CUPRINS ARGUMENT CAPITOLUL 1. ARTICOLE CE AU CONȚINUT BIOGRAFIC ………………………………….. 4 CAPITOLUL 2. ARTICOLE CE CONȚIN TEME CULTURALE ……………………………….. 12 CAPITOLUL 3. ARTICOLE CE CONȚIN TEME SOCIALE ……………………………………… 27 CAPITOLUL 4. ARTICOLE CE CONȚIN TEME DE POLITICĂ INTERNĂ ………………. 34 CAPITOLUL 5. ARTICOLE CE CONȚIN TEME DE POLITICĂ EXTERNĂ ……………… 52 CONCLUZII GENERALE …………………………………………………………………………………….. 61…
MODALITĂȚI DE LUCRU UTILIZATE ÎN STUDIUL LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE CU ELEVII DISLEXICI CuprinS: Introducere: PREZENTAREA GENERALĂ A GHIDULUI CAPITOLUL I. DISLEXIA – DIFICULTATE DE ÎNVĂȚARE, CITIRE ȘI SCRIERE I.1. CORESPONDENȚA LITERĂ-SUNET SAU GRAFEM-FONEM I.2. CONȘTIENTIZAREA FONOLOGICĂ I.3. SCRIEREA ALFABETICĂ – O APLICARE A PRINCIPIULUI FONETIC I.4. DEZVOLTAREA CITITULUI FLUENT I.5. DEZVOLTAREA VOCABULARULUI I.6. COMPREHENSIUNEA…
Morală și jovialitate la Ion Creangă CUPRINS ARGUMENTUM Această lucrare are ca punct de plecare imaginea marelui scriitor al literaturii române și a poveștilor sale. Ion Creangă a apărut în literatură la confluența a trei tradiții: folclorică, literară și creștină. Tradiția creștină a fost mai puțin studiată de către cercetători, deși ea este foarte importantă…
CUPRINS Introducere………………………………………………………………………………………………………… I. Jurnalismul clasic……………………………………………………………………………………………. 1.1. Istoric. Definiții………………………………………………………………………………………….. 1.2. Medii de comunicare …………………………………………………………………………………. 1.3. Genuri și stiluri jurnalistice în presa scrisă, radio și tv 1.4. Știrea, instrumentul principal în jurnalismul clasic II.Jurnalismul new media …………………………………………………………………………. 2.1. Istoric……………………………………………………………………………………………… 2.2. Instrumente. Definiții………………………………………………………………………… 2.3. Blogul……………………………………………………………………………………………. 2.4. Portalul de știri……………………………………………………………………………….. 2.5. Citizen jurnalism…………………………………………………………………………….. 2.6. Pași în implementarea jurnalismului new-media………………………………………..
Oare ce loc ocupă lectura în viața elevilor noștri? Oare câți dintre elevii noștri mai citesc? De multe ori nu parcurg nici măcar fragmentele care apar în manualele de limba și literatura română. Cum putem face informația mai atractivă, mai ofertantă, mai motivantă pentru elev? Cum putem să-i atragem pe elevii noștri spre lectură, spre…
Capitolul I. 1.1Latinitatea limbii romane ,,Daco-getii si romanii constitue factorii etnolingvistici fundamentali din care s-a format poporul roman.’’1 Analiza genealogica a limbii romane dovedeste latinitatea ei ,structura limbii romane fiind in esenta latina. ‘’Limba latina atat de bine cunoscuta noua din textele literare,filozofice si din inscriptii,s-a impus atorita prestigiului ei in Dacia ,substituind vorbirea localnicilor…
PROIECT DE LICENȚĂ Particularitățile funcționale ale traducerii terminologice TABLE OF CONTENTS INTRODUCTION FUNCTIONAL PECULIARITIES OF PHARMACEUTICAL TEXTS TRANSLATION I.1. Interpersonаl Function аnd Modаlity in Trаnslаtion I.2. Expressive Function in Trаnslаtion I.3. Phаtic Function in Trаnslаtion I.4. Conаtive Function in Trаnslаtion II.CASE STUDY ON FUNCTIONAL APPROACHES IN TRANSLATING PHARMACEUTICAL TERMINOLOGY II.1.Functional Peculiarities of Pharmaceutics Related Texts…
CUPRINS ARGUMENT……………………………………………………………………….. CAPITOLUL I „Cine ești tu?” ȋncercare de definire…………………………………………. Surtă istorie……………………………………………………………………. De la erou la devenirea prin acumulare………………………………………. CAPITOLUL II EVOLUțIA SPECIEI Și contextul literar românesc 2. 1. Publicații și direcții literare ……………………………………………………………….. 2. 2. De ce nu avem roman …………………………………………………………. 2. 3. Realism / Modernism o coexistență fructuoasă …………………………….. 2. 3. 1. Într-o…
CUPRINS ARGUMENT CAPITOLUL I Prezentare generală a poeziei de inspirație filosofică Teme și motive romantice în poezia filosofică eminesciană Amprente ale unor personalități de inspirație romantică în opera eminesciană CAPITOLUL AL II-LEA Modele teoretice ale universului regăsite în cultura eminesciană 2.1. Modelul pitagoreic și modelul platonician 2.2. Somnolența, onirismul și eliberarea prin trecerea în neființă…
ARGUMENT Telespectatorii români își petrec în medie patru ore pe zi în fața televizorului, într-o zi obișnuită de lucru, și mai mult de cinci ore, în week-end. Este în continuare modalitatea cea mai populară de petrecere a timpului liber iar, conform ultimelor studii, încrederea românilor în televiziune o depășește cu mult pe cea în instituțiile…
