Cauzele Riscului de Recidivă In Penitenciarul Slobozia

Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Anul II, Seria II, Grupa 3

PROIECT DE CERCETARE

Cauzele riscului de recidivă

în penitenciarul Slobozia

Student: Vieriu Elena-Adelina

Profesor: Prof. univ. dr. Florin Lazăr

Cauzele riscului de recidivă

Stabilirea temei:

Am ales ca temă de cercetare‘Cauzele riscului de recidivă în penitenciarul din Slobozia’ întrucat sunt vizibil nuanate forme de abandon ale eforturilor de reinserție socială din partea deținuților.

Fixarea obiectivelor :

Avand în vedere tema lucrării,am considerat util să aflu părerea unui grup de persoane care execută pedeapsa inchisorii,despre cauzele care îi determină pe unii oameni să comita infracțiuni,despre motivația recidivei și a renunțarii la cariera infracțională,dar și despre resursele necesare pentru a duce o viață decentă fără a mai comite acte infracționale .

Documentarea prealabila.

Această temă a necesitat o documentare a literaturii de specialitate în domeniul riscului de recidivă din Penitenciarul Slobozia,precum și o documentare pe teren cu accent pus pe cauzele ce determina repetabilitatea acestui fenomen.Mai precis ,am cerut permisiunea de a dialoga cu un detinuț,recidivist.

Ca și surse de documentare am consultat site-ul Administratiei Nationale a Penitenciarelor și cărți de specialitate precum:

Sistemul Penitenciar în Romania 1995-2004-Asociatia pentru apărarea drepturilor omului în Romania.

Modalitati de optimizare a căilor juridice de diminuare a recidivei–Recidivă și pedeapsă penală –Alexandru Gheorghe

Universul cercetarilor.

Universul cercetarii este alcatuit din persoanele care săvarsesc o pedeapsă privativă de libertate,pe un esantion de 120 de deținuți bărbați mai precis 50 recidiviști și 64 nerecidivisti și 6 cu antecedente penale.

Cadrul teoretic al cercetarii.

Ansamblul problemelor privind starea de recidivă necesită o analiză care trebuie să depăsească domeniul juridicului printr-o abordare criminologică,luandu-se în considerare și o serie de parametri socio-culturali și educaționali .

Condamnatul percepe timpul, durata pedepsei privative de libertate, dintr-o poziție apăsătoare și nu una de echitate ca rezultat al faptelor sale.Pot spune că funcția de represiune se impune în detrimentul celei educative.

Unitati de analiza si de inregistrare .

Unitatea de înregistrare coincide cu unitatea de analiză,persoanele care au săvarsit o pedeapsă privativă de libertate și au recidivat.

Elaborarea ipotezelor

Cu cat nivelul de educație este mai scazut,cu atat riscul de a produce acte de delincvență este mai mare.

Cu cat mijloacele de existență sunt mai reduse ,cu atat riscul de a comite infracțiuni pentru a supraviețui este mai mare.

Daca mediul în care a crescut i-a diminuat sansele pentru a duce un trai decent,atunci individul va comite infracțiuni pentru a supraviețui.

Daca un individ traieste pe stradă ,fără a avea posibilitatea de a- și procura hrana cu bani cinstiti,atunci el va fura pentru a supraviețui.

Daca un individ nu are familie,copii și un loc de muncă cinstit,atunci riscul pentru a comite infracțiuni este ridicat.

Daca un individ nu are scoală și nu este interesat să muncească,atunci el va comite infracțiuni pentru a supraviețui.

Daca un individ preferă un anturaj cu istoric delincvent ,atunci el e predispus la infracițuni.

Stabilirea tipului de cercetare

Eșantionarea –Am utilizat un chestionar special conceput la care detinuții au raspuns liber.

Cercetarea pe care o elaborez este cauzală întrucat se bazează pe explicarea cauzelor si consecintelor fenomenului de recidivă.

Analiza calitativă lipseste ,analiza cantitativă se regăseste în această cercetare și are urmatoarele caracteristici:

-măsurarea obiectivă a faptelor

-multe cazuri,subiecti

-analize statistice

-cercetatorul este detașat implicat.

Cercetare-acțiune

Intr-o anchetă pe bază de chestionar,de exemplu ‘subiecții’ răspund la , întrebările mele’ și în ‘termenii mei’’ conform ,strategiei mele’ de prelucrare statistică ,a datelor in vederea testării ,ipotezelor mele.’

