Cauzele Si Efectele Consumului de Droguri Ilegale, în Rândul Tinerilor, din România

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

SPECIALIZAREA RESURSE UMANE

Cauzele și efectele consumului de droguri ilegale, în rândul tinerilor, din România.

Prof. coordonator:

BRIȘCARIU ROXANA

Nume:

MESESCU SILVIA

Anul II

București

2016

CUPRINS

Cauzele și efectele consumului de droguri ilegale, în rândul tinerilor, din România.

Motto: „Important în viață este să nu te lași târât, un lucru atrage după sine un altul și apoi nu mai știi unde ajungi.” (Andre Gide)

1.INTRODUCERE

Ipoteza de lucru de la care am pornit, face referire la principalele cauze ce îi determină pe tinerii din România, să consume droguri legale, presupunând că acestea sunt, în primul rând, anturajul, grupul de egali și curiozitatea. De asemenea, o altă ipoteză este aceea că tot mai mulți minori, se înregistrează în rândul consumatorilor de droguri.

Spre deosebire de anii ’90, când consumul de droguri era privit dintr-o perspectiva idealistă, ignorantă, îndepărtată de societatea care se afla într-un proces politic de reorganizare economică și socială, deși acest lucru de a privi cu ignorare era greșit, astăzi consumul de droguri constituie o problemă de actualitate, una din cele mai grave amenințări asupra noastră, a sănătății și integrității noastre. Această problemă devine din ce în ce mai gravă, deoarece s-a constatat o creștere alarmantă a consumului în rândul populației tinere, pragul de vârstă la care începe consumul de droguri scăzând foarte mult, ajungând în jurul vârstei de 12 ani ( conform ANA, Raportul Național Privind Situația Drogurilor, 2013 ).

Dacă în anii ’90, România era privită ‟doar” ca un coridor al rutei balcanice de trafic al drogurilor, punct de legatură între Turcia și țările Europei de Est, în 2001 începe să se vorbească despre țara noastră ca o țară de producție și consum al drogurilor, datorita descoperirii primului laborator clandestin de fabricat droguri din Bragadiru, Ilfov și a uni depozit de substanțe și materii prime folosite la fabricarea drogurilor în Chiajna, Ilfov. În plus, România, este o țară de destinație pentru diferite tipuri de droguri precum: heroină, canabis, cocaină, rezină de canabis și droguri sintetice. Acest aspect este demonstrat de capturile semnificative înregistrate la nivelul anilor 2011 și 2012 prin raportare la numărul capturilor, la cantitățile confiscate, la tipurile de drog confiscate, precum și la repartiția acestora pe teritoriul României. În anul 2012, față de anul anterior, se constată o creștere semnificativă de aproximativ 60% a cantității totale de dгoguri confiscate, în special în cazul cantităților de heroină și a plantelor ilicite de canabis. Mai mult, pe parcursul anului 2012, s-au fost identificate în României două laboratoare clandestine, mai exact unul în Municipiul Buzău și altul pe raza Municipiului București unde se țineau si fabricau substanțe noi cu proprietăți psihoactive (Raport Național Privind Situația Drogurilor 2013).

Fenomenul consumului de droguri are determinare și impact social, fiind unanim acceptat faptul că este vorba de o problemă socială, de mare importanță, ca rezultat al unui anumit tip de influență a societății, a mediilor de socializare: familia, școala, grupul de prieteni, cartierul, societatea în ansamblu.

De-a lungul timpului s-au conturat multe explicații ale consumului de droguri, în funcție de perspectiva științifică a autorilor (biologică, medicală, psihologică sau socială). Față de teoriile biologice și psihologice ce tind să accentueze factorii individualiști, teoriile sociologice se centrează pe principiul normelor, regulilor sociale și al devianței (teoriile lui Merton), ce pun accent pe asimilarea lor în interacțiune cu ceilalți (teoria învățării sociale), pe controlul social din partea instanțelor de socializare, pe subcultura ca set de norme ce conduce la o socializare “deviantă” ori pe valori de socializare “selectivă”. (P. Abraham, 2004, pag 128- 129).

Una din cele mai interesante asocieri este cea dintre droguri și armele de distrugere în masa. Se spune că drogurile, substanțele care ‟par să aducă fericirea și să îndeplinească visuri”, fac anual mai multe victime decât fac armele de distrugere în masă.

2.ADOLESCENTUL ȘI DROGUL

Populația tânără și în special adolescenții formează un grup vulnerabil de consumatori de dorguri, ei fiind și cei mai tentați de a experimenta lucruri noi. O cauza a acestei vulnerabilități o reprezintă faptul că drogurile au devenit foarte accesibilie, în societatea în care trăim, iar în anumite cazuri presiunea de grup îi constrânge la anumite comportamente devinate.

