Cateva reguli de alimentatie

CUPRINS :

Cateva reguli de alimentatie

Regimul alimentar ………………………….pag 3

Alimente premise ………………………….pag 3

Alimente interzise ………………………….pag 4

Prevenire si tratement

Gastrita acuta

Tratament naurist pentru gastrita acuta

Tratament naturist pt ulcer duodenal

Alimentatia

Ziua I ……………………………………………….pag 14

Ziua II………………………………………………pag 15

Ziua III……………………………………………..pag 17

Ziua IV………………………………………………pag 18

Ziua V………………………………………………..pag 20

Ziua VI………………………………………………pag 21

Ziua VII…………………………………………….pag 23

Concluzii…………………………………………………….pag 24

=== Gastrita ===

CUPRINS :

Cateva reguli de alimentatie

Regimul alimentar ………………………….pag 3

Alimente premise ………………………….pag 3

Alimente interzise ………………………….pag 4

Prevenire si tratement

Gastrita acuta

Tratament naurist pentru gastrita acuta

Tratament naturist pt ulcer duodenal

Alimentatia

Ziua I ……………………………………………….pag 14

Ziua II………………………………………………pag 15

Ziua III……………………………………………..pag 17

Ziua IV………………………………………………pag 18

Ziua V………………………………………………..pag 20

Ziua VI………………………………………………pag 21

Ziua VII…………………………………………….pag 23

Concluzii…………………………………………………….pag 24

Cateva reguli de alimentatie

Ideea de baza a alimentatiei in gastrite este sa fractionam masa in 5-6 mese pe zi, pentru a ne feri de incarcarea stomacului cu o singura masa satioasa

Renuntati la fumat si pe cat posibil la orice fel de alcool. Desi in dieta pe care o prezentam mai jos alcoolul nu este exclus, el este bine sa fie consumnat cu mare moderatie.

Nu se mananca alimente alterate.

Gusturile de dulce, picant, acru sau amar puternic pot declansa pusee de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat.

Pentru a se calma durerile de burta care pot aparea este bine sa se utilizeze ceaiurile medicinale de menta, musetel, chimen si rostopasca.

Regimul pentru bolnavii de gastrita
In cazul gastritelor cronice hiperacide este recomandat ca regimul sa fie tinut chiar timp de 3-4 ani pentru ca gastrita sa se vindece total. Mai jos am intocmit o lista a alimentelor permise si o lista a alimentelor interzise.

Alimente permise

Fainoase – Fainoasele albe trebuie fierte foarte bine si este preferabil sa fie servite sub forma de sufleuri sau budinci. Este permisa si mamaliga, dar foarte bine fiarta.

Carne – Este permisa carnea slaba de vaca, pui sau porc fara grasime. Carnea poate fi servita doar sub forma de rasol, sufleu sau budinca. Pestele alb este de asemenea permis si doar sub forma de rasol.

Branzeturi – Sunt permise branza dulce de vaci, urda si casul nesarat.

Oua – Ouale sunt permise dar numai fierte si moi. Puteti face si ochiuri romanesti (in apa fiarta).

Legume – Legumele permise sunt dovleceii, cartofii, morcovii, mazarea. Legumele pot fi servite fierte sau sub forma de piureuri, supe-creme sau sufleuri.

Fructe – Sunt permise sucurile dulci, piureurile de fructe sau compotul. Nu sunt permise decat fructele dulci (deci, nu si citricele).

Materii grase – Sunt permise untdelemnul, galbenusul de ou, margarina nesarata, untul proaspat.

Bauturi – Este permis sa beti lapte, ceai, suc de fructe dulci (nu citrice).

Dulciuri – Dulciurile permise sunt sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase si dulciurile pe baza de crema de branza de vaci.

Zahar – Este permis zahar cu moderatie, miere amestecata cu unt.

Alimente interzise

Fainoase – Este interzisa cu desavarsire painea, atat cea neagra, cat si cea alba. Sunt permisi pesmetii special pentru cei bolnavi de gastrita.