Selectarea surselor de informare.

Subiecții i-am cules din Penitenciarul din Slobozia,Ialomita,unde am efectuat stagiul de practică compactă.

Specificarea unitaților studiate –Esantion(reproducere de scara mică a universului cercetării)

Conform ipotezei lui E.Ferri, ‘’Recidivismul își păstrează aceeasi proporție în toate situațiile,sau dimpotrivă,cunoaste fluctuații diverse, în plus sau în minus’’.

Recidivismul poate fii studiat atat în raport cu criminalitatea totală ,la nivelul întregii populații însă în această cercetare m-am raportat la repetabilitatea faptelor penale pe un eșantion de 120 deținuți.

Studiul meu are doar o valoare exploratorie din cauza numarului mic de subiecți la care am apelat.

Construcția variabilelor și elaborarea schemei descriptive de cercetare.

Concept: Nivel de educație

Definitie: Nivel de educație-Cunoasterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora.

Dimensiuni: -gradul de cultură generală

-studii

Indicatori: -școala generală

-liceu

-scoala profesională

Concept: Mijloace de existență reduse

Definitie: Mijloace de existent reduse-Resursele de care dispun indivizii sunt insuficiente pentru a duce un trai decent.

Dimensiuni: -situatie financiară

-situatie materială

Indicatori: -sursă de venit

-alte afaceri

-locuință

-mașină

-mediul în care traiește (rural,urban)

Concept: Trai decent

Definitie: Trai decent-Adăpost și conditii decente de viețuire în fiecare zi și noapte,hrană, îmbracăminte.Traiul decent se realizează prioritar prin munca individului și a familiei sale.

Dimensiuni: -adapost

-hrană

Indicatori: -locuință

-mancare

Concept:bani cinstiți

Definitie:Bani cinstiți-Procurarea banilor prin căi legale,prin muncă cinstită.Procurarea mijloacelor de subzistență prin prestarea unei actiuni cinstite.

Dimensiuni: -loc de muncă legal

-resurse dobandite prin mijloace cinstite

Indicatori: – carte de muncă

-asigurare de sănătate

-asigurare socială

-salariu

-hrană

-bonuri de masă

Concept:familie

Definitie: Familie-formă socială de bază.Totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoș comun.Este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale,ea influentănd și modelănd persoana umană.

Dimensiuni: -familia primară

-familia extinsă

Indicatori: -soție

-copil

-rude

Concept: școală

Definitie: școală-Instituție de învătamanț public unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline.

Dimensiuni: – școala generală

-liceu

Indicatori: -cunostiinte minime de educatie

-absolvent 12 clase

-bacalaureat

Concept: anturaj cu istoric delincvent

Definitie: Anturaj –Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva,companie,tovărășie.

Istoric delincvent –Indivizii peste 18 ani care adoptă un comportament neadecvat și care folosesc mijloace incorecte,ilegale pentru a-și atinge scopurile,care au săvarșit fapte infractionale și care au fost pedepsiti de către stat.

Dimensiuni: -prieteni

-rude

-vecini

Indicatori: -foști detinuți

-persoane care exercită o pedeapsă privativă de libertate

-indivizi care adoptă un comportament neadecvat în societate

Descrierea cantitativă sau cuantificarea.

In randul deținuților chestionați predomină cei cu un nivel școlar redus – 26% au 5-8 clase iar 15% au o școală profesională.

Peste 50% din persoanele chestionate au copii,ceea ce semnifică faptul că existența copiilor nu reprezintă un impediment în săvarșirea infracțiunilor.

Peste 30%din cei investigati au clasat sărăcia ca prim motiv pentru comiterea infracțiunilor .

Alegerea metodelor,tehnicilor si procedeelor de cercetare :

Ca și modalitate știintifica de observare am folosit ancheta de opinie .

Procedeul de bază al anchetei pentru culegerea datelor este chestionarea .

In această cercetare,chestionarea este realizată de către operator.

Elaborarea instrumentelor de culegere a datelor.

Pentru început voi prezenta varsta pe care o posedă persoana investigată,studiile pe care le are,starea civilă,mediul de proveniență,starea de recidivă,durata pedepsei la care e supus,mai apoi trecem la întrebările interesante:motivul pentru care comit infracțiuni,

:motivul pentru care recidivează

:motivul pentru care renunță la comiterea infracțiunilor.

ANEXA.

