Cazuistica Si Juristprudentadocx

=== Cazuistica si juristprudenta ===

CAPITOLUL 4

CAZUISTICĂ ȘI JURISTPRUDENȚĂ

4.1 Fenomenul neregulilor și al suspiciunilor de fraudă care au marcat perioada 2007 – 2013

În anul 2011, Comisia Europeană a adoptat Strategia europeană Anti-fraudă prin care urmărea să își modernizeze politicile de combatere a fraudei la nivelul comunității europene, propunând un set de măsuri prin care Comisia va superviza utilizarea fondurilor europene la toate nivelurile și în toate sectoarele, folosind cele mai eficiente metode de prevenire și detectare a fraudelor din bugetul Uniunii Europene. La momentul adoptării documentului strategic, Statele Membre raportaseră suspiciuni de fraudă pentru anul 2009 de aproximativ 280 de milioane de euro, realitate care a determinat Comisia să ducă lupta anti-fraudă la un alt nivel.

Conform Raportului anual al Comisiei Europene privind Protecția intereselor financiare ale UE și combaterea fraudei (2013), România se înscrie pe a doua poziție în clasamentul țărilor cu cele mai multe suspiciuni de fraudă înregistrate – 109 (după Italia), urmată de Bulgaria și Polonia. În privința sumelor implicate în fraudele raportate de România, acestea se ridicau la 36,5 milioane de euro, la un volum de corecții financiare de aprox. 230 milioane de euro (pentru perioada 2011 – 2014).

Tabel 4.1.1 Suspiciuni de fraudă

Fig. 4.1.1 Suspiciuni de fraudă

România ocupă locul al doilea ca număr de suspiciuni de fraudă transmise către CE, al treilea ca volum financiar, după Italia și Polonia (2013). Volumul financiar asociat fraudelor raportate de România reprezintă 12,7% din totalul volumului financiar al fraudelor pentru toate cele 27 de state membre.

Aceste realități obligă România să adopte un sistem public inclusiv pârghii instituționale dar și o înțelegere suficientă la nivelul societății pentru a evita perpetuarea disfuncționalităților care au generat, în exercițiul financiar 2007 – 2013, corecții în valoarea totală de peste 830 de milioane euro, respectiv înregistrarea a 532 de dosare de suspiciuni de fraudă cu fonduri europene la finalul anului 2014.

România se află în plină perioadă de pregătire a documentelor aferente noului exercițiu financiar european (aprobarea Programelor Operaționale, elaborarea ghidurilor de finanțare, stabilirea entităților eligibile în cadrul viitoarelor aplicații, etc.) urmând să gestioneze fonduri structurale în valoare totală de aproximativ 43 miliarde de euro. Spre deosebire de actualul exercițiu financiar în care s-au estimat a se absorbi 19,8 miliarde de euro, fiind până la 31 mai 2015 absorbiți 54,42%, cu un procent, din păcate, de 10% reprezentând corecții financiare.

Repere cantitative referitoare la fenomenul neregulilor (sancționate prin corecții financiare) și al suspiciunilor de fraudă care au marcat perioada 2007 – 2013:

17.034 contracte de finanțare semnate

2.977 note de constatare corecții financiare aplicate în proiectele cu finanțare din fonduri structurale

495 note de constatare soluționate pe cale administrativă

1.218 suspiciuni de fraudă înregistrate pentru proiectele cu finanțare din fonduri structural, din care 532 de la Autoritățile de Management și 686 la sesizarea din oficiu a Departamentului pentru Lupta Antifraudă

509 sesizări de fraudă formulate către organele de cercetare penală, din care 188 provenind de la Autoritățile de Management și 321 de la DLAF.

În exercițiul financiar 2007 – 2013 cel mai vulnerabil Program Operațional la aplicarea corecțiilor financiare a fost Programul Operațional Regional (1.410 note de constatare a neregulilor) respectiv cel mai vulnerabil funcție de numărul de sesizări privind suspiciuni de fraudă către instituțiile de control a fost Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurelor Umane (65% incidență de sesizare a organelor de urmărire penală), aceste cifre dovedind și o activitate intensă privind implementarea de proiecte în cadrul acestor Programe Operaționale:

Programul Operațional în cadrul căruia s-au aplicat cele mai multe note de constatare: POR – 1410, urmat de POSDRU – 662, POS – Mediu – 363; POSCCE – 310, PODCA – 229, POAT – 3;

Fig. 4.1.2 Incidența notelor de constatare raportată la contractele semnate

Cea mai crescută incidență de corecții financiare raportat la nr. de contracte semnate: POS Mediu – 76%, urmat de: PODCA – 49%, POR – 29%, POSDRU – 16%, POSCCE – 5%, POAT – 2%;