Carne – Sunt intersize carnea grasa, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, vanatul, conservele de carne, snitelul, tocaturile si piftia. Sunt intersize de asemenea carnea de peste gras, pestele prajit sau marinat, precum si cel afumat sau conservat.

Branzeturi – Sunt interzise branzeturile fermentate, sarate sau conservate.

Oua – Sunt interzise ouale prajite sau cele fierte tari.

Legume – Sunt interzise legumele tari si crude, cum ar fi ridichile, castravetii, varza, guliile, ardeiul, ceapa, conopida, usturoiul. Nu este permis sa se serveasca legumele prajite. Muraturile sunt de asemenea de evitat.

Fructe – Sunt interzise nucile, migdalele, alunele, fisticul.

Materii grase – Sunt interzise untura, slanina, margarina sarata, grasimile prajite, smantana acra, untul sarat sau seul.

Bauturi – Sunt strict interzise lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala, siropurile, rachiul, cafeaua neagra. Este de asemenea interzis sa consumati bauturi prea reci sau prea calde.

Dulciuri – Dulciurile interzise sunt aluaturile dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu fructe acre, gemul si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars.

Acute sau cronice, gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului, iar factorii care provoaca aparitia bolii sunt:
1. Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite infectioase), micotici (candida).
2. Factori chimici: exogeni (medicamente, substante toxice, alcool), endogeni (uremie, acidocetoza).
3. Factori fizici: iradierea.
4. Factori mecanici.
5. Factori alergici (sensibilitate la medicamente).
6. Factori nutritionali (carente proteice, vitaminice, minerale).
Simptomele sunt: dureri in regiunea epigastrica, mai accentuate dupa mese abundente, balonari, gust neplacut, greata, regurgitari, varsaturi, diaree, arsuri in regiunea epigastrului si pe tractul esofagian.

Poate fi stapanita cu calm, exercitii de respiratie si remedii naturale

De ce?
Greu de spus – medicina oficiala nu a gasit o explicatie completa pentru acest fenomen pe cat de des intalnit, pe atat de neplacut. In vechime, se spunea ca in tot mediul inconjurator exista un “foc” subtil, care la venirea primaverii devine extrem de activ in lumea vie si face deopotriva sa revina la viata plantele si intreaga natura, dar si sa iasa la suprafata toate zaturile si impuritatile iernii care sunt “arse”, uneori foarte violent, declansand aceasta boala.
O explicatie cu parfum medieval, departe de studiile de microbiologie care pun aparitia acestei boli pe seama prezentei unei bacterii in stomac.
Fara indoiala insa ca nu avem intentia de a deslusi in acest articol finele si atat de controversatele mecanisme care duc la declansarea gastritei.

In cele ce urmeaza ne propunem sa va prezentam cateva remedii naturale, simple si nenocive, care sa ne dea o mana de ajutor sa trecem cu bine acest hop al primaverii.

Alimentatia pentru protectia gastrica

Daca exista o regula de regim alimentar in tratarea gastritei hiperacide, aceea este ca nu pot exista doua diete la fel.
Mai exact, exista atatea feluri de regim cate feluri de pacienti.
Rand pe rand, majoritatea regulilor de fier din tratamentul gastritei au fost demolate de experimente, unele dintre ele incredibile.

Pana nu demult se stia ca toate condimentele iuti sunt o adevarata otrava in gastrita, intrucat irita peretii stomacului si cresc secretia de sucuri acide.

Ei bine, in urma cu patru ani, savantii au descoperit ca pentru anumiti bolnavi, ardeiul iute, cel mai focos condiment, este un adevarat elixir, intrucat o substanta (capsicina) continuta de el este un protector al peretilor gastrici si regleaza productia de secretii acide.

Pentru unii laptele este un adevarat pansament al stomacului, in timp ce la altii acest aliment declanseaza dureri de stomac insuportabile.

