caută termenii în titlul documentelor [626785]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU MANAGEMENT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTAN ȚĂ

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ.dr. Țarcă Naiana Nicoleta

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU MANAGEMENT
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTAN ȚĂ

Internet -studiu privind utilizarea motoarelor de
căutare

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ.dr. Țarcă Naiana Nicolet a

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

3

Cuprins

INTRODUCERE Pag 4
CAPITOLUL I INTERNET Pag 5
I.1. Internet -Istoric Pag 5
I.2. World Wide Web Pag 8
CAPITOLUL II MOTOARE DE CAUTARE Pag 15
II. 1. Scurta prezentare a motoarelor de c ăutare Pag 15
II.2. Utilizarea motoarelor de c ăutare Pag 20
CAPITOLUL III
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A MOTOARELOR DE CĂUTARE
Google, Bing, Yahoo Pag 22
3.1 Analiza comparativa a strategiei de optimizare a căutărilor Google
vs Yahoo vs Bing Pag 25
3.2. Indicatori de performan ță Pag 32
Concluzii Pag 39
Bibliografie Pag 41
Siteografie Pag 43

4

INTRODUCERE

Având în vedere ritmul cu care se petrec lucrurile în viața de zi cu zi , comparativ cu
ritmul de acum 50 de ani, se poate observa rapiditatea cu care se iau deciziile și modul urgent
de implementare al acestora . Un loc important în acest sens îl au instrumentele pe care le
avem în ajutor. Internetul este unul dintre cele mai importante instrumente de creștere a
calității vieții și de optimizare a timpului. Int ernetul a devenit parte din viața omului. A stfel, ar
fi foarte greu să ne imaginăm o lume fără Internet. Suntem dependenți de tehnologia care ne
facilitează îndep linirea sarcinilor zilnice.
Prin prezenta lucrare,se pune în valoare modul în care Internetul ne poate oferi
rezultatele. Multitudinea și diversificarea acestora este determinata de complexitatea și
diversitatea gandirii umane.
Lucrarea este structurată în trei capitole.
Primul capitol , ”INTERNETUL ”, în prima parte, detalia ză modul în care a apăr ut
Internetul, fondatorii lui și viteza lui de propagare între internauți . În a doua parte este
prezentat world wide web -ul, subliniindu -se apariția, utilizarea și importanța acestui spațiu de
stocare.
Al doilea capitol “MOTOARE DE CĂUTARE ”, detaliaz ă mijl oacele prin care se
utilizează Internetul, istoricul motoarelor de căutare și exemplificarea acestora prin prisma
popularității, modului de utilizare și eficienței acest ora.
Al treilea capitol “ANALIZĂ COMPARATIVĂ A MOTOARELOR DE CĂUTARE ”
pune în paralel t rei motoare de căutare web importante cum sunt Google, Yahoo și Bing,
defalcând informația pe baza modului de utilizare a acestora, istoric ului, popularit ății și a
cotei de piață.
Lucrarea se încheie cu concluzii le rezultate în urma analizei comparative re alizate.

5
CAPITOLUL I
INTERNET

I.1. Internet -istoric
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat
cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur
calculator central : time -sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în
care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă
(fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosi rea
resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema
interconectării acestora. Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare
prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit " client -server ". Astfel, pentru a
transmite informația, aceasta este împăr țită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca și la poșta
clasică, fiecare pachet conține informații referito re la destinatar, astfel încât el să poată fi
corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este reasamblată.1
Deși această metodă întâmpină rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să
funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles
(UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research
Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într -un protocol care reglementa transmisia de
date. În forma sa finală, ace sta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet
Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului.
TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM
și Mac's, folos ind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se
"înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de
platforma harware utilizată.2 Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombri e
1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare
Stanford și a decurs astfel: cei de la un capăt al rețelei au tastat un “L” (de la "login") și apoi,
prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celălalt capăt
al conexi unii. Dialogul a fost următorul:

1 R. Thomas, N. Al. Pop, “ The Impact of EU Accession on Marketing Management in
Romania” , revista „Marketing Management Journal” (S.U.A.), Volume 17, 2007, pp. 203 –
207
2 Leiden U Arch ie, “Internet History – Search Engines ”, articol din revista Search Engine
Watch, Editura Universiteit Leiden, Olanda, edi ția din septembrie 2001 , pag 5

6
 „
 -Vedeți L -ul?
 -Da, vedem L -ul!
 Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:
 -Vedeți O -ul?
 -Da, vedem O -ul, a venit raspunsul.
 Apoi au tastat un G și conexiunea a picat.”

Anii '60 – '70: de la viziune la primele rețele informatice
Informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (1915 -1990), una dintre cele
mai de seamă personalități din istoria IT, în lucrarea sa Man -Computer Symbiosis, arunca o
scurtă privire în viitor, spre o lume în care rețele de computere, conectate prin linii de
comunicație de bandă largă, vor îndeplini funcțiile unor biblioteci imense. Iar în 1962 ,
Licklider și Wel den Clark au publicat o lucrare intitulată "On -Line Man Computer
Communication", ce oferea una dintre primele viziuni ale unei lumi "înfășurate" într -o rețea
informatică globală. Pentru ei, acesta era viitorul, pentru noi, reprezintă deja realitatea pe car e
o trăim.
Pe baza ideilor lui Licklider, în 1969 , între universitatea California – Los Angeles și
Institutul de Cercetare Stanford a fost instalată o legătură printr -o rețea numită ARPANET
(Advanced Research Projects Agency Network), a cărei dezvoltare fu sese finanțată de
Departamentul Apărării din SUA.3 În același an, ARPANET s -a extins prin adăugarea a încă 2
noduri de rețea – la Universitatea Utah și Universitatea California – Santa Barbara.
Nu pare mare lucru, față de dezvoltarea de acum, dar era un în ceput . Cât de important
a fost acest început, cât de mult s -a dovedit el a răspunde unei necesi tăților și dorințelor
oamenilor se vede din ritmul rapid în care s -a dezvoltat ARPANET: până în 1981, numărul de
noduri a crescut la 213.
Anii 1960 și 1970 au re prezentat o perioadă crucială în dezvoltarea rețelelor de
transmisie de date; în aceeași epocă, rețele similare, de mici dimensiuni, au fost instalate în
Marea Britanie (Mark I), în Franța (CYCLADES), în SUA (Merit Network) , etc.
Toate aceste rețele operau pe principiul comutației de pachete (sau comutației
asincrone), o tehnică de comunicații digitale care constă în separarea mesajelor în blocuri de

3 R. Thomas, N. Al. Pop, “ The Impact of EU Accession on Marketing Management in
Romania” , revista „Marke ting Management Journal” (S.U.A.), Volume 17, 2007, pp. 203 –
207

7
dimensiuni reduse (pachete), ce sunt ulterior transmise unul câte unul prin rețea, într -o
succesiune rapidă, până la receptor, unde sunt reasamblate în forma mesajului inițial.
Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s -a dezvoltat uluitor de
repede, la el conectându -se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA decide să
separe rețeaua în două , una pentru l umea comercială și universitară și una militară. Cele două
rețele puteau comunica în continuare, construindu -se practic o inter -rețea (internet) denumită
inițial DARPA Internet și consacrată ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetăto ri din
domeniul academic și militar și-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe
de comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe
protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja final izate. În 1983, TCP/IP
devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe calculatoare din
întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului de calculatoare conectate
la Internet a devenit exponențială, astfel încât î n 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și
300.000 de calculatoare. În 1992 era deja conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi
mărimea Internetului s -a dublat cam la fiecare an.


