CĂTRE ORA ȘELE INTELIGENTE AL E VIITORULUI [625330]

CĂTRE ORA ȘELE INTELIGENTE AL E VIITORULUI –
„SMART CITIES”
Mircea EREMIA1, Lucian TOMA2
1 Membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România
2 Universitatea „Politehnica” din Bucure ști
Rezumat. Tema abordat ă în cadrul acestei lucr ări se încadreaz ă în tendin țele actuale de
modernizare a sistemelor electroenergetice prin conceptul smart grid (s). În particular, conceptele
de măsurarea inteligent ă, casa inteligent ă și automobilul electric se dezvolt ă simultan cu ideea de
oraș inteligent prin dezvoltarea de echipamente electrice performante, tehnologii de telecomunica ții și
calcul și infrastructur ă robustă.

Cuvinte cheie: rețele electrice inteligente, ora șe inteligente, casa inteligent ă, automobilul electric.

Abstract. The topic approached in this paper follows the actual trends of power system
modernization through the smart grid (s) concept. In particular, the smart metering , smart home
and electric vehicle concepts are developed simultaneously with the idea of smarter cities through
development of advanced electric equipments, telecommunications and computing technologies and robust infrastructure.

Keywords: rețele electrice inteligente, ora șe inteligente, casa inteligent ă, automobilul electric.
I. DESPRE CONCEPTUL DE SMARTGRIDS
Sistemele energetice din întreaga lume sunt supuse ast ăzi unor provoc ări datorate, pe de o parte,
creșterii popula ției și a consumului de energie, a schimb ărilor climatice și a dorinței de protejare a
mediului înconjur ător, a promov ării surselor regenerabile de energie în cantit ăți mari, iar pe de alt ă
parte datorit ă crizei economice mondiale și instabilit ății politice în unele zone de pe glob. Din aceast ă
perspectiv ă Organiza ția Națiunile Unite a declarat anul 2012 ca fiind „International Year of
Sustainable energy for all” și recomand ă implementarea a trei obiective pân ă în anul 2020: a)
asigurarea accesului universal la servicii energetice moderne; b) dublarea ratei de îmbun ătățire a
eficienței energetice; c) creșterea până la 30% a cotei de energie regenerabil ă în mixul global.
Pentru a r ăspunde acestor provoc ări, a fost lansat conceptul de rețele electrice inteligente – „Smart
Grid” în SUA și „Smart Grids” în Europa. European Technology Platform SmartGrids define ște Smart
Grids ca “ rețele electrice care pot integra în mod inteligent comportamentul și acțiunile tuturor
utilizatorilor conecta ți la acestea – generatoare, consumatori și entități care îndeplinesc ambele roluri –
pentru asigurarea unui proces de alimentare cu energie electric ă sustenabil, economic și sigur ”. IEC
definește Smart Grids ca “ un concept de modernizare a re țelelor electrice care integreaz ă tehnologiile
electrice și informatice în orice punct al re țelei, de la cele de generare pân ă la cele de consum ”. Utility
Standards Board (SUA) afirm ă că: “Viziunea asupra smart grid caut ă să îmbunătățească fiabilitatea,
eficiența și securitatea ale tuturor elementelor sistemelor el ectroenergetice, de la centralele electrice, c ătre
transport și distribuție, iar în final spre consumatorul final ”.
Comisia European ă a lansat strategia pent ru dezvoltare durabil ă de la Lisabona în cadrul c ăreia de-
finește caracteristicile pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă rețelele electrice ale viitorului – smart grids [1, 2]:
a) Flexibilitate . Rețelele electrice trebuie s ă prezinte configura ții care să permită menținerea
continuității în alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor în orice condi ții de func ționare.