Fig. 4.1.3 Corecții financiare raportat la numărul de contracte semnate

Cea mai crescută incidență de suspiciune de fraudă: POS Mediu – 9% și PODCA – 9%, urmat de POSDRU – 5%, POR – 2%, POSCCE – 2%, POAT – 1%;

Fig. 4.1.4 Incidență de suspiciune de fraudă

Cea mai crescută incidență de sesizare a organelor de urmărire penală, raportat la numărul de suspiciuni de fraudă înregistrate: POSDRU – 65%, urmat de POR – 37%, POS – Mediu – 34% și PODCA – 33%

Fig. 4.1.5 Sesizări a organelor de urmărire penală, raportat la numărul de suspiciuni de fraudă înregistrate

Cea mai vulnerabilă zonă conform statisticilor realizate de Autoritățile românești dar și de organizații active ale societății civile se referă la domeniul achizițiilor publice, atât datele documentate de IPP cu privire la cel mai expus sector la aplicarea de corecții financiare cât și sesizările de suspiciune de fraudă adresate instituțiilor responsabile din domeniu (DLAF, DNA) atrag atenția asupra vulnerabilității domeniului achizițiilor publice.

În privința fraudelor în contractele de achiziții publice există 16 sisteme de fraudare comune (cu indicatorii aferenți) prevăzute în Ghidul COCOF, respectiv în HG nr. 875/2011:

Corupție – mită și comisioane ilegale

Nedeclararea conflictelor de interese

Practici de cooperare secretă (depunerea de oferte de curtoazie, abținerea de la participare, rotația ofertelor, împărțirea piețelor)

Oferte discrepante

Manipularea specificațiilor

Divulgarea datelor referitoare la licitații

Manipularea ofertelor

Atribuiri nejustificate unui singur ofertant

Fragmentarea achizițiilor

Combinarea contractelor

Stabilirea incorectă a costurilor

Manipularea prețurilor

Neîndeplinirea specificațiilor contractului

Facturi false, duble sau cu prețuri excesive

Furnizori de servicii fictivi

Substituția produsului

Pentru a evita situațiile în care autoritățile cu competențe de control formulează suspiciuni de fraudă, beneficiarii trebuie să evite oricare dintre practicile de mai jos care se constituie în indicatori de fraudă, conform prevederilor HG nr. 875/2011:

Corupție – mită și comisioane ilegale

Indicatori: tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de către un responsabil pentru contractare într-o perioadă de timp

Nedeclararea conflictelor de interese

Indicatori:

Favorizarea inexplicabilă sau în mod excepțional a unui anumit contractant sau vânzător;

Acceptarea continuă a unor lucrări la prețuri ridicate și de calitate scăzută;

Responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează declarația privind conflictele de interese;

Responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilităților legate de contractul în cauză și preluarea altor atribuții similare;

Responsabilul pentru contractare efectuează o activitate paralelă.

Practici de cooperare secretă

Indicatori:

Oferta câștigătoare are un preț prea mare în raport cu estimările de costuri, listele de prețuri publicate, lucrările sau serviciile similare sau mediile la nivel de industrie și prețurile de piață corecte;

Toți ofertanții mențin prețuri ridicate;

Prețul ofertelor scade atunci când la licitație se alătură un ofertant nou;

Rotația ofertanților câștigători în funcție de regiune, tip de activitate, tip de lucrări;

Ofertanții respinși sunt angajați ca subcontractanți;

Configurație anormală a ofertelor (ex: oferte separate de procentaje exacte, oferta câștigătoare este cu puțin sub pragul de preț acceptat, se încadrează exact în bugetul alocat, este prea mare, prea apropiată, diferența este excesivă, sumele sunt rotunjite, incomplete etc.)

Legături aparente între ofertanți, cum ar fi adrese, angajați sau numere de telefon comune;

În oferta contractantului sunt incluși subcontractanți aflați în competiție pentru contractul principal;

Contractanții calificați se abțin de la depunerea unei oferte și devin subcontractanți, sau ofertantul cu cel mai scăzut preț se retrage și devine subcontractant;

Unele societăți licitează întotdeauna una împotriva celeilalte, în timp ce altele nu o fac niciodată;

Ofertanții respinși nu pot fi localizați pe internet sau în nomenclatoarele de societăți, nu au adrese (sunt societăți fictive)

Oferte discrepante

Indicatori:

Oferta pentru anumite activități pare a fi scăzută;

După atribuirea contractului au loc modificări sau eliminări ale cerințelor privind activitățile;

Activitățile pentru care se primesc oferte sunt diferite față de contractul propriu – zis;

Ofertantul are legături apropiate cu personalul responsabil cu achizițiile sau a participat la redactarea specificațiilor.