 Primul server Web
Dezvoltarea rapidă a Internetului s -a datorat faptului că accesul la documentația
protocoalelor obligatorii a fost și este li ber și gratuit. În 1969 S. Crocker a inițiat o serie de
„note de cercetare” denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic și
devenite cu timpul accesibile gratuit on -line (în Internet). Marea schimbare a început în 1989,
când Tim Berners Lee d e la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a
pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O altă schimbare radicală s -a produs când, în 1993, National Center for
Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziție browserul "Mosaic ", care
era bazat pe o interfață grafică (Windows ). Enorma creștere a webului a început aproape
dintr -o dată: în iunie 1993 erau înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste
11.500 de servere. ”4

4Link: World -Wide Web Servers" W3.org , accesat la data de 08.06.2018

8

I.2. World Wide Web
World Wide Web ( abreviat WWW sau Web -ul) este un spațiu de informație (world
wide = în lumea intreagă) unde documentele și alte resurse pot fi regăsite în localizator
uniform de resurse (URL) , interconectate cu legături hype rtext care pot fi accesate cu ajutorul
Internetului. Browserele actuale oferă interfețe către alte servicii Internet, de aceea diferen țele
dintre serviciul WWW și celelalte servicii din Internet nu sunt întotdeauna clare.5In martie
1989 Tim Berners -Lee, de la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva,
Elveția , a creat o colecție de documente având legături între ele. Dar, au apărut probleme de
comunicare , chiar și atunci când se folosea poșta electornică .6
1991 decembrie – s-a făcut prima dem onstrație publică a prototipului
 1993 februarie – studiul a continuat cu prima aplicație grafică Mosaic, realizat
la centrul universitar National Centre for Supercomputing Applications (NCSA) de către
cercetătorul Marc Andreessen
 1994 – s-a format Consorț iul World Wide Web din fuziunea CERN și M.I.T. ,
iar împreună au lucrat la dezvoltarea web -ului, încurajarea legăturilor dintre site -uri și
standardizarea protocoalelor
 1995 – Andreessen părăsește NCSA, înființând o nouă companie, Netscape
Communications C orp., ocupându -se cu dezv oltarea de software pentru web
La baza funcționării webului stau 3 standarde:
 HTTP – Hypertext Transfer Protocol – metoda de comunicare dintre serverul web și
browserul utilizatorului
 HTML – Hypertext Markup Language – standard de definire și prezentare a paginilor
web
 URI – Uniform Resource Identifier – sistem universal de identificare a resurselor din
web, folosit pentru a identifica și regăsi paginile web
Următoarele standarde sunt definite ulterior:
 CSS – Cascading Style Sheets
 JavaScript

5 Leiden U Archie, “ Internet History – Search Engines ”, articol din revista Search Engine
Watch, Editura Universiteit Leiden, Olanda, edi ția din septembrie 2001 , pag 5
6 Helen Nissenbaum, Introna Lucas, “Shaping the web: Why the Politics of Search Engines
Matters”, articol din re vista Information Society: An international Journal, edi ția din 14 martie
2007, pag 2

9
 HTTPS –Hypertext Transfer Protocol Secure

Standarde web
Standardele web sunt un termen general pentru standardele formale și tehnici s pecifice
asociate cu World Wide Web. Exista multiple specifica ții și standarde int erdependete, unele
dintre el e reglementând și alte părți ale Internetului, dar toate influențează în mod direct sau
indirect dezvoltarea si administrarea paginilor Web.7 Acestea const au în următoarele:
 Recomandările publicate de Word Wide Web Consortium (W3C)
 STD – Standarde Internet (documente publicate de Internet Engineering Task
Force)
 RFC – Request for Comments (documente publicate de Internet Engineering
Task Force)
 Standarde publicate de International Organization for Standardization (ISO)
 Standarde publicate de Ecma Internatio nal
 Standardul Unicode

7Helen Nissenbaum, Introna Lucas, “Shaping the web: Why the Politics of Search Engines
Matters”, articol din revista Information Society: An international Journal, edi ția din 14 martie
2007, pag 5

10
CAPITOLUL II
MOTOARE DE CAUTARE

Motorul de căutare este un sistem software conceput să caute informa ții de pe World
Wide Web, acesta stocând titluri, cuvinte cheie si parțial chiar si conținutul pagninilor web
într-o bază de date. În momentul căutării unei informații, utilizatorul este nevoit să introducă
un cuvânt sau o frază iar motorul de căutare se va uita în această bază de date. În funcție de
anumite criterii de prioritate, motorul de căutare va creea și afisa o listă de rezultate. Insă
acesta trebuie sa facă o căutare în peste 100 milioane site -uri web existente, iar răspunsul la
comandă trebuie să vină în general în mai puțin de jumătate de secundă, chiar și când lista
contine zeci de mii de pagini web potrivite la criteriile de căutare date.
Elementele principale ale unui motor de căutare sunt :8
 Robotul de căutare (engleză – robot, spider sau web crawler ) – programul care
vizitează și citeste paginile web, apoi urmăreste legăturile către alte pagini.
 Index sau catalog – locul unde sunt trecute informațiile despre fiecare pagină w eb pe
care le găsesste robotul , conține titlul și adresa paginii , cuvinte cheie, fragmente de
text, legături către alte pagini, etc.
 Software -ul de căutare – efectuează căutarea printre paginile înregistrate în index și
afișează rezultatul sub forma unei l iste sortate în ordinea relevanței
Cele mai utilizate motoare de căutare, conform unui studiu realizat de eBiz in 2016 :
1) Google – cel mai folosit motor de căutare, cu aproximativ 72% din căutări la nivel
mondial, unde apar atât rezultate organice cât și pl ătite
2) Bing – cea mai bună alternativă pentru Google, oferă căutare video mai bună și de
două ori mai multe sugestii de autocompletare decât Google
3) Yahoo – unul dintre pionierii erei internetului înființat la începultul anilor 1990, are
ulterior a fost cump ărat de Verizon
4) Ask – motor de căutare folosit pentru căutări specifice legate de întrebări
5) Aol – un alt pionier al internetului din mijlocul anilor 1990, și cel mai recunoscut
brand de pe web în Statele Unite.

8 Sullivan Danny, “Goodbye Froogle, Hello Google Product Search!”, revista Search Engine
Land, edi ția Aprilie 2007, pag 5

11

II. 1. Istoricul motoarelor de căutare

Excite
A fost creat în 1993 de cinci studenți (Graham
Spencer, Joe Kraus, Ben Lutch, Mark Van Haren, Ryan
McIntyre și Martin Reinfried) la Universitatea Stanford,
California în cadrul unui proiect de curs denumit Architext
Software.9 Devenit Excite, acesta a falimentat în 2001. În prezent 3 dintre fondatori sunt
angajați Google, 2 sunt întreprinzători particulari iar ultimul este specializat în jocuri pe
calculator.

Yahoo – Yet Another Hierarchical Officious Oracle10
A fost creat în 1994 (din nou) în campus ul
Universității Stanford, California de doi studenți (David
Filo and Jerry Yang), inițial pentru a putea ține evidența
link-urilor WWW cu informații folosite pentru elaborarea
lucrării de doctorat.
A fost lansat la început sub denumirea de “Jerry and Dav id’s Guide to the World Wide
Web” însă a fost redenumit ulterior YAHOO acronim pentru (Yet Another Hierarchical

9 Link: https://en.wikipedia.org/wiki/Excite , accesat la data de 08.06.2018
10Link: https://en.wikipedia.org/wiki/Yahoo!_Search , accesat la data de 08.06.2018

12

Officious Oracle). Vestea s -a răspândit pe www, astfel încât, în toamna lui 1994 site -ul a fost
accesat într -o singură zi de 100.000 de vizitato ri. În 1995 s -a fondat Yahoo! Inc.
A fost un moment în care Yahoo era cea mai 11populară pagină de pornire pentru
utilizatori, însă, datorită unor strategii mai puțin inspirate, a dus compania într -o situația
proastă în 2000. Deși achiziția propriilor moto are de căutare a fost finalizată, Yahoo s -a
îndepărtat complet de tipul serviciilor oferite de Google în 2004. În 2012, Marissa Mayer
devine președintele companiei, fapt ce a determinat menținerea Yahoo Search pe piață, în
ciuda faptului că nu -și genera pr opriile rezultate organice.
Chiar dacă Yahoo a plecat de la a fi un lider mondial în căutarea online, în momentul
de față este o companie ce se luptă să rămână pe podium.

