Cauzele Si Efectele Mortalitatii Infantile, la Nivel Teritorial

Cauzele si efectele mortalitatii infantile, la nivel teritorial. Studiu in cadru regiunii Nord-Est din Romania.

Cuprins

I. Introducere

Obiectivul lucrarii si justificarea alegerii temei

Metodologie

II. Fundamentare teoretica

II.1 Definirea si analiza indicatorului

II.2 Semnificatia si importanta indicatoruli in cadrul domeniului

II.3 Context mondial, european, national, regional – analiza cadrului legislativ

II.4Politici de reducere a mortalitatii infantile – rezultate.

III. Mortalitatea infantila in regiunea Nord-Est din Romania
III.1 Evolutia mortalitatii infantile in cadrul regiunii Nord-Est
III.2 Caracteristici ale comunitatilor din care provin copii decedati

III.2.1 Caracteristicile familiilor din care provin copii decedati – caracteristicile mamelor si ale copiilor
III.3 Relatia facorilor de risc cu elementele din teritoriu:

III.3.1 Disparitatile teritoriale si factorii de risc. Existenta si influenta.
III.3.2 Caracterul zonelor problema.
III.3.3 Dinamica zonelor problema
III.3.4 Relatia zonelor problema cu elementele din teritoriu

III.3.5 Mortalitatea infantila in Regiunea Nord-Est privita din perspectiva relatiei rural-urban. Studiu de caz: judetul Vaslui.
III.4 Interpretarea rezultatelor si interventii asupra cauzelor majore
IV. Concluzii
V. Bibliografie

Introducere

Mortalitatea infantila reprezinta un indicator din sfera demografiei ce are puterea de a reflecta nivelul de dezvoltare al unui teritoriu. Pentru a fi cat mai relevanta acesta atributie, indicatorul ar trebui sa furnizeze informatii la o scara teritoriala mare. La acest nivel cunoasterea este destul de dificila dar eficienta – aici se stabilesc parametrii proceselor de urbanizare care se vor desavarsii la nivelul comunitatilor umane din cadrul sistemului.

La nivel local acest indicator reflecta modalitatile concrete de realizare a urbanizarii (cunoasterea comunitatii locale si a subsistemelor ei, a grupului familial si a individului). La acest nivel abordarea sociologica si urbanistica are urmatoarele preocupari: dimensiuni, structuri, functiuni, probleme demografice si ecologice, aspiratii si comportamente, relatii sociale, canale de comunicare, fenomene de dezechilibru, de devianta si izolare sociala.

Mortalitatea infantila reprezinta un indicator complex ce se regaseste (analizat, studiat) in mai multe domenii: social, economic, teritorial.

In domeniul social acest indicator a fost abordat in diverse lucrari avand ca subiect principal relatiile in cadrul comunitatilor privite la mai multe scari teritoriale. Acest tip de relatii au fost analizate in stransa legatura cu evolutia teritoriului (urbanizarea) si a evenimentelor importante ce au influentat evolutia unui teritoriu (industrializarea).Acest tip de abordare o regasim in MIOARA MATEI, IOAN MATEI (1977), SOCIOLOGIE SI SISTEMATIZARE IN PROCESELE DE DEZVOLTARE, Editura Tehnica.

La nivel teritorial indicatoruul este asociat cu gradul de dezvoltare al unui teritoriu, aceasta presupunand analiza teritoriului in ceea ce priveste calitatea mediului natural, relatia zonelor problema in cadrul retelei de localitati, relatia dintre rural si urban, accesibilitate rutiera, feroviara, deservirea zonelor din punct de vedere medical, educational, social, edilitar; precum si conditii de locuit si situatia economica regionala si zonala. Toate aceste elemente au influenta directa sau indirecta asupra fenomenului, calitatea lor influentand negativ sau pozitiv gradul mortalitatii infantile dintr-un teritoriu.

Pornind de la aceste premise si nu numai lucrarea isi propune sa raspunda la urmatoarea intrebare de cercetare: Care este relatia dintre mortalitatea infantila si unui teritoriu ale unei regiuni?

I.1 Obiectivul lucrarii si justificarea alegerii temei

Problema exprimata prin intrebarea de cercetare este aceea a unui indicator demografic ce are puterea sa exprime nivelul de dezvoltare al unui teritoriu. Indicatorul demografic studiat este mortalitatea infantila.Acest indicator ce reprezinta subiectul principal in lucrarea de cercetare este analizat in primul rand din punct de vedere demografic (modalitatea de calcul in cadrul unui teritoriu), urmeaza analiza fenomenului asociat indicatorului. Analiza fenomenului asociat indicatorului presupune identificarea cauzelor si efectelor in cadrul unui teritoriu, acest tip de analiza presupune largirea sferei de analiza pana la intersectia cu alte domenii decat cele implicate in mod principal. Se vor identifica mai multe cauze in toate domeniile si se va focaliza atentia asupra cauzelor ce au legatura cu emenentele teritoriale si cu evolutia teritoriului. Nu se va acorda foarte mare atentie asupra cauzelor de natura medicala (boli, epidemii etc.) ci doar asupa fenomenelor ce au generat aceste boli care sunt in stransa legatura cu teritoriul.

