiind de o serie de specii care sunt ocrotite prin lege, putand seziza valoarea crescută a cadrului natural. Astfel intalnim in Sovata : năpârca (elaphe longissima), cocoșul de munte (tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (lyrurus tetrix), barza albă (ciconia nigra), bufnița (bubo bubo), șoimul (falco peregrinus), șoimul vinderel roșu (falco tinunculus), acvila de stâncă (aquila chrysaetos), acvila de câmp (aquila heliaca), corbul (corvus corax), dihorul (mustela eversmanni), râsul carpatin (linx linx), ursul carpatin (ursus arctos).

2.3. Potentialul touristic antropic

Dintre obiectivele turistice care pot fi vizitate în Sovata putem menționa Biserica Romano-Catolică, care este cea mai veche și cea mai mare din oraș si care păstrează în curtea sa un monument lui Domokos Kázmér. Acest monument a fost inaugurat cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la nașterea marelui episcop acesta fiind cel care a fondat prima biserică romano – catolică și totodata și prima școală din Sovata. Statuia a fost realizată din bronz și îl reprezintă pe Domokos Kázmér în mărime naturală.

Alt obiectiv care poate fi vizitat în Sovata este  Biserica Schimbarea la Față care este construită din lemn între anii 1931 – 1932. Interiorul biserricii este pictat în tehnica tempera de către pictorul Aurel Ciupe în 1936, iar la intrare pe fațadă este pictată icoana hramului “Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos”. În curtea biserici este mormântul directorului medical Teodor Pascu.

Alt obiectiv touristic poate fi considerat Muzeul Orasenesc, care a fost infiintat in centrul orasului Sovata in data de 9 mai 1971, dar care a fost desființat 4 ani mai târziu, pe 18 iunie 1975. Fondatorul muzeului a fost profesorul de istorie maghiara, Szabó Mihály, care prin anii ‘60 a înființat un cerc de etnografie în școlile din orașul Sovata, care avea scopul cunoașterii localității și a împrejurimilor dar totodata și colectarea materialelor  pentru viitorul muzeu.

Elevii din oraș au contribuit la colecționarea de obiecte vechi care sa fie pastrate in muzeu, astfel organizîndu-se peste 70 expediții cu acest scop în satele din înprejurimea Sovatei. Obiectivul expeditiilor era yste de a recupera anumite piese de colecție, de a se realiza cunoașterea de către tineri a uneltelor și obiectelor populare uzuale in vremurile trecute, de cunoastere a obiectelor casnice care erau pe cale de uitare. Atunci cind a fost deschis, muzeul a fost vizitat de peste 180 de cetățeni au vizitat exponatele si care au semnat in Cartea de onoare a muzeului. Cele mai multe obiecte erau cele legate de extracția ce au fost găsite în albia pîrîului  Sovata : adică unelte pentru prelucrarea cânepii, unelte de tors și țesut, unelte de sculptură din lemn, etc.

CAPITOLUL III

VALORIFICAREA TURISTICA A REGIUNII SOVATA

3.1 Infrastructura turistică

Un punct foarte important al dezvoltarii unei zone este dezvoltarea infrastructurii turistice care se face prin elaborarea de proiecte generale de dezvoltare, de modernizarea a infrastructurii de turism din orașul Sovata, care se realizeaza pentru valorificarea resurselor ystem dar totodata si pentru creșterea calității serviciilor turistice. Dintre aceste proiecte putem enumera cel care se refera la „Obiectivele turistice ale proiectului sunt dezvoltarea infrastructurii de vizitare a rezervației„Lacul Ursu și arboretele de pe sărături”, care duc la diversificarea oportunităților din localitatea Sovata în perioadele de extrasezon, ducând totodată și la creșterea gradului de cunoaștere a valorilor aflate pe teritoriul rezervației, așa cum a precizat domnul Peter Ferenc, care este primarul orașului Sovata.

Poze cu indicatoare de directive, panouri de informare si loc de joacă

În urma implementării și dezvoltării proiectului de dezvoltare turistica s-au amenajat în stațiunea Sovata alei de cură în lungime totală de 2,8 kilometri, au fost construite foișoare de observație și Turnul Belvedere, s-au amenajat 16 popasuri/locuri de odihnă de unde se poate observă natura în toata splendoarea ei care pe o suprafață de circa 9.707 metri pătrați, situate de-a lungul traseelor s-au instalat 12 panouri de informare mari, 35 de panouri de informare mici, 29 de indicatoare de direcții, s-a realizat un sistem de iluminat public și system cultural și un system de supraveghere video, înființându-se astfel și locuri de muncă pentru localnici .

3.2. Baza de cazare – hoteluri, pensiuni, case de vacanță

Conform agentiilor de turism din Târgu Mureș și din Sovata, în stațiunea Sovata există în momentul de față peste 131 de locuri de cazare declarate, după cum urmează, unele dintre ele fiind în renovări și reamenajări :

hoteluri : Danubius, Relax, Teleki, Mureșul, Ursul Negru, Bradeț, Caprioara,

pensiuni: Bella di Notte, Panorama, Elisabeta, Gedeon, Margareta, Robika, Diana, Eva, Klarisa, Alma, Casa Delia, Aby, etc;

vile : Zorilor, Eszter, Bica, Germar, Ciresul, Prestige, Sovata, Intim, Szoke, etc;

complexuri turistice : Azurul în Sovata, Complex touristic Eden,

Moteluri : Regina,

Hosteluri:

Camping: Perla Lacului,

case particulare care oferă cazare: casa Moldovan, Casa Wolf,

cabane : Stana de Vale;

case de vacanta: casa Biro, casa Maria, casa Eden Garden, casa Borsika, casa Siklodi, casa Balint,, Dobrik, casa Lacul Mierlei, ZseniK, Restad , Happy, Naomi, Ildika, Trei Zane, Lidia,

apartamente și camera care sunt închiriate în regim hotelier : casa Dorada, casa Orban, apartament Erika, casa Edy, camera casa Ottilia, etc.