Perioada adolescenței, nu are limite exacte, acesta este împarțită diferit, în funcție de considerațiile specialiștilor. Se poate încadra între 12-18 ani, chiar 20 sau 14-18-20 ani și poate fi împărțită în trei stadii:

,, • perioada timpurie: între 10-11/13-14 ani, perioadă a transformărilor profunde fizice și fiziologice, a unor conturări complicate a intereselor, aptitudinilor și concepției morale a copilului; această perioadă se numește prea adolescență sau pubertate;

• a doua perioadă: 13-14/17-18, 20 ani este cea a adolescenței propriu-zise, care se caracterizează printr-o echilibrare puternică, intimă a concepției despre lume și viață, prin clarificarea și intensificarea elaborării idealurilor, printr-o intensă dezvoltare a laturii cognitive, afective și voliționale a personalității;

• stadiul adolescenței prelungite: de la 18/20 de ani, la 24/25 de ani, acest stadiu este caracterizat de „integrarea psihologică primară la cerințele unei profesii, la condiția de independență și de opțiune maritală”(Șchiopu, 2008).” (http://snpcar.ro/–domain-snpcar.ro/articole/530.pdf)

Aceasta perioadă prin care fiecare om trece, are un impact puternic asupra dezvoltării personale, cât și conturării formării profesionale. Este perioada în care adolescentul își alege modele, își formeaza personalitatea și își fixează anuminte țeluri. De asemenea își însușeste noi roluri: coleg/ă, fiu/fiică, prieten/ă, elev/ă. Tot în aceasta perioada poate aparea și criza de identitate, adolescentul are dubii asupra propiei persoane, asupra propiei identității, putând aparea întrebarea ,,Cine sunt eu?”. Mai mult, el își dorește să devină independent și încearcă să se îndeparteze de familie, punându-i la îndoială valorile.

Analizele realizate de ANA de-a lungul timpului, arată că tinerii, în general cu vârste cuprinse între 15-35 de ani, se îndreaptă spre drogurile recreaționale (estasy sau canabis). (www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/raport_ro_2011.pdf).

2.1 Cauzele care conduc la consumul de droguri ilegale

În momentul în care un adolescent, încearcă un drog ilegal, el se transformă în victimă. El ajunge să ia această decizie din diferite motive, probleme în familie, la școală, situația materială, curiozitate, influența anturajului. Adolescenții sunt foarte diferiți și dificili, iar pe parcusul dezvoltării lor, apar schimbări majore în comportamentul acestora, cât și noi cerințe în funcție de nevoile și trebințele lor.

Îndepărtarea de familie și nevoia de a fi independent, îl determină pe adolescent să se apropie cât mai mult de grupul de egali. Familia poate fi una din cauzele pentru care un adolencent va consuma droguri, spre exemplu stilul autoritar, certuri frecvente, divorț, părinți alcoolici sau analfabeți sunt doar o parte din factorii care determină adolescentul să practice un comportament deviant.

De aceea, adolescentul va considera ca egalii, îl vor înțelege mult mai bine decât familia, își va însuși valorile și normele grupului și se va recomanda cu grupul la care aderă, dominând sentimental de apartenență la grup. În acest caz, grupul de prieteni devine o ,,familie” pentru tânăr. Această integrare într-un grup de egali poate avea consecinte negative asupra adolescentului, putând constitui cauza principală a consumului de droguri. Datorita presiunii exercitate de grup, adolescentul poate ajunge la comportamente imorale sau poate face anumite lucruri pe care inițial nu își dorea să le săvârșească.

,,Nu întotdeauna adolescentul știe să se apere împotriva influențelor străzii, colegilor sau adulților mai turbulenți, certați cu normele și legile conviețuirii sociale. Utilizarea drogurilor, în special în cazul tinerilor, reprezintă „un mod de a reacționa în fața singurătății, lipsei de respect față de sine, sentimentului de inutilitate, lipsei de încredere în propria persoană. Cei mai expuși sunt și cei mai sensibili la influența semenilor lor crezând că vor găsi prin legăturile cu camarazii lor o modalitate de a fi în siguranță (Ferreol, 2000).” (http://snpcar.ro/–domain-snpcar.ro/articole/530.pdf)

O altă cauză a consumului de droguri ilegale în rândul tinerilor, și o caracteristică importantă a acestora este dorința lor de a ieși în evidență și de a fi în centrul atenției. Pentru a ieși în evidență sau a se simți ,,mai speciali” decât restul ei optează pentru diferite stiluri vestimenare, coafuri, vocabular, prin aderarea la un grup popular sau prin diferite stiluri de comportament, care pot fi deviante.

