Catedra Jurnalism și Relații Publice [306359]
[anonimizat]: ASPECTE ETICE ALE MUNCII JURNALISTULUI
Online information: ethical aspects of journalist’s labour
Admis la susținere Autor:
Șef catedră Acciu Natalia Spătaru Tatiana Studenta grupei J31
dr. hab., prof. Univ.
Conducătorul tezei:
_________________________ Lazăr Ludmila,
„____”_______________2017 dr., conf. univ.
CHIȘINĂU, 2017
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………3
PRINCIPIILE ETICE ÎN JURNALISM……………………………………………………………………6
Etica jurnalistică. Repere conceptuale………………………………………………………………….6
Coduri etice și deontologice și importanța lor……………………………………………………..10
Concluzii la capitolul I……………………………………………………………………………………….14
IMPACTUL INTERNETULUI ASUPRA MUNCII JURNALISTULUI……………………15
2.1 Jurnalismul online……………………………………………………………………………………………..15
2.2 Etica profesională în raport cu mediul online……………………………………………………..19
2.3 Concluzii la capitolul II………………………………………………………………………………………24
STUDIU DE CAZ. SITE-UL DE ȘTIRI DIEZ.MD…………………………………………………..25
3.1 Dimensiuni ale stagiului practic………………………………………………………………………….25
3.2 Analiza creațiilor proprii……………………………………………………………………………………28
3.3 Concluzii la capitolul III…………………………………………………………………………………….35
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI…………………………………………………………………………………….36
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………….39 ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………………..42
[anonimizat], datorită faptului că tehnologiile sunt tot mai avansate și modul în care se relatează știrile este diferit. [anonimizat]. [anonimizat] încadrează în normele etice, iar fiecare jurnalist are obligația să țină cont de aceste reguli. Printre cele mai întâlnite probleme etice sunt: încălcarea dreptului la viață privată, informațiile confidențiale, zvonuri false, drepturile de autor, pornografia, și multe altele. Din pacate, nu putem evita aceste probleme, deoarece există numeroase site-uri scandaloase care sunt intens promovate și adesea sunt accesate fără acordul utilizatorului. Studiind etica profesională și raportând-o la mediul online, observația este clară, spatial virtual este mult mai nociv comparativ cu presa scrisă, care respectă specificul ziarului. În shimb, online-ul publică tot ce se vinde.
Lassica afirmă că ,,cea mai mare capcană etică cu care se confruntă noua generație de jurnaliști este să învețe când conveniența cercetării prin cut-and-paste (procedeul prin care un fragment de text este luat dintr-un document și plasat într-altul) se transformă în pur plagiat” [ apud 10, p.277 ].
Republica Moldova stă foarte bine la capitolul ,,online’’ și numarul de site-uri, aproape fiecare publicație, televiziune sau radiou, are variantă online. Ba, mai mult, se creează din ce în ce mai multe site-uri, destinate în special știrilor.
Ori de câte ori, noi jurnaliștii, ne propunem să discutăm probleme referitoare la etica mass-media, suntem înclinați să utilizăm atât un limbaj, cât și un set comun de standarde de natură să ghideze raționamentul nostru moral. Spre exemplu , majoritatea codurilor etice, fie ele formulate în Rebublica Moldova, România, Bulgaria sau Statele Unite, stabilesc necesitatea relevării adevărului, a respectării dreptății și acurateței pe toată durata procesului de culegere a informației.
Scopul și obiectivele lucrării
Scopul prezentei lucrări constă în investigarea temei proiectului și de a determina problemele cu care se confruntă jurnaliștii în mediul online și care este importanța eticii jurnalistice din această perspectivă. Este o îmbunătățire oricât de mică în modul fiecăruia de a exercita profesia de jurnalism.
Pentru atingerea acestui scop am stabilit urmatoarele obiective:
de a explica noțiunile teoretice asupra eticii profesionale;
de a analiza situația mass-media în raport cu normele deontologice;
de a arăta avantajele și dezavantajele muncii jurnalistului în presa online;
de a analiza influența internetului aupra presei;
de a identifica drepturile și obligațiile unui jurnalist în procesul de informare;
de a analiza problemele etice în munca jurnalistică la site-ul diez.md;
de a elabora recomandări privind etica în activitatea site-lui diez.md.
Gradul de investigare a temei
Subiectul lucrării, a fost studiat din mai multe perspective de către autori din străinătate cât și autohtoni. Tema abordată a fost profund cercetată în literatura de specialitate, bazându-se pe numeroase surse bibliografice.
Aspecte ale temei cercetate sunt abordate în lucrările: ,,Introducere în jurnalism,, de Yves Agnes; ,,Jurnalimul universal,, de David Randall; ,,O introducere în presa scrisă și vorbită,, de Claude-Jean Bertrand; ,,Manual de jurnalism,, vol. I și II, de Mihai Coman; ,, Introducere în sistemul mass-media,, de Mihai Coman, ,, Jurnalismul și cultura populară,, de Peter Dahlgren și Colin Sparks, și altele. În mod special pot menționa și lucrarea ,, Mass- Media între valori și pericole profesionale,, elaborată de Comitetul pentru Libertatea Presei în 2003. De mare ajutor este și ,,Codul deontologic al jurnalitului din Republica Moldova,, editat în 2011 de către Consiliul de Presă. Eficient este și site-ul online: media-azi.md.
Valoarea aplicativă a proietului de licență
Această lucrare reprezintă o analiză aupra activității jurnalistice în presa online. Studiul oferă și un suport deontologic pentru a reglementa greșelile etice care apar în jurnalismul autohton. De asemenea, datele conținute în studiul de caz si materialele elaborate în timpul practicii (interviuri, articole), pot fi utilizat în lărgirea cadrului deontologic și a consolidării bunelor practici jurnalistice în Republica Moldova.
Inovația științifică a lucrării
Proiectul de licență analizează cum influențează internetul activitatea etică a jurnaliștilor,care este relația acestora, cât de mult depinde una de alta și ce scopuri urmărește fiecare dintre părti.
Inovația științifică este sugerată de faptul că problemele enunțate în lucrare sunt extrem de actuale. Prin urmare, investingând literatura de specialitate referitor la acest subiect, dar și experiența acumulată în cadrul stagiului practic la diez.md, acest proiect și-a realizat scopul propus. Importanța lucrarii este de înțelege cu ce probleme etice se confruntă societatea în lumea virtuală a internetului, dar și dezvoltarea personală.
Baza metodologică a cercetării științifice
Pentru a realizat teza de licență, am cercetat literatura de specialitate din țară și de peste hotare privind tema tudiată. Metoda inductiei și deducției dar oferă posibilitatea de a face o cercetare detaliată în raport cu subiectul abordat. Practica efectuată la site-ul de știri online, diez.md, mi-a permis să formulez concluzii pertinente prin metoda analizei și sintezei. Pentru a elabora un studiu de caz substanțial, am mai folosit metoda observației și a comparației.
Conținutul rezumativ al lucrării
Proiectul de licență este structurat în trei capitole. Primul capitol tratează etica junalistică și codul deotologic al jurnaliștilor. Este definit conceptul de etică jurnalistică și explicat care este importanța acestuia în munca jurnalistului. Sunt enumerate preblemele de natură etică cel mai des întâlnite în Republica Moldova și care ar fi rezolvarea acestora.
Al doi-lea capitol se referă la raportul dintre etica profesională jurnalistică cu mediul online, cum este desfășurată activitatea jurnaliștilor pe internet și cum este informată societatea. Tot în acest capitol vom analiza impactul internetului acupra consumatorului și cât de eficace este jurnalimul online în rândul societății.
Cel de-al tre-lea capitol prezintă un studiu de caz pe baza practicii lasite-ul de știri diez.md, unde scot în evidență cele mai importante aspecte etice și care sunt metodele de reglementare ale încălcărilor deontologice.
PRINCIPIILE ETICE ÎN JURNALISM
Etica jurnalistică. Repere conceptuale
Etica este o disciplină liberală, care evaluează comportamentul uman voluntar ca fiind poztiv sau negativ, în funcție de principiile determinante ale unui anumint grup uman, social.Termenul „etică” derivă din cuvântul grecesc ethos, care semnifică „locuință”, ”locul natal”.Din ethos a derivat cuvântul ethicos, care a fost utilizat de filosofii antici în studiile despre principiile care trebuie să stea la baza comportamentului uman.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, noțiunea de etică este definită astfel:,,Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea scopurilor; morală” [26] .
Deontologia se aplică în interiorul unei profesii, stabilind pentru respectivii profesioniști ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă.Termenul provine din grecescul don (datorie,obligație).
Ce se întelege de obicei prin etică? Ei bine, pentru unii jurnaliști, etica profesională reprezintă un cod de principii la care întreaga presă ar trebui să adere sau cel puțin să se simtă vinovată dacă nu o face. Pentru alții, de regulă pentru cei care își fac meseria în circumstanțe mai puțin riguroase, principiile deontologice sunt irelevante [20, p. 123]. Este foarte important ca jurnaliștii să verifice necondiționat actualitatea și veridicitatea informațiilor și să le colecteze în mod constant.
Etica jurnalitică presupune responsabilități și îndatorii morale ale jurnaliștilor, care se bazează pe profesionalism când tratează o situție, iar regulile de conduită și normele etice trebuie respectate în conformitate cu Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. În meseria de juralist, cu cât ești mai responsabil, cu atât probleme sau conflicte, vor fi mai puține.
În Republica Moldova exită un șir de organizații de mass-media, de o importanță majoră și care demonstrează cum trebuie să arate jurnalismul din perspective etice. Printre aceste sunt: Uniunea jurnaliștilor din Republica Moldova, Centrul pentru Jurnalism Independent, Comisia etică, Asociația Presei Independente , Centrul de investigații jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Consiliul de Presă, Media Azi, Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Scopul acestor organizații este să perfecționeze cadrul legislativ si să pună în valoare standardele de conduită profesională în mass-media din Republica Moldova.
Etica jurnalistică bună, este complexă și necesită o grijă constantă. Ea nu este ceva achiziționat la naștere. Etica formează temelia pe care e zidită contractul social de bază care trebuie să existe între jurnalismul credibil și publicul care îl slujește. Cu cât este mai solidă această temelie, cu atât mai solidă este legătura dintre cel care scrie și cel care citește. Dar această temelie solidă este rareori vizibilă pentru cititor, dar pentru asta e important cel care scrie. Etica rămâne aproape întotdeauna pe fundal și de regulă, evidentă doar atunci când apare o problemă [16, p.53].
Prima datorie a jurnalistului este să slujească publicul oferindu-i, la timp, informații corecte, obiective, pe baza cărora se pot lua decizii și se pot face alegeri. Pentru a îndeplini rolul de “câine de pază al democrației”, jurnaliștii trebuie să-și mențină credibilitatea în fața publicului. Pentru acest lucru este nevoie de înalte standarde etice.
În permanență, jurnaliștii trebuie să dezvolte nouă principii esențiale pentru a-și îndeplini sarcinile. Ele conțin ceea ce poate fi numit teoria jurnalimului:
Prima obligație a jurnalismului este cea față de adevăr;
Prima loialitate este cea față de cetățeni;
Esența jurnalismului este disciplina verificării;
Jurnaliștii trebuie să-și păstreze independența față de cele reflectate de ei;
Trebuie să servească drept monitor independent al puterii;
Trebuie promovate discuțiile pentru manifestarea criticismului public și a compromisului public;
Trebuie să se străduiască ca mesajul semnificativ să fie interesant și relevant;
Știrile trebuie prezentate accesibil ca limbaj și proporțional;
Jurnaliștilor trebuie să li se permită sa-și manifeste conștiința personală [16, p.12].
Deontologia profesională se referă la ansamblul activității jurnalistului. Meseria în întregul ei, va fi privită din perspectiva dreptății și intransingenței morale. Când ne luăm libertăți, insistând doar pe unul dintre aspectele ,, codului de conduită” , riscăm să trecem de partea cealaltă, lângă cei care consideră că totul este permis… Bunele practici , detaliate mai jos, se referă la valorile unei societăți democratice: cinste, grijă pentru adevărul faptelor, respectarea diversității opiniilor, refuzul de a manipula conștiințele, refuzul corupției, datoria de a publica ceea ce este de intere public. Acestea sunt legate de:
rigoarea informației (obținerea ei și tratarea), în beneficiul cititorului, care are dreptul la o informare de calitate, cât mai aproape de adevăr;
respectul persoanelor despre care scrii sau pe care le fotografiezi, indiferent dacă sunt sau nu protagniste ale vieții publice;
independența jurnalistului, care își pierde statutul de observator – așadar, credibilitatea – dacă nu are spiritul perfect liber în acoperirea unui eveniment sau tratarea unei situații [2, p.390].