Si atunci, ce este de facut pentru a afla cum mancam in timpul primaverii, cand sensibilitatea stomacului este maxima?

Ei bine, exista cateva principii de alimentatie pe care daca le aplicam este foarte posibil sa ne gasim intr-un timp foarte scurt tipul de dieta care este cel mai prielnic pentru noi. Iata in continuare cateva sugestii in acest sens:  

Eliminati zaharul si alimentele cu aditivi sintetici – explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura de alimentele imbogatite cu E-uri, intrucat ele “deruteaza” digestia, favorizeaza (mai ales zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter pilori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant.

Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii).  

Renuntati la consumul de alcool – indiferent de provenienta sau de tarie, alaturi de tutun este marele inamic al stomacului.

Cel putin din luna martie si pana in mai, care este perioada critica pentru stomac, este bine sa renuntam la ele sau, daca nu reusim, macar sa le reducem.  

Evitati orice stridenta de gust – indemnul de baza in prevenirea si tratarea bolilor de stomac este “moderatie in toate!”.

Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declansa din senin o criza de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat in perioada de primavara si apar binecunoscutele arsuri. Preferati, asadar, in aceasta perioada alimentele cu gust mai bland, echilibrat.  

Consumati cruditati si leguminoase cu prudenta – intr-adevar, salatele, ridichile si zarzavaturile crude care alcatuiesc deliciul culinar al primelor saptamani de primavara nu sunt intotdeauna foarte bine primite de stomac.

Acelasi lucru se petrece si cu mancarurile de post pe baza de fasole, linte sau naut.

Consumati aceste alimente cu prudenta, fara a face excese, pentru a va asigura ca stomacul dvs. le tolereaza.  

Preferati alimentele “reci” – ghilimelele sunt absolut necesare, intrucat nu ne referim la temperatura alimentelor (care este bine sa fie consumate caldute, niciodata reci de la frigider sau foarte fierbinti), ci la o calitate a lor intrinseca.

In medicina traditionala indiana, ayurveda, sunt cunoscute cateva alimente “racoroase”, care calmeaza durerile de stomac si reduc senzatia de arsura.

Aceste alimente sunt: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarifiat.

Untul clarifiat se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, pana cand devine limpede, moment in care este luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei.

Acest unt clarifiat este foarte hranitor si in cea mai mare parte a cazurilor este excelent tolerat de stomac, fiind chiar un protector gastric.  

Introduceti condimentele “reci” – este vorba de fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante gastrice blande, preferabile condimentelor clasice: sare, piper, diferite pudre din comert care contin amelioratori de gust si aroma. Introduceti aceste condimente in hrana gatita si in dulciuri, pentru efectul lor de reglare digestiva.  

Incercati dieta lichida – mai ales daca deja aveti crize de gastrita, este bine sa recurgeti la alimente usoare, bine fierte, lichide.

Cele mai bune sunt supele-crema din radacinoase (telina, patrunjel, morcov, pastarnac) si piureurile, care vor fi gatite fara ulei si condimentate cu sare in cantitati moderate.

Alte doua elixiruri lichide sunt sucurile proaspete, obtinute casnic, din cartofi si varza, care protejeaza stomacul si alina durerea.

Plantele medicinale

Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului.

Ca si la alimente, nu exista o reteta standard care sa se aplice la toate tipurile de pacienti, in schimb exista cateva plante care acopera un spectru larg de necesitati in tratament.

Iata cateva dintre ele:
Obligeana – este fara indoiala regina plantelor folosite in tratamentul bolilor de stomac.

Multi medici au relatat ca folosirea obligenei, fara nici un alt tratament, a rezolvat cazuri de gastrita extrem de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista.

De ce?

Pentru ca pe langa faptul ca are efecte antibacteriene si calmante gastrice foarte puternice, obligeana are o subtila actiune de armonizare la nivel psihic, in conditiile in care stresul si nervozitatea constituie cauza numarul unu in aparitia acestei boli.