Lucrarea urmareste demonstrarea faptului ca exista cauze ce au generat fenomenul din mai multe domenii si ca acestea se pot identifica si au legatuta cu nivelul teritorial. De asemenea se urmareste si demonstrarea faptului ca aceste cauze si efecte se regasesc in nivelul de calitate al vietii. Pentru a fi cat mai relevanta aceasta ultima idee se doreste folosirea unor indicatori agregati ce pot stabilii nivelul de calitate al vietii din cadrul unui teritoriu. Ulterior se doreste demonstrarea faptului ca exista o stransa legatura intre calitatea vietii si fenomenul cercetat.

I.2 Metodologie

Primul pas in realizarea lucrarii este culegerea datelor, la nivelul anului 2012 cu privire la populatia din fiecare UAT a regiunii N-E si nr.decedatilor sub 1 an;cu ajutorul datelor se va realiza un indicator ce reprezinta numarul decetatilor sub 1 an/ 1000 locuitori.Valorile de mai sus vor fi grupate pe trei sau patru categorii, in functie de relevanta rezultatului si vor fi reprezentate intr-o cartograma.Cartograma rezultata va avea rolul de a evindentia zonele unde fenomenul mortalitatii infantile creaza anumite arealele cu cea mai mare intensitate.

Analiza fenomenului la nivelul regiunii N-E presupune o analiza detaliata, a zonelor cu cea mai mare intensitate, din mai multe perspective: nivelul de dotare si echipare a teritoriului, analiza in cadrul retelei de localitati, economice, sociale, cadru natural, identificarea unor elemente de natura isorica relevante pentru evolutia teritoriului respectiv.

In cadrul arealelor cu cea mai mare intensitate a fenomenului se dorreste identificarea UAT-ului cu valoarea cea mai mare la nivel de regiune si la nivel de judet. Eventuala analiza UAT cu cea mai mare valoare ar putea genera noi directii de analiza sau conncluzii ce ar putea fi relevante nu doar pentru UAT-ul respectiv ci si pentru intreaga regiune.

Analiza UAT-ului cu cea mai mare valoare din regiune si din fiecare judet al regiunii N-E, presupune nu doar o analiza ce are la baza aceleasi criterii ca si in cadrul regiunii ci o analiza la nivelul administratiei publice locale. Acest tip de analiza poate furniza date cu privire la felul in care administratia locala gestioneaza teritoriul respectiv si utilizeaza intrumente specifice in domeniu amenajarii teritoriului, social, economic, de mediu etc. Identificarea unor probleme la nivelul admintratiei locale ar putea fi asociate si celorlalte UAT din regiune ce inregistreaza valori mari in ceea ce priveste fenomenul.

Practic analiza mortalitatii infantile la nivel de UAT si analiza UAT- urilor cu cea mai mare valoare din regiune si judet reprezinta baza pentru identificarea problemelor la nivel de regiune si judet. Intocmirea unei astfel de analize este necesara pornind de la ideea ca imaginea de ansamblu a unei regiunii rezulta din participarea in cadrul regiunii a fiecarui UAT, cu elementele sale sfecifice, si din relatia UAT-urilor in cadrul regiunii.

I.3 Definirea si analiza indicatorului

Rata de mortalitate infantilã (engl. infant mortality rate) este numãrul deceselor copiilor sub 1 an care revin la 1.000 de nãscuþi-vii în anul de referinþã. Rata de mortalitate infantilã este un indicator al stãrii desãnãtate a unei populaþii.Rata mortalitatii infantile se calculeaza astfel:

Numarul deceselor copiilor sub 1 an/numarul nou-nascutilor vii X 1000

I.4 Context mondial, european, national, regional

La nivel mondial mortalitatea infantila reprezinta problema prioritara pentru majoritatea tarilor, reducerea mortalitatii infantile reprezentand al patrulea obiectiv de dezvoltarea a mileniului. Cel mai recent raport organizat de Organizatia Natiunilor Unite, Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Sanatatii si UNICEF arata ca in fiecare zi mor 18000 de copii cu varsta sub un an, in conditiile in care incepand cu anul 1990 mortalitatea infantila a scazut la jumatate (47.8% ). Principalele cauze ale deceselor fiin pneumonia si complicatiile la nou nascutii prematuri.

La nivel european, in jurul anului 1900, majoritatea tarilor aveau o rata a mortalitatii infantile peste 100 ‰, urmand ca pana la mijlocul secolului al XIX-lea acestea sa evolueze pozitiv, valorile reducanduse cu aproape jumatate. Asfel ca dupa anul 1990 in tarile vest Europene mortalitatea infantila scade sub nivelul de 10 ‰.

In Romania la inceputul secolului al XX-lea rata mortalitatii infantile era de 200 ‰ reducandu-se pana la 18.6 ‰ la sfarsitul acestei perioade (179‰ în 1938; 75 ‰ în 1960; 49,8 ‰ în 1970 ‰; 29,3 ‰ în 1980; 23,4 ‰ în 1984 și 26,9 ‰ în 1990). În 1990, valoarea ratei de mortalitate infantilă a fost 26,9‰, cu valori extreme cuprinse între 15,9‰ și 46,5‰, la nivelul județelor. In anul 2012, intr-un clasament ce cuprinde tari ale Uniunii Europene si/sau foste socialiste, Romania are o rata a mortalitatii infantile de 9.01 ‰, urmata de Ucraina cu 9.17 ‰ si Republica Moldova cu 11.00 ‰.