În lipsa unor baze solide și recunoscute de toți, deontologia este prea des batjocorită. Este important să o promovăm. Din rațiuni de morală, din rațiuni de democrație și pentru că este prețul ce trebuie plătit pentru a asigura credibilitatea jurnaliștilor și a mass-media.
Profesia de jurnalist a suferit de-a lungul timpului diverse probleme etice.Printre cele mai întâlnite sunt: încălcarea dreptului la viață privată, informațiile confidențiale, zvonuri false, drepturile de autor, pornografia, și multe altele. Codul Deontologic al Jurnalistului, restricționează publicarea anumitor materiale care nu se încadrează în normele etice, iar fiecare jurnalist are obligația să țină cont de aceste reguli, deoarece o etică sănătoasă înseamnă o societate civilizată.
Dintre instituțiile democratice, jurnalismul are ceva excepțional, și anume puterea sa, care nu se bazează pe un contract social, pe o delegare făcută de popor – prin alegere sau prin numire, pe baza unui document sau prin votarea unei legi care impune norme. Pentru a-și păstra prestigiul și independența, mijloacele de comunicare trebuie să-și asume o primă responsabilitate: să deservească bine populația [6, p. 24]. Jurnaliștii posedă un nivel de educație bun. Sînt tot mai mulți cei care doresc să-și îndeplinească bine sarcinile și să obțină un prestigiu social mai mare. în această căutare, cei mai mulți dintre ei acceptă cu greu să sufere pentru păcatele unei minorități [6, p. 27] .
În prezent, în Republica Moldova, dar și în alte state care se presupune a fi democrate și independente, etica profesională se lovește de cateva aspecte care stopează dezvoltarea. În primul rând tehnologia avansată, care oferă jurnaliștilor informațiile pe tavă, dar care nu garantează și calitate. În al doi-lea rând, politica, care nu a incetat niciodată să manipuleze societatea prin diferite activități propagandiste. Iar în al trei-lea rând, cel de natură economică, care furnizează informații doar cu scopul de a avea profit din asta.
În opinia Ludmilei Lazăr, doctor, coferențiar universitar ULIM, ,, Libertatea de exprimare poate fi definită atât în sens negativ, ca fiind negarea cenzurii, cât și în sens pozitiv, ca fiind dreptul la comunicare ce garantează accesul egal al indivizilor la exprimarea opiniilor și a puctelor de vedere în sfera publică. Care sunt limitele acestei libertăți, inclusiv a libertății presei, este o întrebare pe care nu o poti ocoli într-un studiu reprezentativ de etică a comunicării. Această libertate este limitată atât prin prevederi legale, cât și de presiunile din partea celor care dețin puterea politică și financiară și care încearcă astfel să controleze diseminarea informațiilor de interes public” [23, p. 29].
Reponsabilitatea jurnalistului față de public primează asupra oricăror alte responsabilități, în principal cele legate de angajatori și puterile publice.
,, Declarației îndatoririlor și drepturilor jurnaliștilor din 1938” , presupune următoarele îndatoriri pentru exercitarea profesiei de jurnalist:
Îndatoririle esențiale ale jurnalistului în cercetarea, redactarea și comentarea evenimentelor sînt:
1) Să respecte adevărul, oricare ar putea fi consecințele pentru persoana sa, în virtutea dreptului pe care îl are publicul de a cunoaște adevărul.
2) Să apere libertatea informației, a comentariului și a criticii.
3) Să publice doar informațiile a căror origine este cunoscută sau, în caz contrar, să le însoțească de rezervele necesare; să nu elimine informațiile esențiale și să nu denatureze textele și documentele.
Să nu uzeze de metode neloiale pentru a obține informații, fotografii și documente.
Să respecte viața privată a persoanelor.
Să rectifice orice informație făcută publică, dacă s-a dovedit inexactă.
Să păstreze secretul profesional și să nu divulge sursa informațiilor obținute confidențial.
Să nu uzeze de plagiat, calomnie, defăimare și acuzații fără fundament, nici să nu accepte nici cel mai neînsemnat avantaj pentru publicarea sau suprimarea unei informații.
Să nu confunde niciodată meseria de jurnalist cu cea de agent publicitar sau propagandist; să nu accepte nici un ordin, direct sau indirect, de la persoanele sau societățile care publică anunțuri.
Să refuze orice presiune și să nu accepte decât derectivele venite din partea responsabililor redacției [2, p. 399].
Aceste îndatoriri nu pot fi cu adevărat respectate în exercitarea profesiei de jurnalist decât dacă sunt satisfăcute condițiile concrete de independență și demnitate profesională.
În linii generale, etica nu este o preocupare în sine pentru un comportament satisfăcător jurnalistului. O astfel de percepere a eticii ar înemna șederea în redacție, cu o cafea în mână, sub acoperirea comodă a reporterilor, care fac știri despre tot ce se întâmplă în lume. Realitatea este alta, însă, normele etice, sute la număr se contopesc cu profesionalismul, dar cum aceste aspecte etice nu se respectă în totalitatea, nici numarul profesioniștilor în domeniu nu este masiv.
Coduri etice și deontologice și importanța lor
Profesia de jurnalist a suferit dintodeauna probleme deontologice. Profesioniștii presei trebuie să-și depășească complexele față de cadrul legal. Legea construiește un cadru de care jurnalistul este obligat să învețe a se servi eficient. Singurul mijloc demoncratic de reafirmare a drepturilor are ca precondiție cunoașterea lor. Existența profesionalismului de presă este dependentă de inteligența sa în a utiliza instrumentele pe care legea și constituția le oferă. Luarea în considerare a instrumentelor legale presupune în cele din urmă familiarizarea minimă cu actul fundamental. Constituția furnizează comunității, setul de reguli conducând comportamentul public și oferind mijloace de protecție necesare în cazul unor încălcări a drepturilor cetățenilor.
Chestiunea eticii se confruntă cu marea dificultate a lipsei unor răspunsuri tocmai atunci când aceste sunt necesare. Cu toate acestea, obligația prezumtivă a cunoașterii și aplicării unor principii etice clare, derivă din abordarea de principiu a eticii în general. Parcurgerea, fie la modul sumar, a unor canoane clasice va impulsiona efectiv exerciuțiul zilnic în domeniul eticii profesionale.
Datoria reprezintă o obligație morală a individului față de o altă persoană, precum ar fi legământul de a spune adevărul. Etimologic, datoria presupune să dai altcuiva ceea ce i se cuvine pe drept: plata pentru munca depusă sau orice altceva ce poate fi îndreptățit din punct de vedere moral [16, p.60].
Din evul mediu și până în sec. XIX, prin contribuția mai multorfilozofi, a obținut contur un cod de conduită bazat pe o întreagă listă de obligațiuni constituindu-se Teoria deontologică.
Problema deontologiei se pune din 1898, când profesia începe să se organizeze și să se creeze un ,, Comitet general al asociațiilor de presă franceză. Față cu așteptările mari și repetate ale unei deontologii – numeroși jurnaliști se fac vinovați de corupție sau exercită șantaje – s-a produs ca aceste comitete să se instituie în ,, tribunal de onoare”. Ideea nu a fost acceptată. În 1918, fondatorii Sindicatului Național al Jurnaliștilor, au redactat prima Cartă a îndatoririlor profesionale, cărora trebuia să li se conformeze un ,, jurnalist demn de acest nume”. Aceasta este modificată în 1938 și numindu-se Cartea drepturilor și datoriilor sindicatelor europene ale ziariștilor, care a fost adoptată la Munchen în 1971. Între cele două războaie mondiale , împotriva eforturilor SNJ și ale lui principalului săa animator, George Bourdon, care cere crearea unui ordin al jurnaliștilor, derapajele se accentuiază.
La Eliberare, când jurnaliștii și patronii de presă vor să scoată mass-media de sub influența puterii guvernamentale și a puterii bunului, Federația națională a presei franceze proiectează un statut al presei în acest sens, cu o curte de onoare a presei compusă din parlamentari și profesioniști. În 1950, Sindicatul Național al Jurnaliștilor, avansează, din nou, ideea unui Consiliu superior al presei. Însă și aceste propuneri nu sunt acceptate.
Dar dezbaterea deontologică reîncepe la începutul anilor ’90, după evenimentele a căror penibilă acoperire jurnalitică a marcat spiritele : falsul măcel de la Timișoara, când a căzut dictatorul român Ceaușescu (1989), informațiile cenzurate și falificate în timpul războiului din Golf (1991), falsul interviu cu Fidel Castro, oferit de prezentatorul vedetă de la TF1 Patrik Poivre d’Arvor, scandalul Gregory, băiețelul găsit înecat într-un râu din Vosges a cărui mamă, Christine Villemin, este mult timp acuzată ca l-ar fi asasinat (1993) [2, p. 386].
La 1 iulie, 1993, a fost adoptată Rezoluția 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde a fost preconizată autoreglularizarea presei și care urmărește principii deontologice care trebuie puse în aplicare de toți cei ce exercită profesia de jurnalist în toată Europa.
Scopul autoregularizării este responsabilizarea jurnaliștilor față de public, de instituțiile de presă și față de întreaga cominitate media.
Deontologia profesională se referă la totalitatea activităților ale jurnaliștilor, în Republica Moldova exită deja surse de unde se pot ghida pentru a-și defășura munca în mod constant.
De exemplu:
a) Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, rectificat în 2011 de către Consiliul de Presă;
b) Ghid de bune practici pentru presa online, reeditat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților mass media din Republica Moldova, inclusiv din UTA Gagauz-Yeri” și implementat în perioada ianuarie-septembrie 2012;
c) Ghid de sti cu norme etice pentru jurnaliști, a fost reeditat și completat în cadrul unui proiect finanțat de organizația suedeză Civil Rights Defe și oficiul din Moldova al UNICEF.
,,Codul Deontologic al jurnalistului” are în componența sa ansamblul de reguli etice pe care jurnaliștii sunt obligați să le respecte. Conținutul este realizat pe baza a 7 capitole și anume:
1. Principii generale
2. Asigurarea acurateței informațiilor
3. Regimul surselor
4. Protecția drepturilor omului
5. Jurnalistul și conflictul de interese
6. Tehnici și echipamente speciale de colectare a informațiilor
7. Auto- reglementare.
Acestea presupun obținerea și tratamentul informației, acuratețea și verificarea faptelor, separarea faptelor de opinii și comunicarea comercială, corectarea erorilor și dreptul la replică, clauza de conștiință și cenzura, protecția surselor, relațiile pecuniare cu sursele, viața privată, prezumția de nevinovăție, protecția persoanelor în situții vulnerabile, protecția minorilor și nediscriminarea.
,, Ghidul de bune practici pentru presa online” presupune recomdări ce țin de acuratețea, diversitatea, bunul-gust, decența, corectitudinea, dreptul la viață privată, ofensa, consimțământul și participarea publicului, bazându-se pe normele fundamentale ale activității jurnalistice: echilibru, imparțialitate, integritate și independență.
,, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști” este destinat tuturor jurnaliștilor pentru a-și desfășura activitatea cu responsabilitate și profesionalism. În această culecere au fost adunate principalele norme lingvistice, un set unitar de reguli din punct de vedere al stilului jurnalistic, standardelor etice și al conduitei profesionale, pe care au convenit să le respecte colectivele redacționale reprezentate în Asociația Presei Independente [14, p.2].
Prin urmare, aceste culegeri au o importanță primordială care ajută la îmbunătățirea activătății profesionale a jurnaliștilor din întreaga lume.
Ori de câte ori, noi jurnaliștii, ne propunem să discutăm probleme referitoare la etica mass-media, suntem înclinați să utilizăm atât un limbaj comun, cât și un set comun de standard de natură să ghideze raționamentul nostru moral. Spre exemplu , majoritatea codurilor etice, fie ele formulate în Republica Moldova, România, Bulgaria sau Statele Unite, stabilesc necesitatea relevării adevărului, a respectării dreptății și acurateței pe toată durata procesului de culegere a informației [3 p.93].
Codul deontologic are o importanță majoră în sfera jurnalismului ca să indentifice standardele etice, să facă regulă în societate și să controleze presa. Din păcate aspectele etice nu se iau în considerare 100 %, iar unii jurnaliști continuă să publice tot ce se vinde. Scopul codurilor deontologice este să informeze publicul și să-l protejeze într-o oarecare măsură. Dacă aceste principii etice nu s-ar respecta s-ar produce un haos total și o stare generală de mare confuzie în lume.