Obligeana se administreaza astfel: o jumatate de lingurita de pulbere (obtinuta prin macinarea radacinii de obligeana cu rasnita electrica de cafea) se ia pe stomacul gol de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mese.

Obligeana este insa contraindicata in cazurile in care durerile de stomac sunt insotite de o senzatie puternica de voma, caz in care este bine sa folosim musetelul.
Musetelul – blanda romanita, cu micile sale flori albe si parfumate, este un remediu neasteptat de puternic in tratamentul ˆ-la-long al gastritei.

Se administreaza sub forma de macerat la rece: doua linguri de flori macinate se lasa intr-un litru de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza.

Se bea cantitatea de macerat obtinuta pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul gol.

Este bine ca persoanele iritabile sa adauge la macerat si jumatate de lingurita de menta, care are efecte reconfortante si calmante puternice.
Coada-soricelului – se administreaza sub forma de pulbere – o lingurita de patru ori pe zi in cazurile avansate de gastrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si regenerative puternice si foarte rapide.

Masajul gastric substernal si respiratia tip ras

In medicina chineza se spune ca gastrita apare ca urmare a formarii unui cumul, a unui “dop” energetic in zona plexului solar.

Tratamentul energetic se face in sensul diminuarii, al disiparii acestei energii nocive, existand in acest sens o sumedenie de procedee, de la acupunctura la exercitii de respiratie si gimnastica energetica. In cele ce urmeaza, va prezentam doua tehnici extrem de simple de dispersare si armonizare a energiei la nivelul stomacului.
Masajul gastric substernal – se plaseaza degetul mare al mainii drepte direct pe piele, central, in zona stomacului, prinzand cu mana stanga incheietura mainii drepte.

Se roteste apoi degetul mare al mainii drepte in sensul acelor de ceasornic pe zona plexului solar, fara a freca pe piele, ci masand bland stomacul in profunzime.

Se fac cincizeci de asemenea rotatii, dupa care se face masajul cu degetul mare al mainii stangi in sens invers acelor de ceasornic de acelasi numar de ori.

Exercitiul se face de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, avand rol de prevenire si tratare a gastritei. In perioadele de criza, masajul se face cu blandete, intrerupandu-l daca durerea se accentueaza.  

Respiratia tip ras – expiram aerul cu putere, dupa care inspiram adanc, relaxand muschii abdominali, asa incat aerul sa patrunda din belsug in zona inferioara a plamanilor. Ne tinem respiratia pana numaram la trei: 3, 2, 1, 0, apoi expiram aerul fractionat, zgaltaindu-ne abdomenul ca si cand am rade sau chiar sa incercam sa radem.

Va aparea o savuroasa stare de relaxare si decongestionare la nivel fizic si psihic, care se va amplifica pe masura ce vom continua exercitiul.

Se fac minimum zece asemenea respiratii pe zi.

Este o tehnica foarte eficienta si in perioadele de criza.

PREVENIRE SI TRATAMENT NATURIST:

*Alimentele alterate se arunca.
*Se evita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului.
*Nu se consuma ciuperci necunoscute.
*Nu se consuma alimente excitante pentru stomac.
*Se fac clisme, se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor.
*Se recomanda post de 1-3 zile, timp in care se bea ceai din scoarta de mesteacan, flori de tei, urzica, leustean, cimbru, salvie, cimbrisor, maghiran.
*Se consuma timp de 3 zile legume si sucuri, supa de varza sau varza cruda.
*Se bea un pahar de apa in care s-a dizolvat 1 lingurita de argila.
*Se evita bauturile reci, zaharul, pastele fainoase, carnea de porc prajita, condimentele, alcoolul.
*Cu ceaiuri din musetel, rostopasca, roinita, menta, chimen, seminte de in, lemn dulce, se calmeaza durerile de burta.
*Se aplica pe zona stomacului cataplasme umede si caldute.
*Se beau cateva picaturi de ulei din scortisoara sau dafin, cu miere.
*2 linguri caimac de pe lapte se amesteca cu 2 galbenusuri, 2 linguri de miere pana se face o crema, care se ia de 3 ori pe zi cu 1 ora inainte de mesele principale.
*Se recomanda mersul descult pe pietre ude sau iarba cu roua.
*Se evita stresul, se recomanda autosugestia prin ganduri pozitive si credinta in vindecare.
Reflexoterapie: se urmareste imbunatatirea circulatiei mucoasei gastrice pentru refacerea ei si anihilarea factorilor care au produs aparitia bolii. Se maseaza zona renala si suprarenala. Punctele masate sunt: zona stomac, punctul 17, timp de 5-10 minute pe fiecare picior, zona suprarenale, punctul 23, timp de 3 minute, zona rinichi-uretere-vezica urinara, punctele 24, 25, 26, timp de 5 minute, zona vezicii biliare, punctul 16, timp de 3 minute.