Altavista – A view from above
La pătrunderea Internetului pe scară largă în
România , undeva în anul 1996, cel mai utilizat motor de
căutare era Altavista. Lansat pe 15 Decembrie 1995, de
către cercetătorii de la Digital Equipment Corporation’s
Western Research Laboratory din Palo Alto, California, a furnizat din prima clipă o bază de
date indexabilă ce conținea peste 16 milioane de documente. La sfârșitul zilei de 15
Decembrie 1995, peste 300.000 de utilizatori vizitaseră pagina Altavista. După primul an de
funcționare Altavista servea peste 19 milioane de cereri de căutare zilnic. Pe par cursul
timpului Altavista a patentat foarte multe idei cu privire la căutarea pe INTERNET. În 2003
Altavista a fost achiziționată de Ouverture pentru 140 de milioane de dolari. La sfârșitul lui
2003, Yahoo a cumpărat Ouverture, astfel încât Altavista a sfâ rșit prin a avea “motorizare”
Yahoo.

Hotbot
Lansat în mai 1996 de către Wired Magazine,
HotBot a devenit în scurt timp un motor de căutare
apreciat care avea în spate bazele de date Inktomi,
LookSmart și din 1999 Open Directory . 12Lycos a
achiziționat Hot Boot în 1998 și pentru patru ani a

11 Link: https://en.wikipedia.org/wik i/AltaVista , accesat la data de 08.06.2018
12 Link: https://en.wikipedia.org/wiki/HotBot , accesat la data de 08.06.2018

13

aplicat tehnici greșite de marketing și de promovare care au dus compania aproape de
faliment. Din 2002 a fost relansat , iar în prezent oferă informații pe baza bazelor de date
deținute de Google și Ask Jeeves (Teoma) – “motorizare” Google.

Google
Domeniul google.com a fost înregistrat pe 14
Septembrie 1997 de Larry Page și Sergey Brin, doi studenți,
atenție tot la Universitatea Stanford,California. Aceștia au
avut ideea în 1996 în cadrul unui proiect, să indexeze pagini le de INTERNET
nu după numărul de apariții al termenului de căutare în conținutul lor, ci după numărul de
legături spre acea pagină provenite de pe alte pagini WWW. 13Acest lucru, stă de fapt la baza
algoritmului PageRank – algoritmul de căutare al Google. Pe baza acestui algoritm, fiecare
pagină web poate avea un anumit rang cuprins între 0 (minim) și 10 (maxim). Cu cât rangul
este mai mare, cu atât aceasta apare mai repede la o căutare pe www . Google Corporation a
fost fondată în 1998 și în decurs de 13 an i a ajuns cel mai cunoscut motor de căutare de pe
www .
Căutarea Google, denumită pur și simplu Google Search Web sau Goole, este un
motor de căutare dezvoltat de Google. Este cel mai util motor de căutare de pe Worl Wide
Web, care manipulează mai mult de t rei miliarde de căutari în fiecare zi. Începând cu aprilie
2018, acesta este cel mai utilizat motor de căutare din SUA cu o cotă de piață de 79%.
Ordinea căutărilor rezultate solicitări sunt returnate de sistemul de căutare cu rang
prioritar numit PageRank . Căutarea Google, oferă, de asemenea, multe opțiuni diferite pentru
căutarea personalizată, utilizând simboluri pentru includere sau excludere, specific sau
necesită anumite comportamente de căutare și oferă experiențe interactive specializate, cum ar
fi starea zborurilor, urmărirea pachetelor, prognoze meteo, conversii în valută, unitate și timp,
definiții și multe altele.
Scopul principal al căutării Google, este să vâneze text în documentele accesibile
publicului oferit de serverele web, spre deosebire de alte date, cum ar fi imaginile sau datele
conținute în bazele de date. Ea a fost initial dezvoltată de Larry Page și Sergey Brin în 1997.
În 2011, Google a introdus Căutare Google Voice, pentru a căuta cuvinte mai degrabă vorbite

13 Helen Nissenbaum, Introna Lucas, “Shaping the web: Why the Politics of Search Eng ines
Matters”, articol din revista Information Society: An international Journal, edi ția din 14 martie
2007, pag 6

14

decât cuvinte testate. În mai 2012, Google a introdus o caracteristică de căutare semantică a
graficului de cunoștiințe în SUA.14
Analiza frecvenței termenilor de căutare poate indica tendințele economice, sociale și
de sănătate. Datele despre frecvența utilizării termenilor de c ăutare pe Google, pot fi cercetate
în mod deschis prin intermediul Google Trends, și s -au arătat că se corelează cu focarele de
gripă și nivelul șomajului și furnizează informații mai rapid decât metodele și rapoartele
tradiționale de raportare. La mijlocu l anului 2016, motorul de căutae Google a început să se
bazeze pe rețelele neuronale profunde.

Bing
Proprietate a gigantului Microsoft, Bing a fost lansat de
către CEO Microsoft, Steve Ballmer pe 28 Mai 2009.15 Bing a
fost mai întâi Live Search după care a fost redenumit MSN Search
pentru ca apoi sa devină Windows Live Search. MSN Search a fost lansat în 1998 și a depins
până în 1999 de baza de date Inktomi. Din 1999 a avut “motorizare” Altavista. Începând din
2006, MSN Search a devenit Windows Live Searc h cu “motorizare” Microsoft. În 2009
Yahoo și Bing au încheiat un acord pe 10 ani prin care Yahoo urmează să își schimbe
motorizarea astfel încât aceasta să devină Microsoft. În schimbul acestui acord, Yahoo obține
88 % din toată publicitatea pentru primii 5 ani.
La momentul actual, dupa cum am prezentat mai sus, toate căutările pe WWW sunt
motorizate de Google, Yahoo și Microsoft, primele doua tehnologii fiind apărute la Standford
University – California.
Echipa Bing a introdus bara de socializare, începân d astfel să aducă conținut.
În iulie 2009, Microsoft și Yahoo au anunțat o înțelegere în care Bing ar fi partener de
căutare Yahoo. Astfel, clienții și partenerii globali au făcut tranziția la începutul anului 2012.
Acordul a fost modificat în 2015, ceea ce însemna că Yahoo, utiliza Bing în majoritatea
căutărilor sale.
În octombrie 2011, Microsoft a declarant că lucrează la o nouă infrastructură de
căutare de rezervă, cu scopul de a furniza utilizatorilor rezultate de căutare mai rapide și puțin
mai relev ante. Cunoscut sub numele de TIGER , noua tehnologie de indexare a fost indexată

14 Vanessa Fox, “Google Caffeine: Google’s New Search Engine Index”, revista Search
Endine Land, edi ția din 9 decembrie 2017, pag 8
15 Link: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bing_(motor_de_c%C4%83utare) , accesat la data de
08.06.2018

15

Bing la nivel monediat începând cu august 2012. În mai 2012, Microsoft a anunțat o altă
revizuire a motorului de căutare care includea o SideBar și o caracteristică social care caută
rețelele sociale ale utilizatorlor pentru informații relevante pentru interogarea de căutare.

Wolfram Alpha
Wolfram Alpha a fost lansat pe 18 mai 2009 și este
bazat pe un produs anterior Mathematica, o platformă
computațională care integra capaci tăți de calcul algebric,
numeric, simbolic, statistic, precum și facilități de afișare
grafică.16

Baidu
Baidu este o companie chinezeasc ă, lansată în a nul
2000, de către Yan Hong Li , are 45887 angajați, cu o cotă de
piață de 10,59 miliarde dolari. Sediul social este la Beijing.17 China fiind o țară comunistă,
adoptă un motor de căutare propriu ce sortează informația în funcție de specificul țării,
promovând cultura și limba acesteia.
Baidu oferă platformă de e -commerce, cu plăți online, servicii de recrut are resurse
umane, motor de căutare, tranzacții.