In regiunea Nord-Est din Romania rata mortalitatii infantile fiind de 9.9 ‰ in anul 2012, aceasta fiind cea mai mare valoare inregistrata, comparativ cu celelalte regiuni ale tarii. Principalele caracteristici ale deceselor sub un an fiind:varsta decesului: peste 28 de zile – fregvent intre 6-11 luni; boli ale aparatului respirator; internarea in spital: dupa a saptea zi de la debutul bolii; locul decesului: acasa , spital; motivul nespitalizarii: evolutia supraacuta a bolii.

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica in anul 2015 mortalitatea infantila la nivel national este de 9.41‰ iar la nivel regional este de 10.41‰. La nivelul judetelor din cadrul regiunii valorile sunt urmatoarele : Botosani 12.99‰, Bacau 11.49‰, Vaslui 11.21‰, Neamt 10.30‰, Suceava 9.26‰ si Iasi 9.02 ‰. In cadrul regiunii in mediul rural valoarea mortalitatii infantile este de 12.76 ‰ iar in mediul urban este de 7.28 ‰, cea mai mare valoare din mediul rural este in Botosani 15.96 ‰ si cea mai mare valoare din mediul urban este in Bacau 8.89 ‰.

I.5 Politici de reducere a mortalitatii infantile – rezultate.

La nivelul tarii noastre au fost adoptate o serie de masuri de combatere a mortalitatii infantile astfel ca cifrele au evoluat pozitiv (in anul 1990 idicele mortalitatii infantile era 26.9 ‰, iar in anul 2012 indicele este de 9.1‰).Aceasta evolutie pozitiva a avut la baza masuri de crestere a accesibilitatii la serviciile medicale, atat pentru copil cat si pentru mama; diversificarea serviciilor medicale, accentul punandu-se pe ingrijirea neonatala si neonatala precoce. Toate aceste masuri au fost luate avand ca aobiectiv principal al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale : „imbunatatirea starii de sanatate si a nutritiei a femeii si copilului”. La nivelul teritoriuli fenomenul a fost cobatut prin diverse imbunatiri necesare desfasurarii unor conditii de viata optime (cresterea accesibilitatii la serviciile medicale si diversivicarea acestora princrearea unor unitati medicale unde acestea lipseau cu desavarsire sau dotarea celor existente, extiderea retelelor edilitare).

Mortalitatea infantila in regiunea Nord-Est din Romania

Starea de sanatatea a nou nascutului depinde de foarte multi factori ce au o contributie deosebita inca din perioadanfantile – rezultate.

La nivelul tarii noastre au fost adoptate o serie de masuri de combatere a mortalitatii infantile astfel ca cifrele au evoluat pozitiv (in anul 1990 idicele mortalitatii infantile era 26.9 ‰, iar in anul 2012 indicele este de 9.1‰).Aceasta evolutie pozitiva a avut la baza masuri de crestere a accesibilitatii la serviciile medicale, atat pentru copil cat si pentru mama; diversificarea serviciilor medicale, accentul punandu-se pe ingrijirea neonatala si neonatala precoce. Toate aceste masuri au fost luate avand ca aobiectiv principal al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale : „imbunatatirea starii de sanatate si a nutritiei a femeii si copilului”. La nivelul teritoriuli fenomenul a fost cobatut prin diverse imbunatiri necesare desfasurarii unor conditii de viata optime (cresterea accesibilitatii la serviciile medicale si diversivicarea acestora princrearea unor unitati medicale unde acestea lipseau cu desavarsire sau dotarea celor existente, extiderea retelelor edilitare).

Mortalitatea infantila in regiunea Nord-Est din Romania

Starea de sanatatea a nou nascutului depinde de foarte multi factori ce au o contributie deosebita inca din perioada sarcinii, la nastere, in primele zile si saptamani de viata. Nivelul ridicat al mortalitatii infantile are in spate factori de influenta precum nivelul de trai, cel cultural, calitatea asistentei medicale, calitatea dotarilor si a diverselor servicii precum si stresul.

In profil teritorial mortalitatea infantila este de 10.41 ‰ in conditiile in care la nivel national media este de 9.41 ‰.In cadrul regiunii judetul cu cea mai mare valoare a mortalitatii infantile este Botosani 12.99‰ urmat de Bacau 11.49‰, Vaslui 11.21‰, Neamt 10.30‰, Suceava 9.26‰ si Iasi 9.02 ‰. In mediul rural motalitatea infantile este net suprioara fata de mediul urban (12.76‰ – 7.28‰), in mediul rural judetul cu cel mai mare indice al mortalitatii infantile este Botosani 15.96 ‰, urmar de Vaslui 14.26 ‰, Bacau 13.49 ‰, Neamt 11.93‰, Suceava 11.36 ‰ si Iasi 11.14 ‰; in mediul urban cea mai mare valoare se gaseste in Bacau 8.91 ‰, Botosani 8.61 ‰, Neamt 7.62 ‰, Iasi 6.53 ‰, Vaslui 6.48 ‰ si Suceava 6.26 ‰.