Întrucât, cauzele consumului de droguri, sunt numeroase, nu există sau nu s-a demonstrat încă un tip anume de personalitate care să fie asociat direct cu consumul de droguri, adică nu există un tipar în care pot fi încadrați consumatorii. Adolescenții provin din diverse medii sociale (cu/fără probleme familiale, cu/fără posibilități financiare, cu/fără studii) și astfel încearcă drogurile dintr-o mulțime de motive, cum ar fi curiozitatea, dorința de se desprinde de realitate, de a scapă de durerea fizică sau de necazuri, de a se adapta vieții cotidiene sau de a fi acceptați de către ceilalți ori pur și simplu de a se elibera de plictiseală. Multe dintre persoanele care încearcă o data, o să mai încerce și a doua oară, trăind cu impresia că drogurile le oferă ceea ce ei căutau, astfel devenind dependenți.

2.2 Factorii care favorizează consumul de droguri ilegale

Criminologistul american, Walter Reakless, a făcut o clasificare a factorilor ce influențează comportamentul, împărțindu-i în:

,,factori de presiune socială (condiții de locuit și economice precare, status social scăzut, lipsa oportunităților, conflicte familiale);

factori de atragere — doar 10% din consumatori încep în mod solitar consumul (anturajul rău, subcultură delincventă și criminală, grupuri deviante);

înfrânare internă (produs al internalizărilor – forța eului, autoconceptualizare, rezistența în fața diversiunilor);

presiunile interne (tensiuni interne, ostilitate, agresivitate, sentimente de inadecvanță și inferioritate, afecțiuni organice).” (http://www.id-hyperion.ro/cursuri/cursuri%20drept/Criminologie_AN%20II,%20sem%201.pdf)

J. Molto și C. Radel, autorii Sociologiei medicale susțin că, „fără îndoială, nu există o etiologie pentru toxicomanie, ci există, totuși, o serie de factori care adeseori coexistă". Acești sunt grupați de autori în două categorii: factori socio-culturali și factori individuali.

Factorii socio-culturali se referă la: căutarea unei plăceri interzise; apartenența la un grup favorabil utilizării drogului; în căutarea unei spiritualități în izolarea de lume; un mod de a protesta;

Factorii individuali – se referă la intoleranță la frustrare; nevoia de satisfacție;agresivitate patologică;inadaptare ce poate merge până la comportamente deviante;relații părinte – copil perturbate;tulburări psihopatologice de gravitate variabilă: crize de adolescență, psihopatie, schizofrenie. (http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2011/Nr2-ro/Berariu.pdf)

Astfel că, adolescentul întotdeauna va fi tentat noile experiențe și de a încerca cât mai multe lucrui noi. De aceea se poate spune că adolescenții constituie populația vulneraibila, spre exemplu în Germania și în Franța, mai mult de 50% din populația tânără este consumatoarea de droguri. De aceea în societatea contemporană, ne comfruntăm cu problema consumului de droguri ilegale, cu tendința de scadere a vârstei de debut a consumului dar și cu numărul, aflat în creștere al deceselor tinerilor din această cauză.

3. MODELUL CAUZAL

4. CE SE ÎNTAMPLĂ ÎN ROMÂNIA CU ADOLESCENȚII? – Argumente factuale

Agenția Națională Antidrog realizează anual cercetări asupra fenomenului consumului de droguri atât legale cât și ilegale, din România, finalizându-se cu rapoarte referitoare la situație, pentru a exista în permanență o evidență a fenomenului. De altfel, exista și rapoarte internaționale, la nivel European, care descriu situația consumului de dorguri ilegale în țările europene.

Cel mai recent Studiu Național în școli privind consumul de tutun, alcool și droguri ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) a fost realizat in 2011 și revizuit în 2013 si 2015. Acesta a folosit un eșantion reprezentativ pentru toate clasele de a IX-a și a X-a cu un volum de de 2770 elevi, dintre care 1279 băieți și 1491 fete, selectați dintr-un eșantion de 149 școli (268 clase a IX a și a X a) și a folosit ca instrument de cercetarea chestionarul. Acesta a presupus o durată de aproximativ 47 de minute de completare ( 319 itemi).