Conflictele de interese, protecția minorilor, detalierea aspectelor morbide, confidențialitatea surselor, viața privată, discriminarea și prezumția de nevinovăție sunt aspecte reglementate de Codul deontologic al jurnaliștilor..
În interiorul unei instituții media, relația cu public poate include norme sociale distincte. De exemplu, adolescenții mileniului trei au o mai mare deschidere spre a afișa, pe conturile lor din rețelele sociale, informații personale, spre deosebire de adulții care înainte de 1989, au trăit experiența utilizării informațiilor personale de către Securitate [19, p. 27].
A respecta regulile expuse în Codul deontologic, înseamnă să îți respecți meseria de jurnalist. Când jurnaliștii ingnoră aspectele etice, riscă să-și amenințe meseria. Datoria lor este sa-și mafiste activitatea raportând la urmatoarele valori: corectitudine, echilibru, exactitate, demnitate, respect față de oameni (public).
Conținutul unei publicații trebuie să:
să reflecte toate aspectele relevante ale unei povești, de câte ori este posibil;
să aibă un ton general echilibrat, chiar dacă nu toate știrile sunt echilibrate;
să reprezinte corect și imparțial puncte de vedere contrare;
să dea posibilitatea publicului să tragă propriile concluzii pe baza faptelor prezentate;
să facă o distincție clară între fapte și opinii [13, p.2 ].
Comportamentul corect în raport cu aspectele etice ale jurnaliștilor e realizază cu o atitudine de respect față de regulile deontologice. Respectul eticii, este de datoria tuturor, și a jurnaliștilor și a directorilor instituțiilor de presă fiind responsabili împreună de publicații.
Prezentarea adevărului a fost întotdeauna considerată o condiție de bază în jurnalism: publicul trebuia să plece de la premisa că nu este mințit cu bună știință, pentru ca mesajele transmise să se bucure de un nivel minim de credibilitate. Modalitățile prin care este apărată această valoare profesională apar în timp și se dezvoltă pe măsură ce se profesionalizează cei care lucrează în breasla jurnalismului, pe măsură ce crește competiția dintre ei, iar publicul au din ce în ce mai multe posibilități să verifice dacă o afirmație este falsă sau nu.
Concluzii la capitolul I
Analizând toate informațiile studiate, ajungem la concluzia că libertatea mijloacelor Mass- Media nu prezintă o amenințare, ceea ce nu putem spune despre maniera în care jurnaliștii își desfășoară activitatea și își promovează pozitiv sau negativ calitățile sale personale și profesionale. De multe ori, în activitatea jurnalistului, deontologia este ignorată. Însă, este foarte important ca un jurnalist profesionist să cunoască aspectele etice și să le respecte pentru a asigura credibilitate în rândul societății. Mai mult decât atât, jurnalistul trebuie să cunoască foarte bine instrumentele de promovare a acestora și să le folosească cu maxim potențial pentru a obține rezultate bine meritate și recunoaștere în mediul sau profesional.
Există numeroase reglementări care poate asigura un jurnalism de calitate, urmarea și respectarea acestora, însoțite de insistență și profesionalism vor da roadele mult așteptate. Este important ca jurnalistul să nu aleagă niciodată calea ușoară, ci să continue să colecteze informații veridice și cât mai complete, să le prelucreze și să le transmită publicului larg. Adesea un profesionist se ciocnește cu problema funcționarii acestor reglementări, ceea ce poate deveni o piedică și să întâmpine greutăți în obținerea rezultatelor finale. Odată cu instruirea jurnalistului în noul teren de lucru, Codul Deontologic al jurnalistului trebuie discutat încă de la angajarea acestuia în instituția media și instruit să-și execute activitatea din perspectiva acestuia.
Însă, indiferent de normele și reglementările propuse sau de cele mai dese ori impuse de instituția în care este angajat, jurnalistul adevărat nu trebuie să uite că misiunea lui este de a-și exercita profesia în scopul servirii interesului public, să-și urmeze normele morale personale, etice profesionale și să expună în totalitate adevărul faptelor întâmplate.
În prezent instituțiile de informare au obișnuința de a scoate în evidență stirele negative, scandaluri și senzaționalul, în dezavantajul știrilor pozitive. Acestea la rîndul lor urmăresc fie că un interes personal, fie unul economic sau unul politic, care pot încălca standartele morale ale jurnalistului impuse de codul deontologic.
IMPACTUL INTERNETULUI ASUPRA MUNCII JURNALISTULUI
Jurnalismul online
Mediul în care s-a dezvoltat jurnalismul online este Internetul, reațeaua globală de computere, care revoluționează modul în care comunicăm și ne desfășurăm existența.
Internetul a apărut în anii 1960, în urma unei inițiative a Ministerului Apărării din Statele Unite ale Americii mai precis Defense Departament Advanced Research Project Agency, adică Agenția Miniterului Apărării pentru Proiecte de Cercetare Avansată- celebra DARPA. Scopul DARPA era de a crea un mijloc de comunicare care să funcționeze în cazul unui război nuclear cu Uniunea Sovietică și care să nu poată fi distrus sau acaparat de inamic. Rezultatul a fost ARPANET, o rețea care nu poate fi controlată de nici un centru și avea în componență mii de rețele autonome de computere legate între ele în felurite moduri [10, p. 247].
Conform variantei Internet a dicționarului Merriam-Webster de găsit la http : //www.m-w.com, on-line este un termen intrat în limba engleză în 1950, care înseamnă conectat la, servit de, sau disponibil printr-un sistem, în particular un sistem computerizat sau de telecomunicații. Începând cu primii ani ai deceniului nouă din secolul XX, termenul din ce în ce mai întâlnit în varianta online, a devenit atât de legat de Internet, încât a ajuns să desemneze orice acțiune, îndeletnicire, proces, specialitate legată de acest nou și seducător mediu de comunicare.
Există, așadar, comerț online, medicină online, educație online, jurnalism online etc. Termenul online a încetat să fie pur englezesc și a pătruns fără voia nimănui, în toate limbile reprezentate pe Internet.
Ce înseamnă, la urma urmei, jurnalism online ? Ceea ce putem spune fără a greși este că jurnalimul online este acel tip de jurnalism ce are ca suport așa-numitele noi media de comunicare, în special Internetul.Jurnalismul online se desfășoară pe inernet sub forma site-urilor sau blogurilor.
Având în vedere ritmul și viteza cu care evoluează tehnologia, jurnalimul online a ajuns să fie principala sursă de informare datorită multiplelor posibilități pe care le oferă. Prin intermediul intermediul internetului poți asculta radioul preferat, să urmarești transmisiunele TV, să trimiți scrisori, să socializezi la mii de km distanță, să te vezi în timp real, să comercializezi, să rezervi bilete la avion, să administrezi conturile bancare, să citești cărți și multe altele. Aproape tot ce se poate de făcut într-o zi obișnuită, în prezent se poate face pe Internet.
Actualmente însă, prin jurnalim online se înțelege, în general, colectarea, redactarea și difuzarea de informații prin Internet. Un jurnalist care se folosește de Internet pentru a colecta informații nu este neapărat un jurnalist online. De regulă sintagma se aplică celor care lucrează pentru o instituție de presă care se difuzează pe Internet. Jurnalistul online se exprimă, așadar, online, chiar dacă –a documentat prin mijloacele tradiționale.
Dar poate că cele mai dramatice schimbări pe care le aduce acest nou mediu sunt legate de modul în care comunicam, prin modul în care se transmite și se receptează informația. Mesajul este personalizat la maximum, iar cititorul nu mai trebuie să îl creadă pe cuvânt pe jurnalist; reporterul are posibilitatea nu numai de a cita sursa, dar și de a trimite cititorul, printr-un link, direct la documentele pe care își bazează articolul.
În presa online atât cititorul, cât și jurnalistul sunt antrenați într-o continuă cursă a încrederii. Cititorul încearcă să identifice sursele de informare cărora să le ofere încrederea sa ; iar reporterul vrea să creadă că, dacă și va greși undeva, cititorul îl va informa imediat despre aceasta. Iar cel care va reuși să cunoască toate aceste obișnuințe poate ușor influența ce fel de informație se va consuma. ,, Lucrurile se amplifică datorită – sau, dacă vreți, din cauza – rețelelor de socializare, cu care presa online are un soi de colaborare nedeclarată, dar foarte strânsă. Astfel, dacă presa tradițională era produsul unei mâni de autori care generau informația și verificau datele, azi fiecare persoană poate fi producătoare de conținut. Iar ceea ce devine popular pe rețelele de socializare – și nu neapărat ceea ce e adevărat, trebuie doar să fie popular – poate ușor ajunge în una din sursele de informare online” spune Alexadru Lebedev [24, p. 17].
Internetul aduce cu sine un alt mod de consuma informația și divertismentul – un nou tip de receptare, activă în care publicul selectează documentul pe care îl citește, ascultă sau vede. În plus, legăturile electronice (link-uri), index-urile și motoarele de căutare permit receptorului să sară de la un document la altul și să-și alcătuiască propria lită de articolepe o anume temă. Iar natura interactivă a Internetului permite feedback-ul la un nivel pe care mediile tradiționale nu îl pot oferi.
Internetul este o bază documentară incomparabilă, vie și interactivă. Deigur, e folosită și de inși care nu sînt neapărat onești,pentru ei adevărul nereprezentând o valoare. Unele site-uri și blogurioferă informații false, cel mai adesea pentru că nu sunt verificate. Jurnalismul trebuie să nu acorde încredere mai ales site-urilor mascate, care nu sînt ceea ce pretind. În spatele unui site aparent independent se poate ascunde un interes guvernamental, o organizație economică, o sectă… Cu condiția de a cunoaște maniera de operare, orice sursă dedvine identificabilă printr-o cercetare corespunzătoare, sfârșind prin a localiza site-ul și pe adevăratul proprietar. Și aici, și la distanță, neîncrederea legitimă a jurnalistului trebuie să rămână trează. Nici mai mult, nici mai puțin[2, p.85].
Începând cu 2009, în Republica Moldova au apărut numeroase site-uri dedicate știrilor, fiecare avât o politică editorială aparte și aparținând unor grupuri de interese. Potrivit anticorupție.md, foarte puține sunt independente. Se pare că Partidul Democrat deține cele mai multe. Site-urile afiliate Partidului Democrat sunt: moldova24.info, today.md, publika.md, hotnews.md, livenews.md, mesaj.md, abcmews.md, infomoldova.net, argumentul.info, puterea.info, stirimd.net, guralumii.net, moldovandream.net. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, la fel, dețin propriile site-uri de știri. De exemplu: pan.md, actualitatii.md, aif.md, novostimoldova.ru, sputnik.md, replika.md, noi.md, gagauzinfo.md. Acest fapt, susține publicare unor articole compromițătoare în favoarea intereselor personale. Portalele de știri de opoziție sunt: jurnal.md, independent.md, ziarulnațional.md, evzmd.md, adevarul.md și bineînțeles există și site-uri cât de cât raționale. De exemplu: unimedia.info, agora.md, newsmaker.md, realitatea.md.
,În opinia lui Mike Ward, prin modul de publicare online se pot deschide foarte ușor noi drumuri atât în diseminarea de informații cât și în construirea unei relații mai dinamice cu cititorul. Pe Web există posibilitatea de a actualiza știrile și orice alte pagini simultan și în mod repetat, minut cu minut” [apud 30].
Jurnalismul online este o frenezie mondială și cu siguranță cea mai puternică sursă de infomare. Există jurnaliști care abordează relevant subiectele pentru online, dar sunt și cealaltă categorie care preiau știrile din alte surse fără a face verificările necesare.
Întrebarea este dacă există jurnalism online în Republica Moldova? Răspunsul este afirmativ, însă într-o fază mai puțin dezvoltată, în comparație cu jurnalismul online din Statele Unite, vestul Europei sau chiar din unele țări mai invecinate, cum ar fi România, Ungaria sau Rusia.
Stăm foarte bine la numarul de site-uri în schimb, aproape fiecare instituție de mass-media dispun de variantă online. Însă foarte puține dintre acestea fac cu adevărat jurnalism online.