Ask
Ask este un motor de căutare fondat în 1996 de către Ask
Jeeves, și implemen tat de către Gary Chevsky , cu sediul în
California, cu o cotă de piață de 227 milioane dolari. Ask oferă
aproximativ acelea și rezultate precum Yahoo și Google, deși are o
relevanță mai scăzută decât motoarele de căutare din urmă, fiind cotat mai slab de către
utilizatori.

AOL
AOL este un motor de căutare creat în 1983 de către Marc
Seriff, Steve Case, Jim Kimsey și William v on Meister, sediul se află

16Link: https://ro.wikipedia.org/wik i/Wolfram_Alpha , accesat la data de 08.06.2018
17Link: https://ro.wikipedia.org/wiki/Baidu , accesat la data de 08.06.2018

16

la New York, are 5600 de angajați.18. AOL este un motor de căutare, portal web, fiind unul
dintre pionerii motoarelor de căutare în mijlocul anilor 90, și cel mai recunoscut brand web în
SUA. AOL are aplicații de mesagerie instant ă, aplicații video, de căutare, știri, poștă
electronica, stocare pe internet a fișierelor.

Yandex
Yandex este o companie ruso -olandeză ce își are sediul la
Amsterdam, iar sediul operativ efectiv este la Moscova.19 În 2009
a fost motorul de căutare de pe locul 8 în lume, cu o cotă de piață
de 52,9 milioane de dolari. Scopul firmei este a oferi utilizatorilor
informații filtrate, explicite și implicite. În Rusia este cel mai
popular motor de căutare, cu peste 56 de milioane de utilizatori, țări care îl uti lizează fiind
Belarus, Ucraina și Kazahstan.

DuckDuckgo
DDG este un motor de căutare care vizează în primul rând
protecția datelor utilizatorilor, evitând filtrele pe baza istoricului
căutărilor. 20DDG se remarcă prin acordarea aceluiași tratament
tutur or utilizatorilor, cu aceeași gamă de rezultate, fără să îi
segmenteze în funcție de profilul acestora. Este o companie
înființată în 2008, de către Gabriel Weinberg, cu scop comercial, având la bază 400 de surse
individuale.

Naver
Naver este un motor de căutare înființat în 1999,
în baza companiei Naver Corp oration, a debutat în
Koreea de Sud. 21Este renumit ca și ultra selecționarea informațiilor într -o singură pagină
indiferent de subiectul ales căutării. În 2017 a deținut 74,7% din cota de piață în K oreea de
Sud cu 42 de milioane de utilizatori. Este supranumit și Google -ul Koreei de Sud.

18Link: https://ro.wikipedia.org/w iki/AOL , accesat la data de 08.06.2018
19Link: https://ro.wikipedia.org/wiki/Yandex , accesat la data de 08.06.2018
20Link: https://en.wikipedia.org/ wiki/DuckDuckGo , accesat la data de 08.06.2018
21 Link:https://en.wikipedia.org/wiki/Naver, accesat la data de 08.06.2018

17

Dogpile
Dogpile este un motor de căutare fondat în
1995, de către Aaron Flin, care utilizează baza de
data Yahoo și Google, inclusive fișierele audio și
video, so rtând astfel informația din două motoare
mari de căutare. 22

II.2. Utilizarea motoarelor de căutare

Posibilitățile multiple oferite de conectarea calculatoarelor la internet în orice
domeniu, oferă o plajă de peste 100 milioane de adrese de pagini web. D efalcând numărul,
având la bază calculul conform căruia fiecare pagină web găzduiește mai multe fișiere, se
ajunge la numărul miliardelor de fișiere al căruit conținut poate fi accesat.
Ca și principale sarcini ale unui motor de căutare, putem aminti :
– oferirea posibilit ății de a preciza cuvintele cheie dup ă care dorim s ă se efectueze
căutarea informa țiilor;
– alcătuirea și prezentarea pe ecran, în mod uzual în mai pu țin de o secunda, a unei liste
care con ține adresele și o scurt ă descriere a paginilor web al căror con ținut corespunde
cuvintelor cheie precizate;
Selectarea unui motor de căutare se poate face în mai multe feluri:
– tastând adresa URL a acestuia în bara de adrese și apoi Enter;
– prin alegere din „istoria” barei de adrese sau din Bookmarks a adres ei motorului de
căutare dorit (dacă acesta a mai fost accesat de curând sau dacă are adresa memorată
în Favorites );
– prin intermediul butonului Search din Toolbar care va deschide un dialog cu câteva
opțiuni de căutare: Find a Web page (pentru o pagin ă Web), Find a Person (pentru o
persoan ă), Find a map (pentru o hart ă) etc.
Pentru a utiliza un motor de c ăutare, vom proceda astfel:
– Deschidem un browser web, cum ar fi : Internet Explorer, Mozila FireFox,
Google Chrome
– Scriem adresa motorului de cautare

22Link: https://en.wikipedia.org/wiki/Dogpile, accesat la data de 08.06.2018

18
– În fereastra care va ap ărea vom preciza c uvintele cheie care descriu cât mai
concis informa țiile care ne intereseaz ă
Motoarele de căutare pun la dispoziție opțiuni de a construi relații logice între
cuvintele cheie prin intermediul unor operatori logici cum sunt OR, AND, NOT .
Operatorul OR se utilizează de regulă între două cuvinte cheie, pentru a căuta
informații și concepte sinonime, întorcând astfel toate înregistrările unice, ce conțin primul, al
doilea sau ambii termeni incluși.
Operatorul AND (simi lar cu +) inserat între dou ă cuvinte cheie va determina
întoarcerea strict a rezultatelor care con țin ambele cuvinte cheie. Dacă se combină mai mulți
termeni căutarea va avea un grad mai înalt de specificitate.
Operatorul NOT (similar cu -) permite exclude rea informațiilor (paginilor Web) care
conțin termenii introduși după el.
Unele motoare de căutare printre care se numără și Google pun la dispoziție facilități
avansate de căutare și oferă suport de operare pentru mai multe limbi.
Sintaxă de potrivire:
• “ ” – caută exact sucesiunea de termeni dintre ghilimele
• * – caută orice caracter și oricâte caractere în locul *
Comenzi de căutare:
• intitle: – caută termenii în titlul documentelor
• allintitle: – caută toți termenii în titlul documentelor
• intext: – caută termenii în corpul documentelor
• filetype: – caută documentele cu extensia specificată
Dacă dorim s ă utiliz ăm informa țiile prezentate pe Internet, este absolut necesar ca în
prealabil s ă studiem con ținutul site -urilor pe care dorim s ă le folosim. Uneori, pentru a cre ște
numărul vizitatorilor, autorii unor site -uri trec în zona cuvintelor cheie ale paginii web
informa ții care nu au legatur ă cu con ținutul site -ului repectiv.

19
CAPITOLUL III
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A MOTOARELOR DE CĂUTARE
Google, Bing, Ya hoo

Cota de piață a motoarelor de căutare este dominată de Google, având pe piața din
SUA o cotă de 64%. Yahoo și Bing, împreună, reușesc să însumeze 28% din cota de piață.
Atât Google, cât și Yahoo și Bing, au strategii de optimizare a căutării diferite, de aceea este
greu să le comparăm și să concluzionăm care este cel mai bun.
Strategiile de optimizare a căutării informației a celor trei motoare analizate, au la bază
criterii diferite de selectare a informației, fapt care duce la obținerea unor rezultat e diferite
dacă căutăm același lucru pe fiecare dintre cele trei motoare de căutare.
În 2009, Yahoo și Microsoft au încheiat un parteneriat, cu scopul de a detrona Google
pe piața motoarelor de căutare. Astfel, motorul de căutare Bing, va fi folosit în cău tările din
Yahoo, iar vânzările de publicitate vor fi gestionate prin intermediul soft -ului oferit de
Microsoft. Acest parteneriat a avut loc în urma unor negocieri îndelungate. Negocieri care au
lăsat în urmă zvonuri conform cărora, Microsoft intenționa s ă achiziționeze divizia de internet
search Yahoo. Tranzacție de cumpărare neconfirmată de către cei de laYahoo și Microsoft
până în prezent.
Strategia de la care s -a pornit în întemeierea parteneriatului dintre Yahoo și Bing
constă în reunirea tehnologiei Microsoft cu forța de publicare în vânzările de publicitate
Yahoo.
În tabelul de mai jos, se evidențiază istoricul celor trei motoare de căutare: Google,
Yahoo și Bing.
GOOGLE VS YAHOO VS BING
Factori de
comparație GOOGLE YAHOO BING
Site web www.google. com www.yahoo.com www.bing.com
Data înființării 7 septembrie 1998 1 martie 1995 1 iunie 2009
Fondatori Larry Page și
Sergey Brin Jerry Yang și David
Filo Steve Ballmer
Funcție utilizare hartă Da Da Da
Funcție căutare carte Da Da Da