Din acest studiu reiese faptul că cele mai experimentate droguri, din categoria dorgurilor ilicite în rândul tinerilor de 16 ani, din România sunt canabisul/ și substanțele inhalate în proporție de 7,2%. Acestea sunt urmate de Substanțele Noi cu Proprietăți Psihoactive ( SNPP) 5,3%, tranchilizantele și sedativele administrate fără prescripție medicală – 3,1%, LSD și alte halucinogene – 2,1%, ecstasy – 2,0%, cocaina – 2,0%, amfetaminele – 1,7%, heroina – 1,1%, steroizii anabolizanți – 1,1%, ciupercile halucinogene -1,0%, crackul- 0,9%, GHB – 0,9%. (Sursa: ANALIZA DE SITUATIE CONSUM.DROGURI 2014)

Se poate constata că în funcție de sexul persoanei, există o diferențiere între băieții consumatori și fetele consumatoare. Din acest lucru rezultă că sunt mai multi băieți consumatori de droguri ilicite, decât fete. Aceasta diferență nu este totuși una semnificativă deoarece în cazul prevalenței consumului de canabis, s-a înregistrat acelasi procent, acela de 7,2 %. Mai mult, fetele înregistrează procente mai mari, decât ale băieților în cazul tranchilizantele și sedativele administrate fără prescripția medicului, cu un procent de 3,2%, față de 2,8% al băieților.

,,Din acest punct de vedere, România este a doua țară (alături de Franța), din cele cuprinse în studiul ESPAD, care nu mai înregistrează diferențe între fete și băieți în ceea ce privește prevalența consumului de canabis de-a lungul vieții. De subliniat că, pentru toate tipurile de droguri ilicite, România se situează sub valorile medii europene.” ( Studiu ESPAD 2013, pag. 13)

Vârsta de debut, în cazul dorgurilor ilicite, este de 13 ani sau chiar mai devreme. Din nou se poare remarca o diferențiere între sexe, ceea ce constă în faptul că în cazul SNPP proporția băieților care au început consumul la vârsta de 13 ani, este de 5 ori mai mare decât a fetelor care au consumat un astfel de drog. ( 1,4% – baieți, respective 0,3% – fete). Se poate observa faptul că o dată cu trecera timpului, vârsta de debut a consumatorilor scade din ce în ce mai mult. Daca în 2004 vârsta de debut era de 16 ani, aceasta a scazut lent până în anul 2010 la vârsta de 14 ani, urmând o accelerare destul de rapidă, la vârsta de sub 10 ani, în 2015. Astfel putem spune că avem de a face cu o corelație negative între vârstă și consumul de droguri, în sensul că în timp ce vârsta de debut scade, consumul de droguri crește. ( http://www.ugb.ro/Juridica/Issue12013/2._Dimensiunile_consumului_de_droguri.Nita.RO.pdf)

Sursa ANA

,,O situație similară se înregistrează și în privința debutului precoce în consumul de canabis: numărul băieților care au debutat într-un astfel de consum la o vârstă sub 13 ani este de aproape 2 ori mai mare decât cel al fetelor (1,0% băieți, 0,6% fete). În schimb, la debutul în consumul de alcool cu pastile, proporția fetelor care au inițiat un astfel de consum la o vârstă de 13 ani sau mai devreme este de aproape 2 ori mai mare decât cea a băieților care au prezentat același comportament. Totodată, pentru prima dată, în cele 4 ediții ale studiului ESPAD realizate în România, se înregistrează debut precoce în consumul de canabis/ hașiș, în rândul elevelor de 16 ani (0,6% fete).” ( Studiu ESPAD 2013, pag. 17)

Prevalența consumului de droguri ilegale de-a lungul vieții, în funcție de grupa de vârstă

Grupa de vârstă 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64

Cannabis 2,7% 3,0% 1,0% 0,5% 1,7%

Cocaină 0,4% 1,0% 0,2% 0,4%

Heroină 0,3% 0,5% 0,2%

Ecstasy 0,8% 0,3% 0,3%

Amfetamine 0,3% 0,6% 0,2%

LSD 0,6% 0,2%

După cum se observă, drogurile ilegale sunt consumate predominant în populația tânără, motiv pentru care programele de prevenire a consumului de droguri trebuie orientate prioritar către populația cu vârstă mai mică (chiar sub 15 ani), în scopul întârzierii debutului în consum.