Manipularea specificațiilor

Indicatori:

Doar un singur ofertant sau foarte puțini ofertanți răspund la cererile de oferte;

Există similitudini între specificații și produsele sau serviciile contractantului câștigător;

Se primesc reclamații din partea celorlalți ofertanți;

Specificațiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperă o sferă mai largă decât în cazul cererilor de ofertă anterioare;

Specificații neobișnuite sau nerezonabile;

Acordarea unui număr ridicat de contracte unui singur furnizor;

Socializare sau contacte personale între personalul responsabil cu contractarea și ofertanți pe durata procedurii de atribuire;

Cumparatorul definește un articol folosind denumirea uni mărci comerciale în locul unei descrieri generice fără să folosească sintagma sau echivalent sau fără să se justifice necesitatea prin prisma unei incompatibilități tehnice;

Divulgarea datelor referitoare la licitații

Indicatori:

Metode ineficiente de control al procedurilor de atribuire, reducerea nejustificată a termenelor legale;

Oferta câștigătoare are un preț cu foarte puțin mai scăzut decât următoarea ofertă cu preț scăzut;

Unele oferta sunt deschise în avans;

Sunt acceptate oferte care depășesc termenul – limită;

Ofertantul care depune oferta după expirarea termenului este câștigător;

Toate ofertele sunt respinse, iar contractul este relicitate;

Ofertantul câștigător comunică în privat cu personalul însărcinat cu contractarea (e-mail sau alte mijloace) în timpul perioadei de atribuire.

Manipularea ofertelor

Indicatori:

Reclamații din partea ofertanților;

Metode de control deficiente și proceduri de licitație inadecvate; – Indicii privind modificarea ofertelor după recepție;

Anularea unor oferte pe motivul unor erori;

Un ofertant calificat este descalificat din motive suspecte;

Activitatea nu este re-licitată, deși numărul ofertelor primite a fost inferior minimului necesar.

Atribuiri nejustificate unui singur ofertant

Indicatori:

Atribuiri în favoarea unui singur ofertant la prețuri superioare sau puțin inferioare plafoanelor de atribuire concurențială;

Achiziții publice desfășurate anterior în condiții concurențiale au devenit neconcurențiale;

Fragmentarea achizițiilor, pentru a evita plafonul de ofertare concurențială;

Cererea de ofertă este transmisă unui singur furnizor de servicii

Fragmentarea achizițiilor

Indicatori:

Două sau mai multe achiziții consecutive și asemănătoare de la același contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurențială sau sub limita de la care se efectuează investigații de către cadrele de conducere;

Separarea nejustificată a achizițiilor, de exemplu contracte separate pentru manoperă și materiale, fiecare având o valoare inferioară plafoanelor de ofetare;

Achiziții consecutive în valori situate imediat sub plafoane.

Combinarea contractelor

Indicatori:

Facturi similare prezentate pentru activități sau contracte diferite;

Contractantul facturează mai mult de o activitate pentru aceeași perioadă de timp.

Stabilirea incorectă a costurilor

Indicatori:

Sume excesive sau neobișnuite percepute pentru forța de muncă;

Sumele percepute pentru forța de muncă nu sunt reflectate de evoluția lucrărilor prevăzue de contract;

Modificări evidente ale fișelor de pontaj;

Nu se găsesc fișele de pontaj;

Pentru aceleași costuri ale materialelor se percep sume în mai multe contracte;

Costurile indirecte sunt facturate drept costuri directe.

Manipularea prețurilor

Indicatori:

Contractantul refuză/amână sau nu poate furniza documente justificative privind costurile;

Contractantul furnizează documente incorecte sau incomplete;

Informațiile privind prețul nu mai sunt valabile;

Prețuri ridicate comparativ cu contracte similare, liste de prețuri sau medii la nivel de industrie.

Neîndeplinirea specificațiilor contractului

Indicatori:

Discrepanțe între rezultatele testelor și inspecțiilor, pe de o parte, și clauzele și specificațiile contractului, pe de altă parte;

Absența certificatelor sau a documentelor de testare/inspecție;

Calitate inferioară, activitate nesatisfăcătoare și număr mare de reclamații.

Facturi false, duble sau cu prețuri excesive

Indicatori:

Mărfuri sau servicii facturate nu se află în inventar sau nu pot fi localizate;

Nu există confirmări de primire a unor bunuri sau servicii facturate;

Comenzile de achiziție pentru unele bunuri sau servicii facturate sunt inexistente sau suspecte;

Registrele contractantului nu indică finalizarea lucrărilor sau efectuarea cheltuielilor necesare;

Prețurile de facturare, sumele, descrierile sau datele privind articolele depășesc sau nu corespund cu prevederile contractuale, comanda de achiziție, fișele de magazie, inventarul sau rapoartele de producție;

Facturi multiple cu sumă, număr, date identice;

Subcontracte în cascadă;

Plăți în numerar;

Plata către societăți off-shore.