Poze cu unități de cazare din stațiunea Sovata

Dintre cele mai frumose și cautate hoteluri din stațiunea Sovata , putem spune ca HOTELUL Danubius din Sovata, care este clasificat la trei stele, aflat pe str.Trandafirilor nr. 111. Are 168 de camere, 164 duble și 4 apartamente. Fiecare cameră are baie proprie, camerele fiind dotate cu telefon, cu TV satelit, minibar, balcon separat. Există camere pentru nefumători, camere antialergice și camere special amenajate pentru cei cu handicap locomotor, dar oferă și alte servicii cum sunt: bar, restaurant, două săli de conferință, bazin pentru tratament cu apă sărată, jacuzzi, saună, solariu, secție de tratament de patru stele, cosmetică, coafură, SPA.

Un al doulea cautat hotel din stațiune este hotelul Alunis, care se află pe str.Trandafirilor nr.72. Acesta are 272 locuri de cazare în apartamente și camere standard, dotate cu facilități proprii: TV cablu, telefon, frigider, centru de conferințe și afaceri, sală de ședințe de 60 de locuri, un restaurant modern cu 250 de locuri, bar de zi, sala de biliard, iar pentru a diversifica paleta de servicii de agrement în 2008 la începutul anului s-au finalizat lucrările la o modernă sală de bowling.

Un al treilea hotel important din Sovata este hotelul Faget, care este situat pe str.Vulturului nr.39, acesta oferă 272 de locuri de cazare în 134 de camere duble și are 2 apartamente. Ca dotări generale hotelul Faget are: restaurant, bar, sală de ședințe, sală de conferințe, seif, iar camerele sunt dotate cu baie proprie, telefon, TV satelit, balcon.

Mai putem enumera hotelurile Bradeț, de pe str.Vulturului nr.69, care oferă 181 de locuri de cazare în apartamente, camere duble și camere single, aici se acceptă și animale de casă în camerele hotelului. Urmeaza Hotelul Tivoli, situat pe str.Tivoli (după ce se trece pe lângă Banca Comercială Română primul drum la stânga, este un drum forestier), hotel cu 18 camere, grădină de vară, bar, restaurant, săli pentru jocuri; Hotelul Eden de pe str.Cireșelul nr.2, acesta fiind parte integrată Complexului Eden, care este format din hotel, camping si restaurant.

Alte hoteluri cautate : Hotelul Căprioara pe str.Trandafirilor nr.151, care oferă 42 de locuri de cazare, sală de ședintă, bucătărie, sală de servire a mesei, parcare proprie. Hotelul Edelweiss care este la doar 1 km distanță de centrul stațiunii, cu arhitectura deosebita deoarece a fost construit în urma unei investiții olandeze și corespunde din toate punctele de vedere standardelor europene. Hotelul are 15 camere, fiecare are două paturi și posibilitate de introducere de paturi suplimentare în caz de nevoie.

Fiecare cameră a hotelului este prevăzută cu baie individuală sau duș, televizor cu cablu, radio, mini bar și telefon. Hotelul are restaurant cu capacitate de 60 de locuri, o terasă neacoperită tot cu 60 de locuri, iar curtea este dotată cu: băncuțe, fântână arteziană, leagăne pentru copii. Pe linga aceste dotari și servicii în hotel se mai găsește un șemineu în restaurant, seif la recepție, și serviciu de room – service.

Diversitatea unităților de cazare este susținută și de cele trei campinguri care sunt în stațiunea Sovata, după cum urmează:

Campingul „Vasskert” sau grădina de vară situata pe str.Principală nr.129/A, în partea de oraș a Sovatei, care are 24 de locuri în 8 căsuțe, 50 de locuri pentru cort și 20 de locuri pentru rulote;

Tabăra Bungalow, situata pe str.Cireșului nr.2 și care aparține Complexului Eden. Are căsuțe din lemn cu 2 – 3 paturi, duș comun cu apă caldă și WC separat pentru fiecare căsuță;

Camping Stâna de Vale, care este situat la aproximativ 500 m de stațiune, pe str.Trandafirilor nr.153, dotata cu 150 de locuri în căsuțe din lemn cu câte 2 – 3 paturi. Baia cu duș și WC este comună, dar împărtița în două una pentru femei, cealaltă pentru bărbați;

3.3.Unitati de alimentație publică – restaurant, alimentare publice, magazine

Pe lângă restaurantele care se pot găsi la hotelurile Danubius, Aluniș, Făget, Brădet; etc, in statiunea Sovata esista si alte unitati de alimentatie publica cum sunt:

Restaurantul – terasă Tivoli situat în apropierea autogarei din stațiune, muzică live, funcționează doar în sezon (vara – sezonul în Sovata între iunie și august);

Pizzeria – terasa Turist amplasată tocmai în centrul stațiunii. Localul are sală pentru aproximativ 25 persoane și terasă pentru circa 16 persoane; funcționează permanent, atat în sezon cât și în extrasezon;

Grădina de Vară Boema este un local foarte frumos amenajat, care beneficiază atât de o pizzerie dar și de un restaurant în același corp de clădire, fiind unul dintre atracțiile importante ale stațiunii;

Restaurant – terasă Stâna deVale este singurul restaurant care funcționează pe tot parcursul anului, acesta având un amplasament pitoresc, fiind încadrat de pădure și cu „muzica” pe care râul Sebeș o oferă, fiind foarte apreciat de turisti datorita amplasamentului feeric, la 500 m de stațiune.