În opinia lui Vitalie Cojocari ,,Online-ul câștigă teren în redacțiile clasice. Chiar dacă au fost reticente la început, cel mai ușor le-a fost redacțiilor clasice să dezvolte partea de online. Acestea au, cum s-a demonstrat ulterior, și succesul cel mai mare în jurnalismul online. Logic, din moment ce aveau structura redacțională pe care trebuiau să o extindă și în spațiul virtual. Protv.md, Publika. md, Jurnal.md, Timpul.md, ZdG.md, Europalibera.org, Kp.md și multe altele sunt acum cele mai accesate și citite site-uri de știri din Moldova. Au rezolvat problema cu publicarea informației în timp real, în plus, aveau și un atu puternic: brandul, dar mai ales credibilitatea. Oamenii încă au încredere în site-urile de știri dacă știu că acestea sunt extensiile virtuale ale unui ziar, ale unei televiziuni sau radio autentic. Până și colosul cu picioare de lut – Moldova 1 – are un departament online” [21, p.23].
Site-uri de știri din Republica Moldova:
În urma unui studiu făcut în aprilie 2016, cele mai citite site-uri din Republica Moldova sunt:
POINT : http : //www.point.md
PRO TV: http : //www.protv.md
UNIMEDIA: http : //www
NOI: http : //www.noi.md
DIEZ: http : //www.diez.md
SPUTNIK: http : //www.sputnik.md
TIMPUL: http : //www.timpul.md
KP: http : //www.kp.md
AGORA: http : //www.agora.md
REALITATEA: http : //www.realitatea.md [35].
Documetare, scriitură, știri din lumea online:
Online Journalism Review: http : //www.ojr.org
OnlineJournalism.com: http : //www.online journalim.com
European Journalism Centre: http : //www.ejc.nl
American Journalim Review: http : //www.ajr.org
The Reporters Network: http : //www.reporters.net
Reporter.org: http : //www.reporter.org
,, How to write for the web” : http : //www.useit.com/papers/webriting/writing.html
C-Net: http : //www.cnet.com
PC Magazine România: http : //www.pcmagazine.ro [10, p. 280].
Portaluri și motoare de căutare internaționale:
Google: http : //www.google.com
Yahoo: http : //www.yahoo.com
Excite: http : //www.excite.com
Lycos: http : //www.lycos.com
Altavista: http : //www.altavista.com
Ask Jeeves: http : //www.ask.com
GoTo: http : //www.goto.com
HotBot: http : //www.hotbot.com
Netscape: http : //www.netscape.com
MSN: http : //www.msn.com
AOL: http : //www.aol.com [10, p. 281].
Când au realizat că alții au succes cu produsul jurnalistic creat de ei, redacțiile au făcut ceea ce trebuiau să facă demult. Au angajat mai mulți oameni la site, au început să acorde mai multă încredere și timp jurnalismului online. Apariția concurenței i-a forțat să-și revizuiască atitudinea față de mediul virtual. Astăzi Unimedia nu mai are un monopol pe piață. Există foarte multe alte redacții care își publică materialele pe net și nu au în spate un ziar, televiziune. Cu toate acestea, deși există o concurența acerbă, este loc pentru toată lumea. ,,Sunt peste 1,7 milioane de utilizatori de Internet în Moldova, iar numărul lor crește an de an. Am ajuns, cum ziceam la începutul analizei mele, la peste 400 de site-uri de știri. De altfel, jurnalismul nu a fost niciodată atât de simplu de făcut. Nu ai nevoie decât de un site, de conexiune la Internet, de un hosting bun și, evident, să angajezi câțiva
jurnaliști care să scrie bine și să aibă surse”, afirmă Vitalie Cojocari [21, p.23].
2.2. Etica profesională în raport cu mediul online
Toate materialele publicate de organizațiile de presă online sunt accesibile în întreaga lume și deseori devin surse de informare pentru presă. De aceea este necesară conștientizarea efectului de multiplicare al informațiilor publicate și a faptului că internetul este o arhivă [13, p.6].
Etica ce privește jurnalismul online nu este complet diferită de etica jurnalistică în general. Problemele de natură etică, care sunt adesea întâlnite în mediul online sunt de doua tipuri: cele care apar la nivel personal și cele determinate de activitatea sistemului mas-media.
Dezvoltarea tehnologiei informaționale la care asistăm astăzi, este mai mult decât o revoluție tehnologică, aceasta a schimbat percepția întregei societăți. Accesul cotinuu la informație, idei și imagini, precum și transmiterea imediată de la sursă la sursă, au rezultate atât pozitive cât și negative asupra dezvoltării personale, a ideologiilor și a funcționării normale a societății. În comparație cu alte mijloace , cum ar fi: radioul, telefonul, televiziunea sau ziarele, Internetul este cel puternic instrument informațional. Însă dezvoltarea internetului, aduce cu sine numeroase probleme etice, cum ar fi: intruziunea vieții private, informațiile confidențiale, nerespectarea drepturilor de autor, publicarea materialelor necenzurate, chiar și promovarea pornografiei.
În ultimii zece ani această problemă a devenit tot mai actuală pentru mediul online și au fost înaintate numeroase reguli de conduită profesională și formarea a câtorva instrumente de control, cum ar fi: impunerea de cenzură, a unor restricții sau auto-restricții. În pofida acestui fapt, ne întâlnim tot mai des cu nerespectarea acestor reguli și încălcarea normelor de conduită etică. Asta fiind din cauza că nimeni nu mai este interesat să contrleze inforația. Mai mult decât atât, la momentul actual nu există nici o lege utilă care ar apăra utilizatorul.
Protejarea intimității utilizatorilor Internetului este una dintre maile dezbateri ale lumii moderne. Dar unul dintre aspectele acestei probleme este folosirea așa-numitelor cookies. Folosite de multe site-uri de știri și de publicitate, acestea sunt fragmente de informație stocate în browser-ul utilizatorului pentru a-l indentifica pe acesta la proxima accesare a site-ului. Adesea cookie-urile sunt folosite de site-urile media pentru a identifica preferințele utilizatorului: ce pagini accesează, ce fel de subiecte îl interesează, care sunt legăturile electronice pe care le activează etc. Unele site-uri publică detaliile politicii proprii privind folosirea cookie-urilor, altele, nu.
Așa cum arată practica și discuțiile la nivelul profesiei și al teoreticienilor media, Internetul aduce cu sine noi problematici de natură etică, legată de faptul că tehnologia schimbă modul în care se realizează documentarea și felul în care se face relatarea. Se schimbă oare fundamental, etica și deontologia profesională? Răspunsul pare a fi că, deși Internetul pune noi probleme de natură etică, principiile deontologice ale jurnalismului tradițional rămân aceleași și pentru mediul online.
Editorul Jason McCabe Calcanis spune că ,, Internetul schimbă unele reguli și multe altele nu au fost scrise încă, dar acest lucru nu constituie o scuză, indiferent de mediul de comunicare” [ apud 10, p. 276].
Adevărul este că, așa cum scrie și J.D. Lassica, ,,încălcări ale principiilor deontologice se pot întâlni și în presa tradițională ca și în cea online. Nu există nici măcar o singură publicație online care să cnsidere că un articol nepotrivit pentru tipar ar putea fi difuzat fără probleme pe Web” [ apud 10, p.276] .
Poate că cea mai întâlnită problemă etică se regăsește în rândul generației no de jurnaliști care folosesc adesea maniera de copia o știre fără să verifice cât este de veridică infomația. Într-adevăr, Internetul oferă extrem de multe posibilități de documentare, mai mult decât oricând. Exact acest lucru ar trebui să îi determine pe jurnaliști să urmărească activitatea care și-o desfășoară cu și mai multă responsabilitate. Dacă anumite informații se află acolo, nu înseamnă neapărat nu nu necesită verificare, și nu înseamnă că pot fi luate fără atribuire.
Institutul Poynter pentru studii Media și societatea Americană a Editorilor de ziare au luat în discuție, în cadrul unei conferințe, mai multe dintre dilemele etice ridicate de noile tehnologii media de comunicare. Unul dintre scopurile conferinței a fost de a dezvolta protocoale care să poată fi folosite de jurnaliști pentru crearea unor linii de conduită pentru dilemele etice legate de jurnalismul online. Câteva dintre recomandări sunt:
Privind credibilitatea conținutului: precizați dacă materialele difuzate pe site au fost create în altă parte și dacă e posibil să nu fi fost editate sau revizuite pentru a corespunde standardelor de credibilitate. Avertizați utilizatorii, atunci când părăsesc site-ul d-viastră prin activarea unui link, că e posibil să acceseze un site care nu respectă aceleași criterii privind credibilitatea conținutului.
Privind informațiile din baza de date: furnizați date proaspete și exacte. Precizați autorii, proprietarul site-ului, scopul, validitatea și limitările datelor difuzate în site.
Privind link-urile: acestea trebuie să fie clar identificate ca având caracter editorial sau comercial. Înainte de a crea un link către o pagină care ar putea leza sau ofensa cititorul(cum ar fi site-urile cu caracter rasist sau pornografic), explorați alte posibilități, cum ar fi suplimentarea materialului informativ din site-ul dumneavoastră, sau luați măsuri pentru a preveni publicul asupra conținutului paginilor către care s-a realizat legătura.
Privind conținutul care ar putea leza sau ofensa cititorii: ar trebui să existe o discuție în redacție, în legătură cu materialele vulgare sau dăunătoare, cum ar fi cele legate de stereotipuri rasiale, etnice, culturale, religioase, șovine sau homofobe.
Privind integritatea și presiunile comerciale: publicul trebuie să poată destinge clar între conținutul editorial și publicitate. Tehnologiile de urmărire a comportamentului consumatorilor cum sunt cookie-urile, trebuie folosite responsabill, încât să nu violeze intimitatea cititorului. Dacă informațiile obținute privind utilizatorii vor fi folosite de o a treia parte ( o firmă ce cooperează cu site-ul) pentru mesaje publicitare, cititorii trebuie notificați [10, p. 278].
Jurnaliștii trebuie să verifice toate detaliile unei știri pentru a fi siguri că sunt corecte și nu doar să accepte afirmațiile făcute de alte site-uri. Dacă jurnaliștii ar fi verificat povestea originală, ar fi descoperit că era falsă. Jurnaliștii trebuie să știe, de asemenea, că URL-ul (adresa web) unui site poate fi manipulat pentru a crea impresia că aparține unei instituții respectabile. Singurul mod în care un jurnalist poate fi sigur că publică informații corecte este să investigheze singur sau să aibă confirmarea din partea a două surse independente [13, p. 8].
Google.com reprezintă o mașină în bază de linkuri și care oferă rezultatele în conformitate cu importanța site-urilor, calculată după numărul de legături existente între aceste și alte site-uri. Anume din acest motiv Google nu poate fi considerat cel mai bun în cele ce privește informația de ultimă oră, dar în mod cert este în frunte la rubricarelevanței informației oferite.
Într-o altă ordine de idei, facebook-ul,a devenit cu siguranță una dintre cele mai mari puteri de influențare. În interiorul acestei aplicații/ site, se pot desfășura numeroase avtivități, atât sociale, cât și jurnalistice. Inițial, a fost creeat strict pentru socializare, ca mai apoi să devină o latură indispensabilă pentru jurnaliști și marile companii din lume. Profitând de faptul că marea majoritate a indivizilor au un profil de faceebok și accesându-l aproape zilnic, instituțiile au acces liber la promovare. Prin urmare, aproape fiecare agenție media au pagină de facebook, distribuind în mod regulat știrile și activitățile sale. Iar utilizatorii, le este cea mai comodă cale de informare. Deaorece facebook-ul oferă posibilități multilaterale. Iar Alexandru Lebedev afirmă că: ,,potrivit unui studiu recent, 88% din persoanele născute în 1980-2000 (așa-zișii millenials) citesc știrile pe Facebook” [24, p.18].
Studiind ce anume reprezintă etica și raportând la jurnalismul online, observăm ca jurnalismul online întâmpină din ce în ce mai multe probleme. Jurnaliștii, mereu însetați de a prelucra materiale care se vând și care aduc cât mai multe audiențe, publică știri senzaționale, oferindu-le un titlu care să atragă cititorii, însă conținutul este dezamăgitor.
Având în vedere abundența infomrațiilor eatribuite care își fac loc, în ultimii ani, mai ales în revistele și rubricile mondene, stângerea informațiilor prin intermediul Internetului se face cu prea puțin respect pentru regulile etico-profesionale de verificare și citare a sursei. Prea mulți jurnaliști din Republica Moldova consideră Interneutl un izvor gratuit de informații interesante, care pot fi preluate fără probleme și servite fără scrupule publicului.