Furnizori de servicii fictivi

Indicatori:

Furnizorul de servicii nu poate fi găsit în nomenclatoarele de societăți, pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google sau al altor motoare de căutare;

Adresa furnizorului de servicii nu poate fi găsită;

Adresa sau numărului de telefon ale furnizorului de servicii sunt incorecte;

Este folosită o societate off-shore.

Substituția produsului

Indicatori:

Ambalaje neobișnuite sau generice: ambalajul, culorile sau forma diferă de norme;

Discrepanța între aspectul așteptat și cel real;

Numerele de identificare a produsului diferă de numerele publicate sau de cele de catalog ori de sistemul de numerotare;

Număr de defecțiuni înregistrat în cadrul testelor sau în utilizare peste medie, înlocuiri anticipate ori costuri ridicate de întreținere și de reparație;

Certificatele de conformitate sunt semnate de persoane necalificate sau neautorizate;

Diferențe semnificative între costurile estimate și cele reale ale materialelor;

Contractantul nu a respectat graficul lucrărilor, dar recuperează întârzierile cu rapiditate;

Numere de serie atipice sau șterse: numerele de serie nu corespund sistemului de numerotate al produsului autentic;

Numerele sau descrierile facturii sau ale obiectelor de inventar nu corespund datelor din ordinul de achiziție.

4.2. Direcția Națională Anticorupție – Raport de activitate pe anul 2015

Combaterea formelor de criminalitate în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora a reprezentat un domeniul de interes în activitatea de cercetare penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2015, consolidându-se rezultatele pozitive obținute în anii precedenți. Strategia națională anticorupție pe perioada 2012 – 2015 include ca și obiectiv specific „Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice (BM 4)” și în contextul în care protejarea banilor contribuabililor europeni a fost reafirmată ca una dintre prioritățile Uniunii Europene, ce a adoptat măsuri cu caracter permanent în acest sens.

Direcția Națională Anticorupție are competență exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art.18¹-185 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.

La nivelul DNA este organizat Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, care instrumentează cauzele în care activitatea infracțională are întindere națională ori de o complexitate deosebită și, totodată, are atribuții de monitorizare a activității desfășurate pe acest segment de secțiile ori serviciile teritoriale ale Direcției, sens în care, periodic, realizează analize/informări privind rezultatele obținute și comunică astfel de date celorlalte instituții implicate în lupta împotriva fraudării fondurilor europene, respectiv, Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României (DLAF) și Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene (OLAF). Serviciul a instrumentat nu doar cauze privind fraudarea fondurilor europene, ci și alte cauze complexe referitoare la infracțiuni de corupție, evaziune fiscală și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, activitatea fiind desfășurată de un procuror șef serviciu și 2 procurori.

În domeniul combaterii activităților de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Uniunii Europene, în anul 2015, Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat 1.669 cauze cu 10,5 % mai mult decât în anul 2014, când au fost soluționat 1.495 de cauze. Din cauzele înregistarte în 2015, 1.085 cauze au fost nou înregistrate cu 16,78% mai mult decât în 2014 când au fost înregistrate 929 cauze noi, fiind soluționate 584 cauze (535 în anul 2014).

La finalul anul 2015 au rămas în lucru un număr de 1431 cauze.

În raport de trimiterile în judecată cele din anul 2015 au reprezentat o creștere de 20% față de 2014. Astfel, în anul 2015 s-a procedat la trimiterea în judecată în 65 dosare (52 în 2014, 57 în 2013 și 54 în 2012).

Fig 4.2.1 Trimiterile în judecată 2012-2015

Din cele 65 cauze finalizate prin trimiterea în judecată aferente anului 2015, un număr de 56 este reprezentat de rechizitorii iar 9 sunt acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Numărul de inculpați trimiși în judecată în anul 2015 se ridică la 146, în scădere față de anul 2014 când au fost trimiși în judecată un număr de 149 inculpați.

Din cei 146 inculpați trimiși în judecată în anul 2015, 112 sunt persoane fizice și 34 persoane juridice.

Fig 4.2.3 Inculpați trimiși în judecată – 2015

La nivelul anului 2015 au fost 12 inculpați arestați preventiv, comparativ cu numai 12 inculpați arestați în anul 2014 și 2 inculpați arestați preventiv în anul 2013.

Fig 4.2.4 Inculpați trimiși în judecată – 2015

Rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă la nivelul anului 2015, 11,1% din cauzele soluționate pe fond, comparativ cu anul 2014 când trimiterile în judecată au reprezentat 10,23%.