Restaurantul cu specific romanesc Club Dracula care este situat în padure, lângă Lacul Roșu. Acesta este deschis zilnic între orele 12.00 și 23.00, unde se poate asculta muzica live, foarte cautat de turiști datorită amplasamentului sau mirific, datorită specialităților de mâncare servite: ciorba de fasole în pâiine, fiind una dintre cele mai căutate. Restaurantul beneficiază atât de terasa cît și de sala închisă, capacitatea acestuia fiind de peste 90 de locuri.

Alte atracții culinare care sunt foarte reprezentative zonei sunt : patiseriile și gogoșeriile, grilul din apropierea Lacului Ursu, terasa Holstein, barul Magdalena Expreso, restaurantul cu terasa Ciperca, etc, magazin alimentar „ La doi Pași”, hipermarketul „ Peny”, magazinul „ Roberto”, dar și alte butiquri mici și drăgălașe.

3.4. Structuri turistice de tratament

Dotarile cele mai importante ale stațiunii Sovata, pe lângă dotările de recreere, parcuri, aleei de plimbare, terase de distracție, sunt în special structurile de cură și tratament deoarece turiștii care vin în stațiunea Sovata, pe lângă plimbare și relaxare au dorința de a se odihni, de a se reface și de a face tratamente, astfel aceste structuri fiind indispensabile într-o stațiune balneoclimaterică ca Sovata.

Astfel, cele mai importante atât ca și modalitate de agrement cât și ca posibilitate de a face tratament într-un mod agreabil sunt lacurile sărate de la Sovata care sunt amenajate în format – ștrand și funcționează în sezonul estival. Acestea sunt lacul Aluniș și bineînțeles lacul Ursu. În trecut turiștii se scăldau însă și în lacurile neamenajate, cel mai adesea se întâmplă în lacul Roșu și în lacul Mierlei, dar din anul 2007 s-a interzis scăldatul în aceste lacuri care sunt neamenajate în ideea de a proteja aceste ecosisteme.

Existența nămolului este strâns legată de prezența lacurilor, iar studiile efectuate au aratat caracterul terapeutic al acestuia, de acees pe Lacul Ursu, Lacul Alunis s-au amenajat stranduri, care au amenajări de tip: cabine de schimb, dușuri, bar și alimentație de tip fast-food.

Poza intrare la Lacul Alunis, poza realizata in 19.05.2018

În prezent există baze de tratament, anume cea din hotelul Danubius unde este și SPA, cea de la lacul Ursu, și cea din incinta Strandului Lacul Negru, care aparține complexului Alunis, dotate cu aparatură performantă, majoritatea achiziționată din străinătate, având sali de relaxare cu diferite tipuri de masaje, cu personal medical specializat și autorizat. Baza de tratament aflată în incinta Lacului Negru este renumită pentru tratarea afecțiunilor reumatice și ginecologice, totodată asigurându-se și consultații medicale, proceduri de baie în cada cu apa sărată, masaj, electroterapie, împachetări în parafina, împachetari în namol, etc, toate aceste realizându-se sub stricta supravegherea medicilor specialiști.

Cele mai cautate proceduri de tratament sunt pe lângă relaxarea oferită de cele 60 de locuri ale strandului sunt :

Tratament pentru stimularea fertilității;

Electroterapie;

Împachetări cu nîmol, parafină;

Hidroterapie;

Masaje medicale și de relaxare.

Dintre tratamentele de la Sovata au devenit faimoase pretutindeni se pot enumera trei categorii de tratamente care sunt cele mai cautate:

Tratament preventiv cu durată de 10-12 zile;

Tratarea bolii: 18-20 zile;

Restabilirea sănătății, reabilitare: cel puțin trei săptămâni, dar în majoritatea cazurilor durează mai mult.

Metodele de tratament sunt urmatoarele :

Tratament cu apă sărată: baie făcută în vană, în bazin, în lacul Ursu și băi de șezut;

Tratamente cu nămol terapeutic: împachetare, ungere cu nămol și tampoane vaginale;

Tratamente cu toate formele de fizioterapie: electroterapie, termoterapie, cură cu apă și fototerapie, mesaj terapeutic, gimnastică medicală, plimbări în aer liber, excursii, etc.

Cele mai tratate cinci tipuri de boli din stațiunea Sovata sunt :

Boli ale aparatului locomotor;

Afecțiuni endocrine;

Boli ale sistemului nervos;

Afecțiuni de metabolism;

Boli ginecologice.

Statiunea beneficiază de o bază sportivă, care nu doar că se ridică la standarde europene devenind mândria orașului, ea fiind amplasată în oraș, la o distanța este de doar 30 min de mers pe jos. În această sală se pot juca meciuri de handball, bascket, fotbal de sală, volei și alte sporturi de echipă.

Parc din mijlocul stațiunii Sovata

Potențialul turistic ednografic ( festival, zile)

Dintre sărbătorile cele mai importante care fac ca turismul în Sovata să crească, se pot enumera Sărbătorirea zilei Lacului Ursu care se sărbătorește în luna Martie fără să fie stabilită o zi fixă si Serbările zăpezii, care are loc la începutul lunii ianuarie, cu ocazia acesteia mulți turiști vin în stațiune pentru a se bucura de această sărbătoare.

Dotări complementare care pot fi enumerate în Sovata sunt: serviciile bancare, telecomunicații, medico-sanitare. Astfel avem servicii bancare reprezentate prin filială a BCR care este în stațiune, o filială a Băncii Transilvania și o filiala a Băncii Raiffeisen care pot fi găsite în oraș, un sediu CEC, Finanțe Publice, casă de schimb valutar care se gaseste atât în stațiune cât și în oraș, cabinet medical, cabinet veterinar, farmacii, cabinete medic de familie, cabinete stomatologice, etc.

3.8. Accesul in Sovata. Cai de comunicație și transport în stațiunea Sovata

La Sovata se poate ajunge pe cale rutieră, pe DN 13A, dinspre Odorheiu – Secuiesc și MiercureaCiuc dar și dinspre Bălăușeri, în direcția cealaltă, unde drumul se conectează la E60.