20
Cod caen Internet, producția
de soft Internet, producția de
soft și publicitate Internet, producția
de soft și publicitate
Aplicații Adword, Search,
Youtube, posta
electronica, Orkut,
Google Earth,
Google labs etc,
Google maps,
Picasa, Google
Books, Google
Scholar, Google
Docs, Google
Chrome și
Chromebook. Știri, posta electronica,
Flickr, Sport, Fantasy
Sport, Finanțe, Meteo,
Tehnologie, Profit
Yahoo, Messenger și
Mancare Știri, posta
electronica, Flickr,
Sport, Fantasy
Sport, Finanțe,
Meteo, Tehnologie,
Profit Yahoo,
Messe nger și
Mancare
Director executiv Larry Page Marissa Mayer Steve Balmer
Sediu Mountain,
California, USA Sunnyvale, California,
USA Sunnyvale,
California, USA
Mesagerie instanta Hangouts Da Da
Subsidiare Last Software, Inc
Android, Applied
Semantics Inc ,
dMarc Broadcasting
Inc. Ganji Inc,
Google
International LLC,
Google LLC,
Google Payment,
Corp Ignite Logic
Inc, JASS Inc, JG
Production Inc,
JotSpot Inc, Kaltix
Corporation Liquid,
Acquisito Fysix Corporation,
Kelkoo SA, Yahoo
Europe Limited,
Tumbler Inc –

21
Spatiu stocare posta
electronica 15 GB gratuit 1 terabyte gratuit 1 terabyte gratuity
Motor de căutare Da Da Da
Funcția de descărcare
fișier Da Da Da
Rețele de socializare
proprii Google +, Youtube Tumbler, Flickr Tumbler, Flickr
Clasament Nr 1 în USA Nr 2 in USA Nr 3 în USA
Scurta descriere Corporație
Americana,
specializata în
motoar e de căutare,
azi fiind
recunoscuta pe locul
1 la nivel mondial. Corporație Americana
recunoscuta ca fiind
furnizor principal de
internet, știri, poștă
electronica. Corporație
Americana
recunoscuta ca fiind
furnizor principal de
Internet, știri, poștă
electronica.

3.1 Analiza comparativa a strategiei de optimizare a căutărilor Google vs Yahoo
vs Bing
Învățând diferențele dintre Bing și Google, se poate consolida o strategie de
optimizare a motoarelor de căutare „SEO Strategy ”23.
Diferențe între Google și B ing:
– Google a anunțat recent faptul că au început să noteze site -urile pentru telefoanele
mobile, înaintea celor pentru versiunea desktop, însemnând că prioritizează
căutările de pe telefoanele mobile.
– Bing are tendința de a favoriza în căutări postările vechi, cele mai accesate și cu o
reputație bună, pe când Google aduce în primele căutări informația cea mai nouă.
– Google promovează în primă linie pagini personale și bloguri, pe când Bing
preferă pagini le web oficiale.
– Google Analytics și Google Search aparțin de aceeași companie, fiecare acțiune
este automată. Cel mai elocvent exemplu este etichetarea în campanii.
Secțiunea "termen" a unei adrese URL a campaniei este urmărită automat în

23 Toate motoarele mari de c ăutare, cum ar fi Google, Yahoo și Bing au rezultate de căutare
primare, unde paginile web și alte conținuturi video sau fișiere audio locale sunt expuse
primele pe baza a ceea ce consideră motorul de căutare că este relevant pentru internaut.

22
campaniile Goo gle de căutare plătită, însă secțiunea este lăsată goală, cu excepția
cazului în care este introdusă manual atunci când se urmărește Bing și Yahoo!
– Bing și Yahoo nu fac diferența dintre text ele ascunse și cele vizibile. Google însă
le indică, astfel îngreu nând vizibilitatea și notarea.
– Bing folosește ca și criteriu de selectare a informației, înșiruirea exactă a
cuvintelor, iar Google folosește cadrul conceptual, adică cuvântul în sine, dar și
posibile sinonime, sau similarități contextuale.
– Simbolurile soc iale ale unui b rand sunt valoroase pentru internauți, iar Bing a
deeclarat public faptul că simbolurile sociale sunt un factor puternic în clasare,
însă Google pune accent mai puțin pe partea aceasta.
– Conținuturile cu imagini de tip “flash ”24 sunt accesibil e și pentru Bing și Google

Caracteristici comune pentru Bing și Google :
– În ambele motoare de căutare, brandurile de renume joacă un rol important în
căutările internauților, astfel că ambele motoare de căutare oferă ca și prime
rezultate site -urile oficia le ale brandurilor de renume. Căutarea bazată pe o
combinație între de domeniu, autoritate, calitate superioară, linkuri cu trimitere
secundară la site și numărul zilnic de vizitatori. Ca și concepție generală, se
presupune că cu cât este mai popular site -ul, cu atât este mai atrăgător pentru
ceilalți internauți.
– Directoare web cu cotație mare: fiecare motor de căutare valorifică directoarele
web. Dacă site -urile de încredere sunt direcționate către site -ul internauților,
înseamnă că credibilitatea este un a sporită. Scopul acestei direcționări este
calitatea superioară. Motoarele de căutare valorifică directoarele web în mod direct
datorită cererii celui ce solicită directorul web.
– Căutările localizate sunt un rezultat foarte apreciat de către Google și Bin g. Astfel
că, în momentul în care cele două motoare de căutare oferă informațiile cele mai
relevante internautului, se pune accent și pe locația acestuia, pentru a oferi un filtru
mai exact asupra a ceea ce caută.

24 Unele site -uri apeleaz ă la animații ce i ncorporează text sau imagini pentru a proteja pagina
web de aplicații de tip robot, astfel, se oferă o imagine, care de cele mai multe ori reprezinta
un text sau un număr, iar internautul trebuie să -l recunoască pentru a putea accesa pagina web.

23
– Atât Bing cât și Google au instrumente pen tru webmasterii, unde informațiile
importante pot fi accesate. Există un blog atât pentru Bing Webmaster Tool și
Google Search Console care oferă sprijin în colectarea informațiilor.
– Modul de prezentare al celor trei motoare de căutare
– Fig.nr 3.1.1 Interfa ța de prezentare pentru motorul de căutare Google

Google are o interfata destul de minimalist ă la prima vedere, ba ra de căutare este
în prim plan, iar în colțul din dreapta sus se pot vedea elementele asociate Google.
Acestea sunt:
– Adresa de email: Gmai l
– Motor de căutare Google
– Contul personal de google
– Calendar
– Hărți
– Cont personal Google +
– Drive: servicii suport online de tip microsoft office
– Google translate: servicii de traducere
– Fotografii: servicii de stocare imagini în contul personal de google
– Știri
– Recomandări oferite de google pe baza isto ricului căutărilor internautulu

24

Fig.nr 3.1.1 Interfața de prezentare pentru motorul de căutare Yahoo

Yahoo are o interfață de prezentare mai prietenoasă, în prima plan fiind imagini,
ultimele știri, știri se lectate pe baza căutărilor internautului. În colțul din dreapta sus face
trimitere la contul de email, se indică temperature pe baza locației internautului. Bara de
căutare nu este neap arat în prim plan, însă indică un meniu cu mail, știri, trimitere la si te-ul
web Flickr (site de stocare și prelucrare poze), messenger (aplicație de socializare bazată pe
contul de yahoo mail), meteo, informații din sport, răspunsuri la eventuale întrebări despre
funcționarea site -ului și secția pentru telefon mobil, unde se pot derula toate activitățile sub
format mobile.
Fig.nr 3.1.2. Interfața de prezentare pentru motorul de căutare Bing

25
Dacă Google avea o interfață minimalistă, iar Yahoo una prietenoasă și expusă, Bing
este o combinație între cele două cu mențiunea că oferă imagini de ansamblu de calitate
superioară, predominând culorile reci (culori caracteristice firmei Microsoft) cu fundaluri
desprinse din natură, fundaluri care se schimbă. Secția de căutare este în prim plan, în partea
superioară fiind un meniu form at din imagini, videoclipuri, știri, trimitere la site -ul MSN,
posibilitatea utilizării pachetului Microsoft Office online, site -ul Outlook, cont care se poate
lega de calculator sau telefon mobil.