SURSA: Observatorul Român pentru Droguri și Toixicomanie, din cadrul Agenției Naționale Antidrog

4.1 Motivația consumatorului

Această cercetare indică motive variate ale conumului diferitelor tipuri de droguri. Spre exemplu, mai mult de jumatate din respondenți ( 69,1%, respectiv 74,2 în cazul Substanțelor Noi cu Proprietăți Psihoactive – SNPP ) au invocat ca motiv principal al consumului de canabis, anfetamină, ectasy sau SNPP, ,,curiozitatea” ( ,,Eram curios”). Astfel ,,curiozitatea” devine cauza principală a consumului de droguri ilegale. Pe locurile următoare în topul cauzelor se află ,,necesitatea schimbării dispoziției sau stării de spirit” cu un procent de 21.6%, respectiv 23,1 în cazul SNPP (,,Am vrut să îmi schimb dispoziția/starea de spirit”) urmată de ,,dorința de a uita de probleme” 17,6%, iar în cazul SNPP 16,4% (,, Doream să uit de problemele mele”). Prin urmare rezultă ca principalele trei cauze, invocate de respondenți, care determină consumul de dorguri ilegale sunt: curiozitatea, dorința de a-și schimba starea de spirit si de a uita de probleme.

Potrivit aceluiși studiu, reiese că există o influență exercitată de grupul de prieteni sau de familie în cazul consumului de droguri, care pot deveni factori de risc. Mai mult s-a constatat că activitatea de a consuma droguri, este o activitate ce se desfășoară de obicei în grup. Cea mai mare influență asupra consumului de SNPP, o au prietenii, astfel în proportie de 32,8% dintre respondenți au susținut că au prieteni consumatori, iar 2,9 au afirmat că au persoane din cadrul familiei consumatoare de SNPP, precum frați sau surori.

S-a realizat și o cercetare în rândul studenților cu referire la motivațiile consumului de droguri. Astfel, se pare că anturajul are un impact foarte mare, fiind principala cauză a consumului de droguri, adica 22,2% au spus că sunt influențați de prieteni, iar următoarele cauze ar fi dorința de senzații tari în proporție de 18,8% și curiozitatea/tentația 13,7%. O parte semnificativa dintre respondenții studenți , 6,6%, au afirmat că și primă cauză a consumului de droguri problemele în familie.

De asemenea, se poate observa și influneța pe care o are locul unde se consumă drogul, asupra consumatorului astfel:

Aici se poate vedea că după cum am mai precizat, consumul de dorguri este o activitate care se realizează în grup, cei mai mulți dintre persoanele incluse în eșantion făcând acest lucru la petreceri private (24,7%), discotecă (20,8%) sau baruri (13,2%).

( http://www.ana.gov.ro/studii/Studiu%20ESPAD%202013%20rev%202015.pdf )

5. TOP 3 – CELE MAI CONSUMATE DROGURI ÎN RÂNDUL TINERILOR DIN ROMÂNIA

5.1 Canabisul

Din ultimul raport – 2015, întocmit de ANA, reiese faptul că cel mai cunosumat drog ilegal din Romania, în rândul populației tinere este canabisul, remarcandu-se o creștere și a cantitații de canabis – ,,masa verde recoltată, precum si a capturilor stradale, de la 1799 în 2013, la 1967 în 2014. De asemenea, la nivel european, tot canabisul este cel mai consumat drog, la momentul actual.

Canabisul este un drog ilegal, consumat de toate grupele de vârstă, iar în general acesta se fumează sau se amestecă cu tutunul.

,,Canabisul provine în special din state, precum: Spania, Maroc, Olanda, Belgia. 79,54% din cantitatea totală confiscată (canabis iarbă, fragmente vegetale cu THC și plante de canabis confiscate – 482,874 kg) a avut ca țară de origine România.” ( Raport național privind situația drogurilor – 2015, pag. 203 )

În proporție de 4,6% din populația cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 de ani, din România, au declarat că au consumat cel puțin o dată canabis. Iar o mare parte din populația consumatoare sunt de sex masculin.

Din punct de vedere al diponibilității pe piață, respondenții care au afirmat că au consumat canabis, majoritatea au menționat și faptul că procurarea sa este ușoară.

În ceea ce constau cazurile de urgențe medicale, în 2014 au fost inregistrate 453 de cazuri, ceea ce înseamnă o menținere a problemei, deoarece în 2013 au fost înregistrate 423 de cazuri. Cazurile fac referire la: intoxicații ( 57,0% ), tulburări mentale și de comportament ( 15,5%), utilizarea nocivă ( 13,9% ), dependență ( 6,8% ), sevraj ( 2,6% ) și alte diagnostice ( 2,6% ).

Din cauza faptului, că acest drog se fumează, el ajunge foarte repede în plămâni iar de acolo la creier, efectele acestuia puând persista pana la doua-trei ore. Printre efecte se regăsesc: relaxare, somnolență, creșterea apetitului alimentar, amorțeală, ochi îroșiți și strălucitori, lipsa coordonării mișcărilor, transpirație abundentă, dureri abdominale, panică, greață, vomă, halucinații, confuzie, anxietate, depresie, dependență, etc.