Un alt drum prin care se poate ajunge la Sovata este DN 13B, care leagă Gheorgheni de Praid, prin pasul Bucin și asigură oaccesibilitate dinspre nord pentru oraș.

O a treia cale ar fi DJ 153, care se află într -o stare mai neglijată și este drumul care leagă Sovata de Reghin, prin zona Miercurea Nirajului.

Ultimul drum, DC 16 care există în conexiune cu Sovata leagă orașul de satul Ilieși, care este în administrația orașului (1,5 km).

Principalele distanțe pe cale rutieră de la Sovata sunt: 91 km Miercurea-Ciuc, 59 km Gheorgheni, 44 km Odorheiu Secuiesc, 7 km Praid, 64 km Târgu- Mureș, 67 km Sighișoara, 183km Brașov, 170 km Sibiu, 354 km București, 295 km Oradea, 650 km Budapesta, 142 km Piatra-  Neamț, 278 km Iași, 43 km Reghin.

Transportul în comun de personae care merge la Sovata este foarte dezvoltat, avand

multe curse zilnice locale dinspre și înspre Târgu-Mureș, dar și spre Odorheiu Secuiesc și Miercurea-Ciuc.

Pe cale ferată, Sovata era legată pe vremuri prin două linii: o linie secundară de Ecartament normal și o linie de ecartament îngust, care din păcate astazi este scoasa din funcțiune, linia fiind într-o stare degradată.

Cealaltă linie, linia secundară 307, neelectrificată, pornește de la Praid, coboară pe valea Târnavei Mici, prin Târnăveni și Blaj până la Teiuș, unde se conectează la linia principală

(magistrala) 300. Aceștia circa 140 km până la linia electrificată fac transportul de persoane

foarte greoaie și lungă. Poate de aceea există azi doar o singură cursă (în două direcții), de la Blaj

până la Praid, în operare privată. O mai bună soluție poate fi pentru accesul pe cale ferată a

Sovatei prin Sighișoara, care se află la 67 km de oraș și se află pe magistrală 300, unde trec zilnic

mai multe curse naționale și international.

Pe cale aeriană, orașul Sovata a putut fi pina accesat, pina la inchiderea aeroportului Transilvania de la Targu Mures prin aerogările din Târg- Mureș sau prin Sibiu. Aeroportul din Târgu- Mureș se afla la aproximativ 69 km, care avea următoarele curse regulate săptămânale: 8 curse dus- întors la București, o cursă dus -întors la Copenhaga Bilund din Danemarca, 13 cursedus-întors, în fiecare zi la Budapesta, 8 curse cu destinația Roma, 6 curse cu destinați Barcelona. Pe lângă acestea, se asigură prin intermediul unei escale la Timișoara, curse regulate săptămânal spre 10 destinații din Italia, cum erau cursele spre Ancona, Roma, Milano, Neapole, Verona, și trei curse spre Germania, spre Dusseldorf, Munich, Stuttgart, acestea fiind bineînțeles în ambele direcții.

Aeroportul din Sibiu, se afla la circa 170 km, acesta oferind alte alternative de zbor prin care sa ajunga turiștii în Sovata, aceste curse , în țară și în străinătate, sunt cu escale la Timișoara spre destinațiile mai sus amintite sau spre București, Viena, Munchen.

3.9. Turismul de odihna si recreere

Acest tip de turism include turiști care doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporară a domiciliului și asa cum se poate spune, aflandu-ne într-o societate a tensiunii, a stresului, multi dintre noi dorim să evadam din cotidian si să încercam să ne diminuam problemele mentale și fizice. Astfel la sfarsit de saptamana, evadam in Sovata, unde putem sa ne plimbam, sa ne relaxam, de aceea turismul de odihnă și recreere poate fi practicat cu rezultate deosebite la altitudini mai  joase. De-a lungul anilor, s-a creat un obicei si o baza materială care este specifică acestei forme de turism astfel, mai ales vara, fiecare evadeaza in Sovata, aceasta fiind considerata una dintre stațiunile ideale în care odihna și recreerea constituie principalele motivații ale vizitatorilor ei.

3.10. Turismul de iarna

Un alt tip de turism care se poate desfasura in Sovata este acela al sporturilor de iarna. Acest tip de turism, adica pentru practicarea sporturilor de iarnă este acea formă de turism sportiv, care se interationeaza cu celelalte activități care se pot desfasura in stațiunile climaterice montane, fiind practic legat deaceste stațiuni.

Turismul de iarna este dependent de anumite condiții morfoclimatice, iar pe de o parte este dependent de dotări caracteristice în spațiul mijlociu al muntelui, între stațiuni și regiunea înaltă, dar și de infrastructură specifică din stațiunile ce servesc de baza de desfășurare. Practicarea turismului de iarna este stimulată și de crearea unei infrastructuri tehnice prielnice sporturilor de iarna, care este formata din mijloace de transport pe cablu si pârtii amenajate.

În stațiunea balneoclimaterică Sovata, aflata la poalele Munților Gurghiu, se poate practica și un turism pentru sporturi de iarnă, deoarece aici sunt amenajate pârtie de schi care sunt dotate cu teleschi și telescaun, partie pentru sanie.

Astfel, în stațiunea Sovata se poate practica sporturile de iarnă, deoarece stațiunea dispune de două pârtii, una care este pentru începatori și copii și una care este de nivelmediu.

Pârtia Aluniș 1 are un grad mediu de dificultate, o lungime de 1.100 metri, o diferență de nivel de 350 metri, și este dotată cu telescaun, teleschii și babyschi.

Pârtia Aluniș 2 are un grad mic de dificultate, o lungime de 300 metri, o diferență de nivel de 30 metri și este dotată cu teleschi.

