Cdi Un Univers al Ludicului

Introducere

Cap. I – Importanța proiectului

1. Rolul CDI în cadrul proiectelor școlare

2. Cercul de teatru ca și activitate CDI

Cap. II – Descrierea etapelor proiectului

1. Preselecția elevilor care participă la piesa de teatru

2. Costumele alese pentru cei care interpretează piesa

3. Repetițiile pentru piesa de teatru

4. Implicarea și rolul elevilor în cadrul proiectului

Cap. III – Filmarea reprezentației

Cap. IV – Concluzii, Argument.

=== cercetare ===

CERCETARE

Scopul lucrării de față este cel de a evalua alegerile în privința metodelor terapeutice la care apelează ( terapii convenționale sau neconvenționale ) în funcție de tipul de personalitate. Astfel am aplicat un test de personalitate și un chestionar de evaluare a alegerilor pe un eșantion de 30 subiecți, cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani

Obiectivele generale ale cercetării.

Pentru lucrarea de față s-au stabilit două obiective generale de cercetare:

Obiectivul 1 : Stabilirea profilelor de personalitate pentru fiecare subiect

Obiectivul 2 : Studiul relației existente între metodele terapeutice la care apelează și tipul de personalitate

Ipotezele cercetării

În vederea atingerii obiectivelor de mai sus au fost formulate următoarele ipoteze de lucru:

IPOTEZA GENERALĂ : Daca nivelul studiilor este mai înalt, atunci subiecții aleg mai mult terapiile convenționale, manifestând indiferență față de metodele neconvenționale.

IPOTEZE SPECIFICE – au fost formulate următoarele patru:

IPOTEZA 1 : Dacă frecvența participării la terapii spirituale este scăzută, atunci cele mai folosite sunt cele convenționale, chiar dacă nu sunt întotdeauna eficente.

IPOTEZA 2 : Dacă subiecții muncesc mai mult decât se odihnesc, atunci există posibilitatea mai mare să apară afecțiuni fizice și psihice

IPOTEZA 3 : Dacă nivelul studiilor este ridicat atunci modul de terapie ales pentru înlăturarea stresului, depresiei sau pentru ameliorarea stării fizice, mentale este diferit de cei cu studii medii. Cei cu studii medii sunt mai deschiși la metode neconvenționale, neștiind de cele mai multe ori la ce riscuri se supun.

IPOTEZA 4 : Dacă mulți dintre subiecți manifestă un grad mare de stres, din cauza locului de muncă, a activităților zilnice, atunci timpul de relaxare este insuficient sau lipsește cu desăvârșire.

Lotul de cercetare ( prezentarea lotului de subiecți supus cercetării )

În cadrul cercetării au fost chestionați 30 de subiecți din diferite categorii sociale, profesionale, cu vârste cuprinse între 40 și 50 ani

Aceștia au fost informați cu privire la obiectivele cercetării,obtinându-se acordul participării voluntare la acest demers.

Tabelul 1 prezintă sintetizat principalele carcteristici ale lotului : numele si prenumele,care au fost înlocuite cu inițiale aleatorii( în vederea respectării confidențialității ), vârsta, genul ( masculin-M, feminin-F ), nivelul studiilor și ocupația actuală.

Tabel 1

Subiecții au vârste cuprinse între 40 si 50 de ani, media fiind de 44,63 ani.

Lotul conține 16 de femei și 14 barbați, reprezentând 53,33%, respectiv 46,67% din numărul total de subiecți.

În ceea ce privește nivelul studiilor, 19 de subiecți au studii superioare, reprezentând 63,33% și 11 subiecți au studii medii, adică restul de 36,67% din totalul chestionaților.

În ceea ce privește ocupația actuală se observă că 14 subiecți lucrează în sectorul bugetar, adică 46,67%, iar 16 lucrează în sectorul privat, adică 53,33%. Rezultatele sunt evidențiate în graficul următor:

Instrumente folosite (tehnici și metode).

La realizarea acestei cercetări au fost folosite un test de personalitate și un chestionar, care vor fi prezentate succint, ele regăsindu-se la Anexe.