De remarcat este faptul ca in timp ce in mediul rural judetul Vaslui este al doilea judet cu valoare mare a mortalitatii infantile, din cadrul regiunii, in ceea ce priveste mediul urban judetul Vaslui se situeaza la polul opus. De aici reiese faptul ca exista mari diferente intre mediul urban si mediul rural din cadrul acestui judet, aceste diferente constau in numarul copiilor nascuti dar si in alte cauze de natura economico-sociala.

II.1 Evolutia mortalitatii infantile in cadrul regiunii Nord-Est

Conform datelor oferite de Institutul National de Statistica privind evolutia indicelui mortalitatii infantile in perioada 1990-2012, s-a facut o analiza a mortalitatii infantile in anii 1990, 2000, 2012. Rezultatele acestui studiu ne indica faptul ca in cadrul regiunii N-E, judetul Botosani este cel care de-a lungul timpului si-a pastrat locul fruntas in ceea ce priveste intensitatea mare a mortalitatii infantile. Evolutia judetului, Botosani, la fel ca si in cazul celorlalte judete, este una descendenta in sensul ca in anul 1990 mortalitatea infantila era 38.91‰, in anul 2000 era 26.81 ‰ iar in anul 2012 era 12.38 ‰.

De-a lungul acestei perioade si judetul si judetul Bacau se remarca prin faptul ca, in ceea ce priveste intensitatea mortalitatii infantile, urmeaza dupa judetul Botosani cu valori asemanatoare, iar ca si evolutie de asemenei este descendenta de la inceputul perioadei (anul 1990), pana la sfarsitul perioadei (anul 2012), singura exceptie fiin in anul 199 cand judetul Bacau avea un indice inferior ( 29.76 ‰ ), judetului Vaslui (32.82 ‰). Prin aceasta se remarca faptul ca judetul Vaslui a avut o evolutie pozitiva destul de buna, in sensul ca diferenta indicelui mortalitatii infantile din anul 1990 (32.82 ‰), cand practic era al doilea din judet in ceea ce priveste intensitatea ridicata si cel din anul 2000 (21.15 ‰ ). Practic judetul Vaslui a trecut de la perioada critica din anul 1990 la una destul de acceptabila in anul 2012.

Asadar in pe primele doua locuri in ceea ce priveste evolutia in tim a mortalitatii infantile (1990-2012) se afla judetele Botosani, care a avut cele mai mari valori de-a lungul perioadei, si judetul Bacau care care a debutat in anul 1990 cu o valoare mai mica decat Vaslui, dar in timp a inregistrat valori mai mari, evolutia acestuia fiind destul de lenta in toata aceasta perioada.

II.2 Caracteristici ale comunitatilor din care provin copii decedati

In cadrul regiunii N-E judetele cu cel mai mare grad al mortalitatii infantile sunt Botosani, Bacau si Vaslui. Facand o comparatie pe fiecare mediu (urban si rural), a judetelor cu cea mai mare valoare se observa faptul ca judetele Botosani si Bacau au valori similare pe fiecare mediu, in timp ce in judetul Vaslui diferenta intre mediul urban si rural este destul de mare. Acete informatii arata faptul ca in toate cele trei judete factorii de influenta ai mortalitatii infantile sunt destul de pronuntati cu exceptia mediului rural din judetul Vaslui unde mortalitatea infantila are un grad de 6.48 ‰, valoarea fiind sub media pe judeteana, regionala si nationala.

In aceste judete mortalitatea infantila este direct influentata de activitatile economice ( cele mai scazute valori, in anul 2012, ale ratei de ocupare a resurselor de munca Vaslui- 48.6 si Bacau 44.1; distributia numarului de salariati Botosani 8.7% si Vaslui 9.0 %; nuarul de someri foarte ridicat primele judete din regiune sunt Iasi 23.5%, Vaslui 19.4%, Bacau18.3 %), echiparea teritoriului din punct de vedere tehnico-edilitar ( Vaslui este judetul cu cele mai putine retele edilitare). O caracteristica a deceselor infantile din judetul Vaslui este aceea ca in ziua de debut a bolii valoarea copiilor internati in spital este nula, aceasta cauza poate fi asociata mai multor factori din sfera teritoriala si nu numai (accesibilitatea la serviciile de sanatate, gradul de educatiie si cultura a fmiliilor din care provin copii).

II.3 Caracteristici ale familiilor din care provin copii decedati

Principalele caracteristici ale familiilor din care provin copii decedati ce au influenta semnificativa in gradul mortalitatii infantile sunt: marimea familiilor, nivelul socio-economic, conditiile de locuit si venitul.