Comportamentul căutărilor analizând cele trei motoare de căutare
Luăm comparative cele trei motoare de căutare, pentru a observa comportamentul
lor de a genera rezultate la căutare. Așa că , textul căutării noastre este “managementul
resurselor umane ”.
Fig. nr 3.1.3. Rezultatele oferite de motorul de căutare Bin g

În cea de -a doua parte, se pot observa următoarele rezultate din pagina de căutare a
motorului de căutare Bing.

26

Se poate observa faptul că în josul paginii ne indică aria de căutare a rezultatelor, cât și
posibile sugestii de soluții pentru noi.
Sugestiile cu tentă de publicitate sunt oferite în a doua parte a căutării, primele sugestii
sunt articole de specialitate, iar publicitatea și reclamele sunt pe plan second. Ceea ce oferă o
mai mare relevanță pentru internauții care doresc să se informeze pe baza articolelor de
specialite.
Următoarea căutare se execută cu ajutorul motorului de căutare Google.
Căutare care ne indică în prim plan timpul în care s -a procesat căutarea, și anume 0,33
secunde, numărul de rezultate oferite 606000. Primul rezultat este o trimitere către site -ul
official unde internauții se pot înregistra contra cost, pentru absolvirea unui curs de
Managementul Resurselor Umane. În plan second sunt rezultatele cu informații din articole de
specialitate. Google pune accent în primul r ând pe business, pe reclamă și publicitate.

27
Fig. nr 3.1.4. Rezultatele oferite de motorul de căutare Google

Această căutare este utilă internauților celor care vor mai mult decât parcurgerea unor
articole de specialitate cu privire la domeniul car e-i interesează. Iar rezultatul oferit ține cont
de locația și de preferințele internautului. Astfel că, sugestia cursului de Managementului
Resurslor Umane să fie cât mai relevantă pentru internaut.

28

Similar rezultatelor oferite de către motorul de căutare Bing, Yahoo se concentrează
pe oferirea în prim plan a rezultatelor ce conțin informații de specialitate, cu trimitere la
referate, articole, sau site -uri de stocare a lucrărilor de specialitate.
Abia în a doua parte căutărilor oferă rezultate publ icitare, cu tentă de reclamă pentru
anumite firme de prestează servicii în Mana gementul Resurselor Umane.
Numărul de rezultate este cu mult mai mic decât al celor furnizate de către Google,
însă egal cu cel oferit de către motorul de căutare Bing. O posib ilă justificare ar fi colaborarea
dintre compania Microsoft și Yahoo pe partea de căutări. Microsoft venind cu baza de date,
iar Yahoo cu puterea de căutare.

29
Fig. nr 3.1.5. Rezultatele oferite de motorul de căutare Yahoo

30
Spre deosebire de celelalt e două motoare de căutare analizate, Yahoo reușește să ofere
în prima pagină de rezultate, răspunsuri în limba engleză.

Tabel nr 3.1.1. Analiza comparativă a rezultatelor căutărilor
Google Yahoo Bing
 Oferă 606000 de
rezultate  Oferă 49600 de
rezultate  Oferă 49600 de
rezultate
 Rezultatele sunt
conforme cadrului
conceptual ;  Rezultatele sunt
conforme cadrului
conceptual;  Rezultatele sunt
conform înșiruirii de
cuvinte;
 Rezultatele au
caracter comercial, cu
trimitere către site -uri
de servicii  Rezultatele au
caracter comercial, cu
trimitere către site -uri
de servicii ;  Rezultatele sunt
relevante c ăutării ;
 Face trimitere la
rezultate ce includ
clipuri video din a
cincea ofert ă de
rezultate.  Face trimitere la
rezultate ce includ
clipuri video din a
doua ofert ă de
rezultate.  Nu face trimitere la
rezultate ce includ
clipuri video.
 Nu oferă rezultate în
limba engleză  Oferă rezultate în
limba engleză în
prima ofertă.  Nu oferă rezultate în
limba engleză

În urma analizei se poate observa că din punct de vedere al a curateței și relevanței
rezultatelor, Bing oferă cea mai bună ofertă. Însă, Google și Yahoo, chiar și din considerente
comerciale, anticipează , folosind cadrul conceptual al căutărilor, nevoile internautului, prin
trimiterea la site -uri ce includ servicii specific e căutării. De asemenea, Yahoo este cel mai
prietenos în ceea ce privește trimiterile la clipuri video, urmat apoi de Goo gle, Bing
rezumându -se la articole deja bine cotate ș i vizualizate. Google și Yahoo sunt orienta te spre
partea de business și p rofit în căutările sale, afișând o gamă lar gă de rezultate, mai exact
49600 de rezultate și 606000 . În schimb, Bing si Yahoo împărtășesc aceeași gamă de
informație, oferind o gamă mai filtrată 49600 rezultate.

31
Dacă ar fi să segmentăm motoarele de căutare, în funcție de utilitatea lor pentru un
eventual business, Google este motorul de căutare prietenos cu business -urile mari și
renumite, pe când Bing -ul pune accent pe business -urile mici și aproape de internaut. De
exemplu, Google pune mai mare accent pe si te-uri care sunt relevante din punct de vedere al
socializ ării (exemplu Facebook), pe când Bing pune accent mai mult pe relevanța căutării
decât pe cea a popularității pe Facebook sau Twitter. De aici și orientarea motorului de
căutare Bing spre afacerile mici și Google spre cele mari. Google prezintă o dificultate în ceea
ce privește site -urile cu utilizare flash: video, imagini, audio, spre deosebire de Bing care
promovează în prim plan site -urile cu imagini, videoclipuri și clipuri audio.
Cuvintele cheie sunt factori importanți în strategia de optimizare a motoarelor de
căutare, de aceea, Google, nu doar că și -a lărgit numărul cuvintelor cheie, însă a reușit să
cuprindă într -un camp lexical sinonime, pentru a ușura căutarea. Spre deosebire de Bing, care
limitează căutarea la cuvântul cheie, Google pune accent pe site -urile populare prin prisma
retelor de socializare în vogă, cum este Facebook și Twitter, pe când Bing oferă rezultate
bazate pe locația internautului și relevanța căutării.