Un jurnalist nu trebuie niciodată să încalce dreptul oamenilor la viața privată fără un motiv
serios. Suntem obligați să respectăm fiecare persoană și, de câte ori este posibil, trebuie să
obținem aprobarea acesteia, de preferat în scris sau înregistrată [13, p.16].
O instituție mediatică trebuie să cunoască și să înțeleagă publicul căruia i se adresează. Pentru a reuși acest lucru, e important să aibă o redacție cu o componență variată. Jurnaliștii au datoria să
înțeleagă lumea din perspective diferite de ale lor. Comunitățile reprezintă un mozaic colorat și
media trebuie să reflecte acest lucru, dându-le tuturor posibilitatea să fie auziți [13, p. 11].
Pentru a elabora un material online, jurnaliștii trebuie să stabilească o idee și să o expună într-o propoziție scurtă, trebuie să verifice credibilitatea sursei, să atașeze o fotografie care să se potrivească cu subiectul, să aleagă un titlu bun, să eleboreze un mic rezumat și să scoată în evidență elementele interanctive.
Avantajul cel mai remarcabil din punctul de vedere al unui editor de site și al unui jurnalist, este intantaneitatea și pronfunzimea. Concret informația poate fi afișată cvasidirect, chiar dacă va evoulua ulterior și va fi îmbogățită cu detalii.
Prima pagină a unui site are același rol ca și prima pagină a unei publicații tipărite: trebuie să conțină cele mai importante informații și să capteze atenția cititorului, arătând ce conține restul site-ului.
În lumea Internetului există câteva tipuri de site-uri Web. De exemplu sunt site-uri persoanale, alcătuite de persoane particulare, care se prezintă pe Internet, cu preocupările, hobby-urile, călătoriile, familia sau prietenii. Un altfel de site-uri sunt cele de companie, care prezintă o anumită firmă sau un grup de firme, furnizând informații legate de organizare, obectul activității, performanță economică, știri, comunicate de presă, date de contact etc. Iar un alt tip de site-uri sunt cele de știri, alcătuite special pentru a furniza informații utilizatorilor Internet.
Omul, fiind dominat de internet, ajunge să nu mai poată face diferența între adevăr sau minciună. Cei mai afectați sunt copii. Având numeroase mijloace de informare, dar mai ales având numeroși jurnaliști incompentenți, copii ajung să vadă în lumea virtuală lucruri inacceptabile. Tocmai din această cauză copii trebuie protejați cu mare grijă, pentru a nu cădea pradă unor jocuri manipulatoare sau unor informații care le-ar afecta starea psihologică, neputând face distincția între real și ireal.
Tehnologia avansată de care dispunem astăzi se admite numai în cazul în care este ținută sub control, iar jurnaliștii ,, cânii de pază a societății” trebuie să-și desfășoare responsabil activitatea, iar munca jurnalistului, bineînțeles nu este ușoară.
Internetul are și aspecte pozitive, desigur. Navingând pe Internet putem găsi diverse informații utile, foarte multe cărți de citit într-un timp rapid și comod, accesibilitate, divertisment și socializare. Iar acestea sunt doar câteva chestii profitabile pe care le-a adus epoca digitală.
Concluzii la capitolul II
În prezent, mediul online este, fără îndoială, cel mai puternic, cel mai utilizat mijloc de informare. Prin intermediul internetului accesăm rapid și fără obstacole orice știre, de orice gen, în orice limba, din orice colț al lumii. Anume această accesibilitate ne trezește foamea de noi informații, noutăți și ne stimulează să fim la curent cu tot ce se întîmplă în lume. Însă, după cum știm bine este și cealaltă parte a monedei, cea prin care se speculeaza, se sabotează și se încalcă orice normă morală și profesională a jurnalismului.
De multe ori, din cauza propagandarii intesive din interes politic sau economic a unor noutăți prin eschivarea adevărului propriu-zis, este influiențată opinia publică. Deasemenea, poate fi remodelată imaginea fie a obiectului de știre, fie imaginea redacției care a publicat știrea, fie, în urma unor conflicte de interes, pot fi afectate relațiile interpersonale între cetățenii cu păreri diferite. Așadar, ne dăm bine seama că, în măsura în care această revoluție informațională acționează pozitiv la dezvoltarea interculturală, la percepția de structura și funcționare a societății, aspectele negative echivalează, unde aceleași instrumente tehnologice sunt folosite pentru exploatare, manipulare, corupere și dominare.
Luînd în considerare puterea de influență a acestui mecanism informațional crește și responsabilitatea în utilizarea acestuia, atât din partea cititorilor, cât și din partea profesioniștilor în domeniu. E bine de știut că nu fiecare sursă asigură calitate și veridicitate în prestare de informație și nu fiecare cititor percepe informația responsabil și o transmite mai departe. Din păcate partea negativă a intustrii informaționale o prevalează pe cea benefică, stimulată de interesele politice monopole, evitând orice normă etică și morală, care duc la sciziuni în societate și o dezechilibrează.
STUDIU DE CAZ. SITE-UL DE ȘTIRI DIEZ.MD
3.1. Dimensiuni ale stagiului practic
Diez.md, înregitrat oficial ,, Onix Media SRL’’ , este un site de știri, dedicat în tinerilor, care are în componența sa știri din domeniul culturii, educației, politic, social au divertisment. Acesta a fost înființat pe 13 aprilie 2013, iar fondatorul este Alexandru Lebedev. Site web: http://www.diez.md/. Oficiul se află pe strada 31 august 1989, nr. 98 în incinta clădirii ,, Uniunea scriitorilor din Chișinău”. Echipa este alcătuită din reporteri tineri care prezintă știrile echidistant, iar o trăsătură a lor este creativitatea. Membrii echipei sunt: Alexandru Lebedev (fondator), Olesea Cember ( redactor șef), Alina Gîrneț ( reporter), Dinu Bubulici ( fotograf/ cameraman), Cristina Aramă, Diana Gațcan ( reporter), Critina Straton ( reporter).Publicul țintă sunt tinerii și adolescenții, iar scopul lor este să îi facă pe cititori să fie mai desciși, mai activi, mai liberi, mai responsabili și mai productivi.
Munca jurnaliștilor se desfășoară la oficiu, în proporție de aproximativ 70 %, dar și pe teren , mai ales atunci când unt organizate evenimente sau concerte importante. De notat este și faptul ca diez.md au și proiecte proprii, de exemplu ,, Unde-s tinerii” sau ,,Descoperiri urbane”. ,, Unde-s tinerii”, este un proiect care își propune să cunoască și sa descopere tinerii activi din toata țara, care se remarcă prin activități frumoase. Până acum, au fost efectuate aproximativ 50 de interviuri, iar Cahul, Cimișlia, Ialoveni, Anenii Noii, Ungheni, Orhei, Drochia, sau Bălți, sunt doar câteva dintre raioanele în care au ajun echipa diez.md. ,,Decoperiri urbane” este proiect al echipei diez.md în colaborare cu Anastasia Taburceanu. Proiectu presupune descrierea cladirilor sau a locurilor mai puțin cunoscute de către chișinăueni. De remarcat este că Diez.md elaborează o agendă zilnică unde se prezintă ce evenimente vor avea loc în Chișinău, ceea ce este foarte apreciat de cititorii site-ului.
În designul site-ului predomină culoarea mov și alb. Logo-ul este #diez, de aceiași culoare. Iar pe site sunt următoarele rubrici de știri: Social, Politică, Economie, Educație, Oportunități, Evenimente, Internațional, Cultură, Lifetyle, Călătorii, Social-Media/IT și Sport, iar știrile pot fi citite doar în limba română, fără multiplă alegere(rusă sau engleză).
Foto 1. Site-ul de știri diez.md. Interfața. [27]
În comparație cu alte site-uri de știri, de exemplu sputnik.md , care promoveaza intens situția politică și încalcă aproape orice normă etică, diez.md este foarte echiditantă în raport cu politica.
,,Așadar, pentru un portal media, astăzi nu este suficient să ai cei mai buni jurnaliști care să verifice informația – de multe ori aceasta este, pur și simplu, imposibil de verificat. Dar este important să construiești, în jurul platformei tale de informare, o comunitate care să umple golurile pe care le ai. În plus, cea mai mare problemă constă nu în faptul că uneori greșești, ci în teama de a recunoaște că ai greșit, ca să nu îți pătezi brandul. Este o fază care trebuie depășită mai ales în Moldova, pentru că doar așa îi vom putea convinge pe cititorii noștri să împărtășească informațiile pe care le au cu noi, pentru a avea un tablou complet al lumii în care trăim” afirmă Alexandru Lebedev [24, p.18].
Scopul acestui capitol este să analizăm în detalii aspectele etice ale instituției respective. Evident, în orice instituție media, apar problemele de natură etică, prin urmare vom analiza care sunt acestea în conformitate cu Codul deontologic al jurnalitului din Republica Moldova 2011. Întrebarea este dacă angajații repectă aceste norme de conduită abolut neceară în profesia de jurnalist, iar prin urmare vom da exemple de cazuri concrete.
Pe durata practicii tehnologice, nu am observat prea multe încălcări etice, dar un caz similar a fost când un angajat a fost contactat și acuzat că s-ar fi încălcat normele etice, și anume că un reporter ar fi publicat imagini fără acord. Ceea ce s-a demonstrat ca intituția nu a încălcat nici un drept, deoarece imaginile repective erau deja publice pe pagina de facebook al peroanei care s-a simțit ofensat.
Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne, dar fără a depăși jumătate din articolul sau știrea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu deținătorul drepturilor [1, p.5] .
De exemplu aceată știre este preluată integral de pe un site din România, dar are trimitere direct la sursă (mediafax.ro) :
,, Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit în apropierea unui supermarket dintr-o zonă rezidențială aflată la periferia Lisabonei, au anunțat autoritățile, care au precizat că toate cele patru persoane aflate în aeronavă au decedat, relatează agenția de știri Reuters, citată de MEDIAFAX.
Avionul s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe un aeroport aflat în apropiere. Peste 50 de membri ai serviciilor de intervenție se află la locul incidentului.
Informațiile disponibile sugerează că avionul ar fi explodat în aer, iar epava acestuia s-ar fi prăbușit în apropierea unui supermarket din localitatea Tires din componența orașului Cascais, o suburbie în zona metropolitană a capitalei portugheze, aflată la aproximativ 30 de kilometri depărtare.
Mai multe vehicule au luat foc după ce rămășițele avionului s-a prăbușit peste un camion care era folosit pentru aprovizionarea supermarketului, iar cel puțin o casă a luat foc în urma incidentului.
Nu există informații dacă în urma incidentului au mai fost rănite și alte persoane” [27].
O altă obervație care încalcă normele etice este și faptul că se vorbește prea detaliat aupra subiectelor muribunde sau suiciduri. Iar știri de acest fel se pot găsi și pe diez.md, dar și restul agențiilor de presă din Republica Moldova publică asemenea materiale și ajungem la concluzia că ,, Cu cât știrile sângerează mai mult, cu atât se vând mai bine”.
Spre deosebire de alte site-uri de știri, diez.md nu încalcă norme etice grave. De exemplu, există câteva site-uri care promovează și publică știri false. Problema cea mai gravă este că induce publicul în eroare și se nasc concluzii greșite. Printre acestea se enumeră moldovesti.info și moldovandream.com. Aici se promovează nerespectarea cenzurei și lipsa bunului simț.
Alexandru Lebedev afirmă că ,, În presa online atât cititorul, cât și jurnalistul sunt antrenați într-o continuă cursă a încrederii. Cititorul încearcă să identifice sursele de informare cărora să le ofere încrederea sa; iar reporterul vrea să creadă că, dacă și va greși undeva, cititorul îl va informa imediat despre aceasta. Iar cel care va reuși să cunoască toate aceste obișnuințe poate ușor influența ce fel de informație se va consuma” [24, p. 17].
Majoritatea știrilor care apar pe diez.md sunt de interes public, dar în mod special sunt pentru tineret care îi conduce pe aceștea spre oportunități educaționale și numeroase oferte de studii, iar normele etice par a fi foarte importante pentru această instituție, comparative cu altele din Republica Moldova.