CAPITOLUL IV

DEZVOLTAREA TURISMULUI IN STAȚIUNEA SOVATA. ACȚIUNI BENEFICE ȘI ACȚIUNI NOCIVE ASUPRA MEDIULUI PRIN DEZVOLTAREA TURISMULUI

Calitatea mediului este afectată, în cea mai mare parte de doua grupe de factori esențiali : anume factori cu caracter obiectiv care sunt rezultați prin manifestarea unor fenomene naturalene favorabile și de către factori subiectivi care sunt cauzați de activități umane. Printre multiplele activități prin care omul poate contribui la distrugerea mediului se includ si activitatile turistice care sunt desfasurate în mod nerațional și necontrolat, în teritoriu. Spre deosebire însă de rezultatele nocive pentru mediu, pe care le genereaza unele îndeletniciri (cum sunt cele industriale), ale caror efecte pot fi limitate, turismul își poate aduce o contribuție proprie, semnificativă, nu numai la stoparea degradării cadrului natural care este cauzat de activitățile desfășurate, dar și în direcția protejării și conservării mediului, care se poate face prin adoptarea unor reglementari specifice și eficiente.

Actiunile distructive ale unor activități turistice se manifestă în principal prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, folosire în scopuri recreative și de agrement, care sunt dublate de o intervenție brutală a omului asupra  peisajului și asupra resurselor naturale ale zonei.

Aceste practici nocive se întâlnesc mai ales în zonele care sunt de mare atractivitate care sunt situate în spatiile populate, sau în imediata apropiere a marilor aglomerari urbane. Absenta unor reglementari privind comportamentul vizitatorilor, însotite de o monitorizare a zonei sau obiectivelor, favorizeaza o desfasurarea a activitatilor care afecteaza calitatea mediului și pun în pericol integritatea și conservarea obiectivelor.

Aceste cazuri se întâlnesc în următoarele situații:

– în zonele sau la obiectivele turistice care sunt situate în afara traseelor marcate și special amenajate, unde sunt atrase fluxuri importante de vizitatori, de obicei în perioadele deweek-end, astfel se derulează o circulație turistică necontrolată., se distruge atât fauna, flora, are loc braconaj, etc.

– fenomenul poluării naturii s-a amplificat o dată cu pătrunderea turismului automobilistic în locuri care pâna nu demult au fost inaccesibile pentru acest mijloc detransport, astfel turiștii se abat de la traseele amenajate special, fapt care duce la distrugerea pajistilor, arbuștilor, florei, etc..

– Dezvoltarea nesistematizata a localităților turistice, în special a stațiunilor, care se caracterizeaza prin:

– proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter touristic, prin stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică; prin realizarea de construcții inestetice, neadaptate specificului arhitectonic traditionalsau specificului etnografic și natural al zonei sau prin ocuparea intensiva a spațiului cu constructii turistice, au ca rezultat o supraîncarcare a teritoriului cu instalatii turistice, care afecteaza echilibrul ecologic și care conduc la urbanizarea statiunilor.

– amenajari deficitare pentru vizitarea pesterilor și a obiectivelor de mare atractivitate turistică, executate fără respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucrări, electele acestora constând în degradare totala sau pațtială a mediului.

Din punctulde vedere al protejarii mediului, avantajele promovarii unui tursim durabil rezida în urmatoarele aspecte: turismul durabil favorizeaza întelegerea efectelor activitatilor de turism asupra mediului natural, dar si asupra mediului cultural si uman;- turismul durabil asigura realizarea unei planificari si zonari a teritoriului care sa permita o dezvoltare turistica care sa se adapteze la capacitatea de suport a ecosistemelor; acesta orienteaza realizarea unor dotari si instalatii de agrement, etc., ajuta la respectarea si asigurarea cerintele de protectie a mediului, asigurand o importanta majora a resurselor naturale si cultural istorice, ducând totodata la creșterea bunăstării economice și sociale a comunităților locale.

Impactul turismului asupra mediului

M-am gândit să scriu și un capitol de genul acesta, deoarece fiind vorba de o zonă cu un cadru natural atât de valoros merită analizat și impactul uman asupra turismului și asupra mediului înconjurător.

În ceea ce privește lacurile sărate consider că sunt în mare măsură protejate, având în vedere că doar două dintre ele sunt amenajate. Dacă până de curând turiștii și chiar și rezidenții profitau de faptul că în lacurile neamenajate puteu să se scalde fără să achite vreo taxă, de anul acesta acest lucru nu va mai fi posibil. Scăldatul în lacurile neamenajate va fi interzis și va fi considerat contravenție pentru cei care nu respectă acest lucru.

Nici exploatarea nămolului nu se face chiar după reguli stabilite la întâmplare. Cantitatea de nămol prelevată în fiecare an este controlată strict de către Agenția Națională de Resurse Minerale (ANMR). Această instituție este cea care la începutul fiecărui an eliberează un aviz de exploatare a nămolurilor terapeutice. Cantitatea de nămol permisă pentru a fi exploatată este stabilită în funcție de rezervele de nămol disponibile în lac și de perioada de formare și regenerare a acestuia. „Un aspect pozitiv al exploatării nămolului de la Sovata este acela că, după efectuarea procedurilor medicale acesta se recuperează în proporție de 95%. În urma unor studii efectuate s-a observat ca depozitat în mediul de proveniență, nămolul își reface proprietățile terapeutice în decurs de 6 luni, iar dacă este depus în alt mediu, respectiv în alt lac, durata procesului de regenerare crește, ajungând la 9 luni.”