A. Lucrări în plen 75

b) Accesibilitate . Rețelele electrice trebuie s ă permită accesul liber tuturor utilizatorilor, atât
consumatori cât și producători. În particular, re țelele electrice trebuie s ă permită oricărei surse de
energie regenerabil ă să se conecteze f ără restricții, chiar dac ă acestea prezint ă probleme specifice de
funcționare (intermiten ța puterii produse etc.).
c) Securitate funcționării, atât a produc ătorilor cât și a consumatorilor, este o cerin ță impusă
rețelelor electrice moderne. În particular, securitatea furniz ării energiei electrice se refer ă la asigurarea
continuității în alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor la para metrii de calitate predefini ți.
d) Economicitate . Dezvoltarea infrastructurii re țelelor electrice trebuie încurajat ă prin inovare,
management eficient al energiei, competi ție și reglement ări tehnice și economice.
Pentru a atinge aceste obiective, re țelele electrice trebuie s ă devină mai “active”, permi țând
integrarea noilor tehnologii. În viitorul sist em electroenergetic generarea va avea dou ă componente,
respectiv centralizat ă și distribuit ă. Generatoarele distribuite pot fi agregate și controlate astfel încât s ă
formeze microre țele sau centrale virtuale care vor facilita in tegrarea acestora în sistemul fizic dar și pe
piața de energie electric ă.

Fig. 1 – Configura ția și obiectivele Smart Grids [1].

În acest concept al re țelelor electrice inteligente se disting mai multe concepte secundare care se
orientează către consumator și mediul lui de convie țuire, precum „smart metering – m ăsurare
inteligent ă”, „smart vehicle – automobil inteligent”, „smart home – casa inteligent ă”, …, „smart city –
oraș inteligent”.
II. CONCEPTUL „SMART CITY – ORA Ș INTELIGENT”
Este cunoscut faptul c ă există o tendință de creștere a num ărului de locuitori în zonele urbane,
estimându-se c ă, până în 2050, în țările dezvoltate, procentul popula ției din zona urban ă v-a depăși
70%. Ora șele mari tind s ă se extind ă înglobând localit ățile din vecin ătate, iar num ărul orașelor cu o
populație ce depășește 10 milioane este în continu ă creștere.

76 Lucrările celei de-a VII-a edi ții a Conferin ței anuale a ASTR

Pentru a satisface necesit ățile din ce în ce mai complexe ale ora șelor în expansiune și pentru a
îmbunătăți calitatea vie ții, mari companii precum IBM, SIEMENS, Xcel Energy ș.a. au considerat c ă
este timpul de a regândi sistemul de administrare al serviciilor precum și calitatea acestora prin
retehnologizare. Astfel, odat ă cu dezvoltarea conceptului de “smart grid(s)” a ap ărut și conceptul de
“smart city – ora ș inteligent”. IBM a dezvoltat acest concep t definind trei axe principale, respectiv
oamenii , infrastructura și administra ția, după cum se poate vedea în figura 2 [3].

Fig. 2 – Abordarea ora șului inteligent în viziunea IBM.

Un alt punct de vedere se reg ăsește în cadrul proiectului “Smart cities – Ranking of European
medium-sized cities” [4], unde mai multe ora șe din Europa au fost evaluate dup ă următoarele
caracteristici: economie, oameni, admi nistrare/guvernare , mobilitate, mediu și nivel de trai. Trebuie
remarcat faptul c ă orașele monitorizate din România au ob ținut în mare parte punctaje negative.
Compania SIEMENS [5] a sponsorizat un prog ram intitulat “European Green City Index”,
realizat de Economist Intelligence Unit, prin care au fost evaluate 30 de capitale din Europa din punct
de vedere al urm ătorilor factori: emisii de CO2, energie, cl ădiri transport, ap ă, deșeuri și teren utilizat,
calitatea aerului și administra ție. Dacă la domeniul energie ora șul Bucure ști s-a situat pe locul 23
datorită adoptării programelor de eficien ță energetic ă impuse de UE și a energiei electrice care provine
și din surse hidroelectrice, la total ora șul s-a situat pe locul 28.
Dacă inițiativele men ționate mai sus au avut în vedere influen ța tehnologiei asupra calit ății vieții
și utilizarea optim ă a resurselor, Consor țiul Xcel Energy’s Smart Grid se concentreaz ă pe definirea
acelor elemente din re țeaua electric ă a unui ora ș care îl definesc ca Smart Grid City. Componente
cheie ale Smart Grid City:
 sistem dinamic bazat pe tehnologii informa ționale;
 comunica ții de mare vitez ă, în timp real, bidirec ționale;
 senzori, care s ă permită diagnoza și corecția rapidă după anumite defecte;
 suport de date pentru eficien ța consumului la vârf;
 generarea distribuit ă și stocarea energiei electrice;
 stații electrice inteligente / automatizate;
 dispozitive de control și automatizare în casa inteligent ă.
Institutul Na țional de Standardizare și Tehnologie (NIST) din SUA abordeaz ă sub-conceptele
din cadrul smart grids segmentat și definește termeni precum vehicle-to-grid (V2G), home-to-grid
(H2G), building-to-grid (B2G) sau industry-to-grid (I2G). Astfel, ideea general ă în rețeaua orașului
inteligent este integrarea . Progresul tehnologic trebuie orientat c ătre o direc ție care s ă permită
managementul resurselor și serviciilor.