În viziunea jurnalistei Sorina Ștefârță, care conduce Școala de Studii Avansate în jurnalism, diez.md se află în lista de preferințe în ceea ce tine de conținut și afirmă că ,, Diez.md. Sunt cei mai tineri în lista mea de preferințe – datorită echipei, dar și publicului căruia i se adresează. Printre alte atuuri, voi menționa faptul că, și pentru această echipă, prioritară este inovarea; se străduiesc să respecte etica și deontologia jurnalistică; separă, de regulă, conținutul editorial de cel publicitar și – cel mai important – încearcă să fie conectați la problemele imediate cu care trăiește societatea. Dovadă și faptul că, în structura site-ului, rubricile „Social” și „Educație” stau deasupra „Politicii”. În rest… profunzimea vine cu anii” [34].
Internetul oferă foarte multe posibilități de documentare. Tocmai acest motiv ar trebui să îi determine pe jurnaliști să privească activitatea pe care o depun cu și mai mare responsabilitate. Dacă informațiile sunt acolo, nu înseamnă că nu trebuie verificate, și nu înseamnă că pot fi preluate fără atribuire.
Analiza creațiilor proprii
Scopul stagiului practic este acela de a ne familiariza cu domeniul de activitate ales. În această perioadă aplicăm în practică tot ce am acumulat la nivel teoretic în cadrul facultății. Partea buna este că stagiul practic reprezintă o oportunitate pentru un tânăr student, deoarece se poate obișnui cu un program fix de muncă, poate modul de lucru într-o echipă sau poate învăța direct de la profesioniști.
Pe langă toate aceste beneficii, cel mai importantă este experiența pe care o acumulezi. Experiența acumulată de-a lungul unui astfel de stagiu este foarte importantă, mai ales că în zilele noastre contează mai mult experiența decât nenumăratele diplome sau cursuri la care ai participat.
Cei mai mulți angajatori caută oameni cu experiență sau cel puțin dispuși să învețe și să acumuleze cât mai multe informații într-un timp cât mai scurt. Tinerii participanți la un stagiu de practică vor avea nenumărate avantaje: interacțiunea cu profesioniști în domeniu, posibilitatea de a participa la training-uri și sesiuni de formare teoretică și practică, lucrul în cadrul unor echipe competitive, precum și orientarea către rezultate.
La diez.md am învățat să am mai multă încredere în forțele proprii și în abilitățile personale. Am ales această instituție pentru a-mi efectua stagiul de practică, deoarece mi-am dorit să activez alături de oameni pe care îi apreciam cum lucrează. Perioada stagiului de practică a fost 01.12.2016- 25.01.2017, iar coordonatoarea care a avut grijă să însușesc lecția impecabil și care m-a luat ,,sub aripa ei”, a fost Olesea Cember (redactor șef a site-ului). Am avut multă răbdare, dar și multă recunoștință și am fost apreciată pentru straduința depusă, deoarece s-a demonstrat ca materialele realizate de mine aducea vizualizări site-ului.
De la bun început am fost întrebată ce materiale vreau să realizez și prin urmare, am ales să elaborez un șir de interviuri cu studenții basarabeni de succes care își fac studiile în străinătate, și alt șir de interviuri cu tineri talentați care merită să fie promovați în Republica Moldova.
O altă misiune era să caut știri de interes public, să le redactez și să mă informez cât sunt de adevărate, iar după ce le verifica Olesea Cember puteau fi publicate pe site. Uneori traduceam articole din limba engleză în limba română, asta a fost ceva nou pentru mine. Orice jurnalist are la bază informare atunci când vine vorba de știri, iar pentru mine, cea mai mai eficientă sursă este www.news.yam.md . Acesta monotorizează cele mai recente știri din Republica Moldova care apar pe site-uri online. În fiecare minut putem vedea și două- trei știri. Cu toate acestea trebuie verficat și iar verificat cât de veridică este informația.
Jurnalistul trebuie să rămână mereu lucid. Contactul cu sursele, legate de puterea politică sau de orice altă formă de organire, comportă riscul de a fi manipulat, intrumentalizat. Îi revine jurnalistului să rămână circumspect, să verifice informația din mai multe surse, să reziste ,,cântecului de sirenă” al micilor atenții și declarațiilor de prietenie [ 2, p. 73].
Ce se cerea de la mine:
experiența în domeniul scrisului (jurnalism online);
cunoașterea gramaticii limbii române
cunoașterea limbii engleze (avantaj);
abilitatea de a lucra cu instrumente online (rețele noi de socializare, instrumente de bază a PC-ului, editoare online);
abilitatea de a lucra în echipă, atitudine constructivă și spirit critic;
disponibilitatea de a răspunde provocărilor
abilități de planificare eficientă a timpului, spirit de echipă, responsabilitate și entuziasm
abilități de comunicare;
abilitate de a găsi informații interesante și de a înțelege nevoile publicului.
implicare activă.
Ce reponsabilități aveam:
– plasarea știrilor pe site;
– realizarea interviurilor;
– replasările pe teren;
– participarea la evenimente;
– redactarea articolelor;
– traducerea subiectelor relevante din surse străine;
– identificarea evenimentelor și subiectelor de știri relevante pentru tineri;
– lucru în echipă.
Pe durata stagiului de practică, la realizarea materialelor jurnalistice am încercat pe cât de mult posibil să respect aspectele etice și să nu încalc codul deontologic. Cel mai mare efort l-am depus pentru realizarea interviurilor, dar cu bunăvoință am reuși să realizez lucruri frumoase.
Primul interviu realizat a fost cu Liviu Sîrbu, un tânăr pictor. Titlul arată în felul următor: Liviu Sîrbu, tânărul pictor care definește necunoscutul: „Arta e instrumentul viitorului” , iar lead-ul: ,,Liviu Sîrbu este un tânăr talentat, energic, atras de pictură și de tot ce-i frumos, care a acceptat provocarea noastră de a răspunde la câteva întrebări vizavi de pasiunea pe care o are. În lucrările sale, tânărul artist licențiat în arte redă un mix între desen și fotografie, între imaginație și realitate. Actualmente, Liviu își face studiile de master în Urbanism și Arhitectură și își depune toată dragostea în ceea ce face. Vă invităm să îl cunoașteți și voi.” [http://diez.md/2016/12/09/foto-liviu-sirbu-tanarul-pictor-care-defineste-necunoscutul-arta-e-instrumentul-viitorului/] (vezi în anexa nr.1).
Pentru realizarea acestui interviu a fost nevoie de câteva zile. Structura a fost de tip întrebare- răspuns, dar ulterior mi s-a făcut observație că redacția nu mai folosește această structură pentru realizarea interviurilor. Înainte de toate, l-am contactat pe Liviu Sîrbu, pe o rețea socializare pentru a stabili o discuție. M-am documentat foarte bine despre ce trebuie să fie conținutul pe pagina personală de facebook, analizându-i lucrările și activitățile efectuate anterior. Tânărul pictor, nu a organizat încă la nici o expoziție, în schimb are o experiență vastă în pictură, care obișnuiește să realizeze picturi bisericești în România. Ulterior, am pregătit întrebările și i le-am adresat. Pentru Liviu Sîrbu, acesta a fost primul interviu care l-a oferit unui jurnalist. Fiind primul interviu la stagiul de practică, redactarea am făcut-o cu ajutorul coordonatoarei de practică. Dificultăți nu au fost, deoarece la cursurile teoretice din cadrul facultății realizasem deja interviuri. Menționez că cunoștințele acumulate în cadrul Universității Libere Internaționale mi-au fost de mare folos.
Următorul interviu a fost cu o tânără basarabeancă care își face studiile în Paris, Franța.,, La cei 23 de ani, Diana Arnăut, o tânără originară din sudul Moldovei, poate fi numită o studentă de un succes remarcabil la Paris. În 2015, a absolvit Facultatea de Economie și Gestiune la Universitatatea Panthéon-Assas din Paris, iar în prezent urmează studiile de masterat la Universitatea Paris-Dauphine, două dintre cele mai bune instituții de învățământ din Franța. Eroina interviului de astăzi a reușit să se remarce plasându-se pe primele locuri în grupa sa de studii.” [http://diez.md/2016/12/16/foto-diana-arnaut-tanara-basarabeanca-care-isi-modeleaza-cariera-orasul-luminilor/] (vezi în anexa nr.2).
Realizarea interviului cu Diana Arnaut, a fost mai dificilă, fiind primul interviu de tip narațiune. Pentru acest material a fost nevoie de mai mult timp. La documentare nu a fost tocmai dificil, deoarece o cunosc pe Diana Arnaut de mic copil și deja știam exact ce întrebări să adresez. Întrebările au decurs prin același demers ca și la precedentul interviu, dar redactarea s-a desfășurat altfel, fiind nevoită să depun mai mult efort. Rezultatul final a fost reușit.Ulterior, Diana Arnaut a fost invitată la emisiunea Veranda, care se difuzează la Jurnal TV. Alegerea titlului a fost partea cea mai ușoară, deoarece tânăra studiază în Paris, iar despre acest oraș se pot pune foarte multe, prin urmare l-am numit ,,Diana Arnaut, tânăra basarabeancă care își modelează cariera în Orașul Luminilor”. În urma acestui material, deja am început să am mai multă încredere în puterile proprii, pentru că am făcut ceva nou pentru mine.
Următorul interviu a fost cu Corina Culev, o tânără domnișoară care și-a făcut studiile în Danemarca și are o pasiune nefinită pentru fashion, care deține si un blog și le inspiră pe tinere referitor la stilul vestimentar. Lead-ul arată așa: ,,Corina Culeva este o tânără ce-și trage rădăcinile din zona Cahulului, iar actualmente locuiește în Danemarca. De curând a absolvit în capitala daneză Copenhagen Business School, la specialitatea Business Internațional și Științe Politice. Mai mult decât atât, a început și Facultatea de Drept la o universitate din Moldova, concomitent cu activitățile pe care le desfășoară în Regatul Danemarcei. Între timp, aceasta muncește, învață daneza, călătorește și, mai nou, și-a creat și un blog de lifestyle și călătorii.” [http://diez.md/2017/01/25/foto-corina-culeva-tanara-ce-cucereste-cu-stil-cea-mai-fericita-tara-de-pe-mapamond/] (vezi în anexa nr.3 ).
Ei bine, după experiența de la interviului precedent, acest interviu a fost mai ușor de realizat, deoarece cunoșteam deja parametrii și știam exact ce să fac ca să fie suprinzător pentru redacție. Corina Culeva, a fost foarte deschisă și a interacționat foarte activ cu mine. În acest caz s-a simțit mai intens că e o activitate de jurnalist, și nu un simplu student. După realizarea acestui interviu, am început să fiu mai apreciată și să primesc laude pentru munca depusă. În urma interviului publicat pe diez.md, emisiunea O seară perfectă, difuzată la PRO TV a relizat un reportaj cu tânăra protagonistă, care are diverse pasiuni. Reportajul îl puteți viziona accesând site-ul :http:/osearaperfecta.protv.md/face-master-in-business-international-si-stiinte-politice-iar–1780171.html. Titlul l-am ales exact în raport cu ocupația Corinei. Și l-am numit ,,Corina Culeva, tânăra ce cucerește cu stil cea mai fericită țară de pe mapamond”. Prin câteva cuvinte am spus despre ce va fi vorba în interviu.
În continuare, am realizat un interviu cu Nicu Știrbet, un tânăr foarte activ profesional care a urmat studii în străinătate și care a ajuns să lucreze pentru Consulatul României de la Londra.
Titlul interviului a fost ,,Jurnalul unui imigrant, de Nicu Știrbet: „Ești singurul stăpân al vieții tale și nimănui nu-i pasă de tine”, am folosit citări din propriile răspunsuri ale intervievatului, deoarece mi s-au părut relevante din perspectiva conținutului. Lead-ul arătând astfel:,, Nicu Știrbet este originar din sudul Moldovei, satul Văleni, Raionul Cahul. Fiind un tânăr activ, se află în permanentă dezvoltare și formare profesională. A investit mult în anii de studenție și a ajuns să desfășoare stagiile de practică în cadrul mai multor organizații internaționale precum Consulatul României de la Londra, Ambasada României de la Viena, Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale (OSCE&UN) de la Viena etc.” [http://diez.md/2017/01/24/jurnalul-unui-imigrant-de-nicu-stirbet-esti-singurul-stapan-al-vietii-tale-si-nimanui-nu-pasa-de-tine/] (vezi în anexa nr.4).