Locul decesului si motivul acestuia sunt elemente cheie in caracterizarea familiilor din care provin copii decedati. Asadar in judetele cu cea mai mare valoare a mortalitatii infantile locul decesului este acasa iar motivul principal este evolutia supraacuta a bolii si refuzul parintilor de a interna copilul, fapt ce face ca familiilor din care provin copii sa l-i se asocieze si elemente de ordin cultural si educational, avand in vedere faptul ca factori de influenta din sfera teritoriala lipsesc in aceste cazuri (nu exista cazuri in care nu a existat transport catre unitatile sanitare sau refuzul medicilor de a interna copilul).Asadar decesul a avut cauza principala nu doar caracteristicile locului in care s-a produs decesul ci si nivelul de instruire al familiilor.

II.4 Caracteristici ale mamelor

O caracteristica esentiala in sanataea infantila si in reducerea copiilor nascuti cu malformatii congenitale, maladii ereditare sau de alta natura, este stilul de viata al femeii care este determinat nu doar de factori materiali ci si culturali. In aceasta categorie o foarte mare importanta il are controlul medical in timpul sarcinii, in Romania la nivelul anului 2007 16% dintre femeile care au nascut nu au efectuat nici un control medical in timpul sarcinii, aceasta valoare regasindu-se in special la femeile cu studii primare (27%) si la cele fara scoala (39%).

II.5 Caracteristici ale copiilor

Principalele caracteristici ale copiior decedati sunt distributia cazurilor dupa mediul de resedinta, greutatea la nastere, scorul Apgar, varsta copiilor la deces.

Distributia cazurilor dupa mediul de resedinta este destul de evidenta in toate judetele din regiune, cele mai multe decese au loc in mediul rural, fruntase fiind judeteleVaslui si Botosani. Aceste decese sunt intr-o stransa legatura cu faptul ca in mediul rural conditiile de locuit, cele socio-economice, echiparea localitatilor si infrastructura au un nivel foarte scazut, fapt ce influenteaza rata crescuta a mortalitatii infantile.

Greutatea la nastere a copilului este de asemenea un element ce ascunde cauze din mai multe sfere si de pe mai multe planuri. O greutate mica la nastere are corespondent in perioada sarcinii, faptul ca in perioada sarcinii au existat anumite probleme de natura medicala ce nu au fost depistate la timp se poate face asocierea la nivel teritorial cu neprezentarea regulata la medic pe timpul sarcinii iar motivele pot fi variate: servicii medicale reduse si accesibilitatea la ele de asemenea redusa, resursele materiale insuficiente si imposibilitatea suportarii costurilor tratamentului. De asemenea greutatea mica la nastere este influentata si de alimentatia pe parcursul sarcinii, imposibilitatea de a asigura gravidei o hrana variata si corespunzatoare din diverse motive, in special cele de natura financiara.

Scorul Apgar reprezinta un instrument de masurare a stari de sanatate in primele 60 de secunde de la nastere. Acesta presupune testarea functiilor vitale iar caliataea acestora este direct influentata de perioada sarcinii, monitorizarea acesteia din punct de veder medical, modul de viata al mamei si conditiile de trai.

Varsta copiilor la deces este o caracteristica a decesului caruia i se pot asocia cauze si influente din toate sferele (economice, sociale, mediu, teritoriu). In Regiunea N-E varsta decesului cu cel mai mare grad este 28 de zile si peste. Aceasta caracteristica restrange sfera de domenii si factori decisivi in producerea deceselor deoarece faptul ca un copil care decedeaza dupa varsta de 28 de zile nu i se pot atribui cauze de risc neonatal. Asadat majoritatea dceselor din cadrul regiunii nu au cauze in perioada neonatala si cea a sarcinii. Cele mai multe cazuri de decese au loc la o varsta cuprinsa intre 6 si 11 luni, de aici rezultand faptul ca principalele cauze se regasesc in modalitatea de ingrijire a copilului; faptul ca copilul decedeaza la o varsta asa inaintata asociata cu principala boala de deces – pneumonia si cu faptul ca copilul este internat in spital la momentul in care boala este destul de avansata ne poate duce spre o cauza destul de esentiala si generala : modalitatea in care familia acorda ingrijire copilui mic si felul in care aceasta percepe rolul sau decisiv in viata copilului, desigur acestei cauze i se pot asocia si elemente ce tin de calitatea vietii, dar acestea nu sunt intodeauna decisive.Practic in acesta ecuatie exista un lant cauza-efect destul de complex cu multe variati si subdimensiuni.Si in acest caz judetele Bacau si Vaslui sunt fruntase in ceea ce priveste varsta copilui decedat (6-11 luni).

La 1000 de copii nascuti vii –

Fig. 1 Mortalitatea infantila dupa principalele grupe de varsta in anul 2012

II.6Mortalitatea infantila in Regiunea Nord-Est privita din perspectiva relatiei rural-urban. Studiu de caz: judetul Vaslui.

Asa cum am mentionat in capitolele anterioare in judetul Vaslui exista o diferenta destul de mare intre gradul mortalitatii infantile din mediul urban (6.48 ‰) si gradul mortalitatii infantile din mediul rural (14.26 ‰). Am ales analiza acestui judet nu doar pentru ca este printre cele cu cea mai mare valoare a mortalitatii infantile din regiune ci pentru faptul ca exista diferente destul de mari intre valorile din mediul urban si cele din mediul rural, desigur raportat si la numarul nasterilor.Acest lucru ne indica faptul ca in cadrul regiunii, in judetul Vaslui, exista mari diferente intre mediul urban si rural. Aceste diferente le regasim in mai multe domenii ……

II.7 Disparitatile teritoriale si factorii de risc. Existenta si influenta.