S-a recurs și la întocmirea unui chestionar, iar pentru realizarea lui corectă s-au urmărit câteva etape:

stabilirea scopului chestionarului ;

identificarea tipului de informație necesar pentru realizarea chestionarului;

formularea riguroasă a întrebărilor;

selectarea grupului țintă furnizor de informații (persoane fizice, care merg in statiunea sovata, acest chestionar fiind transmis online pe reteaua de socializare facebok);

centralizarea și prelucrarea răspusurilor primite de la persoanele care au parcurs chestionarul;

formularea concluziilor conform raspunsurilor primite ”

Astfel scopul acestei anchete indirecte este să aflu dacă rezidenții și turiștii cunosc valoarea lacurilor sărate, în special a lacului Ursu, daca cunosc zona statiunii Sovata, daca cunosc tratamentele care se pot efectua in aceasta statiune balneo- climaterica, etc. El cuprinde mai multe intrebari, eșantionul de 50 de persoane este tinta pe baza caruia as vrea sa fac acest studiu de caz, pe baza acestor persoane probabil se poate reflecta realitatea despre turismul din statiunea Sovata, ajutandu-ma totodată să-mi fac o idee despre situația analizată. Chestionarul poate fi consultat în capitolul Anexe.

Strategie de dezvoltare a turismului în zona stațiunii Sovata până în anul 2020

În ceea ce privește evoluția în timp a stațiunii Sovata, sunt de părere că privatizarea a avut un cuvânt important de spus. Lucrurile începând să se orienteze în sensul creșterii standardelor, atât în infrastructura edilitară dar și în modul de gestionare a activității turistice.

Cea mai mare realizare în ceea ce privește privatizarea este fără îndoială, achiziționarea de către societatea Danubius din Ungaria de la S.C. Balneoclimaterica Sovata S.A a hotelului Sovata. Acesta deținea monopolul în stațiune și înainte de privatizare. Această postură i-a fost conferită în special de faptul că baza de tratament se afla în acest hotel și turiștii din toate celelalte hoteluri veneau aici pentru tratament. Astăzi după ce a beneficiat de modernizare hotelul Danubius este cel mai impunător din stațiune, asta nu doar ca „aspect fizic” ci și datorită serviciilor ireproșabile oferite, servicii care țin pasul evoluției societății la nivel mondial.

Tendința aceasta de privatizare este în mare parte benefică, dar are și părțile ei negative. Ceea ce cred că nu este corect, este faptul că și lacurile sărate sunt „scoase la licitație”. Spun asta în baza faptului că în prezent lacul Ursu este gestionat de către proprietarul hotelului Danubius. Bogățiile oferite de „mama natură” ar trebui să rămână în patrimoniul local și ele să nu poată fi vândute de către autoritățile locale fără ca rezidenții, comunitatea locală să poată avea un cuvânt de spus.

O altă problemă de care aș dori să amintesc este tendința proprietarilor de hoteluri, pensiunii, restaurante, de a folosi aceeași strategie de marketing și anume „luarea caimacului”. Stațiunea funcționează la capacitate aproape maximă mai puțin de trei luni pe an. De aceea toată lumea profită de această perioadă ca apoi tot restul anului să poată sta liniștiți. După cum aminteam într-un capitol anterior majoritatea unităților de cazare și de alimentație funționează sezonier.

Turiștii sunt cei care trag „ponoasele” în final. Ei fiind însă de la an la an tot mai exigenți și mai bine informați în ceea ce privește raportul calitate – preț vor ajunge la concluzia că balanța nu este tocmai echilibrată. Soluții pentru această problemă s-ar putea găsi. De exemplu prin organizarea în perioada de primăvară sau toamnă a unor conferințe, întâlniri cu caracter regional sau național, ocazie care ar aduna mulți turiști în stațiune. Sau în perioada de iarnă, pe pârtia de schi ce se află la 8 km de stațiune, se pot organiza diverse jocuri de iarnă, concursuri, dar care să nu se limiteze la nivel local.

O altă tendință poate fi sesizată în ceea ce privește infrastructura de cazare. Mai exact vilele, care au fost primele și singurele unități de cazare la începutul vieții în stațiune, se află în prezent, multe dintre ele, într-o stare de deteriorare destul de avansată. Astfel s-a început demolarea lor, pe rând, și reconstruirea lor. S-au realizat proiecte pentru a primi diverse finanțări. Foarte important de știut, este că arhitectura vilelor s-a păstrat, deoarece reprezintă farmecul acestor structuri.

Astfel au apărut Vila Speranța și Vila Sara. Acum se lucrează la reconstrucția altei vile situată tot în centrul stațiunii, ca și primele două. Vila – restaurant Ciuperca Mare, situată vis-a-vis de lacul Ursu, a fost și ea demolată, deoarece se afla într-o avansată stare de degradare. Vila avea un amplasament strategic, oferind o panoramă foarte frumoasă a lacului Ursu. Din nefericire ea nu va mai fi reconstruită, pe locul ei este planificat să apară un modern centru de informare turistică. Acestă idee nu este rea, având în vedere că stațiunea resimte lipsa unei astfel de unități.

O altă clădire demolată este Ciuperca Mică, care se află în stânga lacului Ursu și care era o terasă din lemn de tip foișor, având de asemenea o poziționare foarte bună. Va fi reconstruită păstrându-și stilul și întrebuințarea.

Alte realizări ale Consiliului Local în perioada 2004 – 2008 care să aibă efect și asupra activității turistice sunt:

Modernizarea străzii Trandafirilor, care nu s-a efectuat în totalitate;

Proiect de amenajare – parc public stațiunea Sovata;

Proiect reabilitare și modernizare trotuare – propunerea ar fi ca acesta să nu se limiteze doar la partea de oraș a Sovatei;

Modernizare drum forestier Sebeș – prin proiect SAPARD;

Extindere rețele apă, canalizare, modernizarea podurilor și podețelor în zona periurbană a orașului;

Strategia de dezvoltare a orașului Sovata – urmează să fie finalizată în acest an. Dacă ea există se pot face diverse proiecte și se pot accesa finanțări cu rambursare limitată sau nerambursabile;

Consider că serviciile de agrement sunt neglijate, turiștii ne având diversitate în ceea ce privește posibiltățile de petrecerea a timpului liber. Pe lângă scăldatul în lacurile sărate, serviciile oferite de hoteluri gen: piscină (în trei hoteluri), masaj, o sală de bowling și alte câteva, turiștii se plictisesc. Ei nu doresc ca și în vacanță să fie „urmăriți” de rutină.