5.2 Consumul de Substanțe Noi cu Propietăți Psihoactive – SNPP sau etnobotanicele

De-a lungul timpului, statutul acestor droguri a fost discutat, la un moment dat ele fiind legale, însă în prezent se încadrează în categoria drogurilor ilicite. După consumul de canabis, acestea ocupă locul doi, în topul celor mai consumate droguri în rândul tinerilor, din România.

,,Rapoartele naționale anuale privind situația drogurilor, pun în evidență că în perioada 2009-2011, principalele tendințe manifestate au fost de creștere a interesului populației față de consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive (SNPP), așa-numitele „etnobotanice”, ( http://www.ugb.ro/Juridica/Issue12013/2._Dimensiunile_consumului_de_droguri.Nita.RO.pdfas )astfel consumul acesor droguri a crescut semnificativ. Un alt factor care a facilitate creșterea consumului acesor dorguri, a fost deschidera unor magazine, așa-zise ,,Magazine de Vise”. Însă aceste magazine au fost închise rapid, ceea ce a favorizat traficul ilegal de canabis. (http://stiri.tvr.ro/efectul-inchiderii-magazinelor-de-vise-a-crescut-traficul-cu- cannabis_33170.html)

Făcând referire la piața de consum si la disponibilitatea drogului, majoritatea respondenților au afirmat că si-au procurat drogul usor.

Ca orice alt drog, consumul de SNPP, atrage dupa sine multe consecințe. În anul 2014, conform studiilor realizate de ANA, s-au înregistrat 857 de cazuri de urgențe medicale datorate consumului acestui drog. Se evidențiază o creștere semnificativă față de anul precedent cand au fost înregistrate 668 cazuri ( o crestere cu 25%). Deși în perioada 2010-2012 cazurile de urgență au fost numeroase, începând cu 2013 numărul acestora a scazut, însă au ocupat tot o problemă central datorită consecințelor pe care le au asupra sănătații.

Astfel că cele mai des întalnite cazuri de urgență au fost: intoxicații ( 65,8% ), utilizare nocivă ( 15,5%), tulburări mentale și de comportament ( 9,2%), dependență ( 6,2% ), sevraj ( 3,4% ) și alte diagnostice ( 0.9% ).

Efectele pe care le poate avea consumul unui astfel de drog sunt: euforie, creșterea energiei și lipsa oboselii, pierderea poftei de mancare, panică, agitație, dilatarea pupilelor, convulsii, dificulăți în vorbire, halucinații, frică, infarct, pierderea în greutate și nu în ultimul rând creează dependență, punând fi urmată de comă, chiar și moarte.

5.3 Ecstasy

Acest drog face parte din categria amfetaminelor (maresc viteza de reacție a corpului). ,,Pilulele ecstasy au fost descoperite în 1912, în laboratoarele farmaceutice Merck, căutându-se un medicament care să inhibe apetitul alimentar.Ecsaty-ul a fost experimentat în anii ’50 de armata americană, în timpul cercetărilor pentru descoperirea unui medicament care să faciliteze dezinhibiția.”( http://www.alexandruvirbanescu.com/antidrog/?portfolio_page=extasy )

Comparativ cu alte droguri, în cazul consumului de ecstasy femeile și bărbații înregistrează aceeași valoare a prevalenței consumului de droguri, de-a lungul vieții.

Facând referire la posibilitatea procurării acestui drog, o mare parte din respondenți (83, 7%) afirmă ca este dificilă obținerea drogului.

Din punct de vedere al cazurilor medicale de urgență, în 2014 s-au înregistrat 70 de cazuri, număr aflat în scădere față de anul anterior – 87 de cazuri. Au predominat cazurile de intoxicație – 55,7%, tulburări mentale și de comportament – 20,0%, utilizare nociva – 12,9%, dependeță – 5,7%, sevraj – 4,3% și alte diagnostice – 1,4%.

Efectele acestui tip de drog, pot fi resimtite până la patru-șase ore, printre care amintesc: creșterea energiei fizice și emoționale, euforie, sociabilitate, neliniste psiho-motorie, stare de confunzie, extenuare și stare de oboseală.

Surse: http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2015.pdf

http://www.ana.gov.ro/studii/Raport%20GPS%202013%20site.pdf

6. EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ILEGALE

Consecințele consumui de droguri ilegale sunt multiple și pot fi foarte grave. Acestea se pot vedea la nivel medical, la nivel psihologic sau la nivel social.