Prejudiciul reținut în cauzele în care s-a întocmit rechizitoriu sau s-a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției este în cuantum total de 111.039.947,76 lei și 272.516,80 euro (69.286.822,88 lei și 189.515 euro – în anul 2014), din care cel produs bugetului european în cadrul contractelor finanțate din fonduri europene este în cuantum de 107.102.554,41 lei și 272.516,80 euro.

În vederea recuperării prejudiciului, au fost dispuse măsuri asigurătorii în 49 din cele 65 cauze soluționate cu trimitere în judecată, în creștere față de 2014 când au fost dispuse măsuri asigurătorii în 36 cauze, valoarea bunurilor indisponibilizate ce au făcut obiectul măsurilor asiguratorii înregistrând o creștere importantă și fiind în cuantum de 491.031.466,34 lei și 306.106 euro în 2015 (98.658.224,58 lei în anul 2014 și 60.474.771 lei în anul 2013).

Se remarcă creșterea indicatorilor statistici și în privința prejudiciului recuperat total sau parțial pe parcursul urmăririi penale, acesta fiind în cuantum de 5.369.994 lei și 75.226 euro (2.581.438 lei în anul 2014).

Fondurile europene prejudiciate efectiv sau a căror prejudiciere era urmărită (în cazul tentativei) au fost acordate în cadrul unor finanțări provenite din:

Fondul European de Garantare în Agricultură – sprijin pentru suprafețe culturi agricole, pășini și creștere animale în 19 de cauze,

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală în 31 cauze (ce vizează domenii ca: modernizare exploatație agricolă, construire microîntreprinderi în domeniul rural, instalare tineri fermieri, sisteme alimentare apă, dezvoltare infrastructură rurală – lucrări terasament, construcții agricole, industrializare), din fonduri PHARE în 1 cauză (turism),

Fonduri Structurale – 10 cauze.

Investigațiile au avut o abordare complexă sub aspectul identificării și a altor forme de activitate infracțională (înșelăciune, falsuri, abuz în serviciu, etc.), asociate infracționalității în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene, dar și a probării activităților ilicite de asigurare a produsului infracțional, prin mecanisme specifice spălării de bani, fapte cu privire la care s-au formulat acuzații penale, alături de cele privind inculparea pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Cercetările penale finalizate cu rechizitorii s-au întocmit în baza:

sesizărilor formulate de către DLAF – 4 cauze,

persoane fizice și juridice – 13 cauze comparativ cu 17 cauze în 2014 și 7 cauze în 2013,

sesizări din oficiu – 21 de cauze (15 cauze în 2014),

sesizări din oficiu a altor organe de urmărire penală și declinări – 12 cauze (13 cauze în 2014),

sesizări ale organismelor care gestionează fondurile europene sau care au atribuții de control și constatare în 11 cazuri (APIA, DGFP, MADR, APDRP).

La nivelul structurii centrale a Direcției, în materia fraudării fondurilor europene, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, au întocmit 17 rechizitorii și un acord de recunoaștere a vinovăției (comparativ cu 10 rechizitorii în anul 2014). În materia fraudării fondurilor europene, Structurile teritoriale ale Direcției au întocmit un număr de 39 rechizitorii și 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției comparativ cu 42 rechizitorii în anul 2014.

Concret, 13 dintre serviciile teritoriale au întocmit rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene, după cum urmează:

2 rechizitorii – Iași,

4 rechizitorii -Târgu Mureș,

2 rechizitorii și 2 acorduri – Ploiești,

4 rechizitorii – Bacău,

6 rechizitorii și 1 acord – Craiova,

1 rechizitoriu – Brașov,

2 rechizitorii și 5 acorduri – Cluj,

3 rechizitorii – Constanța,

3 rechizitorii – Pitești,

4 rechizitorii – Suceava,

3 rechizitorii – Alba Iulia,

1 rechizitoriu – Galați,

4 rechizitorii – Timișoara.

Fig 4.2.5 Rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene

Prin prisma finalității procesului penal în materia fraudării fondurilor europene, în anul 2015 s-au pronunțat un număr de 52 hotărâri definitive, comparativ cu 57 hotărâri definitive în anul 2014.

Din cele 52 hotărâri definitive, în 49 s-au pronunțat hotărâri de condamnare (53 în anul 2014) privind un număr de 106 inculpați (doar 103 în anul 2014), din care 11 persoane juridice condamnate la pedeapsa amenzii (5 în anul 2014).

Regimul aplicabil al pedepselor în cazul celor 106 inculpați condamnați, se prezintă astfel:

31 pedepse cu executare cuprinse între 2 ani și 7 ani și 8 luni;

10 pedepse cu suspendarea condiționată a pedepsei;

63 pedepse cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei;

2 pedepse cu amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.

