CATEDRA ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM OLĂRIȚĂ DOINA DATORIA PUBLICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA Lucrul Individual Conducător științific Hamurabi Maria ,… [629898]

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOS OFIE
CATEDRA ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

OLĂRIȚĂ DOINA

DATORIA PUBLICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Lucrul Individual

Conducător științific
Hamurabi Maria , lector universitar

CHIȘINĂU -2018

2

CUPRINS
Lista abrevierilor …………………………………………………………………………………………….. 3
Introducere ………………………………………………………………………………………………………. 4
I. Conceptul privind datoria externă și influența acesteaia ………………………….. 5
II. Evoluția datoriei publice în Republica Moldova …….. …………………………. ……15
Concluzii și recomandări …………………………………………………………. ………………… …….20
Bibliografie ………………………………………………………………………. …………………………. ….21
Anexe ……………………………………………………………………………… ……………………………….. 22

3

LISTA ABREVIERILOR

FMI Fondul Monetar Internațional
BNM Banca Națională a Moldovei
JPY Yen japonez
PIB Produs Intern Brut
UAT Unitate administrativ -teritorială

4
INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei abordate . Datoria externă este unul dintre principalii
indicatori macroeconomici ce afectează economia națională. În condițiile în care Guvernul
Republicii Moldova a încheiat recen t un nou acord de asistență financiară cu Fondul Monetar
Internațional, aceasta conturează situația națională în ceea ce privește împrumut public.
Gradul de studiere a temei. Noțiunile de “datorie publică ” sau „datorie externă ” au devenit
obligatorii în an alizele macroeconomice ale experților și organizațiilor de specialitate .
Studiul datoriei publice pornește din momentul constituirii structurilor statului modern , anul
1864 fiind semnificativ pentru existența unui singur buget, a unui singur Minister de F inanțe, iar
anul 1946 fiind cel al “tragerii cortinei” peste economia de piață și toate accesoriile acesteia,
inclusiv a problematicii datoriei publice .
Scopul cercetării constă în evidențierea structurii datoriei externe și studierea influenței
acesteia în contextul dezvolt ării economiei naționale.
Sarcinile referatului :
 determinarea factorilor ce influențează datori a extern ă ;
 stabilirea indicatorilor de apreciere ;
 evaluarea managementului serviciului datoriei publice ;
 explicare a structurii a dat oriei externe și problemelor în cadrul politicii de împrumuturi
externe a Republicii Moldoa
Obiectul de studiu îl constituie datoria publică ca parte componentă a a PIB și a obligațiilor
statului față de străinătate.
Subiectul cercetă ri, este analza evoluției structurii datoriei externe a Republicii Moldova.
Referatul a fost elaborat utiliz ând metodele de cercetare științifică :metoda observa ției ,
inducția, deducția analiza logică ,comparația și modelul matematic .
Baza informațional ă, lucrări științifice, date ale Băncii Naț ionale a Moldovei și a altor instituții
ale statului, publicațiile din mass -media etc.
Cuvintele cheie : datorie , datoria publică internă , datoria publică externă , garan ții de stat, titluri
de valoare , gradul d e îndatorare a statului , datoria externă netă , plafonul anual de îndatorare
publică externă , datorie flotantă, datorie consolidată.