GASTRITE ACUTE

Pentru a vã proteja stomacul vã recomand sã reduceti pe cât posibil consumul de alimente care contin excitanti chimici, precum si produsele care au în componenta lor celulozã. În comparatie cu alte regimuri, în acest caz se poate bea cafea, se pot mânca ciorbe si borsuri, carne prãjitã în ulei, pâine albã (dar nu caldã) sau prãjitã, unt, telemea, cas proaspãt, svaiter, legume fierte sau preparate la cuptor (morcovi, dovlecei, conopidã, spanac). Este bine a nu se consuma laptele dulce, alcoolul, înghetata, pâinea neagrã, cartofii prãjiti, fructele crude si oleaginoase, mezelurile, carnea prãjitã, grãsimile animale, brânzeturile grase, sosurile cu rântas. Trebuie avutã grijã la cantitatea de condimente, hrean, mustar, ceapã, usturoi, murãturi consumatã. Nu sunt recomandate aluaturile fragede, dospite, marmelada, dulceata.

TRATAMENT NATURIST PENTRU GASTRITA ACUTÃ:

Dietã: 2 zile curã de post cu ceaiuri si suc de lãmâie, 1 clismã dimineata cu 2 l infuzie cãldutã de musetel, timp de 2 zile. În continuare se introduc în alimentatie: suc de fructe, lapte, iaurt, lapte vegetal, piure de cereale, apoi se tine un regim lacto-ovo-vegetarian timp de 4-5 zile. Se intercaleazã 1-2 zile pe sãptãmânã cura cu fructe, cura cu preparat din aloe, cura cu suc de orz verde. Se recomandã suc de varzã înainte de masã cu 30 minute, 3×50 ml, iar dupã masã la 1 orã, sucul de cartof, 3×50 ml.
Se beau ceaiuri din urmãtoarele plante:
Rp. 1. – 20 gr nalbã mare, 20 gr roinitã, 30 gr salvie, 30 gr gãlbenele, 20 gr troscot, 30 gr tãtãneasã, 20 gr ienupãr, 10 gr sovârf, 20 gr scumpie
Rp. 2. – 20 gr isop, 30 gr urzicã, 20 gr mentã, 20 gr pãtlaginã, 20 gr tintaur, 10 gr pelin, 10 gr anason, 20 gr coada racului, 20 gr musetel.
Se poate bea zilnic lapte de hriscã (2 linguri fãinã de hriscã la 150 ml apã caldãsi miere).
Din amestecul de plante al celor 2 retete se ia 1 linguritã la 250 ml apã clocotitã, se infuzeazã 2 minute, se beau 3 cãni pe zi, alternând retetele.
În caz de gastro-enteritã se administreazã urmãtoarea retetã: 30 gr rãdãcinã nalbã mare, 10 gr afin, 10 gr saschin. Se ia 1 linguritã din amestecul de plante la 250 ml de apã clocotitã, se infuzeazã 3 minute, se bea cu 30 minute înainte de masã.
Se poate prepara urmãtoarea retetã: 100 gr grâu (fãinã), 100 gr fãinã de ovãz, 100 gr fãinã de orz. Se iau 4 linguri din amestec, se fierb în 1 1 litru apã, pânã rãmâne 1 litru de apã. Se strecoarã, se adaugã 1 lingurã de miere. La copilul mic se administreazã 1 linguritã de 4 ori pe zi, înainte de masã, iar la adult 2 cãni pe zi.
Se recomandã baia vitalã de 2 ori pe zi, timp de 25 minute, baia de trunchi, una pe zi, timp de 25 minute, baia rece a jumãtãtii inferioare a corpului, 3 pe sãptãmânã, dusul rece general, de 2 ori pe sãptãmânã, compresa derivatã pe abdomen în timpul noptii, fomentatia simplã pe regiunea epigastricã sau o baie caldã de sezut, cu temperatuã crescutã timp de 20 minute, pentru calmarea durerii.
Reflexoterapia: se maseazã punctele 17, timp de 10 minute, 23 timp de 3 minute, 24, 25, 26 timp de 5 minute si 16 timp de 3 minute.