Disparitatile teritoriale, in cadrul regiunii N-E, reprezinta diferentele dintre judetele regiunii dar si diferentele intre zonele regiunii cu eceleasi caracteristici. De-a lungul timpuui inegalitatile teritoriale au fost mai mult s-au mai putin pronuntate datorita existentei in proximitate a unor resurse sau facilitati naturale si amodului in care acestea au fost valorificate.Plecand de la acesta premiza se stie faptul ca din punct de vedere al cadrului natural regiunea nord-est beneficiaza de toate formele de relief intr-o proportie destul de echilibrata, felul in care aceste resurse au fost valorificate si factorii exteni au dat zonelor din cadru regiunii caracteristici speciale. Un rol decisiv in evolutia teritoriului l-a avut industrializarea fortata si planificata, acest tip de proces are dezavantajul ca atunci cand se mizeaza pe cresterea rapida a unui domeniu exista riscul aparitiei unor dezechilibre in alte domenii si sfere de influenta. In acest sens obiectivul principal al politicii de coeziune il reprezinta reducerea disparitatilor regionale realizat printr-un transfer de resurse financiare catre regiunile ce se confrunta cu aceasta problema, acest tranfer facandu-se prin instrumentele structurale ce au la baza fondurile structurale si fondul de coeziune.Disparitatile interjudetene au ca instrument de masurare a disparitatilor : produsul intern brut (PIB), veniturile la bugetul local provenite din surse proprii, ponderea populatiei rurale si suprafata locuibila construita raportata la 100 de locuitori, accesul la infrastructura, etc.

Disparitati de ordin demografic ies in evidenta prin rata sporului natural al populatiei (in 2010) ce are cele mai mari valori in mediul rural in judetele Botosani (-6) si Vaslui (-5.4). De asemenea de evidentiat este si faptul ca in cadrul regiunii rata mortalitatii infantile este mai mare in mediul rural decat in mediul urban.

Disparitati de ordin economic gasim in densitatea intreprinderilor active cele mai multe se regasesc in mediul urban dar si in productivitatea muncii in cadrul judetelor din regiune, la nivelul inferior aflandu-se judetele Vaslui si Botosani.

Disparitati in cadrul echiparii edilitare regasim in faptul ca exista o diferenta mare intre mediul rural in ceea ce priveste retelele de alimentare cu apa potabila si retelele de canalizare, desigur in mediul rural gasim valori inferioare fata de mediul urban dar acest lucru nu este foarte ingrijorator tinand cont de faptul ca in ultima perioada s-au facut progrese semnificative in ceea ce priveste extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare.

Relatia facorilor de risc cu elementele teritoriale

Pornind de precedenta analiza a mortalitatii infantile in cadrul regiunii N-E se remarca faptul ca de-a lungul perioadei analizate (1990-2012) mortalitatea infantila are diverse valori si forme in teritoriu. In perioada anului 1990 concentrarea cea mai mare a fost in judetul Botosani si Vaslui, in perioada anului 2000 si aanului 2012 concentrarea ce mai mare a fost in judetul Botosani si Bacau. Se remarca faptul ca judetul Botosani isi pastreaza locul fruntas in ceea ce priveste intensitatea ridicata a mortalitatii infantile. Desigur de-a lungul acestei perioade exista si cazuri izolate in celelalte judete unde valoarea mortalitatii infantile este mult mai mare decat in zona judetului Botosani.Aceste tipuri de valori ridicate vor fi studiate si analizate separat deoarece factorii de influenta au valoare locala si caracter izolat pentru fiecare zona.

Revenind la evolutia mortalitatii infantile, in cadrul regiunii, raportate la judete, specific faptul ca pe baza valorilor obtinute in perioada studiata, s-a intocmit cartograme. Aceste cartograme indica areale cu intensitate ridicata, dar care nu sunt atat de cocludente deoarece in arealele respective raportul dintre nasteri si decese este unul dezechilibrat, deoarece numaarul nasterilor este mai scazut iar acest fapt inluenteaza pozitiv valoarea mare a indicelui mortalitatii infantile. Din literatura de specialitate reiese faptul ca, in calcularea gradului mortalitatii infantile, valoarea indicelui mortalitatii infantile este influentat de numarul nasterilor.

Asadar in cadrul acestui capitol se va analiza judetele ca si-au pastrat de-a lungul timpului (1990-2012) o intensitate mare a mortalitatii infantile, respectiv judetul Botosani si Bacau. In acesta demonstratie ne raportam la judete deoarece date privind nivelul socio-economic, echiparea teritoriului si alte date necesare analizei respective se gasesc la nivel de judet( aceasta finnd deocamdata forma administrativa la care se raporteaza). Nu se exclude faptul ca in analizele si in demonstratia respectiva sa se ia in calcul si unitati administrativ teritoriale ce se regasesc in zonele problema dar care apartin judetelor vecine.

III.1 Caracterul zonelor problema.