A. Lucrări în plen 77

III. CONCEPTUL DE CAS Ă INTELIGENT Ă – CONSUMATOR ACTIV
III.1. Definirea casei inteligente
Conform Siemens [5], cl ădirile sunt „responsabile” pentru 40% din consumul de energie la nivel
mondial, respectiv pentru 21% din emisiile cu efect de ser ă. În consecin ță, clădirile sunt elementul
cheie pentru reducerea consumului de energie și pentru dezvoltarea sustenabil ă a orașelor. Utilizarea
tehnologiei cl ădirilor inteligente poate co nduce la reducerea emisiilor pân ă l a 4 0 % , f ără a afecta
confortul.
Conceptul de cas ă inteligent ă apare ca r ăspuns la progresul tehnologic al surselor mici de
energie și la progresul din domeniului tehnologiei informa ției și telecomunica țiilor, astfel încât, printr-
un management eficient, consumatorii pot contribui la eficientizarea utiliz ării energiei electrice.
Utilizarea unor sisteme de management al energiei în casa inteligent ă va permite consumatorului
(clientului) s ă foloseasc ă eficient energia electric ă sau termic ă la cost redus.
În figura 3 se prezint ă imaginea de ansamblu a unei case inteligente, a c ărei inteligen ță este dată
de posibilit ățile de comunicare și control.

Fig. 3 – Conceptul de cas ă inteligent ă.

Existența unei infrastructuri de comunicare în interiorul casei permite implementarea unui
sistem de management al energiei. As tfel, se pot defini mai multe aplica ții prin care consumatorul
poate deveni activ, respectiv:
 automobilele electrice ale căror baterii pot fi programate pentru înc ărcare pe perioadele când
există excedent de putere de la sursele regenerabile și pot să injecteze energie în re țeaua electric ă de
distribuție în cazuri de urgen ță ca serviciu de sistem, la cererea furnizorului de energie electric ă sau a
operatorului de sistem;
 măsurarea inteligent ă va permite consumatorului s ă își stabileasc ă o strategie de consum de
energie electric ă în funcție de pre ț și să fie informat despre calitatea energiei electrice; totodat ă,
consumatorul poate comunica în timp real cu furnizorul de energie electric ă și poate reduce consumul
la cererea furnizorului;
 aparate electrocasnice inteligente – acestea pot con ține micro-chipuri care comunic ă cu
controlerul local astfel încât se po t deconecta automat în caz de urgen ță dacă primesc semnal de la
controlerul casei;

78 Lucrările celei de-a VII-a edi ții a Conferin ței anuale a ASTR

 controlul prin internet poate face posibil de a controla de la distan ță consumul de energie
electrică;
 termostat inteligent – consumul de energie electric ă pentru înc ălzirea casei poate reprezenta
un procent semnificativ din consumul total al case i. Controlerul casei poate modifica temperatura de
referință la cererea furnizorului.
 senzorii – comunicarea cu fiecare consumator de energie electric ă din casă este posibil ă doar
prin dotarea cu senzori a fiec ărui aparat electrocasnic.
III.2. Managementul energiei în casa inteligent ă
Un sistem de management al energiei este format din 3 zone principale (fig. 4): zona de comuni-
care cu aparatele electrocasnice, zona de conexiune cu re țeaua public ă prin intermediul contoarelor și
zona de comunicare extern ă cu furnizorul de energie electric ă.
Dispozitivul/controlerul central al sistemului de management al energiei este elementul cheie
din casa inteligent ă. Acesta poate transmite informa ții proprietarului casei inteligente prin intermediul
unui display portabil. Pe lâng ă partea software, care faciliteaz ă comunicarea cu cele 3 zone ale casei
inteligente, controlerul poate dispune și de produse software care s ă îi permit ă clientului s ă fie
informat și să primeasc ă soluții pentru managementul energiei din cas ă, precum:
 calitatea energiei electrice ;
 costul energiei electrice deja consumate, precum și costul estimat al energiei electrice pentru
următoarea perioad ă de timp;
 programarea func ționării consumatorilor de energie electric ă din casă în funcție de costul
energiei electrice. în țările avansate se definesc 3 tarife de energie electric ă aferente perioadelor de
activitate dintr-o zi, respectiv: tariful de noapte, tariful de zi și tariful de vârf de sarcin ă; trebuie
menționat faptul c ă intervalele orare corespunz ătoare celor 3 tarife se stabilesc în func ție de anotimp.
 managementul surselor de energie electric ă ale casei inteligente – controlerul permite
utilizarea eficient ă a surselor de energie ata șate casei.