Se constată o creștere semnificativă a inculpaților condamnați pentru fraudarea fondurilor europene, în regim de detenție de la 14 în anul 2014 la 31 în anul 2015.

Instanțele au dispus plata de despăgubiri către părțile civile în sumă totală de 31.762.588,23 lei și 1.427.792,22 euro.

De asemenea, s-a dispus confiscarea sumei de 685.814,75 lei și 50.000 euro.

Se constată în anul 2015, comparativ cu anul 2014, o creșterea a numărului general de persoane condamnate și a numărului de persoane condamnate la pedepse cu închisoare aplicate în regim de detenție.

Se constată o scădere a numărului de hotărâri definitive de achitare și a numărului de inculpați achitați – 3 hotărâri în anul 2015 privind 5 inculpați (4 hotărâri în anul 2014 privind 10 inculpați).

Au fost pronunțate 4 hotărâri definitive (4 în anul 2014) prin care s-a dispus achitarea a 10 inculpați (9 inculpați în anul 2014).

În concluzie, în domeniul combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale UE, rezultatele obținute în anul 2015 de Direcția Națională Anticorupție au fost în aceleași limite sau chiar superioare celor din anul precedent, înregistrându-se creșteri atât în ceea ce privește numărul cauzelor nou înregistrate, a dosarelor soluționate, a numărului de trimiteri în judecată (rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției), a valorii prejudiciului total, a valorii bunurilor ce au făcut obiectul măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale în vederea recuperării pagubei, a valorii sumelor recuperate din prejudicii în timpul urmăririi penale, a numărului de persoane juridice inculpate, numărului general de persoane condamnate și a numărului de persoane condamnate la 47 pedepse cu închisoare aplicate în regim de detenție. De asemenea, a scăzut numărul hotărârilor definite de achitare și a inculpaților achitați definitiv.

În cele ce urmează vom analiza 4 cazuri concrete de trimitere în judecată și condamnare definitivă în cadrul proiectelor de finanțare nerambursabilă, conform raportărilor de pe site-ul DLAF www.antifrauda.gov.ro, secțiunea rezultatele acțiunii de control.

4.3 Studiu de caz

Caz 1.

Beneficiar: S.C. KAMINA COMPANY S.R.L.

Proiect: ”Dezvoltarea pe plan internațional a afacerii prin organizarea unei misiuni economice în străinătate și a materialelor publicitare aferente”

Susrsa de finanțare: Programului Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice"Axa Prioritară 1 – Un sistem inovativ și eficient de producție, DMI 1.1 – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM, Operațiunea: Sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare.

În anul 2009 societatea KAMINA COMPANY SRL cu sediul în București a semnat contractul de finanțare pentru proiectul ”Dezvoltarea pe plan internațional a afacerii prin organizarea unei misiuni economice în străinătate și a materialelor publicitare aferente” finanțat în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, Programului Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice"Axa Prioritară 1 – Un sistem inovativ și eficient de producție, DMI 1.1 – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM, Operațiunea: Sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare. Finanțarea nerambursabilă acordată, conform contractului de finanțare a fost de 574.875,00 lei.

La sesizarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF care în data de 06.04.2011 a înaintat Nota de control a proiectului mai sus menționat, într-un dosar separat, în legătură cu derularea unui alt proiect, dar în cadrul aceluiași program, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial București au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

OLARU CAMELIA, asociat și administrator la S.C. KAMINA COMPANY S.R.L, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile de tentativă la infracțiunea de prezentare de documente inexacte care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene și tentativă la infracțiunea de înșelăciune;

APĂTEANU EUGEN, asociat și administrator la S.C. AMC CONSULTING SRL în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de complicitate la tentativă la infracțiunea de prezentare de documente inexacte care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene si complicitate la tentativă la infracțiunea de înșelăciune.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

Inculpata Olaru Camelia, administrator și asociat al S.C. Kamina Company S.R.L., în calitate de responsabil legal din partea acestei societăți pentru derularea proiectului „Dezvoltarea pe plan internațional a afacerii prin organizarea unei misiuni economice în străinătate și a materialelor publicitare aferente”, finanțat din fonduri europene, a prezentat o factură fiscală prin care a atestat în mod nereal cheltuirea unor sume de bani pentru derularea misiunii economice, în vederea obținerii pe nedrept a sumei 164.797,50 lei din bugetul general al Comunităților Europene (în speță Fondul European pentru Dezvoltare Regională) și a sumei de 26.827,50 lei reprezentând cofinanțare publică de la bugetul de stat, bani care în final nu a mai fost încasați de societatea respectivă.