5

I. CONCEPTUL PRIVIND DATORIA EXTERNĂ ȘI INFLUENȚA ACESTEIA

Împrumuturile externe constituie una din formele exportului de capital. Datoria externă a unei
țări este acea partea din datoriile totale care este datorată creditorilor din altă țară. Debitorii pot fi
guvernul și firme private sau corporații. Datoria include bani datorați băncilor comerciale
private, altor guverne sau instituțiilor financiare precum FMI sau Banca Mondială .
În orânduirile precapitaliste și în perioada manufacturieră de dezvoltare a capitalismului
împrumuturile externe se întâlneau în mod sporadic. O dezvoltare mai mare acestea au căpătat
abia în perioada mașinismului.
În secolul al XX -lea, împrumuturile externe au cunoscut o dezvoltare fără precedent, ca urmare a
formării, pe piața țărilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care își caută plasament
peste graniță în condiții mai avantajoase decât în interior.
Împrumuturile externe permit unei economii să investească și să consume peste limita capacității
sale interne, respectiv permit ca formarea de capital să fie finanțată atât din resurse interne, cât și
prin atragerea de resurse din țările cu surplus de capital. Împrumuturile externe pot conduce către
o creștere economică mai rapidă, permițând finanțarea unui volum de investiții mai substanțial și
antrenarea mobilizării resurselor de care dispune țara respectivă, conferindu -le totuși o utilizare
într-o manieră mai rezervată, mai prudentă, dar și mai eficientă.
Noțiunea de datorie externă nu se suprapune perfect aceleia de datorie publică externă. Noțiunea
de datorie externă este mai largă d ecât aceea de datorie publică externă și are mai multe sensuri:
 datorie externă brută în sens larg, care cuprinde sumele de bani și alte valori pe care
rezidenții unei țări, persoane fizice și juridice, le datorează străinătății la un moment dat
Această in terpretare vizează toate obligațiile bănești față de străinătate, indiferent dacă au
caracter public sau privat, de gradul lor de exigibilitate, de existența sau nu a unei
garanții. Deși corectă, ea nu are aplicabilitate practică.
b) datorie externă brută în sens restrâns, care cuprinde obligațiile bănești față de străinătate, cu
următoarele excepții.
c) datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale și a celorlalte instituții din sistemul său care
cuprinde:
– sumele datorate unor creditori publici și pri vați, în valută, bunuri sau servicii cu o perioadă de
rambursare mai mare de un an;

6
– sumele datorate de persoane private, dar garantate de o autoritate publică. In această
interpretare, datoria externă nu cuprinde datoria persoanelor private către străină tate negarantată
de autoritățile publice;
– datoria din tranzacțiile cu Fondul Monetar Internațional;
– datoria care poate fi achitată, la opțiunea debitorului, în moneda țării sale;
– sumele datorate unor creditori rezidenți în străinătate, pentru care nu au fost stabilite termene
de plată.
d) datoria externă netă, care cuprinde diferența dintre activele publice și private ale rezidenților
unei țări în străinătate (disponibilități valutare, împrumuturi acordate, investiții directe, titluri,
diverse alte cr eanțe și valori) și activele deținute de rezidenți străini în țara considerată
(împrumuturi pri¬mite de la guverne, agenții guvernamentale și alte entități publice, credite
primite de la bănci private, organisme financiare și alți creditori, investiții de capital, titluri,
disponibilități valutare și alte valori aparținând unor persoane publice sau private străine).
Indicatori privind datoria extern ă
1. Indicatorul datoriei externe totale –suma datorată străinătății la un moment d at ;
2. Indicatorul datori ei externe medii pe un locuitor =
– servește la efectuarea de comparații în timp real pe plan național și internaț ional
3. Indicatorul privind – arată cât din PIB al anului considerat ar fi necesar
pentru rambursarea acelei datorii.
4. Indicatorul priv ind – arată î n cat timp s -ar putea rambursa
datoria unei țări față de str ăinătate pe seama valutei pncasate din v ânzările de bunuri și prestă rile
de servicii peste hotare .

7

F
i
g
u
r
a

1
.
1
.

Harta țărilor după datoria externă ca procentaj din PIB
Sursa :www.wikipedia.org
Disponibil : https://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_extern%C4%83
Datoria publică este formată din datoria de stat, datoria Băncii Naționale Moldova , datoria
întreprinderilor din sectorul public și datoria UAT .Datoria publică internă este reprezentată de
împrumuturi la care subscriu creditori de pe propria piață; co nstituie o parte integrantă a datoriei
publicetotale și evidențiază împrumuturile autorităților publice de pe piața financiarăinternă,
de la persoane fizice și/sau juridice, în monedă națională sau în valută, precum și împrumuturile
angajate de terți, cu garanția statului, nerambursate laun moment dat.

Figura 1.2. Harta lumii cu datoria publică ca procent din PIB
Sursa :www.wikipedia.org
Disponibil :https://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83#/media/File:Publ
ic_debt_percent_gdp_world_map.PNG
Datoria publică externă este formată din împrumuturi contractate de stat la bănci și instituții
financiar bancare regionale și internaționale, cu sediul în altețări, la guvernele altor state, precum
și pe piața internațională de capital, caz încare se plasează obligațiunile în valută la burse