În acest caz, realizarea interviului s-a ciocnit cu mai multe probleme. Menționez că interacțiunea cu personajul materialul a fost dinamică, însă la redactare am întâmpinat unele dificultăți, deoarece, Nicu Știrbet are un limbaj sofisticat și a folosit multe fraze care nu e încadrau în standardele redacției. Mai mult decât atât a cerut să nu i se modifice textul și să se publice pe site în formatul întrebare- răpuns. Cererea de a i se publica în acest format, a fost acceptată, însă nu și nemodificarea textului. Într-un final, a fost mulțumit de rezultat.Documentarea a fost online, deoarece Nicu Știrbet mai oferise anterior un interviu pentru TRM. Dacă la interviurile precedente, eu am găit intervievații, la aces interviu, Olesea Cember ( redactor-șef) mi-a sugerat să fac un material cu Nicu Știrbet.
Următorul interviu a fost cu Mariana Bratu, o tânără actriță care își desfășoară activitatea pe scenele teatrului Geneza ART, unde poate fi văzută în mai multe piese de teatru. ,,De vorbă cu Mariana Bratu: ,, Actoria mă reinventează și îmi dă puteri”, așa arată titlul, fiind relativ simplă alegerea, deoarece am citat din răspunsurile intervievate, iar lead-ul: ,, Actrița, Mariana Bratu, are 26 ani, a absolvit Academia de arte în 2012. Între timp a făcut și studii în domeniul mișcării scenice la Moscova. A urcat pe scenele din Chișinău, București, Kiev și Moscova. Acesste experiențe au deschis-o marilor provocări și are o carieră demnă de admirașie și respect. În prezent activează ca actriță la Teatrul Geneza Art, unde o puteți urmări în mai multe spectacole.” [vezi în anexa, nr.5]
Acest interviu, nu a adus cus ine dificultăți prea mari, deorece nu a fost publicat, însă munca am depus. Nu a fost publicat din motiv că nu s-a reușit să fie verificat de către coordonator. Despre Mariana Bratu, mă documentasem de multă vreme, fiind un personaj pe care îl admir .Pentru creearea acestui material a fost nevoie de perseverență sporită, protagonita fiind o acrtiță cunoscută în Republica Moldova. Aceasta a dat răspuns la fiecare întrebare cu multă finețe și raționament. Prin urmare, nu a fost nevoie de multe modificări, doar trecerea interviului în citări.
După cum bine se vede, am interacționat cu oameni de tot repectul, din urma cărora am avut foarte multe de învățat. Menționez faptul că nu mi-a fost greu să gasesc oameni pentru interviuri, facebook-ul fiind atât de avansat încât face accesibil aproape orice. Cateva dintre persoane mi i-a sugerat Olesea Cember, care are o carieră vastă în jurnalism. Singura problemă, la realizarea acestora, a fost că persoanele interviavate nu se aflau în tară,deoarece studiază în străinătate respectiv, discuțiile au avut loc prin intermediul online-lui. Pentru fiecare lucrare era nevoie de aproximativ două zile.
Pentru a pregăti un interviu era necesar urmatorul demers:
alegerea temei și a interlocutorului;
pregătirea interviului ( documentarea, planul de întrebări );
stabileam o discuție cu intervievatul ;
editarea si redactarea;
publicarea pe site.
Primul interviu a fost de tip întrebare- răspuns, metoda care este cea mai frecventă, cea mai clasică și usor de citit. Dar mai apoi mi s-a făcut observație că redacția nu mai folosește această metodă. Prin urmare, am început să realizez interviuri prin citare , constă în a construi articolul oarecum ca pe o sintază ori ca pe o relatare, partea esențială e textului fiind consacrată citării spuselor intervievatului [ 2, p. 265].
O altă exeperiență de memorat a fost când am mers pe teren cu Alina Gîrneț (reporter) și Dinu Bubulici (fotograf/ cameraman), pentru a realiza un interviu pentru proiectul ,, Unde-s tinerii”.
Am analizat în detalii modul cum și-au desfășurat activitatea și cât de interactivi sunt pe teren. Comportamentul reporterilor era foarte adecvat, iar intervievata, fiind la primul interviu de acest fel, nu simțea nici o presiune, ba dimpotrivă, își expunea gandurile foarte liber.
Dacă mă întrebați ce greutăți am întâmpinat, cu siguranță faptul că scriam mult mai încet decat restul reporterilor. Chiar am primit și o observație referitor la asta. Nu mi-a îngreunat situția, din contră m-a motivat că trebuie să fiu mai bună.
Cursurile teoretice din cadrul Universității Libere Internaționale mi-au fot foarte utile, referindu-mă la faptul că munca mea la stagiul practic se viza pe realizarea interviurilor, iar la facultate am învățat exact pașii care trebuiau urmați. Din acest punct de vedere, cursurile teoretice sunt importante în aceiași măsură cu cursurile practice. Într-adevăr practica bate teoria, însă practica nu are nici o relevanță atunci cân nu cunoști noțiunile de bază care sunt oferite de cursurile teoretice din universitate.
Concluzii la capitolul III
În concluzie, consider că experiența în cadrul site-ului diez.md, este importantă pentru viitoarea carieră de jurnalist. Analiza experienței acumulate reprezintă o contribuție valoroasă la dezvoltarea mea profesională, oferindu-mi posibilitatea să aplic cunoștinețele teoretice în practică. Am fost plăcut surprinsă de atitudinea oamenilor din redacție și am observat o bună relaționare între angajați. Faptul că am interacționat cu oameni profesioniști, m-a ajutat să-mi fac o impresie despre cum este să lucrezi în sfera jurnalismului.Observația de bază este că redacția respectă codul deontologic și nu încalcă regulile de natură etică.
În cadrul redacției, am învățat cum să realizez corect un interviu, cum să colectez informații de interes public, cum să lucrez într-o echipă și cum să folosesc programul WordPress.
Într-o altă ordine de idei, diez.md mi-a deschis noi orizonturi și m-a făcut să îmi dau seama ce îmi doresc cu adevărat. Tocmai din această cauză recomand cu încredere și altor studenți să-și efectueze stagiul practic în această instuție. În fiecare zi ai ce învăța de la membrii echipei, care nu sunt deloc rezervați atunci când vine vorba de sfaturi. Foarte util pentru studenți este să își folosească timpul în favoarea lor și să investească în dezvoltarea personală și profesională: să partice la diverse evenimente, traininguri și workshop-uri, să facă voluntariat.
Deoarece există numeroase site-uri de unde te poti informa, și peste se găsesc aproximativ aceleași infomații, diez.md se diferențiază de celelalte prin faptul că este echidistant, iar majoritatea știrilor și articolelor sunt dedicate tinerilor. Diez.md tinde să satisfacă interesele societății fără să manipuleze și nu este influențat de nici-un partid politic.
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Deoarece mass- media reprezintă puterea a patra într-o societate democratică, este foarte important ca un jurnalist profesionist să cunoască aspectele etice și să le respecte pentru a asigura credibilitate în rândul societății. Există numeroase reglementări care poate asigura un jurnalism de calitate, urmarea și respectarea acestora, însoțite de insistență și profesionalism vor da roadele mult așteptate. Este important ca jurnalistul să nu aleagă niciodată calea ușoară, ci să continue să colecteze informații veridice și cât mai complete, să le prelucreze și să le transmită publicului larg. La momentul actual, mediul online este, fără îndoială, cel mai puternic, cel mai utilizat mijloc de informare. Prin intermediul internetului accesăm rapid și fără obstacole orice știre, de orice gen, în orice limba, din orice colț al lumii. Anume această accesibilitate ne trezește foamea de noi informații, noutăți și ne stimulează să fim la curent cu tot ce se întîmplă în lume.
Adesea un profesionist se ciocnește cu problema funcționarii normelor etice, ceea ce poate deveni o piedică și să întâmpine greutăți în obținerea rezultatelor finale. Odată cu instruirea jurnalistului în noul teren de lucru, Codul Deontologic al jurnalistului trebuie discutat încă de la angajarea acestuia în instituția media și instruit să-și execute activitatea din perspectiva acestuia.
Însă, indiferent de normele și reglementările propuse sau de cele mai dese ori impuse de instituția în care este angajat, jurnalistul adevărat nu trebuie să uite că misiunea lui este de a-și exercita profesia în scopul servirii interesului public, să-și urmeze normele morale personale, etice profesionale și să expună în totalitate adevărul faptelor întâmplate.
În prezent instituțiile de informare au obișnuința de a scoate în evidență stirele negative, scandaluri și senzaționalul, în dezavantajul știrilor pozitive. Acestea la rîndul lor urmăresc fie că un interes personal, fie unul economic sau unul politic, care pot încălca standartele morale ale jurnalistului impuse de codul deontologic.
De multe ori, din cauza propagandarii intesive din interes politic sau economic a unor noutăți prin eschivarea adevărului propriu-zis, este influiențată opinia publică. Deasemenea, poate fi remodelată imaginea fie a obiectului de știre, fie imaginea redacției care a publicat știrea, fie, în urma unor conflicte de interes, pot fi afectate relațiile interpersonale între cetățenii cu păreri diferite. Așadar, ne dăm bine seama că, în măsura în care această revoluție informațională acționează pozitiv la dezvoltarea interculturală, la percepția de structura și funcționare a societății, aspectele negative echivalează, unde aceleași instrumente tehnologice sunt folosite pentru exploatare, manipulare, corupere și dominare.
Luînd în considerare puterea de influență a acestui mecanism informațional crește și responsabilitatea în utilizarea acestuia, atât din partea cititorilor, cât și din partea profesioniștilor în domeniu. E bine de știut că nu fiecare sursă asigură calitate și veridicitate în prestare de informație și nu fiecare cititor percepe informația responsabil și o transmite mai departe. Din păcate partea negativă a intustrii informaționale o prevalează pe cea benefică, stimulată de interesele politice monopole, evitând orice normă etică și morală, care duc la sciziuni în societate și o dezechilibrează.
În concluzie, consider că experiența în cadrul site-ului diez.md, este importantă pentru viitoarea carieră de jurnalist. Analiza experienței acumulate reprezintă o contribuție valoroasă la dezvoltarea mea profesională, oferindu-mi posibilitatea să aplic cunoștinețele teoretice în practică. Am fost plăcut surprinsă de atitudinea oamenilor din redacție și am observat o bună relaționare între angajați. Faptul că am interacționat cu oameni profesioniști, m-a ajutat să-mi fac o impresie despre cum este să lucrezi în sfera jurnalismului.Observația de bază este că redacția respectă codul deontologic și nu încalcă regulile de natură etică.
În cadrul redacției, am învățat cum să realizez corect un interviu, cum să colectez informații de interes public, cum să lucrez într-o echipă și cum să folosesc programul WordPress.
Într-o altă ordine de idei, diez.md mi-a deschis noi orizonturi și m-a făcut să îmi dau seama ce îmi doresc cu adevărat. Tocmai din această cauză recomand cu încredere și altor studenți să-și efectueze stagiul practic în această instuție. În fiecare zi ai ce învăța de la membrii echipei, care nu sunt deloc rezervați atunci când vine vorba de sfaturi. Foarte util pentru studenți este să își folosească timpul în favoarea lor și să investească în dezvoltarea personală și profesională: să partice la diverse evenimente, traininguri și workshop-uri, să facă voluntariat.
Deoarece există numeroase site-uri de unde te poti informa, și peste se găsesc aproximativ aceleași infomații, diez.md se diferențiază de celelalte prin faptul că este echidistant, iar majoritatea știrilor și articolelor sunt dedicate tinerilor. Diez.md tinde să satisfacă interesele societății fără să manipuleze și nu este influențat de nici-un partid politic.
Prin urmare, am formulat următoarele recomandări:
În primul rând, pentru a deveni un jurnalist profesionist se recomandă studierea amănunțită a aspectelor etice. De exemplu în Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, în Ghidul de bune practici pentru presa online sau în Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști se găsește toată informația necesară.
Sunt foarte importante aspectele etice ale muncii jurnalistului, și trebuie respectate cu vigilență pentru a nu crea probleme atât jurnalitului cât și instituției.
Viitorii jurnaliști trebuie să citească cât mai multă literatură de specialitate, pentru a-și dezvolta abilitățile și cultura generală.
Jurnaliștii trebuie să verifice în detalii știrile care urmează să le publice, în caz contrar apar situașiile neplăcute și se distruge credibilitatea instituției de difuzare media.
Este foarte indicat ca jurnaliștii în devenire, până la finisarea studiilor, să participe la diverse evenimente, trainguri, ONG-uri sau conferințe, pentru a-și dezvolta multilateral capacitățile.
Internetul este cea mai puternică sursă de informare, însă acesta are diverse aspecte pozitive, dar și negative. Adesea jurnaliștii sunt duși în eroare, prin difuzarea unor știri false. De aceea, navigarea și colectarea informațiilor trebuie făcută cu prudență.