Factura fiscală care atesta în mod nereal prestarea unor servicii turistice către societatea S.C. Kamina Company S.R.L, a fost emisă de Apăteanu Eugen, asociat și administrator la S.C. AMC CONSULTING SRL, în vederea obținerii sumelor de bani menționate.

În 2012 dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sectorului 1 București.

În 2013 Curtea de Apel, prin decizia penală nr. 2316 din 16.12.2013 a hotărât:

condamnarea inculpatei Olaru Camelia, administrator și asociat al S.C. Kamina Company S.R.L., la pedeapsa închisorii de 2 ani și 4 luni, cu suspendarea conditionață a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor concurente de: tentativa la infracțiunea de prezentare de documente inexacte care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene și tentativă la înșelăciune.

Condamnarea inculpatului Apateanu Eugen, la S.C. AMC CONSULTING SRL, la pedeapsa închisorii de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor concurente de: complicitate la tentativă la infracțiunea de prezentare de documente inexacte care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene și tentativă la înșelăciune.

obligarea fiecărui inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în valoare de 2.000 lei.

Hotărârea a rămas definitivă la data de 20 ianuarie 2014.

Caz 2.

Beneficiar: Fundația PRO WOMEN

Proiect: ”Investiția în resursa umană – necesitate pentru asigurarea sustenabilității zonelor rurale din județul Iași”

Sursa de finanțare: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 – 2013, Axa Prioritară 5 Măsuri de ocupare, DMI 5.2 Promovarea sustenabilității

În anul 2010 Fundația PRO WOMEN cu sediul în Iași a semnat contractul de finanțare pentru proiectul ”Investiția în resursa umană – necesitate pentru asigurarea sustenabilității zonelor rurale din județul Iași” finanțat în cadrul Fondului Social European Axa Prioritară 5 Măsuri de ocupare, DMI 5.2 Promovarea sustenabilității. Finanțarea nerambursabilă acordată, conform contractului de finanțare a fost de 1.544.650 lei.

Ca urmare a Notei de control transmise de Departamentul pentru lupta antifrauda în data de 02.07.2013 Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial lași și a cercetărilor efectuate, procurorii au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

BARBALATA IRINA-CARMEN, președinte al Fundației "PRO WOMEN" Iași și Fundația "PRO WOMEN" Iași, în sarcina cărora s-au reținut următoarele infracțiuni: folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri, înșelăciune și fals în declarații.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut: la data de 11 noiembrie 2010, inculpata Barbalata Irina-Carmen, președinte al Fundației ,,PRO WOMEN" Iași, în vederea încheierii unui contract de finanțare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU) și pentru a obține suma de 184.340,17 lei, a depus o declarație de eligibilitate prin care declară pe propria răspundere, în mod contrar adevărului, faptul ca Fundația nu înregistra la momentul respectiv obligații de plată către bugetul de stat. În realitate, datoriile înregistrate erau în cuantum de 1.707.088 lei.

În același context, la data de 10 decembrie 2011, inculpata Barbalata Irina-Carmen a depus la AM POSDRU un certificat de atestare fiscală din care rezultă, contrar realității, că Fundația nu avea datorii la bugetul de stat. Totodată, inculpata a omis să prezinte și un alt certificat de atestare fiscală, emis în numele aceleiași fundații, din care rezultă contrariul. Ca urmare, în cursul anului 2012, Fundația a obținut pe nedrept o finanțare totală în sumă de 184.340,17 lei din Fondul Social European.

OIR POSDRU – Regiunea Nord-Est s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 191.820,11 lei, reprezentâd întreaga sumă decontată Fundației. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unui imobil aparținând inculpatei Barbalata Irina-Carmen.

În 2013 dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Iași.

În 2013 Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 603 din 23.07.2015 a hotărât:

condamnarea inculpatei Barbalata Irina Carmen, președinte al Fundației "PRO WOMEN" lași, la data faptelor, la o pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei de durata unui termen de supraveghere de 4 ani și interzicerea pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și înșelăciune, ambele în formă continuată.

condamnarea inculpatei Fundația "PRO WOMEN" Iași, la pedeapsa principală a amenzii în valoare de 80.000 lei și pedeapsa complementară a interzicerii participării la procedurile de achiziții publice pe o durata de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și înșelăciune, ambele în formă continuată.

obligarea inculpatelor la plata în solidar, a sumei de 191.820,11 lei către partea civilă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Organismul lntermediar Regional POS DRU Regiunea Nord – Est cu titlul de despagubiri civile.

obligarea inculpatelor la plata sumei totale de 14.000 de lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Hotărârea a rămas definitivă la data de 21 august 2015

Caz 3.

Beneficiar: S.C. HELIANTHUS S.R.L.