8
cu sediul în alte țări;constituie, de asemenea, o parte integrantă a datoriei publice totale și se
definește prin creditele externe contractate și angajate de către stat, în nume propriu, sau de către
autoritățile administrației publice locale, precum și prin creditele externecontractate și angajate
de către alți subiecți autonomi, cu garanția expresă astatului.
Din punct de vedere al naturii creditorilor statului, datoria publică sestructurează astfel:
Datorie publică brută , care constă în totalitatea datoriilor contractate destat pe piața internă și
externă, indiferent de natura creditorilor, deci indiferent dacă aceștia sunt publici sau privați;
Datorie publică ne tă, care reprezintă totalitatea împrumuturilor contractate de stat la persoane
fizice și persoane juri dice, altele decât instituțiile de
drept public; se obține scăzând din datoria publică brută valoareaîmprumuturilor angajate de la
instituțiile de stat (T rezoreria publică,Banca Centrală ș.a.). În raport cu perioada pentru care se
contractează împrumutul, datoria publică se structurează astfel:
Datorie flotantă , care include doar împrumuturi le pe termen scurt, pe perioade
de până la un an, în scopul acoper irii golurilor de casă generate de neconcordanța, în timp, a
veniturilor cu cheltuielile bugetare;
Datorie consolidată , care include împrumuturi contractate pe scadențe mijlocii, lungi și fără
termen, precum și a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a împrumuturilor
pe termen scurt, pe perioade de timp medii și lungi.
Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprimă cu ajutorul datoriei flotante și a datoriei
consolidate, în vederea aprecierii efortului financiar pe care statul este nevoit să -l facă, î n mod
curent, pentru rambursarea datoriei scadenteși pentru plata dobânzilor aferente, în cursul unui an.
Astfel, cu cât ponderea datoriei publice flotante în totalul datoriei publice este mai mare, cu atât
nevoiacurentă de resurse financiare menite să aco pere serviciul datoriei publice este mai presantă
și invers.
Țările în care procesele inflaționiste sunt de amploare și de lungă durată sunt nevoite să apeleze
mai mult la împrumuturile pe termen scurt și uneori,mediu, deoarece plasamentele pe termen
lung nu sunt destul de atractive pentru
deținătorii de capitaluri bănești disponibile pentru împrumut. Această atractivitate scăzută,
datorată eroziunii sistematice a puterii de cumpărare amonedei, obligă statele în cauză să crească
nivelul ratei dobânzii și să acordealte avantaje subscriitorilor la împrumut .
Datoria publică se exprimă în monedă națională sau în valută, în funcție de locul unde se
contractează și de condițiile împrumutului. În scopul evaluării datoriei publice a statului ,

9
obligațiile exprimate î n altă monedă decât cea națională se calculează în moneda națională,
utilizându -se cursul de schimb comunicat de Banca Națională pentru ultima zi a perioadei
pentrucare se face raportarea. Datoria publică totală a unei țări se poate exprima în valori
absol ute(pentru a cunoaște sarcina la care este supusă economia țării respective față decreditori),
învalori relative,ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparațiaîn timp și între țări) și ca
mărime medie pe locuitor(pentru a permitecomparații și analize î n timp și spațiu).
În contractarea împrumuturilor publice, interne și externe, trebuie respectat plafonul de
îndatorare publică. Acesta cuprinde totalitatea împrumuturilor pecare statul le poate contracta și
garanta în decursul unui an calendaristic, de aceea, acest plafon se stabilește anual prin lege.
Plafonul de îndatorare publică este format din: plafonul de îndatorare publică internă
, care se stabilește în funcție dedeficitul bugetar anual aprobat și de prevederile unor legi
speciale;
plafonul de îndatorare publică externă, care se stabilește ca sumă maximă a împrumuturilor
externe pe care statul le poate contracta și garanta în decursulunui an calendaristic .
Datoria publică internă , contituie o obligație irevocabilă și necondiționată a statului de a ra mbursa
împrumuturile contr actate în moneda națională, de a plătidobânzile, câștigurile și alte costuri
aferente, fiind reprezentată de împrumuturi lacare subscriu creditori de pe propria piață.
De asemenea, pentru a stabili în ce măsură economia unei țări va fi afectată de un nivel ridicat al
îndatorării, în cazul manifestării unor șo curi economice și financiare externe, s -au elaborat o
serie de indicatori, numiți indicatori de apreciere a datoriei publice . Acești indicatori de
apreciere a datoriei publice interne sunt :
 gradul de îndatorare a statului, ce se determină ca raport proce ntual între cuantumul
datoriei publice și PIB, iar cu cât acest indicator are o valoare mai mare, cu atât țara este
mai îndatorată;
 datoria publică internă angajată, ca totalitate a obligațiilor asumate destat față de
creditorii interni și nerambursate în momentul realizării analizei;
 datoria publică angajată pe locuitor, văzută ca raport între mărimea absolut ă a acesteia și
numărul locuitorilor unei țări;
 serviciul datoriei publice interne în mărime absolută;
 ponderea seriviciului datoriei publice inter ne în PIB sau în totalulcheltuielilor bugetare ;
Datoria publică internă este determinată de:
împrumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la Banca Na țională, pentru echilibrarea
bugetului de stat și care se rambursează încursul anului; emisiunea de titluri de credit public în
scopul echilibrării bugetului de stat, rambursabile din resurse bugetare, până la finele anului;
plasarea de înscrisuri, prin su bscripție publică, pe termen mediu și lung, înscopul procurării