TRATAMENT NATURIST PENTRU ULCER DUODENAL

Dieta: 5 zile curã cu lapte si sucuri din fructe neacide si zarzavaturi (varzã, cartof, morcov, pãpãdie, sfeclã rosie, castravete, spanac). Zilnic se mãnâncã 4-5 albusuri de ou crud, fãcut spumã (fãrã zahãr), repartizat în 3-4 mese.
Se face o clismã dimineata timp de 5 zile. Cura cu legume si sucuri se tine 1-2 luni. Se recomandã 3×1 lingurã de cãrbune de tei zilnic, de asemenea 2×2 lingurite de polen înainte de masã, cura internã cu lut, cura cu aloe si cu suc de orz verde.
Se beau ceaiuri din urmãtoarele plante: 20 gr gãlbenele, 20 gr troscot, 20 gr tãtãneasã, 10 gr sovârf, 20 gr coada racului, 10 gr roinitã, 10 gr maghiran. Se mai poate fierbe timp de 3-4 minute 1 lingurã cu lemn de scumpie fãcut rumegus, în 300 ml apã. Se pune 1 linguritã din acest decoct în ceaiul fãcut din plantele de mai sus, se beau 3 cãni pe zi, îndulcite cu miere. Se mai poate adãuga la fiecare ceascã 1 linguritã tincturã suedezã.
Se face baia vitalã, de trunchi, dus scotian, dus rece partial, o cataplasmã lombo-abdominalã cu lut, care se tine 3 ore pe zona epigastricã. Se mai poate face baie de abur a jumãtãtii inferioare a corpului de 2-3 ori pe sãptãmânã, se poate aplica o cataplasmã caldã cu coada racului si frunze de tãtãneasã, dupã servirea mesei.
În caz de hematemezã (vãrsãturi cu sânge) se face repaus la pat, se aplicã punga cu gheatã pe abdomen, se suprimã alimentatia solidã, se beau lichide reci, progresiv se va introduce în alimentatie laptele, iaurtul, albusul de ou crud, piureul de cereale.
Reflexoterapia: se maseazã punctele: 17, 19, 22, 16, 24, 25, 26, 39, 40, 49 între 3 -5 minute pe fiecare picior.

Din punct de vedere al evolutiei, gastritele pot fi acute si cronice. Tratamentul dietetic al unei gastrite acute consta in primul rand din restrangerea alimentatiei.

Sunt recomandate in acest stadiu supele de zarzavat, limpezi sau cu putin orez, branza de vaci sau casul proaspat, fainoasele cu apa si lapte, paine alba veche, merele coapte, supa de carne de vaca fiarta si tocata.

Bolnavul va manca foarte incet, iar dupa masa este recomandat repausul la pat, eventual aplicand o compresa calda pe abdomen. Acest tip de regim va fi urmat maxim 8-10 zile, revenindu-se apoi treptat la alimentatia normala, dar evitand totusi produsele iritante si greu digerabile. In gastritele cronice, alimentatia va fi cat mai variata si se va adapta pe cat posibil, obiceiurilor alimentare ale bolnavului.