Mortalitatea infantila in cadrul regiunii nord-est din Romania, are diferite forme si concentratii in functie de factorii de influenta. Din analiza datelor statistice reiese faptul ca judetul Botosani este cel care a avu valori constante in raport cu celelalte judete din regiune si ca si-a pastrat intensitatea mare a mortalitatii infantile in toata aceasta perioada (1990-2012). Pe baza datelor statistice s-a intocmit o cartograma ce are rolul de a spatializa fenomenul in teritoriu, de aici rezulta trei tipuri de zone:

Zone unde intensitatea mortalitatii infatile este destul de pronuntata, in sensul ca se evidentiaza unitati administrativ teritoriale cu valori foarte mari (jud. Suceava) – ZONA 1;

Zone unde intensitatea mortalitatii infantile are un caracter pronuntat dar nu s evidentiaza unitati administrativ teritoriale cu valori exagerate (jud. Botosani, Bacau) – ZONA 2;

Zone unde intensitatea mortalitatii infantile are un caracter redus dar cu o oarecare predispozitie de a creste sau de a scade in intensitate(jud. Vaslui) – ZONA 3;

Toate aceste tipuri de zone vor fi analizate in cadrul acestui capitol si vor fi evidentiate aspecte cheie ce influenteaza caracterul zonelor, indiferent cum este el pozitiv sau negativ.

III.2 Dinamica zonelor problema

Cele trei tipuri de zone rezultate din interpretarea datelor statistice au o dinamica aparte. Aceasta dinamica este influentata in mod principal de evolutia indicelui mortalitatii infantile de-a lungul perioadei de timp, mergand pe o scara ierarhica rezulta faptul ca evolutia indicelui mortalitatii infntile de-a lungul periodei este influentata nu doar de factori de natura medicala ci si de factori ce tin de evolutia teritoriului, cei din urma avand repercusiuni asupra factorilor de natura medicala.

Facand o analiza empirica asupra celor doua cartograme redultate din interpretarea datelor statistice de la nivelul anului 2000 si 2012, dinamica celor trei tipuri de zone poate fi caracterizata astfel:

ZONA 1 prezinta urrmatoarele caracteristici, facand o comparatie intre perioada anilor 2012 si cea a anului 2000, anumite UAT-uri ce au o intensitate ridicata au auvut si in trecut predispozitia de a evolua in sensul de a se intensifica fenomenul; anumite UAT-ri din aceasta zona au avut o dinamica brusca, in sensul ca au pornit de la valori minime si au ajuns la valori maxime, comparativ cu celelelalte UAT-uri cu acelrasi caracteristici;

ZONA 2 reprezinta zona de mijloc in cazul ierarhiei din perspectiva dinamicii, dar reprezinta zona care a pastrat valorile ridicate de-a lungul acestei perioade . Aceasta zona inca de la inceput are in caracter pronuntat pe toata suprafata sa si care cu trecerea timpului evolueaza pozitiv dar isi pastreaza tot acelasi caracter.

ZONA 3 reprezita zona unde intensitatea mortalitatii infantile variaza si ne indica faptul ca este o zona sensibila la anumiti factori, acesti factori pot influenta fenomenul sa capete intensitate redusa sau ridicata. Tot in aceasta zona evolutia fenomenului a avut o scadere rapida in perioada 1990-2000.

Dinamica zonelor problema nu trebuie analizata doar din perspectiva imaginii de ansablu create de respectivele analize ci trebuie analizate din unghiuri precum evolutia istorica a teritoriului si a fenomenelor di cadrul sau, activitatile ce au loc la momentele respective, structura teritoriului, etc. Acest lucru va fi analizat mai departe cu scopul de a arata ca diferitele forme ale fenomenului sunt in stransa legatura cu evolutia teritoriului si a fenomenelor ce se succed in cadrul acestuia.

III.3 Relatia zonelor problema cu elementele teritoriale

Pentru a demonstra relatia factorilor de risc ai mortalitatii infantile cu elementele teritoriale ale zonelor problema se va folosi metoda analizei corelationare a lui Enache Mircea (Sistematizarea teritoriului. Aplicatii Statistice, Ed. Tehnica Bucuresti 1986). Aceasta metoda este specifica relatiei cauza-efect si presupune actiunea simultana a unor factori de tip cauza, ce influenteaza direct sau indirect problema studiata de tip efect; actiunea poate fi si cauza- efect. Metoda este eficienta in cazul nostru deoarece actiunea factorilor sau a lanturilor cauzale nu are aceiasi valoare si intensitate in toate cazurile, ea se manifesta diferit; anumiti factori sunt mai importanti, alti se pot masura altii nu se pot masura.

Asadar scopul acestei demonstratii nu este acela de a identifica o cauza principala de la nivelul teritoriuluii ce influenteaza intensitatea mortalitatii infantile ci acela de a arata structuri cauzale in care cauzele participa inegal la producerea efectului. Tot in aceasta demonstratie se va arata si faptul ca efectul unei cauze reprezinta cauza altui efect. Cercetarea isi propune depistarea adevaratelor cauze prin distingerea legaturilor cauzale de legaturile formale.