10

resurselor bănești necesare pentru acoperirea deficitului bugetar anual; garanțiile acordate de stat
pentru credite bancare interne primite de anumite unități economice și administrativ -terito riale în
scopul satisfacerii unor nevoi de dezvoltare economică; folosirea pe termen scurt a
disponibilităților din conturile Trezoreriei publice.
Constituirea resurselor financiare necesare rambursării ratelor scadente și plății dobânzilor
aferente reprez intă sarcina unităților economice beneficiare acreditelor garantate de
stat.Angajamentele de datorie publică, în lei sau în valută, se înregistrează în Registrul datoriei
publice interne, instituit legal la Ministerul Finanțelor.
În scopul cunoașterii măr imii, structurii și evoluției datoriei la nivelul fiecăreiautorități publice
locale, se instituie Registrul de evidență a datoriei publice locale .Gestionarea datoriei publice
interne se asigură de către Ministerul Finanțelor și constă în:contractarea împru muturilor de
stat;organizarea și ținerea evidenței, prin conturi specifice, a datoriei publiceinterne;rambursarea
datoriei publice;calculul și plata dobânzilor, comisioanelor și spezelor datorate;efectuarea altor
operațiuni specifice.
Gradul de îndatorare a statului la intern se determină ca raport procentual între cuantumul
datoriei publice interne și produsul intern brut:
SDPI – cuantumul datoriei publice interne
PIB – Produsul Intern Brut
Indicatori privind datoria publica intern ă
1. Gradul de î ndatora re a datoriei publice interne =
Prin cri teriile de convergenta economică la nivelul UE, stabilite la Maastricht, se stabilesc limite
superioare pentru aceasta pondere, in jur de 60% .
2. Rata serviciului datoriei publice intern e: indicator care caracteriz ează efortul financi ar
anual pe care datoria public ă îl reclam ă.

Unde:
Pi
s = valoarea plăților scadente în anul “i” î n contul datoriei publice interne (serviciul datoriei
publice interne)

11

unde:
= valoarea s umelor care trebuie rambursate în anul “i” pentru amortizarea datoriei publice
interne ;
Di = valo area dobânzilor care trebuie plătite în anul “i” î n contul datoriei publice interne ;
Ci = valoarea comisioanel or care se plătesc în anul “i” î n contul datoriei publice interne ;
CE i = mari mea cheltuielilor ocazionate de emis iunile de valori mobiliare de că tre stat î n anul “i” ;
Spre deosebire de datoria publică internă, datoria publică externă este mai împovărătoare din
următoarele motive principale:
Împrumuturile externe trebuie rambursate, în timp ce împrumuturile interne pot fi transformate
în împrumuturi perpetue .
Obligațiile privind dobânzile și alte cheltuieli aferente împrumuturilor externe se stabi lesc de
către creditori, guvernul țării beneficiare neavând control asupra acestora;
O depreciere a monedei debitorului față de moneda creditorului crește povara plăților de dobânzi
și a capitalului rambursat;
Plățile trebuie efectuate la termenele stabilit e de către creditori și nu la cele convenabile țării
debitoare; Neplata/nerestituirea la termene stabilite a dobânzilor, comisioanelor sau a
capitalului împrumutat atrage penalități și creează dificultăți pentru obținerea unor credite în
viitor; Balanța de plăți este influențată negativ dacă sumele obținute prin împrumuturi externe
nu sunt utilizate pentru creșterea exporturilor sau pentru reducerea importurilor țării debitoare;
Pierderea de suveranitate reprezintă, uneori, un preț indirect al recurgerii la
împrumuturi externe; este cazul împrumuturilor obținute de la unele
instituții financiare internaționale și care pot cere guvernului țării beneficiare să promoveze
anumite politici economice. Potrivit legislației în vigoare, la propunerea Guvernului,
Parlamentul aprobă plafonul de credite externe î n limita gradului de îndatorare
externă, în care se încadrează necesarul de împrumuturi externe pe baza strategiei privind datoria
publică externă. În calitate de garant al creditelor externe, Ministerul Finanțe lor, în numele
statului, evaluează riscurile monetare, valutare și financiare asociate împrumutului analizat,