3.2. Indicatori de performan ță
Pentru a analiza performanța unui motor de căutare, se pune în balanță numărul de
căutări, acuratețea informațiilor oferite, numărul de căutări în baza instrumentului de logare.
Ca și reprezentări grafice, propunem o statistică a motoarelor d e căutare la nivel global, a
motoarelor de căutare prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile și tabletei. Toate
acestea reprezentând cele mai utilizate instrumente din ziua de azi.
Fig. Nr 3.2.1. Cota de piață globală a motoarelor de căutare 25

25 Link: https://www.statista.com/statistics/216573/worldwide -market -share -of-search –
engines/ , accesat la 15.04.2018

32
Statistica ne arata piața globală a motoarelor de căutare pe internet. În martie 2018 ,
20,83 % din internauții globali au primit rezultate în urma căutărilor prin motorul Bing. Din
momentul introducerii motorului de căutare Google în 1997, cota de piață globală a
motoarelor de căutare a fost segmentată. Google a dominat piață motoarelor de căutare,
menținând procentul de 87,1% în decembrie 2017. Iar în martie 2018, Google are 77,77% din
cota de piață. Cea mai mică parte revine motorului de căutare Yahoo c u 0,07%. Majoritatea
veniturilor Google sunt generate din publicitate. Compania și -a extins servic iile de mail,
instrumentele de productivitate, produse pentru firme, aplicații mobile și alte venituri. Ca și
rezultat, Google se regăsește a fi cea mai mare companie în 2017 cu venituri ce depășesc 110
miliarde de dolari.
Google deține cea mai mare pondere din cota de piață în ceea ce privește căutările din
fața calculatorului sau laptopului, cu un procent de 69,54%, urmat apoi de Bing cu 7,72% si
Yahoo cu 4%.
Fig. Nr 3.2.2. Clasamentul motoarelor de căutare prin intermediul
calculatorului26

Fig. Nr 3.2.3. Clasamentul motoarelor de căutare prin intermediul telefonului
mobil 27

26 Link: https://netmarketshare.com/search -engine -market -share , accesat la data de 15.04.2018

33

La categoria telefoanelor mobile, Google deține partea cea mai mare c u 92,86%, urmat
de Yahoo cu 0,88% și Bing cu 0,70%, o diferență foarte mică între ultimele două motoare.
Însă, deține un procent mai consistent decât în cazul calculatorelor, respectiv 92,86% față de
69,54%.
Fig.nr. 3.2.4. Clasamentul motoarelor de căuta re prin intermediul
tabletei28

La fel ca și în cazul telefonului mobil și al calculatoarelor, Google deține în continuare
supremația cu 85,68%. Yahoo și Bing fiind la o foarte apropiată egalitate de procente, ambele
având peste 2 procente din cota de piaț ă.

27 Link: https://netmarketshare.com/search -engine -market -share , accesat la data de 15.04.2018
28 Idem

34
Fig. Nr. 3.2.4. 29Statistica privind relevanța informațiilor în urma căutărilor

În august 2017, Google a avut rata de succes a clickurilor cu rezultate relevante de
4,71%. Bing oferă cea mai mare relevanță din cele trei motoare de căutare tr atate în prezenta
lucrare, cu un procent de 18,46% din totalul căutărilor, urmat de Yahoo cu 16,2%.

Tabel nr . 3.2.1. Analiza SWOT a celor trei motoare de căutare: Google vs Yahoo vs Bing
ANALIZA SWOT GOOGLE YAHOO BING
PUNCTE TARI  Google aduce în
primele căutări
informația cea
mai nouă
 Google
promovează în
primă linie
pagini personale
și bloguri
 Google, oferă o
atenție sporită
către concept și
punct e cheie în o Are
instrumente
pentru
webmasterii,
unde
informațiile
importante pot
fi accesate
o Yahoo are o
interfață de
prezentare mai
prietenoasă, în
prima plan  Bing are
tendința de a
favoriza în
căutări postările
vechi, cele mai
accesate și cu o
reputație bună .
 Bing preferă
pagin ile web
oficiale.
 Bing oferă o
atenție deosebită
către însiruirea

29 Link: https://www.statista.com/statistics/413262/search -click -percentage -successful/ ,
accesat la data de 15.04.2018

35
frază
 Conținuturile cu
imagini de tip
“flash” sunt
accesibil e
 Căutările
localizate sunt
un rezul tat foarte
apreciat
 Google a
dominat piață
motoarelor de
căutare
 Google deține
partea cea mai
mare din cota de
piata a
telefoanelor
mobile 92,86%
si 85,66% a
tabletelor. fiind imagini,
ultimele știri,
știri selectate
pe baza
căutărilor
internautului.
o Rezultatele
sunt conforme
cadrului
conceptual;
o Face trimitere
la rezultate ce
includ clipuri
video din a
doua ofe rtă de
rezultate.
o Oferă rezultate
în limba
engleză în
prima ofertă.
o Yahoo, chiar
și din
considerente
comerciale,
anticipează,
folosind
cadrul
conceptual al
căutărilor,
nevoile
internautului,
prin trimiterea
la site -uri ce de cuvinte
 Bing a declarat
public faptul că
simbolurile
sociale sunt un
factor puternic
în clasare
 Conținuturile cu
imagini de tip
“flash” sunt
accesibil e
 Căutările
localizate sunt
un rezul tat foarte
apreciat
 Bing oferă cea
mai mare
relevanță din
cele trei motoare
de căutare tratate
în prezenta
lucrare, cu un
procent de
18,46%

36
include
servicii
specific
căutării
 Yahoo este pe locul
doi la relevanța
căutărilor din cele trei
motoare de căutare
tratate în prezenta
lucrare, cu un procent
de 18,46%

OPORTUNITĂȚI  Oritentarea spre
dezvoltarea pe
partea de
telefonie
mobilă ;
 Google este
orientat spre
partea de
business și profit
în căutările sale
 Majoritatea
veniturilor
Google sunt
generate din
publicitate
 Google deține
cea mai mare
pondere din cota
de piață în ceea
ce privește
căutările din fața  Yahoo este ori entat
spre partea de
business și profit în
căutările sale  Bing deține o
pondere
importanta din
cota de piață în
ceea ce privește
căutările din fața
calculatorului
sau laptopului,
cu un procent de
7,72%

37
calculatorului
sau laptopului,
cu un procent de
69,54%,
AMENINȚĂRI  Nu oferă
rezultate în
limba engleză
 Nu fa ce trimitere
la rezultate ce
includ clipuri
video.  Neglijarea pieței
telefoniei mobile,
duce la pierderea
utilizatorilor, fiind o
piață puternic în
creștere.
 Nu face trimitere
la rezultate ce
includ clipuri
video.
 Nu oferă
rezultate în
limba engleză .
PUN CTE SLABE  Google pune
accent redus pe
simbolurile
sociale ale unui
brand
 Yahoo nu diferența
dintre textile ascunse
și cele vizibile .  Bing nu fac e
diferența dintre
textele ascunse
și cele vizibile .

38
CONCLUZII
Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între
University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford.
Motorul de căutare este un sistem software conceput să caute informatii de pe World
Wide Web, acesta stocând titluri, cuvinte chei e și parțial chiar și conținutul pagninilor web
într-o bază de date.
World Wide Web este un spațiu de informație unde documentele și alte resurse pot fi
regăsite în localizator uniform de resurse (URL), interconectate cu legături hypertext care pot
fi acc esate cu ajutorul Internetului.
Yahoo a fost creat în 1994 în campusul Universității Stanford, California de doi
studenți (David Filo and Jerry Yang), inițial pentru a putea ține evidența link -urilor WWW cu
informații folosite pentru elaborarea lucrării de doctorat.
Domeniul google.com a fost înregistrat pe 14 Septembrie 1997 de Larry Page și
Sergey Brin, doi studenți, atenție tot la Universitatea Stanford,California. Aceștia au avut
ideea în 1996 în cadrul unui proiect, să indexeze paginile de INTERNET nu după numărul de
apariții al termenului de căutare în conținutul lor, ci după numărul de legături spre acea pagină
provenite de pe alte pagini WWW.
Proprietate a gigantului Microsoft, Bing a fost lansat de către CEO Microsoft, Steve
Ballmer pe 28 Mai 2009. Bing a fost mai întâi Live Search după care a fost redenumit MSN
Search pentru ca apoi sa devină Windows Live Search .
Google deține cea mai mare parte din cota de piață din SUA cu 64%, iar Yahoo și
Bing dețin împreună 28% din cota de piață.
În 2009, Micr osoft și Yahoo au anunțat împreună că Bing va face parte din căutările
lor.
Google, Bing și Yahoo însumează 97 ,6% din cota de piață, indicator calculat pe baza
mediei lunare a căutărilor.
Bing are tendința de a favoriza în căutări postările vechi, cele ma i accesate și cu o
reputație bună, pe când Google aduce în primele căutări informația cea mai nouă.
Bing oferă o atenție deosebită către însiruirea de cuvinte, pe de altă parte Google,
oferă o atenție sporită către concept și punct e cheie în frază.
Atât Bi ng cât și Google văd căutarea bazată pe o combinație între domeniu, autoritate,
calitate superioară, linkuri cu trimitere secundară la site și numărul zilnic de vizitatori. Ca și
concepție generală, se presupune că cu cât este mai popular site -ul, cu atât este mai atrăgător
pentru ceilalți internauți.

