Ce este mai exact depresia … … … 3 [630861]

1 | P a g e

Cuprins :

Ce este mai exact depresia ?……………. ………………… ……………………………… 3
Cum reționează oamenii deprimați …………………… …… ……………………… 4
Studiu de caz ………………………….……………………………………………. 5
Pe cine afectează depresia ……………………………………….…………………7
Soluționarea depresiei…………………………………… ………………………… 8
Concluzi e …………………………………………………………………………10
Bibliografie …………………………………………………………………….. 11

2 | P a g e
Ce este mai exact depresia ?
„ Îți con stuiești singur depresia. Nu ți -a fos t dată. Prin urmare, numai tu o poți deconstrui”
Alber Ellis, psiholog și psihoterapeut american.
Depresia este o stare morbidă, mai mult sau mai puțin durabilă, caracterizată îndeosebi de
trist ețe și de o scădere a energiei. Persoana care are probleme cu depresia este incapabilă
să înfrunte cea mai mică dificultate, fiind de asemenea lipsa de orice inițiativă. Depresia are
tendința să infulențeze persoana că este neputincioasă și are impresia că facultățile sale
intelectuale, mai ales concentrarea și memoria sunt la un nivel scăzut. Totodată are
sentimnetul de inferioritate care rezultă de aici îi sporește și mai mult melancholia.
Depresia afectează și copiii. Ea se manifestă prin doua etape una fiind dereglarea de
dispoziție ca de exemplu ( plictiseală, dezinteres, indiferență ) și tulburări de comporament
( instabilitate, agresivitate, scăderea a radamentului la scoală ). Una din cauzele acestor
tulburări este necazul suferite în familie din partea părinților care si -au pierdut locul de
muncă, au avut loc certuri, bătăi. aces ta fiind afectat indirect.
” Depresia este o boală serioasă. Ea este responsabilă pentru 75% dintre internările în
secțiile de psihiatrie, iar depresiile severe pot fi însoțite de episoade psihotice, în care
oamenii pierd contactul cu realitatea și pot av ea halucinații și vedenii. Deși numai o mică
parte dintre aceste cazuri ajung să se agraveze, statisticile arată clar că depresia nu trebuie
ignorată. ” ( TCC, Stephen Briers, p. 132 )
Cu c ât o depresie răm âne netratată mai mult timp, cu at ât mai greu va fi de gestionat. În
momentul în care suferi de depresie maladivă persoana afectată nu trebuie să sufere în
tăcere. Depresia poate lua mai multe forme ( depresia post -natală, depresia sezonieră,
tulburarea distimică ) și poate avea manifestări diferite ( severitatea, frecvența și durata
simptomelor depinde de particularitățile fiecărei persoane în parte ). Elementele comune
sunt însă starea de tristețe, descurajare și lipsa de speranță, însoțită de pierderea
interesului și a plăcerii legate de activitățile zilnice și lucrurile importante din viață (
familie, prieteni, timp liber, muncă, activități casnice, îngrijire personală ) ( Depresia,
Stănescu Raluca, p. 3 )
Femeile au un risc de două ori mai crescut de a dezvolta aceast ă tulburare. Cauzele depresi
ei țin de mai mulț i factori: factori biologici, factori personali , factori de mediu.
„Depre sia este o tulburare frecventă, care nece sită îngrijire de specialitate. Multe persoane
cu depresie îndura simptomele tulburării mult timp până când ajung să primească ajutor ul
necesar. Din nefericire, amânarea tratamentulu i conduce la suferința inutilă și uneori la
pierderea locului de muncă, problem e familiale, izolare socială, abuz substanțe ca de
exemplu alcool sau suicide. ” ( Depresia, Stănescu Raluca, p. 3 )

3 | P a g e
Cum reționează oamenii deprimați
„ În mod obișnuit considerăm depresia drep un soi de stare proastă, Poeta Sylvia Plath
descrie depresia ca privirea către lumea printr -un clopot de sticlă – o imagine care arată
cam c ât de distorsionată poate deveni gândirea unei persoane depres ive. ” ( TCC, Stephen
Briers, p. 137 )
Gândurile critice despre sine sunt următoarele :
– „ Sunt un prost ”
– „ Trăiesc degeaba ”
– „ Nimeni nu ar putea s ă țină la mine. ”
– „ Sunt din ce in ce mai rău ”
O viziune întunecată , negative, asupra celorlalți oameni și asupra lumii în general
– „ Oamenii te dezamagesc întotdeauna ”
– „ Toata lumea vrea sa -mi facă rau ”
– „ Fiecare ține pentru el ”
O perspectivă pesimistă asupra viitorului
– „ Nimic din ceea ce este bun nu durează prea mult ”
– „ Nu are niciun rost să încerc, oricum voi eșua ”
– „ N-o să realizez nimic în viață ”
– „ Nici nu vreau să ma g ândesc la viitor ”
Aceste g ânduri se datorează depresiei, av ând o stare de dezamagire asupra propriei
persoane . Când încearcă să explice niște evenimente negative, oamenii deprimați tind să se
autoînvinovățească – chiar daca nu sunt ei de vină. Orice greșeală pe care au făcut -o este
amplificată și privită ca o dovadă a unei lipse profunde de c aracter și nu ca un rezultat al
anumitor circum stanțe. Este inutil să mai spunem că ei nici nu văd vreo șansă ca situația să
se îmbunătățească.
La fel ca în cazul lui Mike care este prezentat în paginile ce urmează, are rolul doar de a
consolida ciclul g ândirii negative. Întruc ât oamenii deprimați t ind să devină retrași și
letargici, ajung adesea să se simtă și mai rău. Adopt ând acest comportament, ei se privează
de experiențe și șanse de a -și combate senzația de neajutorare și de inutilitate. Mai mult,
pasivitatea le dă ocazia oamenilor deprimați să mediteze asupra neajunsurilor lor și să -și
consolideze astfel stilul pe simist de g ândire. Autoanalizarea complusivă reprezintă
reluarea la nesf ârșit a acelorași scenariu catastofice – este o caracteristică esențială a
acestor indivizi.