Datorită zonei foarte frumoase, climatului care este foarte plăcut și reconfortant ar trebui gândite mai multe activități desfășurate în aer liber.

Pentru că există mai multe drumuri forestiere s-ar putea organiza curse cu ATV- uri, un posibil traseu poate fi pe drum ce pornește în stânga prin pădure, la doar 100 m de restaurantul Stâna de Vale;

O idee foarte interesantă a venit din partea unui al rezident al stațiunii care în vara anului trecut făcea curse cu un trenuleț (în genul celor care există pe litoral), plimbând turiștii prin toată stațiunea;

O altă propunere care cred că ar fi foarte profitabilă este aceea de amenajare a unui complex de agrement. Teren în acest sens există și așteaptă să fie utilizat. În intersecția, în care din str.Trandafirilor pornește str.Bradului, pe partea stângă, există un spațiu suficient de mare. M-am gândit la un teren de tenis, unul de baschet și unul de volei care să fie amplasate în partea din spate și în fața lor să se amenajeze un mini parc de distracție cu diferite instalații. Cele trei terenuri în perioada de iarnă se pot utiliza ca patinoare artificiale. Ar mai fi necesar un punct de alimentație, un corp de clădire în care să poți servi masa în regim de autoservire și mâncarea să nu fie doar din bucătăria românească. Apreciez o investiție de aproximativ 200.000 euro datorită costurilor ridicate în special a instalațiilor necesare parcului de distracție dar și a terenului. Proiectul pus pe hârtie îl consider realizabil.

Pentru ca stațiunea să atragă turiști și în perioada de iarnă, pârtia de schi situată la 8 km de stațiune trebuie modernizată, de asemenea plimbările cu sania trasă de cai trebuie sa devină un serviciu de care să poată beneficia oricare dintre potențialii doritori.

Lipsa de informare a turiștilor cu privire la posibilitățile de petrecere a timpului liber vine în defavoarea stațiunii, deoarece turiștii nu știu pe ce și unde să-și cheltuie banii.

În baza celor spuse până acum cred că la Sovata se poate practica mai mult decât turismul balnear. Pot apărea și alte forme de turism cum ar fi:

turismul de drumeție; în cazul în care marcajele ar fi reînnoite, deoarece ele sunt vechi, incomplete sau șterse. Câteva exemple de trasee care s-ar putea realiza sunt:

* Campingul Bungalow – lacul Aluniș – Cabana Tivoli – lacul Ursu. Marcaj: punct galben, durata 1 oră.

* Vf. Cireșului (956 m), urmând punctul roșu. Durata excursiei este 1 oră, punctul de plecare fiind terasa lacului Ursu.

* Lacul Ursu – Camping Bungalow – lacul Mierlei – trecând pe lângă lacul Paraschiva, facem turul lacului Ursu și ajungem pe terasa acestuia din urmă. Marcajul este punctul galben. Zona lacului Paraschiva nu este marcată.

Turism de odihnă și recreere, dat fiind faptul că Sovata este o stațiune nu foarte mare, este liniștită, clima este una prielnică practicării unei astfel de forme de turism;

Turismul recreativ hivernal, ar trebui exploatată pârtia de schi pe care o are stațiunea și adusă la standarde europene. Ea are o bază de amenajare, beneficiind de telescaun și teleschi.

Turismul de reuniuni și conferințe, ar avea potențial de dezvoltare deoarece atât în hotelul Aluniș cât și în hotelul Danubius există săli de conferințe. O dovadă a faptului că această formă de turism are fundament real este conferința medicilor chirurgi din toată țara care a avut loc atât în 2006 cât și în 2007 la Sovata. Sau reuniuni de genul: contractărilor de mobilă, prezentări ale GASTRO SHOW.

Toate aceste forme de turism ar duce fără îndoială la dezvoltarea zonei studiate, atât prin beneficii aduse comunității locale – mai multe locuri de muncă, cât și prin creșterea numărului turiștilor. Obiectivul din urmă putând fi atins și prin o bună promovare la nivel local, regional și național. Sovata beneficiază de „renume european” dar sunt mulți cetățeni români, care nu știu nici măcar de existența stațiunii.

CONCLUZII

În urma centralizării răspunsurilor obținute am ajuns la următoarele concluzii:

Rezidenții în comparație cu turiștii cunosc și apreciază valoarea lacului Ursu și a celorlalte lacuri sărate. Turiștii în schimb nu prea cunosc nimic despre lacuri, în afara de faptul că apa lacului este „sănătoasă”, „face bine organismului”, „vindecă multe boli”.

În schimb atât rezidenții cât și turiști consideră că aceste ecosisteme sunt protejate, dar în totdeauna este loc de mai bine;

O altă dovadă de „protecție” este pauza de 2 ore care are loc în fiecare zi de ștrand, pauză dedicată restabilirii straturilor de apă ca îi conferă caracterul helioterm.

Vorbim de stațiune, turiști, deci există inevitabil și deșeurile. Din diversele clase de deșeuri care există, se iau în calcul deșeurile menajere. Elementul cel mai important este gospodărirea integrală a deșeurilor (GID), care cuprinde 6 elemente: diminuarea, reciclarea, compostarea, minimizarea, incinerarea și depozitarea controlată. Pentru a afla cantitatea de deșeuri pe care o produc turiștii am întocmit un breviar de calcul.