12
oportunitatea și condițiile de acordare a garanției, astfel încât credibilitatea financiară a statului
român, pe plan internațional, să nu fie afectată. Împrumuturile externe contractate de statul
român, în nume propriu, precum și cele garantate de stat se înscriu în Registrul datoriei publice
externe. Sursele de plată pentru serviciul datoriei publice externe sunt următoarele:
a) cheltuielile prevăz ute cu aceasta destinație în bugetul de stat;
b) fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, potrivit legii bugetului de stat;
c) sumele rezultate din recuperarea creanțelor statului provenite din activitatea de comerț
exterior;
d) sumele încasate de că tre instituțiile financiar e mandatate de Ministerul Finanțelor
pentru aadministra imprumuturi externe contractate de acesta, în numele și în contul statului, de
la beneficiarii finali de împrumuturi, destinate investițiilor și importurilor;
e) sumele înc asate de Ministerul Finantelor de la beneficiarii finali ai împrumuturilor, în
bazaacordurilor subsidiare de împrumut, incheiate în condițiile acordurilor de imprumut
intervenite intre statul șiorganismele financiare internaționale;
f) sumele prevăzute în bugetele beneficiarilor de împrumuturi, în baza acordurilor subsidiare de
împrumut și de garanție încheiate între Ministerul Finantelor, consiliile locale si agenț ii economici
de sub autoritatea acestora, în condițiile acordurilor de împrumut intervenite î ntrestatul roman și
organismele financiare internaționale;
Instrumentele datoriei publice externe sunt următoarele:
a)titlurile de stat in valută, emise pe piețele financiare externe;
b) împrumuturile de la guverne străine, agenții guvernamentale străine, instituț ii
financiaremultilaterale sau de la alte organisme internaționale;
c) împrumuturi sindic alizate pe termen scurt, mediu și lung;
d) împrumuturi directe de la investitori privați, pe termen scurt, mediu și lung;
e) împrumuturi de la bănci străine s au de la companii stră
ine;
f) alte împrumuturi.
Titlurile de stat în valuta reprezintă inscrisuri care atestă datoria publică sub forma de bonuri,
certificate de trezorerie sau alte instrumente financiare constituind împrumuturile statului
în valută, pe piețele internaționale, pe termen scurt, mediu si lung. Titlurile de stat în valut ă pe
termen scurt sunt cele emise pentru o perioadă de pînă la un an, inclusiv; titlurile de stat în valută
pe termen mediu s unt cele emise pentru o perioadă d e peste un an, pîna la 5 ani inclusiv; titlurile de
stat în valută pe termen lung sunt cele emise pentru o perioadă de peste 5 ani.Împrumuturile prin
emisiuni de titluri de stat în valuta se pot lansa:

13
– pe piata internă, cand valoar ea acestor titluri se va evidenția la datoria publică internă;
-pe piața externă, cînd valoarea împrumuturilor primite prin lansarea acestor titluri de stat se va
evidenția la datoria publică externă.Angajarea împrumuturilor externe prin titluri de stat se poate
face condițion at de încadrarea lor în plafonul anual de îndatorare publică externă . Acest
plafon anual de îndatorare publică externăse stabilește anual prin lege aprobată de Parlament.
Deosebit de respectarea condiției de încadrare în plafonul anual de îndatorare public ă, angajarea
împrumuturilor externe prin titluri de stat e ste condiționată și de necesitatea fundamentării
împr umuturilor sub aspectul necesității și oportunității în raport cu prioritățile stabilite de
Guvern. În plus, se analizeaza eficiența unor astfel de împrumuturi din punct de vedere al
costurilor, condițiilor și termenelor de rambursare și de plată costurilor aferente .
În legatură cu datoria publică externă a unei țări se utilizează, în practica internațională,
indicatori care evidențiază, atât gradu l de îndatorare față destrăinatate, cât și efortul valutar pe
care aceasta îl reclamă, precum și capacitateade onorare a datoriei.
Datoria publică externă este un parametru fundamental pentru evaluarea stării finanțelor
publice, ea putând fi definită și ca o consecință a următ oarelor aspecte macroeconomice:
– capacități de producție reduse, în raport cu consumul, investițiile și cheltuielile publice;
– economisirea internă insuficientă, comparativ cu investițiile și deficitul bugetar;
– deficit al balanț ei conturilor curente prea ridicat, comparativ cu intrările nete de fonduri;
– ieșiri de capital excesive, sub forma investițiilor directe sau chiar ”scurgeri de capital” în afara
granițelor. [3,p.13]
Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, este aut orizat:
a) să contracteze împrumuturi de stat, interne și externe, în monedă națională sau în orice
valută străină;
b) să acorde garanții de stat interne și externe, exprimate în monedă națională sau în orice
valută străină;
c) să emită valori mobiliare de stat pentru plasarea lor pe piața internă și externă.
Contractele de împrumut de stat externe și hotărîrile de acordare a garanțiilor de stat se aprobă
de Parlament.Procedura de contractare a împrumuturilor de stat interne și externe este sta bilită de
Guvern.

14
Ministerul Finanțelor este autorizat să emită valori mobiliare de stat pentru majorarea capitalului
statutar sau pentru acoperirea soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii Naționale
a Moldovei. Emisiunea valorilor mobilia re de stat pentru majorarea capitalului statutar al Băncii
Naționale a Moldovei se va raporta la datoria de stat internă în limitele stabilite de legea
bugetului de stat pe anul respectiv. Emisiunea valorilor mobiliare de stat pentru acoperirea
soldului de bitar al fondului general de rezervă al Băncii Naționale a Moldovei se va raporta la
datoria de stat internă peste limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv.
Majorarea limitei datoriei de stat interne se va reflecta în modificările ul terioare ale legii
bugetului de stat pe anul respectiv.
Deservirea datoriei de stat are prioritate față de alte obligații pecuniare din contul trezorerial și
toate plățile aferente vor avea o alocare permanentă, care va continua pînă la achitarea deplină a
datoriei de stat.
În ceea ce pri vește formele datoriei publice , acestea se prezintă astfel:
 datoria publică guvernamentală reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și
externe ale statului, la un moment d at, provenind
din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern în numele țării, de pe piețele
financiare;
 datoria publică locală reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale
autorităților administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împ rumuturi
contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare .
În concepția lui Iulian Văcărel, datoria publică cuprinde „totalitatea sumelor împrumutate de
autoritățile publice centrale, de unitățile administrativ -teritoriale șide alte en tități publice, de la
persoane fizice sau juridice pe piața internă și în străinătate și rămase de rambursat la un moment
dat”. O altă accepțiune dată datoriei publice de literatura de specialitate este: „totalitatea
obligațiilor bănești pecare statul le a re la un moment dat față de creditorii interni și externi,
rezultate dinîmprumuturi din moneda națională și în valută, pe termen scurt, mediu și lung,
contractate de stat în mod di rect sau garantate de către acesta, inclusiv obligațiilefață de trezoreria
proprie, pentru sumele avansate temporar sau acoperirea deficitelor bugetului de stat .
Managementul datoriei de stat pe termen mediu constă în setul de măsuri și activități exercitate și
asigurate de către Ministerul .
În procesul de gestiune a datori ei de stat pe termen mediu, Ministerul Finanțelor are ca obiectiv
fundamental asigurarea necesităților financiare ale bugetului de stat la nivel aсceptabil de
cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