TEST DE PERSONALITATE

Acest test a fost făcut de de Florin Rău, manager în resurse umane. Psihotestul este alcătuit din 90 întrebări, lângă fiecare întrebare sunt indicate șase posibilități de răspuns, pentru intensități într-o creștere gradată, marcate astfel:

1 = câtuși de puțin

2 = într-o oarecare măsură

3 = mai mult da decât nu

4 = probabil că da

5 = cred că da

6 = sigur că da

Trebuie bifată una dintre cele șase variante de răspunsuri posibile.

Analiza testului se realizează prin stabilirea a opt scale: Nervozitatea, Agresivitatea, Depresivitatea, Iritabilitatea, Sociabilitatea, Stăpânirea de sine, Extroversia/Introversia, Masculinitatea/Feminitatea. Fiecare scală conține 10 intemi diferiți, în dreptul cărora se notează valorile punctelor bifate si se face totalul.

În continuare, pentru a avea o imagine mai clară, sunt prezentați o parte (primii și ultimii) din cei 90 de itemi ai acestui psihotest:

Vă faceți adesea reproșuri cu privire la comportamentul pe care îl aveți? 1..2..3..4..5..6

Credeți că se cheltuie prea mulți bani pentru asistența sociala? 1..2..3..4..5..6

Vă preocupați adesea de insuccesele avute? 1..2..3..4..5..6

Vă este uneori teamă de propria dumneavoastră agresivitate? 1..2..3..4..5..6

………………..

87. Vă face plăcere compania altora când ieșiti din casă? 1..2..3..4..5..6

88. Vă apucă din când în când pofta de a strânge/colecționa unele lucruri, cum ar fi rețete culinare, timbre, articole din presă privind o anumită temă etc.? 1..2..3..4..5..6

89. Când ascultați un discurs/conferință aveți impresia că vi se adresează direct? 1..2..3..4..5..6

90. V-ați cumpăra un automobil în rate? 1..2..3..4..5..6

Fiecare scală are zece întrebări la care se adaugă varianta aleasă de la 1…6:

Scala N = Nervozitate – întrebările 18,19,23,41,42,55,61,67,74,83

Scala A = Agresivitate – întrebările 8,9,24,37,44,48,65,68,78,89

Scala D = Depresivitate – întrebările 4,12,21,26,33,34,45,53,54,72

Scala I = Iritabilitate – întrebările 5,11,17,20,24,36,37,55,77,89

Scala S = Sociabilitate – întrebările 10,22,25,27,38,47,51,56,71,87

Scala Ss = Stăpânire de sine – întrebările 21,29,32,43,49,57,61,76,80,86

Scala E/I = Extraversia/Introversia – întrebările 9,20,21,46,53,54,71,77,79,85

Scala M/F = Masculinitate/Feminitate – întrebările 7,14,17,19,21,26,31,66,74,81

În funcție de punctajul acumulat la fiecare scală, rezultă 3 posibile caracterizări ale subiectului chestionat:

Ex: Scala N = Nervozitate

10-24 puncte – „A avea nervii tari nu înseamnă a fi indiferent”

25-34 puncte – „Întâmpinați ziua cu mai mult calm”

40-60 puncte – „Gândiți-vă la sănătatea dumneavoastră”

Pe lângă caracteristicile fiecărui rezultat, testul oferă și sfaturi utile pentru remedierea disfuncționalităților din comportamentul față de propria persoană și față de ceilalți în situații problematice, de criză

Analiza rezultatelor arată, prin punctaj, tipul predominat al fiecărui subiect cercetat. Făcând un procent pentru fiecare scală rezultă:

Scala N – 15 subiecți se încadrează între 10-24p = „A avea nervii tari nu înseamnă fi indiferent”, iar 15 subiecți se încadrează între 25 – 39p = „Întâmpinați ziua cu mai mult calm”

Scala A – 13 subiecți se încadrează între 10-24p –„Nu vă ieșiți ușor din fire”, 16 subiecți – 25-39p – „Răspundeți agresiunii cu violență”, 1 subiect – 40-60p- „Tehnici de autoapărare – mijloace de reducere a propriei agresivități”

Scala D – 6 subiecți se încadrează între 10-24p – „Depresivitatea poate fi străină unora”, 19 subiecți se încadrează între 25-34p – „Recurența depresiilor vă supără? Atenție la consumul de alcool” și 5 subiecți se încadrează între 35-60p – „Trebuie să faceți ceva împotriva stărilor depresive”.