Aceste persoane vor exclude din dieta urmatoarele alimente:
– carnea grasa sau carnea de vanat, mezelurile grase si slanina;
– conservele nedietetice;
– legumele tari, bogate in celuloza precum: ceapa, castravetii, telina, ridichile, lintea, fasolea, mazarea;
– alimentele prajite in grasime;
– dulciurile ca: bomboanele, prajiturile de cofetarie, dulceata;
– condimentele: ardei, usturoi, piper, mustar;
– cafeaua, ceaiul tare, alcoolul.

Alimentele permise vor fi preparate cat mai simplu, iar orele de masa trebuie respectate cu strictete.

Alimentele indicate:
– supele de carne, borsurile, supele-crema;
– carnea, in general greu tolerata de aceste persoane, va fi de vita, pasare, vitel, si doar fiarta;
– pestele slab, fiert, fript sau copt in pergament;
– ouale doar in preparate sau concomitent cu alte alimente (budinci);
– laptele dulce este foarte greu digerat in aceste cazuri si de aceea se recomanda derivatele de lapte: iaurtul, laptele acidulat, chefirul, branza de vaci;
– legumele tinere, bine fierte, preparate ca soteuri, ciorbe si supe-crema de legume;
– fructele se consuma sub forma de compoturi neindulcite, sucuri de fructe, mere coapte fara zahar. Unele se pot consuma si crude, dar trebuie sa fie bine coapte: caise, prune, piersici, fragi, zmeura;
– prajituri cu mere si branza, biscuiti, insa dulciurile, mierea sunt, in general, greu suportate.

Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal

Ca si in cazul gastritei, si in alcatuirea regimului alimentar al bolnavului de ulcer se va tine seama de stadiul de evolutie a bolii – acut sau in perioada cronica.

In puseul acut, se impune repausul la pat si eventual internarea in spital.
In prima faza, regimul va fi lactat, cate 200 ml la 2 ore, iar in timpul noptii ori de cate ori se trezeste, mai ales daca are dureri. Uneori se poate adauga si putina smantana proaspata. Deoarece laptele este sarac in fier si vitamina C, acestea se vor fi administrate separat.

Dupa 3-5 zile, se mai introduc in dieta: supele de orez strecurate, gris, fulgi de ovaz, oua fierte moi, frisca, pireuri cu foarte putin unt. Dupa maxim 7-10 zile se vor putea adauga perisoare dietetice din carne sau peste, supe de cereale pasate, fainoase fierte, supe de zarzavat fierte cu fainoase si strecurate, prajituri de casa. Carnea va fi bine fiarta si introdusa treptat, evitandu-o insa pe cea bogata in grasimi.

Ca in toate bolile de stomac, este bine ca mesele sa fie mai frecvente (5-6 pe zi), dar in cantitati mai mici, respectandu-se cat mai strict orele de masa. Este oblgatorie renuntarea la fumat si la alcool.

Alimentele permise:

– laptele dulce, simplu sau indulcit;
– fainoasele – fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete;
– branza de vaci, urda, casul;
– ouale moi;
– carnea de pasare, vitel, fiarta bine sau la cuptor;
– carnea de peste slab – stiuca, salau, pastrav, calcan;
– zarzavaturi si legume fierte;
– prajituri de casa, compoturi.

Alimentele interzise:

– laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile fermentate;
– ouale fierte tari, maioneza;
– pestele gras (morun, nisetru, somn, cega), pestele conservat, sardelele, racii, icrele;
– carnea de porc, slanina, untura, ciorbele grase;
– carnea conservata (mezeluri, afumaturi, carnati);
– zarzavaturile crude tari (andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti, ardei;
– legumele uscate (fasole, mazare boabe);
– condimentele (mustar, boia, ardei iute, piper);
– ciocolata, cafeaua.