Una din cea mai gravă consecință face referire la dependență. Aceasta poate fi fizică sau psihică.

,,Dependența fizică este dată de reacția organismului uman la consumul de droguri. Astfel, substanțele chimice din drog se integrează în organism, chiar dacă ele sunt toxice, iar atunci când corpul uman simte nevoia de aceste substanțe și nu le primește la timp, corpul intră în alertă violentă, exprimată prin stare generală alterată, grețuri, vomă, diaree, transpirație, tahicardie, dureri, spasme, tremurături, etc.

Dependența psihică se manifestă prin nevoia irezistibilă a persoanelor consumatoare de droguri, de a folosi drogul pentru a influența, a schimba sau a controla dispoziția sufletească, sentimentele sau chiar conștiința de sine.

Supradoza reprezintă un consum în exces de droguri, care afectează în mod periculos starea de sănătate fizică și mentală, putând conduce la comă sau deces. În condițiile supradozei, drogurile acționează asupra creierului, controlând astfel celelalte părți ale corpului și funcțiile lor.”( http://www.ugb.ro/Juridica/Issue12013/2._Dimensiunile_consumului_de_droguri.Nita.RO.pdf )

Consecințele acesor dependențe, dar și ale supradozei se materailizează în:

Consecințe la nivel medical: hepatită; tuberculoză; sifilis; afecțiuni cardio-respiratorii; tulburari endocrine; insuficiența renală;  infecții; complicatii psihiatrice – iluzii, halucinatii terifiante; SIDA; comă; deces; afecțiuni ale pielii; percepția alterată a timpului și a distanței

Consecințe la nivel psihologic: panica; anxietate; depresie; suspiciune și tendințe paranoice; agresivitate; instabilitate emotionala; tulburari de comportament; înstrainare de propria persoana și afectarea imaginii de sine; modificari de personalitate care pot duce la suicid sau omor; scaderea performanțelor intelectuale. În acest sens, există o afirmație conform căreia toxicomania este considertă cancerul organismului și al psihicului, care duce la ,, dezorganizarea tragică a personalității umane”. În acest sens poate fi amintit un caz poate fi menționat, un cazul din județul Mehedinți, din 2013, cand mașina unui traficant de etnobotanice, a fost gasita incendiată. În masină se afla traficantul în vărstă de 28 de ani și o fată în vârsta de 25 de ani. Anchetatorii au stabilit ca uciderea victimelor a avut loc ca urmare a unui conflict spontan între traficant și trei tineri consumatori de substanțe etnobotanice.

Consecințe la nivel social: deteriorarea relațiilor sociale; diminuarea sanselor de reintegrare sociala si profesionala; dezinteres în relaționarea cu ceilalți; implicarea în activități infracționale pentru procurarea drogurilor; posibilitatea excluderii sociale; suferința provocată familiei;

Toxicomania a fost definite de Comisia de Experți a Organizației Mondiale a Sănătății, ca „o stare psihică și uneori fizică, care rezultă dintr-o interacțiune între un organism viu și un produs psihoafectiv, caracterizată prin modificările comportamentului, prin alte reacții care conțin întotdeauna o dorință invincibilă de a utiliza drogul în mod permanent sau periodic, cu scopul de a simți efectele psihice și de a scăpa de izolare”. (http://www.ugb.ro/Juridica/Issue12013/2._Dimensiunile_consumului_de_droguri.Nita.RO.pdf )

6.1 Dependența poate fi vindecată?

Dependența de droguri este o boală a creireului care îi face pe consumatori să acționeze diferit. Pentru a satisface această dependență, va fi nevoie de doze din ce în ce mai mari de droguri, care aparent vor parea să satisfacă nevoia, însă cantitatea va crește până se va ajunge la sevraj.

O caracteristică tipică a consumatorului de droguri este negarea. Acesta nu v-a fi de acord cu idea că este dependent și nu își dorește să renunțe la consum. De aceea cea mai importanta etapă pentru un dependent de droguri este depașirea acestei stari de negare și conștinentizarea stării reale.

Dependența poate fi combătută prin diverse metode precum:

Dezintoxicarea, prin care se dorește eliminarea substanței toxice din organismul pacientului și îmbunătățirea stării fizice. Aceasta presupune investigații și proceduri medicale și nu vizează și vindecarea pisihică.

Consilierea psihologică prin care se lucrează la nivelul psihic al consumatorului și prin care psihologul îi oferă acestuia răspunsuri și soluții la problemele sale

Centrele de tratament: clinici specializate, centrele staționare.