Scala I – 7 subiecți se încadrează între 10-23p – „Prea multă indiferență dăunează”, 18 subiecți se încadrează între 24-40p – „Merită oare să vă implicați? și 5 subiecți se încadrează între 41-60p – „Nu vă mai lăsați pradă nervilor”.

Scala S – 1 subiect se încadrează între 10-23p – „Refaceți contactele!”, 15 subiecți se încadrează între 24-39p – „Compania altora că face plăcere” și 14 subiecți se încadrează între 40-60p – „Folosiți-vă talentele sociale în carieră”.

Scala Ss – 4 subiecți se încadrează între 10-24p – „Nu vă lăsați prea ușor influențați”, 2 subiecți se încadrează între 25-34p – „Urmați-vă drumul ( drept ) spre țintă”, și 24 subiecți se încadrează între 35-60p – „A avea succes în viață”.

Scala E/I – 1 subiect se încadrează între 10-24p – „Extraversia în plină desfășurare”, 20 de subiecți se încadrează îmtre 25-39p – „Un ‹‹amestec›› avantajos”și 9 subiecți se încadrează între 40-60p – „Grijă exagerată față de familie”.

Scala M/F – nu avem subiecți care să se încadreze între 10-20p – „Tipic bărbătesc!”, 15 subiecți se încadrează între 21-35p – „Nici una – nici alta” și 15 subiecți se încadrează între 36-60p – „Tipic feminin!”

Din analiza făcută cu ajutorul scalelor se observă următoarele:

La Scala N cei 30 subiecți s-au încadrat la primele două variante de punctaj. Sunt persoane echilibrate, calme, agreabile, capabili să își păstreze stăpânirea de sine în situații limită. Însă această liniște interioară poate fi văzută de cei din afară ca fiind o stare de indiferență sau lipsă de curaj, lucru ce trebuie infirmat. Stările de liniște alternează câteodată cu cele de nervozitate excesivă, din cauza stresului. Sunt sfătuiți să alterneze astfel de momente cu stări de relaxare, pentru a da uitării grijile curente și pentru a evita apariția unor serioase probleme psihosomatice.

La Scala A aproape jumătate din subiecți sunt persoane pașnice ce nu văd în întrebuințarea forței sau violenței calea cea mai bună pentru realizarea scopurilor propuse, ceea ce le atrage multă simpatie. În situații de criză pot ceda fără a se pierde cu firea. Puțin peste jumătate din subiecți prezintă disponibilitatea spre acte de violență în medie măsură. Pot acționa cu extremă violență doar pentru autoapărare, având astfel o atitudine sănătoasă fața de agresiune. Doar 1 subiect s- a încadrat la ultima grilă de punctaj fiind caracterizat ca fiind o persoană ce manifestă un grad scăzut de violență, fiind câteodată inițiatorul unor stări conflictuale, pe care încearcă să le rezolve mai mult prin agresiune decât pașnic. Din acest motiv astfel de subiecți sunt sfătuiți să ia lecții de autoapărare împotriva propriei agresivități ( autocontrol ).

La Scala D mai mult de jumătate dintre subiecți, adică 19, suferă din când în când de stări de depresie, dar își revin rapid. Aceste stări pot fi determinate de consumul de alcool, ce poate determina tendințe intime spre dezamăgirea de sine, cu pericolul de a o face să devină perenă. Doar 6 subiecți sunt străini de starea de depresie, care poate interveni extrem de rar. Stările predominante sunt cele mulțumire și siguranță de sine. Încearcă să vadă partea bună, plăcută sau folositoare a situațiilor de viață. Pentru 5 dintre subiecți starea de depresie și proastă dispoziție este ceva permanent, fără un motiv anume. Sunt sfătuiți să caute cauzele la ei înșiși și mai puțin la ceilalți, deoarece este posibil ca aceste persoane să sufere de un complex de inferioritate mai mult sau mai puțin evident exprimat. Sunt sfătuiți să identifice modalitățile de eradicare a surselor problemelor și tipurile în care ar putea face ca viața ar putea să o ia pe un făgaș normal.