Chestionarul:

Varstă – 18 – 22 ani

– 23-30 ani

– 31-35 ani

– 36-40 ani

-41-45 ani

Peste 46 ani

Studii : 5-8 clase

școală profesională

Liceu neterminat

Liceu

școală postliceală

Facultate

Stare civilă: Necăsătorit

Căsătorit,fără copii

Căsătorit,cu copii

Concubinaj,fara copii

Concubinaj, cu copii

Divorțat,cu copii

Divorțat,fără copii

Văduv,cu copii

Văduv,fără copii

In ce relație vă aflați cu concubina?

-Mă susține

-Nu mai tinem legătura

-Mă sună din cănd în cănd

-Mă vizitează des și imi este alături

In ce relatie vă aflați cu părintii dumneavoastră?

-Mama mă susține

-Tatăl meu nu m-a căutat deloc

-Mă vizitează des

-Mă sună din cand în cand,dar nu mă vizitează

-Nu mă mai susțin

Mediu de proveniență :

Urban

Rural

Stare de recidivă :

Recidivist

Nerecidivist

Cu antecedente penale

Infractiunea actuală : Trafic de droguri

Pedeapsa actuală:

Pană la 1 an

Intre 1 si 2 ani

Intre 2 si 4 ani

Intre 5 si 8 ani

Intre 9 si 10 ani

Peste 10 ani

De ce unii oameni comit infracțiuni?

Au fost provocați de victimă

Erau sub influența alcoolului

Din cauza sărăciei

Pentru a cumpara droguri

Din gelozie

Pentru a se răzbuna

Pentru a deveni cineva

Alt răspuns

De ce unii delincvenți recidivează?

Au invățat lucruri rele în penitenciar

Nu le place să muncească

Vor să traiască în lux

Pentru că nu îi sprijină nimeni

Pentru a se razbuna

Nu au găsit de lucru

Pentru că e mai bine în închisoare decat afară

Alt răspuns

Nu știu

De ce unii recidivisti renunță la comiterea infracțiunilor?

Au îmbătranit

Si-au irosit viața prin pușcării

N-au reușit să se îmbogațească din furat

Pedepsele au devenit din ce în ce mai severe

Si-au pierdut sănătatea

S-au învățat minte

Copiii lor au crescut mari

Au găsit un loc de muncă cinstit

Cum apreciați pedeapsa actuală primita de dumneavoastră?

Este pe măsura faptei

Este prea aspră

Este prea blandă

Ce ar trebui facut în societate ca oamenii să nu mai comită infracțiuni?

Să fie mai multă solidaritate între cetateni

Să fie toți la fel de bogați

Legile să fie mai aspre

Oamenii să se respecte între ei

Să aibă fiecare loc de muncă

Copii să fie mai bine educați

După modul cum au răspuns la chestionar și din discuțiile purtate cu grupul de deținuți ,rezultă că trecerea la faptă poate fi înțeleasă și prin starea de sărăcie în care se aflau dar și prin sentimentul de nedreptate suportat în cazul recidivistilor.

Răspunsurile recidivistului pot fi interpretate ca forme de abandon ale eforturilor de reinserție socială,mai precis dupa ce sunt eliberați nu sunt sprijiniți de nimeni.

Din răspunsurile primite de la persoana chestionată,reiese faptul că una din cauzele majore pentru care recidivează este că atunci cănd sunt eliberați,nu sunt sprijiniți de nimeni,nici măcar de familie.Iar una din cauzele principale pentru care comit infracțiuni este pragul de sărăcie ridicat,mijloacele scăzute de subsistență. ț

Bibliografie:

Chelcea, S. (2001). Meotodologia cercetării sociologice,Metode cantitative și calitative. Bucuresti: Editura Economică.

Chelcea, S. M. (1998). Cerecetarea sociologică,Metode și tehnici. Deva: Editura Destin.

George, B. (1990). Probleme criminologice ale recidivei in Revista de Stiinta Penitenciara nr.3-4 . Editura Directia Generala a Penitenciarelor.

George, B. (2006). Criminologie comprehensiva. Bucuresti: Editura Expert.

Gheorghe, A. (n.d.). Modalitati de optimizare a cailor juridice de diminuare a recidivei–Recidiva si pedeapsa penala . 2010: Editura Oscar Print.

http://www.juridice.ro/376635/reintegrarea-sociala-principiu-al-procesului-penal-i.html

http://anp.gov.ro/web/penitenciarul-slobozia

http://www.apador.org/publicatii/10%20ani_ro-2005.pdf