Grupuri de sprijin care vizează tot refacera psihicului consumatorului, în cadrul cărora pot împărtăși experiențe similare din viață, pot sprijini la rândul lor, pot asculta și pot fi ascultați.

7.CONCLUZII

În concluzie, ipoteza de lucru de la care am plecat și anume: ,,anturajul este principala cauză a consumului de dorguri” îmi este parțial confirmată, deoarece anturajul este principala cauză invocată de studenți, pe când adolescenții au răspuns că principala cauză ar fi nevoia de schimbare a stării de spirit. Din acest lucru rezultă că în funcție de vârstă, cauzele variază, fiind o mulțime de cauze considerate importante și conducătoare spre consumul de droguri. Mai mult această ipoteză este confirmată și de literatura de specialitate, care specifică ,,anturajul” ca fiind o cauza asociată consumului de droguri.

Ceea ce se întâmpla în România cu privire la consumul de droguri, mi se pare o problemă foarte gravă în privința căreia ar trebui să se ia măsuri mult mai drastice. Conform datelor statistice, se pare ca în ultimii anii, vârsta debutanților consumatori de droguri ilegale, a scăzut foarte mult, înregistrându-se consumatori de 12 ani. Astfel ce-a de-a doua ipoteză referitoare la vârsta consumatorilor de droguri îmi este confirmată, adică se înregistrează vârste din ce în ce mai scăzute ale consumatorilor de droguri ilegale.

Educația are un rol foarte important în formarea tinerei generații, ce are în vedere obținerea unei conduite sănătoase, prin care să apară reacția de respingere sau evitare a consumului de droguri. Astfel în această privință un rol foarte important îl are participarea activă a comunității, a mass-mediei, a familiei și altor factori sociali.

În cadrul societății noastre problematica căpătat o amploare foarte mare, iar cei mai afectați sunt tinerii și familiile lor. Există anumite cauze care îi fac pe tineri, în special pe minori să încalce regluile și normele societății precum: Lipsa de supraveghere a copiiilor, conflictele dintre generații, lipsa comunicării între părinți și copii, încercarea de a atrage atenția prin comportamente non-conformiste, confundarea mediului virtual cu realitatea, dar și controlul social scăzut. Toate acestea conduc la comporamente devinate ale minorilor pornind prin a consuma alcool, tutun și putând ajunge să consume droguri ilegale.

Mai mult sunt de parere că populația trebuie să evolueze, să li se aducă la cunoștință efectele pe care un drog le poate avea asupra unui om, sărealizeze problemele care ar putea aparea în urma administrării drogurilor. În acest mod, ar putea să de demareze campanii de informare și de prevenire a consumului de droguri. În acest sens, se pot elbora mai multe recomandări cu privire la combaterea și prevenirea consumului de droguri:

măsuri legislative mai severe cu privire la comercializarea și consumul de droguri ilegale

desfășurarea unor programe de informare cu privire la consecințelor pe care le are consumul de droguri în școli;

organizarea unor întâlniri, la care să participe atât minorii, cât și părinții, în care să se prezinte situațiile unor cazuri extreme, precum și măsurile de prevenire care se pot realiza;

implicarea activă a familiilor în viața minorilor;

adaptarea sistemului educațional la nevoile tinerilor de astăzi, modernizarea programei școlare, precum și specializarea cadrelor didactice la un nivel corespunzător;

Chiar dacă consumul de droguri este un aspect cotidian al oricărei societăți aflate în dezvoltare și schimbare, creșterea alarmantă a acestui fenomen trebuie să atragă atenția și să genereze o serie de activități sociale și legislative pentru a scadea amploarea acestui fenomen. Mai mult, conform Raportului Național Antidrog, se înregistrează o creștere a numărului de decese asociate consumului de droguri.

SURSA: ANA

8. BIBLIOGRAFIE

Agenția Națională Antidrog, RAPORTE NAȚIONAL EPRIVIND SITUAȚIA DROGURILOR , www.ana.gov.ro;

http://www.ana.gov.ro/studii/Raport%20GPS%202013%20site.pdf

http://www.ana.gov.ro/studii/Studiu%20ESPAD%202013%20rev%202015.pdf://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2015.pdf

http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2011/Nr2-ro/Berariu.pdf

http://www.alexandruvirbanescu.com/antidrog/?portfolio_page=extasy

http://www.id-hyperion.ro/cursuri/cursuri%20drept/Criminologie_AN%20II,%20sem%201.pdf

http://www.ugb.ro/Juridica/Issue12013/2._Dimensiunile_consumului_de_droguri.Nita.RO.pdf

http://snpcar.ro/–domain-snpcar.ro/articole/530.pdf