Proiect: ”Adăpost pentru îngrășarea suinelor în comuna Limanu, județul Constanța”

Sursa de finanțare: Programul Național de Dezvoltare Rurală Măsura 121"Modernizarea exploatațiilor agricole"

În anul 2008 S.C. HELIANTHUS S.R.L. cu sediul în Constanța a semnat contractul de finanțare pentru proiectul ”Investiția în resursa umană – necesitate pentru asigurarea sustenabilității zonelor rurale din județul Iași” finanțat din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală Măsura 121"Modernizarea exploatațiilor agricole"

Ca urmare a Notei de control transmise de Departamentul pentru lupta antifraudă în data de 07.05.2012 Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța și a cercetărilor efectuate, procurorii au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

ANUȚĂ NICOLAE, administrator al SC „HELIANTHUS” SRL Limanu, jud. Constanța, în sarcina căruia s-au reținut următoarele infracțiuni: folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor; înșelăciune; schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și

ȘERBĂNICĂ AURA LILIANA, administrator al SC „CAT – LINE CONSTRUCT” SRL Mangalia, jud. Constanța, în sarcina căreia s-au reținut următoarele: complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor; complicitate la infracțiunea de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor și complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că: la data de 11 iunie 2009, în baza unui contract încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.), SC „HELIANTHUS” SRL, firmă administrată de inculpatul Anuță Nicolae, a devenit beneficiarul unui sprijin financiar nerambursabil în valoare de 1.998.770 lei, în vederea punerii în practică a proiectului intitulat „Adăpost pentru îngrășarea suinelor în comuna Limanu, jud. Constanța”.

Pe parcursul derulării acestui proiect, inculpatul Anuță Nicolae a prezentat autorității contractante înscrisuri false privind derularea procedurii de achiziție de lucrări desfășurate de către SC „HELIANTHUS” SRL și, în baza acestor acte, beneficiarul proiectului a obținut pe nedrept, cu titlu de avans, suma totală de 908.531,81 lei (echivalentul a aproximativ 212.273 euro), reprezentând bani proveniți din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.E.A.D.R.) și din bugetul național.

În vederea obținerii acestei sume de bani, inculpatul Anuță Nicolae a falsificat mai multe înscrisuri referitoare la derularea procedurilor de achiziții în cadrul proiectului, respectiv oferte pretins emise de SC „CAT – LINE CONSTRUCT” SRL, reprezentată de inculpata Șerbănică Aura Liliana și de o altă societate comercială, confirmări de primire a cererilor de ofertă și notificări de evaluare a ofertelor. Pe baza acestor înscrisuri prezentate de inculpat, care nu reflectau posibilitățile reale ale ofertanților și nu erau emise de la aceștia, autoritatea contractantă a aprobat plata sumei menționate mai sus.

În demersul său, Anuță Nicolae a fost sprijinit de inculpata Șerbănică Aura Liliana care i-a permis să controleze în fapt activitatea firmei pe care o administra SC „CAT – LINE CONSTRUCT” SRL.

De asemenea, din banii astfel obținuți, inculpatul Anuță Nicolae a utilizat în interes personal suma totală de 233.699 lei, reprezentând o parte a avansului. Acești bani au ajuns în posesia sa, în numerar, prin intermediul inculpatei Șerbănică Aura Liliana, care a efectuat și plăți bancare în interesul lui Anuță Nicolae. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a recuperat integral, pe baza unor proceduri administrative, prejudiciul creat, a încetat contractul de finanțare, motiv pentru care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În 2013 dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Mangalia.

În 2014 Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 177 din 27.03.2014 a hotărât:

condamnarea inculpatului ANUȚA NICOLAE, fost administrator al SC „HELIANTHUS” SRL, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani și interzicerea pe o perioadă de 1 an, dupa executarea pedepsei principale a drepturilor de: a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de: folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătura private în formă continuată.

Condamnarea inculpatei ȘERBĂNICĂ AURA LILIANA, fost administrator al SC „CAT – LINE CONSTRUCT” SRL, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani și interzicerea pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei principale a drepturilor de: a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de: complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, complicitate la înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură private în formă continuată.

În cazul acestor inculpați, instanța a ținut cont la stabilirea pedepsei, de prev. art.320/1 C.p.p "(…) lnstanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii (…)".

Obligarea inculpaților Anuța Nicolae și Șerbănică Aura – Liliana să plătească părții civile GARANTI BANK SA – Agenția ,,Caragiale" Constanța, în solidar, suma de 251.234 ,59 lei despăgubiri civile, din care suma de 198.898,51 lei reprezintă debit principal, iar suma de 52.234 ,59 lei reprezintă dobânda penalizatoare calculată până la data de 27.11.2013.

Hotărârea a rămas definitivă în martie 2014.