La Scala I cei mai multi, 18 subiecți sunt persoane, în general, pasive, ce nu se implică decât în vederea unui interes. Sunt sfătuiți să se afirme pentru o dezvoltare propice pe toate planurile. Pentru 7 subiecți starea de pasivitate și indiferență constituie un obstacol în calea evoluției personale. Sunt considerate persoane liniștite, echilibrate, retrase și indiferente la schimbările din jurul lor. Sunt sfătuiți să se implice pozitiv în orice fel de activitate mai solicitantă, pentru a înțelege cât de incitant poate fi succesul în viață, cu condiția ca să descoperiți modalitățile necesare atingerii acestuia. Pentru 5 dintre subiecți starea de iritare este provocată de cei din jur foarte ușor, fiind și ei vinovați de acest lucru, făcându-le chiar plăcere această stare. Sunt sfătuiți să-și domine reacțiile, să nu mai acorde mare importanță atacurilor, chiar dacă noua stare este frustrantă pe moment și de scurtă durată.

La Scala S doar 1 subiect manifestă tendințe de izolare, din cauza unor insuccese, dezamăgiri din trecut pentru a reveni într-un cadru de prieteni, unde este mai ușor de uitat elementele negative din trecut. Pentru 15 dintre subiecți compania celorlalți este o plăcere, chiar dacă mai intervin și elemente negative. Faptul că nu exteriorizează ceea ce îî deranjează de la altii, îi determină să treacă mai ușor peste starea de neplăcere. Aproape jumătate, adică 14 subiecți, sunt puternic ancorați în social, fiind personaje principale în manifestările sociale. Ei se simt bine în societate, aglomerația fiind ceva benefic, pentru îmbunătățirea apetitului de viață. Această calitate nu este des întâlnită și din acest motiv, o carieră artistică, de moderator sau prezentator ar fi foarte potrivită, deoarece există talent.

La Scala Ss ponderea cea mai mare de subiecți, 24 au o viață implinită, pe care mulți o invidiază, dar ceea ce nu știu este că aceștia au muncit mult pentru succesul și împlinirile pe care le au. Secretele succesului sunt: încrederea în forțele proprii și o doză sănătoasă de umor. Doar 2 subiecți nu au încredere suficientă în forțele proprii, ceea ce diminuiază și bucuria vieții. Sfatul pentru acești subiecți ar fi să urmeze obiectivul propus până la capăt, indiferent de obstacolele ce pot interveni. Greu de influențat sunt 4 dintre subiecți. Ei sunt pe deplin capabili să reia eforturile de realizare a unui obiectiv prestabilit după un eșec.

La Scala E/I 66,67% dintre subiecți ( 20 ) se află într-un echilibru în ceea ce privește manifestarea față de ceilalți și față de propria persoană, familie. Un singur subiect se manifestă ca o persoană foarte deschisă și foarte comunicativă, din acest motiv funcțiile de conducere sunt cele mai potrivite. Sfatul ar fi ca succesele profesionale să nu lase pe planul doi familia sau prietenii. Doar 9 dintre subiecți sunt inclinați exclusiv pe familie, mai puțin în plan profesional. Pot fi descriși ca fiind liniștiți, demni de încredere și iubitori de copii. Interesul pentru lucrurile mărunte din viața de zi cu zi primează

La Scala M/F la varianta „Tipic bărbătesc” nu s-a încadrat nici un subiect. S-au împărțit în mod egal la varianta „Nici una-nici alta” și la varianta „Tipic feminin”. Cei de la prima variantă, prin comportamentele lor aparțin atât din zona femininului cât și din zona masculinului. Aceste zone sunt de greu de delimitat. Totuși cei care au între 28-35p sunt mai aproape de comportamentul tipic feminin, în timp ce punctele de la 21- 27 indică o atitudine de viață mai aproape de criteriile de masculinitate. Jumătate din subiecți au comportamentul marcat în mai mare măsură de trăsăturile feminine decât de cele masculine.

Testul se regăsește integral în ANEXA 1.

Chestionarul de evaluare a atitudinii cu privire la terapiile complementare

Acest chestionar vine în completarea testului de personalitate, oferind subiecților posibilitatea de a exprima opinii cu privire la alegerea de terapii convenționale sau neconvenționale pentru a rezolva disfuncționalitățile rezultate din evaluarea testului de personalitate. Cuprinde 28 de întrebări cu mai multe variante de răspuns sau cu răspuns unic. Terapiile complementare sunt numeroase, dar cele mai des folosite sunt: meditația, rugăciunea, tai chi, chi kung, șamanism, yoga, reiki, bionergie, acupunctura, presopunctura, terapii naturiste și homeopatie. Acestea pot fi eficente sau nu pentru păstrarea sănătății, acesta fiind și scopul aplicării acestui chestionar, de afla de la subiecți diferiți ca profesii și medii sociale despre eficiența sau non-eficiența acestor metode neconvenționale sau complementare.