Fig. 4 – Arhitectura sistemului de management al energiei.

În mod specific, interfa ța de control a sistemului de management al energiei ac ționează ca un
operator central care comunic ă cu sistemul inteligent de m ăsurare și cu furnizorul de energie electric ă.
În continuare se prezint ă cele 3 zone cu care comunic ă controlerul local al casei inteligente.

A. Lucrări în plen 79

Zona de comunicare extern ă este reprezentat ă de rețeaua public ă de internet prin intermediul
căreia clientul poate comunica cu furnizorul de energie electric ă sau alți furnizori de servicii. Figura 5
prezintă sugestiv comunicarea dintre casa inteligent ă și furnizorul de energie electric ă, care poate fi
văzut și ca un operator local.

Fig. 5 – Comunica ția dintre casa inteligent ă și operatorul local.

Informațiile care sunt schimbate între cele dou ă entități sunt:
 informații transmise dinspre casa inteligent ă spre furnizorul de energie electric ă:
 consumul în timp real;
 prognoza consumului;
 disponibilitatea de a reduce sau deconecta consumul.
 informații transmise dinspre furnizorul de energie electric ă spre casa inteligent ă:
 prețul energiei electrice;
 programarea întreruperilor pentru lucr ări în rețea;
 remunerarea pentru consumul deconectat;
 informații cotidiene.
Zona de comunicare intern ă se referă la comunicarea dintre controlerul casei și echipamentele
din casă fie reprezentând consumatorii fie reprezentând diverse surse de energie. Controlerul con ține
aplicații pentru monitorizarea, controlul și coordonarea activit ăților legate de energia electric ă din
casă. Suplimentar, acesta poate s ă primeasc ă informații despre consumul de ap ă, gaz sau energie
termică și să furnizeze diverse rapoarte privind curba de consum sau costul.
În ceea ce prime ște consumul de energie electric ă, controlerul poate comunica cu aparatele
electrocasnice și poate stabili func ționarea acestora pe baza unui program prestabilit de c ătre client. În
plus, controlerul prime ște informa ții de la sursele de energie ale casei (generator eolian, panou
fotovoltaic, pomp ă de căldură etc.) astfel încât, atunci când acestea sunt disponibile s ă producă
energie, se poate porni func ționarea unui aparat electrocasnic care era programat s ă funcționeze la o
altă oră sau se poate porni înc ărcarea bateriei automobilului electric. Cu alte cuvinte, controlerul casei
poate programa și parametriza func ționarea echipamentelor electrocasnice astfel încât pe perioada unei
zile să se minimizeze costurile cu energia și cu utilitățile.
Aparatele electrocasnice pot fi împ ărțite în func ție de importan ța acestora pentru client. Astfel
se pot defini dou ă categorii de consumatori, respectiv:
 consumatori vitali, care nu pot fi deconecta ți: frigider, calculator de birou, sisteme medicale
etc.;
 consumatori deconectabili: aparat de aer condi ționat, radiator, ma șină de spălat, fier de c ălcat,
sistem de înc ălzire etc.
Zona de conexiune cu re țelele publice de utilit ăți se realizeaz ă prin intermediul contoarelor
de energie electric ă, de apă, de gaz sau de energie termic ă. Aceste contoare trebuie s ă fie prevăzute cu
elemente de comunicare astfel încât, la orice moment de timp, s ă trimită informații către controlerul
casei.

80 Lucrările celei de-a VII-a edi ții a Conferin ței anuale a ASTR

Figura 6 prezint ă imagini ale diverselor tipuri de contoare ale re țelelor de utilit ăți din casa
inteligentă.

a. b. c.

Fig. 6 – Contoare:
a – energie electric ă; b – apă; c – gaz.