Se vor evita prajelile, sosurile, alimentele prea fierbinti sau prea reci, apele carbogazoase. In special primavara si toamna, aceste persoane vor trebui sa respecte o dieta mai severa.

ALIMENTATIE

Ziua I

Micul Dejun

VE=4,1*(73,5+1,2+9)+9,3*(9,9+1,2+7)+4,1*(9,8+1,4+7)=586,12kcal (1)

Pranz

VE=4,1*(73,5+26,1)+9,3*(5,5+9,9)+4,1*(51+9,8+0,13)=801,39kcal (2)

Cina

VE=4,1*(73,5+53,3+38,02)+9,3*(9,9+11)+4,1*(9,8+34,8+1,1)= 857,72kcal

(3)

Din (1) , (2) , (3) VE=586,12+801,39+857,72=2245,23kcal

Ziua II

Micul Dejun

VE=4,1*72,3+9,3*13,3+20,6*4,1=504,7kcal (1)

Pranz

VE= 4,1*91,2+9,3*48,5+4,1*52,23=935,43kcal (2)

Cina

VE=4,1*38,2+9,3*19,9+4,1*63,59=625,26kcal (3)

Din (1) , (2) si (3) VE= 504,7+935,43+625,26= 2065,39kcal

Ziua III

Micul Dejun

VE=4,1*115,6+9,3*35+4,1*10,65=847,53kcal (1)

Pranz

VE=4,1(6+73,5+0,56)+9,3(24+9,9+0,92)+4,1(6+9,8+27,6)=830,01kcal (2)

Cina

VE=4,1*85,05+9,3*11,185+4,1*51=666,41kcal (3)

Din (1),(2) si (3) 666,41+830,01+847,53=2343,95

Ziua IV

Micul dejun

VE=4,1*81+9,3*8,4+18,8*4,1=487,3 kcal (1)

Pranz

VE=4,1*78+9,3*26+4,1*38=717.4kcal (3)

Cina

VE=4,1*72,35+9,95*9,3+4,1*7,9=531,61kcal (3)

Din (10 , (2) , si (3) VE=487,3 +717,4+531,61=1736,3kcal

Ziua V

Micul Dejun

VE=105*4,1+27,7*9,3+5,95*4,1=709.12kcal (1)

Pranz

VE=64,3*4,1+9,3*15.7+40,7*4,1=577,78kcal (2)

Cina

VE=4,1*46,49+9,3*22,5+21,7*4,1=489,66kcal (3)

Din (1) , (2) si (3) VE= 709,12+577,78+489,66=1776.56kcal

Ziua VI

Micul Dejun

VE=4,1*83,1+9,3*16,3+15,4*4,1=555,7kcal (1)

Pranz

VE=54,4*4,1+9,3*18,6+13,6*4,1=453,05kcal (2)

Cina

VE=`49.66*4,1+9,3*38,1+4,1*459=1156,12kcal (3)

Din (1) , (2) si (3) VE=555,7+453,05+1156,12=2164.87kcal

Ziua VII

Micul Dejun

VE=41,2*4,1+9,3*22,9+4,1*8,4=594,4Kcal (1)

Pranz

VE=144,2*4,1+21,4*9,3+4,1*59,89=860,95kcal (2)

Cina

VE=13,8*4,1+9,3*22,5+4,1*65,21=576,1 (3)

Din (1) , (2) si (3) VE=594,4+860,95+576,1=1731,45kcal

Concluzii

Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool, anumite medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS – antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si cele steroidiene, pot genera iritatii ale mucoasei gastrice pina la gastrita si uneori complicatii ale acesteia chiar administrate in doze uzuale la cei sensibili), abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, infectia cu Helicobacter Pylori, ingurgitarea unor substante caustice, anumite boli infectioase, stresul, etc.
La pacientii cu aceasta afectiune se pot constata prin mijloace specifice de investigatie (radiologie si endoscopie), anumite semne de alterare a mucoasei gastrice, precum si semne functionale legate de secretia de acid clorhidric.