Menționez primele întrebări și ultimele:

Atunci când aveți o durere fizică sau emoțională, către gen de ajutor sunteți înclinat să vă îndreptați?

Medicină alopată

Psihoterapie/ consiliere psihologică

Comtrolul minții

Metode de terapie spirituală ( meditație, rugăciune, șamanism, tai chi, chi )

Terapii energetice ( yoga, reiki, bioenergie, acupunctură, presopunctură )

Terapii naturiste

Homeopatie

Aveți o stare de sănătate:

Excelentă

Foarte bună

Bună

Nu prea bună

Proastă

În ultimii cinci ani care este frecvența cu care v-ati prezentat la un specialist din cauza unei dureri fizice sau emoționale:

Deloc

De câteva ori pe an

Lunar

Săptămânal

Zilnic

…………………………………………………………………………………

26. Care este raportul dintre conflictele interpersonale și starea de sănătate?

Opoziție

Separație

Continuitate

27. Care este raportul dintre muncă și odihnă în viața dvs.?

Muncesc mai mult decât mă odihnesc

Muncesc la fel de mult cât mă odihnesc

Muncesc mai puțin decât mă odihnesc

28. În ce raport se găsesc următoarele paliere ale ființei dvs.: fizic, mintal, afectiv, spiritual?

Opoziție

Separație

continuitate

Chestionarul întreg se află în Anexa 2

Majoritatea subiecților ce au completat chestionarul, au răspuns că au o stare de sănătate bună sau nu prea bună, că nu au apelat la un specialist în ultimii cinci ani pentru a-și iîmbunătăți starea de sănătate. Afecțiunile sunt de ordin fizic la cei mai multi, și indicațiile medicilor specialiști nu au fost eficiente în mod satisafăcător. Au apelat relativ puțini la terapiile complementare și câțiva chiar nu au apelat niciodată la aceste terapii. Majoritatea, de asemenea se consideră persoane spirituale și religioase, ceea ce le determină un comportament de înțegere și acceptare pentru alegerile celorlalți chiar dacă nu corespund propriilor principii. Ca metode de relaxare sunt alese meditația, terapiile energetice, somnul, ceaiurile calmante și câteodată o comedie bună. Aceste măsuri sunt în medie măsură eficiente. Chiar dacă se consideră persoane spirituale, nu frecventează practică ritualuri Spirituale decât foarte puțini. Terapiile complementare sunt pentru unii subiecți eficiente în combinație cu cele convenționale, pentru alții nu sunt întotdeauna eficiente.Subiecții nu au participat, în marea majoritate, la grupuri de terapie spirituală, deoarece nu îi interesează, câțiva au spus că ar dori sa încerce, iar foarte puțini au participat ocazional.

Evident că cei care au răspuns la întrebarea cu participarea la grup de terapie spirituală, că nu au participat, nu au răspuns la întrebarea cât de mult i-a ajutat participarea la un astfel de grup. Posibilitatea întâlnirii cu un lider spiritual nu impresionează prea mult. La întrebarea despre ordonarea, funcție de eficiență, a metodelor complementare, pe primele locuri stau metodele energetice. Între tulburările fizice și cele afective există continuitate pentru majoritatea subiecților, cât și în cazul relației dintre palierele fizice, mintal, emoțional și spiritual. Terapiile complementare sunt utile pentru majoritatea subiecților în următoarele situații: stres, oboseală, dificultăți de concentrare, depresie, eliminarea toxinelor din organism. Relațiile interpersonale afectează starea de sănătate în mod pozitiv sau negativ.

IPOTEZA GENERALĂ : Daca nivelul studiilor este mai înalt, atunci subiecții aleg mai mult terapiile convenționale, manifestând indiferență față de metodele neconvenționale. După aplicarea chestionarului se constată că, dată fiind vârsta, subiecții nu mai sunt înclinați spre nou, în ceea ce privește noi metode de relaxare, în special cele neconvenționale. Constatând că cele convenționale sunt eficiente, de cele mai multe ori, preferă să fie constanți, având unele semne de întrebare la terapiile spirituale, în special. Majoritatea subiecților nu au timp liber suficient pentru a experimenta terapii noi, mai ales că acestea cer timp.