Pe lângă informațiile de ordin cantitativ, contoarele trebuie s ă trimită informații și de ordin calitativ
precum presiunea la gaze, temperatura apei calde, elementele principale de calitate a energiei electrice etc.
IV. AUTOMOBILUL ELECTRIC
IV.1. De ce automobilul electric?
Datorită numărului în cre ștere de automobile, ambuteiajele se produc din ce în ce mai des și
conduc la pierderi de combustibil datorit ă ineficien ței deplasării. Pe de alt ă parte, costul carburantului
prezintă un ritm de cre ștere foarte rapid în condi țiile în care accizele impuse de autorit ățile naționale
sunt din ce în ce mai mari pe fondul situa ției economice dificile din aceast ă perioadă, iar comercian ții
de carburan ți dețin un monopol în acest sector.
Automobilele clasice, bazate pe benzin ă sau motorin ă, sunt printre cei mai importan ți poluatori,
cu efecte grave asupra s ănătății oamenilor. În prezent, datorit ă limitărilor tehnologice ale bateriilor,
cele mai multe oferte ale companiilor produc ătoare sunt pentru automobilul hibrid cu conectare la
priză (plug-in-hybrid electrical vehicle – PHEV).
IV.2. Automobilul electric – furnizor de servicii
Prin utilizarea unor sisteme de control, bateriile autovehiculelor electrice pot fi agregate sub
forma unei singure surse ce poate fi folosit ă fie ca un consumator controlabil fie ca o surs ă de energie.
Managementul înc ărcării autovehiculelor electrice poate fi realizat prin metode de comunicare
bidirecțională pentru implementarea urm ătoarelor strategii:
o decalarea în timp a consumului – automobilul poate fi conectat la re țeaua electric ă pe
intervale orare de consum redus astfel încât generatoarele electrice clasice s ă fie utilizate în mod
optim, iar pentru re țeaua electric ă să se evite înc ărcările excesive;
o aplatisarea curbei de sarcin ă – prin integrarea unor echipamente cu r ăspuns în timp real,
companiile din industria energiei electrice pot s ă dispecerizeze în mod dinamic consumatorii ce con țin
baterii astfel încât s ă obțină anumite obiective sau s ă limiteze solicitarea re țelei electrice în anumite
puncte sau zone;
o serviciile de sistem – în timp real, vehiculele electrice pot fi adaptate pentru a contribui la
echilibrarea puterilor active ca serviciu de sistem.
o promovarea surselor regenerabile de energie – bateriile din componen ța automobilelor
electrice pot fi programate pentru înc ărcare atunci când sursele regenerabile prezint ă o disponibilitate
ridicată.

A. Lucrări în plen 81

IV.3. Conectarea la re țeaua electric ă a automobilului electric
Provocările tehnice pentru integrarea automobilului electric sunt:
– adaptarea re țelei electrice pentru conectare și încărcarea bateriei la diver și parametrii;
– adaptarea re țelei electrice pentru un consum de energie electric ă suplimentar;
– managementul înc ărcării bateriilor pentru evitarea supraînc ărcării rețelei electrice.
În ceea ce prive ște conectarea la re țeaua electric ă a automobilului, IEC a stabilit 4 moduri
standard dup ă cum urmeaz ă [6].
 Modul 1: Priz ă normală în casă și cablu de alimentare simplu. Automobilul este conectat la
rețeaua electric ă printr-o priz ă standard ata șată casei. Acest mod presupune existen ța unor elemente de
siguranță, adică trebuie s ă existe un sistem de împ ământare și un întreruptor pentru deconectarea la
suprasarcin ă. Priza trebuie realizat ă astfel încât s ă prevină contactul accidental. Sistemul nu este
prevăzut cu dispozitiv de comunicare între priz ă și automobil.
 Modul 2: Priz ă normală și cablu de alimentare cu dispozitiv de protec ție integrat.
Automobilul este conectat la re țeaua electric ă printr-o priz ă atașată casei. Înc ărcarea se poate face fie
printr-un circuit monofazat fie printr-un circu it trifazat, iar în ambele cazuri trebuie s ă existe o
instalație de împământare. Cablul de alimentare este prev ăzut cu un dispozitiv de protec ție și cu sistem
de comunicare între priz ă și automobil. Aceast ă soluție este mai scump ă datorită cerințelor privind
construcția cablului de alimentare.
 Modul 3: Priz ă specială pe un circuit de alimentare dedicat. Automobilul este conectat direct
la rețeaua electric ă printr-o priz ă și un circuit monofazat sau trifazat, special dimensionate în acest
scop. Totodat ă, trebuie s ă existe elemente de protec ție integrate în priza de conectare. Cablul este
prevăzut cu elemente de comunicare între priz ă și automobil. Acesta este singurul mod de înc ărcare
care satisface cerin țele actuale privind caracteristicile instala țiilor electrice. Acest mod permite, de
asemenea, delestajul de sarcin ă astfel încât aparatele electrocasnice s ă poată funcționa pe perioada
încărcării bateriei automobilului sau chiar pentru a optimiza înc ărcarea în func ție de prețul energiei
electrice și de consumul programat în cas ă.
 Modul 4: Conectarea la tensiune continu ă pentru înc ărcare rapid ă. Automobilul electric este
conectat la re țeaua electric ă printr-un înc ărcător extern ce furnizeaz ă tensiune continu ă la priză.
Funcțiile de control și protecție trebuie s ă fie implementate pentru func ționare permanent ă în cadrul
instalației.
Pe baza caracteristicilor standardizate de IEC, Eurelectric consider ă că domeniile de putere
corespunz ătoare și autonomia automobilului sunt cele prezentate în tabelul 1 [7].