III.4 Interpretarea rezultatelor si interventii asupra cauzelor majore

Concluzii:

Argumentarea alegerii subiectului este aceea ca mortalitatea infantila este cel mai fidel indicator al nivelului de dezvoltare al unei societati, el fiind influentati de factori economici, sociali, politici, educationali, organizationali; toti acesti factori reprezinta componente ale capitalului teritorial al orcarei regiuni sau teritoriu.In cadrul regiunii N-E din Romania acet indicator are valori maxime comparativ cu celelalte regiunii ale tarii, de aceea prin el si prin analiza cauzelor ce l-au deterninat cercetarea de fata are rol de a identifica dezechilibre la nivel de teritoriu ce pot fi remediate prin modalitati specifice cauzei.

Obiectivul cercetarii il reprezinta acela de a demonstra faptul ca anumite fenomene din teritoriu sunt in stransa legatura cu structura si evolutia acestuia si ca exista un lant cauzal incadrul relatiei mortalitatea infantila – teritoriu, ce se poate demonstra nu doar prin analize relationare ci si prin analize demonstrative ce au la baza metode concrete.

Analiza generala a mortalitatii infantile ne indica faptul ca mortalitaea infantila este influentata de factori ce tin de teritoriu, comunitati, familie, mama. Analiza acestori factori ne indica anumite directii majore catre cauze principale.

Fenomenul prinde contur in teritoriu nu doar prin asocieraea sa cu valorile proprii ci si prin asocierea sa cu elementele teritoriale: retea de localitati, dotari, infrastructuri.

Demonstratia bazata pe analiza corelationata este eficienta in cazul indicatorului studiat deoarece se pot identifica lanturi cauzale de tip cauza – efect ce au caracter principal, deoarece in cazul acestui indicator existenta altor lanturi cauzale ce ifluenteaza cauza ce produce efectul nostru (mortalitatea infantila) este destul de mare; acest tip de demonstratie ne ajuta sa stabilim adevaratele lanturi cauzale ce produc fenomenul.

O data stabilite lanturile cauzale principale si interventia este destul de usor de realizat, iar rezultatul acesteia are repercusiuni pozitive in reducerea fenomenului si implicit a calitatii vietii.

Bibliografia orientativa

ENACHE M. ( 1986), Sistematizarea teritoriului. Aplicatii statistice, Editura Tehnica Bucuresti.

CUCU V. (1981), Geografia populatiei si asezarilor umane, Editia aII-a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.

MIOARA MATEI, IOAN MATEI (1977), SOCIOLOGIE SI SISTEMATIZARE IN PROCESELE DE DEZVOLTARE, Editura Tehnica.

CUCU V. (1976), Geografie si urbanizare, Editura „Junimea” Iasi.

UNGUREANU Al. (1980), Orasele din Moldova. Studiu de Geografie economica, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania Bucuresti.

Referent Ghenea G., Antal M. (2012), Mortalitatea infantila in Romania. Anul 2012, Ministerul Sanatatii. Centrul National de Sanatate Publica. Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica.

Ecaterina Stativa, Anca Vitcu, Alin Stanescu, Rodica Nanu (2005), Cauzele medico-sociale ale mortalitatii copiilor sub 5 ani la domiciliu si in primele 24 ore de la internare.Raport final, Ministerul Sanatatii. Institutul pentru ocrotirea mamei si a copilului „Alfred Rusescu”.UNICEF.

Anexa 1 Mortalitatea infantila in regiune N-E in ani 1990, 2000, 2012

Anexa 2. Mortalitatea infantila in perioada 2000-2002

Anexa 3. Mortalitatea infantila in perioada 2011-2013

Anexa 4 . Mortalitatea infantila in regiunea N-E in perioda 2010-2012

Bibliografia orientativa

ENACHE M. ( 1986), Sistematizarea teritoriului. Aplicatii statistice, Editura Tehnica Bucuresti.

CUCU V. (1981), Geografia populatiei si asezarilor umane, Editia aII-a revizuita, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.

MIOARA MATEI, IOAN MATEI (1977), SOCIOLOGIE SI SISTEMATIZARE IN PROCESELE DE DEZVOLTARE, Editura Tehnica.

CUCU V. (1976), Geografie si urbanizare, Editura „Junimea” Iasi.

UNGUREANU Al. (1980), Orasele din Moldova. Studiu de Geografie economica, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania Bucuresti.

Referent Ghenea G., Antal M. (2012), Mortalitatea infantila in Romania. Anul 2012, Ministerul Sanatatii. Centrul National de Sanatate Publica. Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica.

Ecaterina Stativa, Anca Vitcu, Alin Stanescu, Rodica Nanu (2005), Cauzele medico-sociale ale mortalitatii copiilor sub 5 ani la domiciliu si in primele 24 ore de la internare.Raport final, Ministerul Sanatatii. Institutul pentru ocrotirea mamei si a copilului „Alfred Rusescu”.UNICEF.

Anexa 1 Mortalitatea infantila in regiune N-E in ani 1990, 2000, 2012

Anexa 2. Mortalitatea infantila in perioada 2000-2002

Anexa 3. Mortalitatea infantila in perioada 2011-2013

Anexa 4 . Mortalitatea infantila in regiunea N-E in perioda 2010-2012