Jurnaliștii trebuie să respecte în primul rând publicul și să-l servească cu informații adevărate.
Ar fi un lucru bun dacă studenții de la jurnalism li s-ar oferi posibilitatea să efectueze trei stagii de practică în domeniile: radio, televiziunea și presă; în cei trei ani de facultate. La finisarea studiilor, deja vor ști ce li se potrivește și ce cale trebuie să aleagă.
BIBLIOGRAFIE
Acte normative
Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Chișinău: Consiliul de Presă, 2011. 20 p.
Monografii, culegeri
Agnes Yves. Introducere în jurnalism. Iași: Polirom, 2011. 440 p.
Armanca Brîndușa. Ghid de comunicare, pentru jurnaliști și purtători de cuvânt. Timișoara: Mirton, 2002. 240 p.
Bertrand Claude Jean. Deontologia mijloacelor de comunicare. București: Institutul european, 2000. 181 p.
Bertrand Claude Jean. O introducere în presa scrisă și vorbită. Iași: Polirom, 2001. 264 p.
Buchnam S., Hammerer L., Money-Kyrle O. O libertate și responsabilitate, protejarea libertății de exprimare prin autoreglementarea presei. București: Federația Internațională a Jurnaliștilor, 2005. 64 p.
Coman Cristina. Relațiile Publice, principii și strategii. Iași: Polirom, 2006. 200p.
Coman Mihai. Indroducere în sistemul mass-media, ediția II. Iași: Polirom, 2004. 280 p.
Coman Mihai. Manual de jurnalism, Tehnici fundamentale de redactare vol. I. Iași: Polirom, 2005. 270 p.
Coman Mihai. Manual de jurnalism, Tehnici fundamentale de redactare vol. II. Iași: Polirom, 2001. 288 p.
Dagenais Bernard. Campania de Relații Publice. Iași: Polirom, 2003. 224 p.
Dahlgren Peter, Colin Sparks. Jurnalismul și cultura populară. Iași: Polirom, 2004. 224 p.
Ghid de bune practici pentru presa online, ediția a II-a. Chișinău: Centrul pentru Jurnalism Independent, 2012. 24 p.
Ghid de stil cu norme etice, pentru jurnaliști ediția a II-a. Chișinău: Asociația Presei Independente. 100 p.
Hartley John. Discursul știrilor. Iași: Polirom, 1999. 208 p.
Mass-Media între valori și pericole profesionale. Chișinău: Comitetul pentru libertatea presei, 2003. 144 p.
Popa Dumitru Titus. Deontologia profesiunii de ziarist. București: NORMA, 2000. 176 p.
Popescu Cristian Florin. Dicționar explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate. București: Tritonic, 2002. 528 p.
Radu Raluca-Nicoleta. Deontologia comunicării publice. Iași: Polirom, 2015. 257 p.
Randall David. Jurnalistul universal, Ghid practic pentru presa scrisă. Iași: Polirom, 1998. 272 p.
Articole în reviste științifice, culegeri
Cojocari Vitalie. Drama site-urilor de știri.Revista mass-media în Moldova. Chișinău: CJI, iunie 2015. 22-24 p.
Guzun Igor. Însușirile unui jurnalism de calitate în Mass Media în Republica Moldova. Chișinău: CJI, decembrie 2005. 15-17 p.
Lazăr Ludmila. Dileme etice ale comunicării publice. Revista mass-media în Moldova. Chișinău: CJI, iunie 2015. 28-30 p.
Lebedev Alexandru. O cursă a încrederii într-un spațiu propice manipulării. Revista mass-media în Moldova. Chișinău: CJI, iunie 2016. 17-18 p.
Documente electronice
Cum să-ți omori ediția tipărită cu site-ul. [Accesat la 15 aprilie, 2017]. Disponibil: http://www.ghidjurnalism.ro/cum-sa-ti-omori-editia-tiparita-cu-site-ul .
Dicționarul Explicativ al Limbii Române. [ Accesat ultima dată la16 aprilie, 2017]. Disponibil: https://dexonline.ro/ .
Site-ul de știri Diez.md. [Accesat la 20 aprilie, 2017]. Disponibil: www.diez.md
Gabriela Groza, Etica și deontologia profesională. [Accesat la 22 aprilie, 2017]. Disponibil: https://ro.scribd.com/doc/57356695/Etica-Si-Deontologia-Comunicarii
Jurnalism online – Proceduri si unelte specifice jurnalismului online. [Accesat la 24 aprilie, 2017].Disponibil:http://www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/jurnalism-presa/Jurnalism-online-Proceduri-si-889.php
Jurnalismul nostru cel online. Accesat la 28 aprilie, 2017].Disponibil: http://prbeta.ro/blog/jurnalism-online/
O idee simplă despre jurnalism și online. [Accesat la 1 mai, 2017]. Disponibil: http://www.ghidjurnalism.ro/o-idee-simpla-despre-jurnalism-si-online .
Proprietarii site-urilor de știri și interesele pe care le promovează. [Accesa la 3 mai, 2017]. Disponibil: https://anticoruptie.md/ro/investigatii/social/proprietarii-site-urilor-de-stiri-si-interesele-pe-care-le-promoveaza .
Revista mass media în Moldova. [Accesat la 5 mai, 2017]. Disponibil: http://media-azi.md/ro/publica%C8%9Bii .
TOP 5 surse media credibile în viziunea jurnalistei Sorina Ștefârță. [Accesat la 7 mai, 2017]. Disponibil: http://everydayjournalism.md/top-5-surse-media-credibile-in-viziunea-jurnalistei-sorina-stefarta/
Top 10 cele mai citite site-uri de știri din Moldova în luna aprilie. [Accesat la 9 mai, 2017]. Disponibil: http://diez.md/2016/05/16/studiu-top-10-cele-mai-citite-site-uri-de-stiri-din-moldova-luna-aprilie/ .
Diana Arnaut, tânăra basarabeancă care își modelează cariera în Orașul Luminilor. [Accesat la 11 mai, 2017]. Disponibil: http://diez.md/2016/12/16/foto-diana-arnaut-tanara-basarabeanca-care-isi-modeleaza-cariera-orasul-luminilor/ .
Corina Culeva, tânăra ce cucerește cu stil cea mai fericită țară de pe mapamond. [Accesat la 12 mai, 2017]. Disponibil: http://diez.md/2017/01/25/foto-corina-culeva-tanara-ce-cucereste-cu-stil-cea-mai-fericita-tara-de-pe-mapamond/ .
Liviu Sîrbu, tânărul pictor care definește necunoscutul: „Arta e instrumentul viitorului”. [Accesat 14 mai, 2017]. Disponibil: http://diez.md/2016/12/09/foto-liviu-sirbu-tanarul-pictor-care-defineste-necunoscutul-arta-e-instrumentul-viitorului/ .
Jurnalul unui imigrant, de Nicu Știrbet: „Ești singurul stăpân al vieții tale și nimănui nu-i pasă de tine”. [Accesat la 15 mai, 2017]. Disponibil: http://diez.md/2017/01/24/jurnalul-unui-imigrant-de-nicu-stirbet-esti-singurul-stapan-al-vietii-tale-si-nimanui-nu-pasa-de-tine/ .
Top 10 cele mai citite site-uri de știri din Moldova în luna aprilie. [Accesat la 17 mai,2017]. Disponibil: http://diez.md/2016/05/16/studiu-top-10-cele-mai-citite-site-uri-de-stiri-din-moldova-luna-aprilie/ .
De la zero spre jurnalism. Alina Gîrneț. [Accesat la 20 mai, 2017]. Disponibil: https://studentus.md/social/interviu-de-la-zero-spre-jurnalism-alina-girnet/ .
(VOX) Dialog cu studenții moldoveni care își fac studiile peste hotare. [Accesat la 21 mai, 2017]. Disponibil: https://studentus.md/social/viata-studenteasca/vox-dialog-cu-studentii-moldoveni-care-isi-fac-studiile-pese-hotare/
ANEXE
Anexa nr. 1
Interviu cu Liviu Sârbu
Disponibil: http://diez.md/2016/12/09/foto-liviu-sirbu-tanarul-pictor-care-defineste-necunoscutul-arta-e-instrumentul-viitorului/
Publicat la 9 decembrie, 2016.
Anexa nr. 2
Interviu cu Diana Arnaut
Disponibil: http://diez.md/2016/12/16/foto-diana-arnaut-tanara-basarabeanca-care-isi-modeleaza-cariera-orasul-luminilor/
Publicat la 16 decembrie, 2016.
Anexa nr. 5
Interviu cu Corina Culeva
Disponibil: http://diez.md/2017/01/25/foto-corina-culeva-tanara-ce-cucereste-cu-stil-cea-mai-fericita-tara-de-pe-mapamond/
Publicat la 25 ianuarie, 2017.
Anexa nr. 4
Interviu cu Nicu Știrbet
Disponibil: http://diez.md/2017/01/24/jurnalul-unui-imigrant-de-nicu-stirbet-esti-singurul-stapan-al-vietii-tale-si-nimanui-nu-pasa-de-tine/
Publicat la 24 ianuarie, 2017.
Anexa nr.5
Interviu cu Mariana Bratu
Nepublicat
Anexa nr. 6
Interviu cu Alina Gîrneț
Disponibil: https://studentus.md/social/interviu-de-la-zero-spre-jurnalism-alina-girnet/
Publicat la 19 mai, 2015
Anexa nr. 7
VOX cu studenți basarabeni care studiază în străinătate
Disponibil: https://studentus.md/social/viata-studenteasca/vox-dialog-cu-studentii-moldoveni-care-isi-fac-studiile-pese-hotare/
Publicat la 1 iunie 2015
DECLARAȚIE*
PRIVIND ΟRIGINALITATEA CΟNȚINUTULUI LUCRĂRII DE LICENȚĂ/MASTERAT
Subsemnatul(a), ___________________________________, absolvent(ă) al (a) Universității Libere
numele, prenumele
Internaționale din Moldova, Facultatea _______________________________________________________, specialitatea _______________________________________________________________________________, promoția _______________, declar pe propria răspundere, că teza/proiectul de licență/master cu titlul: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________,elaborat sub îndrumarea dlui/dnei _______________________________________________________________,
numele, prenumele, titlul științifico-didactic al cond. șt.
pe care urmează să o susțin în fața comisiei este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul său în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de licență/master, monografii, lucrări de specialitate, articole etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea proiectului/tezei de licență/master fiind menționate în cuprinsul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență/master să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului său într-o bază de date în acest scop.
Data ________________________ Semnătură student ____________________
Avizul conducătorului științific
La proiectul de licență_________________________________________________________
Elaborată de studenta (ul)__________________________________________________________
Facultatea, grupa academică________________________________________________________
Specialitatea __________________________________________________
Conducător științific_______________________________________________________________
I. ASPECTUL STRUCTURAL-FORMAL AL LUCRĂRII:
1. Prezentarea grafică a lucrării (imprimare la calculator, punerea în pagină, citarea corectă a surselor și referințelor bibliografice)
Note:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a) Foarte bine; b) bine; c) satisfăcător; d) nesatisfăcător.
2. Structura logică a proiectului – pe capitole, puncte și subpuncte, cu introducere și concluzii, etc.
Note:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a) Foarte bine; b) bine; c) satisfăcător; d) nesatisfăcător.
II. CALITATEA CONȚINUTULUI PROIECTULUI DE LICENȚĂ:
1. Suportul doctrinar logic și convingător prezentat în partea teoretică a lucrării
Note:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a) Foarte bine; b) bine; c) satisfăcător; d) nesatisfăcător.
2. Actualitatea și varietatea geografică a surselor de referință
Note:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a) Foarte bine; b) bine; c) satisfăcător; d) nesatisfăcător.
3. Caracterul novator al rezultatelor cercetării factologice, plusvaloarea științifică personală realizată de student
Note:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a) Foarte bine; b) bine; c) satisfăcător; d) nesatisfăcător.
III. GRADUL DE RESPONSABILITATE A STUDENTULUI ÎN PROCESUL DE ELABORARE A PRIECTULUI DE LICENȚĂ, REGULARITATEA CONSULTAȚIILOR SUSȚINUTE CU MENTORUL CERCETĂRII
Note:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a) Foarte bine; b) bine; c) satisfăcător; d) nesatisfăcător.
IV. CONCLUZIILE AUTORULUI AVIZULUI:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Data
Semnătura conducătorului
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Catedra Jurnalism și Relații Publice [306359] (ID: 306359)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.