Cantitatea de deșeuri produsă este de 1,2 kg/zi/turist;

Componența lor este: 49% componenți organici degradabili; 51% componenți greu degradabili biologici;

Densitatea deșeurilor menajere 500g/m³;

* Cifra care desemnează numărul turiștilor din stațiune este una aproximativă și vizează perioada când stațiunea are un grad de ocupare 100%.

Breviarul poate fi consultat în partea de Anexe a lucrării (anexa nr. )

Concluzia !!!!

Impactul uman asupra mediului este unul în limite normale, ne ridicând probleme serioase de mediu. Totuști legislația în acest sens ar trebui să aibă un grad de specificitate mai ridicat și să se acorde mai multă importanță semnalizării turistice în acest sens.

NOTE PERSONALE

În urma investigației efectuate în zona Sovatei, am reușit să cunosc mult mai bine regiunea, atât din punct de vedere al reliefului cât și a infrastructurii edilitare existente, a lcurilor in care poti sa te cazezi, am reusit sa cunosc toate punctele forte ale acestei statiunii in ceea ce presupune tratamentelor care se pot face .

Cel mai cert lucru care se poate observa, este acela că se fac investiții în ceea ce privește valorificarea stațiunii – o atenție deosebită fiind acordată unităților de primire turistică.

Ecosistemele existente – lacurile sărate, cele care au generat înființarea stațiunii, sunt „relativ” protejate. Spun relativ pentru că, în pofida faptului că doar două lacuri sunt amenajate acestea se exploatează la maximum în fiecare an.

Pe parcursul cercetării nu am întâlnit dificultăți în obținerea unor date de la Primăria orașului, date pe care le-am obținut si de centrul de informare turistic din statiune, alte informatii le-am obtinut prin chestionarea a 50 de persoane intalnite in statiune, care se aflau acolo atat pentru relaxare si plimbare, dar dintre ei erau si pentru tratarea diferitelor afectiuni pe care le aveau.

Ceea ce poate oferi stațiunii un val de „împrospătare” este diversificarea serviciilor de agrement, posibilități în acest sens există, eu fiind de părere că Sovata are nevoie de ceva nou, anume de atragerea tinerilor prin crearea mai multor puncte de divertisment, prin realizarea unor festivale si concerte live, acest lucru fiind posibil prin realizarea dezvoltarii tuturor formelor de turism, prin intermediul carorar aș putea spune că stațiunea Sovata va ajunge la standarde europene în ceea ce privește infrastructura de toate tipurile dar și serviciile pina cel tarziu in 2020.

Putem spune ca “Oferta” cadrului natural este una foarte variată și mai important, ea fiind foarte valoroasă, datorita îmbinarii dintre vegetație cu lacurile care au caracter natural, chiar sălbatic, soiurile vegetale, speciile faunistice, microclimatul favorabil,care au dus la obținerea titlului de stațiune cu renume internațional, de care se bucură în ziua de astazi Sovata, valorificarea de care beneficiaza stațiunea Sovata este enorma, zona atragand turiști atât de pe plan național cât și turisti internaționali.

Deci putem spune ca suntem pe drumul cel bun, deoarece profilul „turistului modern” este într-o continuă modificare așa și oferta turistică trebuie încearca prin diferitele strategii care se dezvolta in zona să țină pasul cu standardele europene.

BIBLIOGRAFIE:

1.Gâștescu Petre″  Lacurile din România –Limnologie regională″ – Editura AcademieiRepublicii

Socialiste Romania, București 1971

2.Gâștescu Petre ″Lacurile din Republica Populară România–Geneză și regim hidrologic″  – Editura Academiei Republicii Populare Romania, București 1963

3.Ghinea Dan″  Enciclopedia geografică a României″ -Editura Enciclopedică, București2000

4.″Ghidul Stațiunilor balneoclimaterice din România- Editura House of Guides, 2005

5.Glăvan Vasile ″Turismul în România″ , Editura Economică, București, 2000

6.Iancu Mihai ″Borsec – Sovata – Tușnad″ – Editura Meridiane, Bucuresti 1965

7.Mihăilescu Vintilă ″Geografia fizică a României″ -Editura Științifică, București 1969

8. Pișotă Ion ″  Noi date hidrologice asupra lacurilor din Depresiunea Sovata″ – Revista ″Probleme geografice″  volumul VII, București 1960

9.Șoneriu Ion, Mac Ion″Județul Mureș″ – Editura Academiei Republicii Socialiste România, București 1973

10.Tufescu Victor″Subcarpații și depresiunile marginale ale Transilvaniei″ – Editura Științifică, București 1966

11.Urșeanu F.″Mic îndreptar turistic″  – Editura Meridiane, București 1965

12.Țereanu Eugen, Grigore Ludovic ″  Mic îndreptar turistic″ – Editura Sport-Turism, București 1989

13.*** România. Județul Mureș- pliant ystemct – Consiliul Județean Mureș, 2005

Site-uri

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata

http://www.sovata.ro/

https://www.turistinfo.ro/despre-sovata-i174.html

https://blog.eximtur.ro/motive-apetisante-pentru-a-vizita-sovata.html

http://blog.hotelguru.ro/ghid-de-oras-sovata/

http://www.primariasovata.ro/index.php?aT02NQ==&l=ro

http://www.szovata.ro/muzeum/roman/istoric.htm

Hotarari, proiecte,

Strategia de dezvoltare a orasului Sovata, Proiect nr. 6382

ANEXA 1

Harta geomorfologică a Stațiunii Balneoclimaterice Sovata

ANEXA 2

Blocdiagrama anticlinalului diapir de la Sovata

Sursa: Alexe, M., Șerban, Gh., 2006, Lacurile sărate de la Sovata

ANEXA 3

Figura 1 Climatogramă

ANEXA 4

Chestionar realizat în google forms și distribuit pe rețeaua de socializare facebok