39
Căutările localizate sunt un rezultat foarte apreciat de către Google și Bing.
Google are o interfata destul de minimalist ă la prima vedere, bara de căutare este în
prim plan.
Yahoo are o interfață de prezent are mai prietenoasă, în prima plan fiind imagini,
ultimele știri, știri selectate pe baza căutărilor internautului.
Bing este o combinație între Google și Yahoo cu mențiunea că oferă imagini de
ansamblu de calitate superioară, predominând culorile reci (cu lori caracteristice firmei
Microsoft) cu fundaluri desprinse din natură, fundaluri care se schimbă.
Google oferă cele mai multe rezultate în căutări, aparțin cadrului conceptual, apelând
la sinonime. Rezultatele sunt cu caracter commercial în primul rând, face trimitere la clipuri
video în primele 10 rezultate. Nu oferă rezultate în limba engleză dacă nu i se specifică .
Yahoo oferă rezultate mai centralizate, sunt conforme cadrului conceptual, au
character commercial, oferă clipuri video încă din primele do uă variante de rezultate, oferă
rezultate în limba engleză, chiar dacă nu i se specifică .
Bing are cea mai exacta căutare, respectând înșiruirea și cuvintele cheie, oferind cea
mai mare relevanță, nu face trimitere la clipuri video și nu oferă rezultate în limba engleză.
Bing pune accent pe relevanța căutării mai mult decât pe cea a popular ității pe
Facebook sau Twitter.
Cuvintele cheie sunt factori importanți în strategia de optimizare a motoarelor de
căutare, de aceea, Google, nu doar că și -a lărgit număr ul cuvintelor cheie, însă a reușit să
cuprindă într -un camp lexical sinonime, pentru a ușura căutarea.
Google a dominat piață motoarelor de căutare, cu procentul de 87,1% în decembrie
2017. Iar în martie 2018, Google are 77,77% din cota de piață. Cea mai m ică parte revine
motorului de căutare Yahoo cu 0,07%.
Google deține cea mai mare pondere din cota de piață în ceea ce privește căutările din
fața calculatorului sau laptopului, cu un procent de 69,54%, urmat apoi de Bing cu 7,72% si
Yahoo cu 4%.
La catego ria telefoanelor mobile, Google deține partea cea mai mare cu 92,86%, urmat
de Yahoo cu 0,88% și Bing cu 0,70%, o diferență foarte mică între ultimele două motoare.
Însă, deține un procent mai consistent decât în cazul calculatorelor, respectiv 92,86% față de
69,54%.
La fel ca și în cazul telefonului mobil și al calculatoarelor, Google deține în continuare
supremația cu 85,68%. Yahoo și Bing fiind la o foarte apropiată egalitate de procente, ambele
având peste 2 procente din cota de piață.

40
În august 2017, Google a avut rata de succes a clickurilor cu rezultate relevante de
4,71%. Bing oferă cea mai mare relevanță din tre cele trei motoare de căutare tratate în
prezenta lucrare, cu un procent de 18,46% din totalul căutărilor, urmat de Yahoo cu 16,2%.
Fiecar e motor de căutare are specificul lui, nu putem să concluzionăm care este cel
mai bun la modul general. Google deține cea mai mare bază de date, iar în momentul căutării,
ordoneaz ă informația de la cea mai nouă la cea mai veche. Bing ofe ră o informație exa ctă,
prin oferirea rezultatelor ce conțin în textul lor cuvântul/cuvinte le introduse în bara de căutare.
Google reușește să devină mai intuitiv, oferind astfel în rezultatul căutării sinonime pentru
cuvintele tastate în căutare. Toate aceste criterii de că utare fac din motoarele de căutare o
sursă importantă de informație. Nu se poate concluziona cu un podium pe care să așezăm cele
trei motoare în ordinea celui mai bun. Datorită diferențelor de a furniza soluția, acestea trebuie
utilizate prin prisma strate giei de optmizare a căutării, specifică fiecărui motor de căutare în
parte. De exemplu, dacă dorim un rezultat bazat pe un articol de specialitate, folosim Bing.
Dacă căutăm un mod în care să ne petrecem timpul liber, Google este cel mai potrivit, acesta
acceasează istoricul căutărilor noastre cunoscându -ne astfel locația și preferințele, ca să ne
poată furniza cele mai adecvate rezultate.
Strategia de căutare este ca un puzzle, putem să construim și să punem fiecare
piesă potrivindu -se algoritmului de cău tare relevant conținutului pe care -l dorim.

41
BIBLIOGRAFIE

1. Ionița, “Istoria motoarelor de căutare ”, articol din revista Seoromania.ro, ediția din
aprilie 2017
2. Beato, A. "Google Redesign Backs Social Effort". Portland SEO. Portland SEO .
Retrieved July 1, 2011 .
3. D. Sullivan , "Goodbye Froogle, Hello Google Product Search!", articol din revista
Search Engine Land, ediția din ianuarie 2007
4. E. Segev, “Google and the Digital Div ide: The Biases of Online Knowledge . Oxford:
Chandos Publishing, 2007
5. H. Nissenbaum, I. Lucas, “Shaping the web: Why the Politics of Search Engines
Matters”, articol din revista Information Society: An international Journal, edi ția din
14 martie 2007
6. L. Va ughan, & M. Thelwall, „Search engine coverage bias: evidence and possible
causes”, revista Information Processing & Management , ediția Martie 2009
7. N. Thomas, Al. Pop, “ The Impact of EU Accession on Marketing Management în
Romania” , articol din revista „Marketing Management Journal” (S.U.A.), volumul
17, edi ția din septembrie 2007
8. N. Verboncu, M. Zalman, “Management și performanțe”, Editura Universitară,
București, 2005
9. Pop N. ”Marketing”, Editura didactică și pedagogică, București, 2001
10. R. Cooper "Serious problems with Google search" , articol din revista Verizon
Business Security , ediția din 31 ianuarie 2009
11. V. Fo x, “Google Caffeine: Google’s New Search Engine Index”, revista Search
Endine Land, edi ția din 9 decembrie 2017

42
12. V. Olteanu, “Tradiție și modernitate în dezvoltarea marketingului în România ”,articol
din revista Marketing. Management – Studii – Cercetări – Consulting, volumul 1 -2,
ediția din 2007

43
SITEOGRAFIE
1. Bing.com Site Info
2. http://renne.ro/it/microsoft -si-yahoo -parteneriat -pe-10-ani/234
3. http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/8174763.stm
4. http://www.bing.com/worldwide.aspx?FORM=WHFD
5. https://www.reliablesoft.net/top -10-search -engines -in-the-world/
6. https://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/Ghidul_utilizarii_in_si guranta_a_ Internet ului.pdf
7. http://www.primulpas.ro/cautareinf.htm
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Optimizare_pentru _motoare_de_c%C4%83utare
9. https://en.wikipedia.org/wiki/Bing_(search_engine)
10. https://ww w.statista.com/statistics/216573/worldwide -market -share -of-search engines/
11. https://netmarketshare.com/search -engine -market -share
12. Search Engine Watch
13. Google Anonymizing Search Records To Protect Privacy, March 14, 2007"
14. http://www.wired.com/epicenter/2009/05/microsofts -bing-hides -its-best-features/
15. "World -Wide Web Servers" .
16. "Browser Deals Push Netscape Stock Up 7.8%" .
17. http://www.seobythesea.com/2007/05/googles -universal -search -patent -application –
and-assigned -patents -from -infoseek/
https://www.s tatista.com/statistics/216573/worldwide -market -share -of-search –
engines/