Tabelul 1
Puterea nominal ă Tipul conexiunii Puterea maxim ă Curentul maxim Autonomie
Putere normal ă Monofazat, AC 3,7 kW 10 – 16 A < 20 km
Putere medie Mono- sau trifazat,
AC 3,7 – 22 kW 16 – 32 A 20 – 110 km
Putere mare trifazat, AC > 22 kW > 32 A > 110 km
Putere mare Conexiune DC > 22 kW > 32 A > 110 km

Se estimeaz ă că, prin creșterea num ărului de automobile electrice, consumul de energie electric ă
din orașe va crește semnificativ astfel încâ t vor fi necesare trei m ăsuri principale:
 întărirea rețelei electrice cu cabluri de capacitate mare;
 controlul înc ărcării automobilelor în parc ări prin coordonarea în timp;
 stimularea consumatorilor pentru decongestionarea re țelei prin pre țuri locale mici.

82 Lucrările celei de-a VII-a edi ții a Conferin ței anuale a ASTR

V. CONCLUZII
Se estimeaz ă că noua abordare a ora șelor viitorului va contribui la îmbun ătățirea eficien ței
energetice și la protec ția mediului înconjur ător și va genera un nou mediu economic. Dac ă aplicațiile
din casa inteligent ă vor crește confortul uman, cre șterea num ărului de automobile electrice va avea
consecințe negative asupra re țelei electrice. Astfel, companiile din sectorul energiei electrice trebuie s ă
se adapteze la noile provoc ări tehnologice prin care s ă se îmbun ătățească serviciile c ătre
consumator/client.
În ultimii ani ini țiative au fost înregistrate și în orașul Bucure ști. Universitatea “Politehnica” din
București se poate mândri cu casa independent ă energetic, generatoare proprii și microre țeaua de
alimentare a campusului. Asocia ția Națională a CIGRE a f ăcut primul pas privind instalarea unui sta ții
de încărcare electric ă amplasat ă la sediul Transelectrica și a cumpărat primul automobil electric. În
perspectiva cre șterii consumului de energie electric ă, Transelectrica are în plan închiderea inelului de
400 kV în jurul ora șului Bucure ști și creșterea capacit ății de transport și repartiție a energiei electrice.
Bibliografie
[1] Comisia European ă – Vision and Strategy for Europe’s Electricity Networks of the Future , Platforma
Tehnologic ă European ă SmartGrids, 2006.
[2] M. Eremia, L. Toma, C. Bulac, I. Tri știu – Rețele electrice inteligente , WEC Regional Forum FOREN2008,
Neptun, 16-19 iunie 2008.
[3] http://smartercitieschallenge.org/
[4] www.smart-cities.eu
[5] www.siemens.com [6] IEC Standard 62196-1 – Plugs, socket-outlets, vehicle couplers and vehicle inlets – Conductive charging of
electric vehicles. Part 1: Charging of electric vehicles up to 250 A a.c. and 400 A d.c., 2003.
[7] Thomas THEISEN (Chair) ș.a. – European electricity industry views on charging Electric Vehicles – A
EURELECTRIC position paper , Task Force Electric Vehicles, aprilie 2011.