IPOTEZA 1 : Dacă frecvența participării la terapii spirituale este scăzută, atunci cele mai folosite sunt cele convenționale, chiar dacă nu sunt întotdeauna eficente. Majoritatea subiecților au probleme de sănătate, din cauza serviciului și stresului. Au încercat terapii convenționale, chiar dacă efectele nu au cele așteptate, deoarece pe acestea le cunosc mai bine, au informații mai multe și nu necesită mult timp pentru aplicarea lor. Unii au încercat ocazional terapii spirituale de grup, alții ar dori să încerce și pe cei mai mulți nu-i interesează terapii spirituale, în schimb îi interesează terapiile complementare energetice ( acupunctura, presopunctura, reflexoterapia ). Unii acceptă unele terapii complementare doar în parale sau ca adaos la cele convenționale, pentru a face variație.

IPOTEZA 2 : Dacă subiecții muncesc mai mult decât se odihnesc, atunci există posibilitatea mai mare să apară afecțiuni fizice și psihice. Majoritatea au afirmat că muncesc mai mult decât se odihnesc, de aici rezultând stări de stres, oboseală, dificultăți de concentrare, depresie, iritabilitate, nervozitate, sistem imunitar scăzut fiind predispuși la afecțiuni fizice, psihice și emoționale. Ca remedii, majoritatea preferă somnul, plimbările, terapiile naturiste, meditațiile.

IPOTEZA 3 : Dacă nivelul studiilor este ridicat atunci modul de terapie ales pentru înlăturarea stresului, depresiei sau pentru ameliorarea stării fizice, mentale este diferit de cei cu studii medii. Cei cu studii medii sunt mai deschiși la metode neconvenționale, neștiind de cele mai multe ori la ce riscuri se supun. Cei cu studii medii sunt curioși să încerce terapiile complementare, fără să renunțe la cele convenționale. Au participat la ședințe de terapie spirituală în grup, ocazional și au ajuns la concluzia că pot fi eficiente pentru cei ce cunosc mai multe despre ele, sau dacă sunt folosite în paralel cu terapiile convenționale.

IPOTEZA 4 : Dacă mulți dintre subiecți manifestă un grad mare de stres, din cauza locului de muncă, a activităților zilnice, atunci timpul de relaxare este insuficient sau lipsește cu desăvârșire. Majoritatea au afirmat că muncesc mai mult decât se odihnesc, preferând să doarmă, să se plimbe sau să mediteze în puținul timp liber rămas. Din acest motiv metodele folosite sunt insuficente ca eficacitate, deoarece timpul liber este puțin.

În ceea ce privește alegerea tipului de terapie și legătura cu profilul de personalitate, se poate spune că subiecții ce se încadrează în Scala N- „A avea nervii tari nu înseamnă a fi indiferent” aleg, ca mijloace de relaxare sau de păstrare a sănătății, terapii complementare, în special cele energetice, mai puțin cele spirituale, uneori combinate cu terapiile naturiste sau cu cele convenționale. În general, au o stare de sănătate bună, frecvența cu care se prezintă la un specialist în cazul unei afecțiuni fizice sau psihice este destul de scăzută (de câteva ori pe an) și se declară, în general, mulțumiți de metodele terapeutice folosite. În proporție de 90% , subiecții care se încadrează în scala N se consideră se consideră persoane religioase, spirituale.

Subiecții ce se încadrează în Scala N – „Întâmpinați ziua cu mai mult calm” nu au o stare prea bună de sănătate, merg la specialist destul de rar, sunt persoane spirituale, însă în proporții mici religioase. Apelează la medicina naturistă, la terapii energetice, combinându-le cu cele convenționale. Muncesc mai mult decât se odihnesc, de aici rezultând multiplele probleme de sănătate fizică și emoțională. Unii consideră că terapiile complementare nu sunt sigure sau sunt sigure doar pentru cei ce cred în ele.

Subiecții din Scala A – „Nu vă ieșiți ușor din fire” au starea de sănătate bună, apelează pentru relaxare și pentru păstrarea sănătății la terapii naturiste, convenționale și mai puțin la cele complementare ( preferă pe cele energetice ), deoarece nu sunt certe în ceea ce privește rezultatele, ce sunt diferite de la individ la individ.

La Scala A – „Răspundeți agresiunii cu violență” subiecții au stare de sănătate bună și unii spun că este foarte bună. Din acest motiv nu se duc la medic prea des, unii chiar deloc. Apelează des la terapii energetice și spirituale pentru relaxare și implicit pentru păstrarea stării de sănătații în limite normale. Nu consideră că probleme conflictuale nu afectează starea de sănătate, că palierele fizice, mentale, afective și spirituale nu se află într-un raport de continuitate, ci mai degrabă de separație sau opoziție.

Scala D – „Recurența depresiilor vă supără? Atenție la consumul de alcool?” conține subiecți care au stare generală bună, dar care muncesc mai mult decât se odihnesc, de aici rezultând stres, stări de oboseală, dificultăți de concentrare și depresie. Pentru a depăși stările enumerate apelează în primul rând la exerciții fizice, dietă, consiliere psihologică, terapii naturiste și în final terapii energetice, chiar dacă nu oferă certitudini. Starea de sănătate este influențată de stările conflictuale, de stările emoționale. În majoritate se consideră persoane spirituale, nu și religioase.

Scala I – „Merită oare să vă implicați” are subiecți cu stare de sănătate bună, au afecțiuni fizice și merg la specialist de câteva ori pe an. Nu îi interesează terapiile spirituale și mai ales ideea unui îndrumător spiritual. Sunt persoane spirituale în medie măsură. Apelează în primul rând la terapiile energetice și apoi la cele naturiste. Însă consideră că terapiile complementare sunt de dorit după epuizarea celor convenționale.

La Scala – „Compania altora vă place” subiecții sunt într-o stare bună, aleg pentru relaxare ședințe de terapie energetică, considerându-le foarte bune, eficiente. Aceste terapii sunt necesare în stări de oboseală, stres și eliminarea toxinelor din organism.

La Scala – „Folosiți-vă talentele sociale în carieră” subiecții au o stare de sănătate bună, sunt în medie măsură persoane spirituale și religioase. Pentru relaxare și păstrarea stării de sănătate apelează la terapii spirituale și energetice, în combinație cu cele naturiste. Au un stil de viață echilibrat, în ceea ce privește munca și odihna.

La profilul Ss – „A avea succes în viață” se încadrează foarte mulți subiecți cu stare bună de sănătate, ce apelează pentru relaxare și sănătate la terapii spirituale și energetice, deși nu oferă certitudine. Apelează și la terapii naturiste în combinație cu cele de mai sus. Sunt persoane spirituale și religioase în medie măsură și chiar în mare măsură.

La profilul E/I cei mai mulți subiecți se află la „Un ‹‹amestec›› avantajos” subiecții au o stare de sănătate bună. La medicul specialist merg foarte rar, apelează mai mult la terapii convenționale, naturiste și în ultimul rând și la cele energetice, deoarece consideră că nu sunt sigur eficiente. Pentru relaxare apelează la somn, plimbare și vizionarea unei comedii bune.

La profilul M/F subiecții se împart în mod egal la „Nici una – nici alta” și „Tipic feminin”. Cei din prima categorie nu au apelat la terapii complementare în trecut, au stare bună, apelează la terapii naturiste, convenționale, pe care le combină cu cele energetice. Din a doua categorie fac parte subiecții care au asistat ocazional la ședințe de grup la terapii spirituale

Concluzii

Subiecții au fost aleși din medii sociale diferite, cu studii diverse, dar cu vârste apropiate. Ocupațiile fiecăruia sunt foarte solicitante, atât fizic cât și intelectual, problema lor comună fiind înlăturarea stărilor de stres, din care rezultă nervozitate, agresivitate, iritabilitate și depresivitate în grade diferite de manifestare. Din aceste stări rezultă și alte probleme, cum ar fi cele de sănătate fizică și psihică.

Pentru toate acestea există două tipuri de terapii: convenționale și complementare ( neconvenționale ). Din cercetare rezultă că foarte puțini subiecți apelează la terapiile complementare, mai mult din curiozitate, neștiind foarte bine ce efecte în viitor. Subiecții, din cauza locurilor de muncă și a timpului petrecut la serivici, devin persoane stresate, depresive, agresive, introvertite, indiferente de ceea ce se întâmplă în jurul acestora. Testul de personalitate oferă sfaturi utile, care pot modele caracteristicile negative ale personalității fiecăruia.