15
Activitățile în domeniul managementului datoriei de stat pe termen mediu vor fi orientate spre:
a) identificarea, monitorizarea și gestionarea riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat;
b) menținerea costurilor datoriei de stat pe termen mediu și lung la nivel acceptabil;
c) dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat.
Ministerul Finanțelor elaborează, cu consultarea Băncii Naționale a Moldovei și a altor
instituții interesate, programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu”, pe care î l
înaintează spre aprobare Guvernului. [2,art.4]
Așadar, datoria publică semnifică totalitatea datoriilor statului față decreditorii săi externi și
interni la un moment dat. Se întâlnesc mai multe forme aledatoriei publice, după cum se va
constata și în cele ce urmează.
II. Evoluția datoriei publice în Republica Moldova
Datoria publică este formată din datoria de stat, datoria Băncii Naționale Mo ldova , datoria
întreprinderilor din sectorul public și datoria UAT.
La data de 31 martie 2013 , soldul datoriei publice a co nstituit 29.294,2 milioane lei
moldovenești , fiind format din :
Tabelul 2.1 . Componen ța datoriei publice a RM (2013)
Sursa :www.wikipedia.org
Disponibil https://ro.wikipedia.org/wiki/Datoria_public%C4%83_a_Republicii_Moldova
Tipul datoriei 2010
Mln.lei 2011
Mln.lei 2012
Mln. lei 2013
Mln. lei Față de 2012
Datoria UAT 69,1 208,8 288,1 2531 + 12,1%
Datoria
întreprinderilor
publice 1 522,13 1 606,85 1907, 2 2 3051 – 1,2 %
Datoria BNM 2 482 ,3 3 831,54 5 637,7 5 811, 3 – 1,03%
Datoria de stat 18 870 ,8 19 226,5 21 184,7 23 521, 6 -11, 03 %
Total 22 944,3 24 875,8 29 017,2 31 891,1 -9, 9 %
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ –
teritoriale (UAT) : raioane, orașe și sate. În comparație cu situația de la 30 septembrie 2011,

16
soldul datoriei publice s -a majorat cu circa 10,0 la sută la 30 septembrie 2012. La 30 septembrie
2012, datoria publică externă a constituit 19.987,33 milioane lei, iar datoria p ublică internă a
constituit 7.441,85 milioane lei. Comparativ cu situația de la sfîrșitul anului 2011, ponderea
datoriei publice externe în datoria publică totală s -a majorat, cu circa 1,2%. Ponderea datoriei de
stat în PIB, la situația din 30 septembrie 2 012, a constituit 23,4%. Datoria de stat , la data din 30
septembrie 2012, a fost formată din 70,5%, datorie de stat externă și 29,5% datorie de stat
internă. Datoria de stat pe termen scurt se situează la nivelul de 31,2%, ceea ce înseamnă că circa
o treim e din portofoliul datoriei de stat urmează să ajungă la scadență în decurs de un an. Datoria
pe termen lung constituie circa jumătate din portofoliul datoriei de stat, restul fiind datoria pe
termen mediu. Potrivit structurii pe valute a datoriei de stat, ponderea majoră îi revine datoriei
reprezentate de împrumuturile de stat externe în coșul valutar DST – 50,6%, urmată de datoria de
stat internă în lei moldovenești – 29,5%, USD – 10,7%, Euro – 6,3%, WPU – 1,6%, JPY – 1,2%
, GBP – 0,1% și KWD – 0,1%. În str uctura datoriei de stat pe valute, cu descompunerea coșului
valutar DST, poziția dominantă este ocupată de dolarul SUA – 32,4%, urmat de leul
moldovenesc – 29,5% și Euro – 24,3%, iar suma ponderilor celorlalte valute nu depășește
valoarea de 15 la sută din total. Ponderea datoriei de stat în dolari SUA și Euro formează circa 57
la sută din portofoliul total al datoriei de stat. În ce privește structura pe tipuri de rată a dobînzii,
datoria cu rata dobânzii flotantă a constituit 22,6% din portofoliul datoriei de stat. Instrumentele
de datorie cu rata fixă a dobînzii sunt împrumuturi de stat externe contractate de la organiz ațiile
financiare internaționale (BEI, BDCE, FIDA, AID, FMI), precum și de la creditori bilaterali
precum Guvernul SUA, Banca germană KfW, Fondul Kuweitean, Turk Eximbank). Bonurile de
trezorerie emise pe termen scurt pentru asigurarea stabilității financi are , împrumuturile de stat
externe cu rata flotantă a dobînzii, contractate de la organizațiile financiare internaționale
(împrumuturi de la BEI, BIRD, BERD, alocația DST de la FMI), precum și de la creditori
bilaterali (Guvernul Japoniei, Guvernul Rusi ei) Valori Mobiliare de Stat emise pe termen mediu
(obligațiunile de stat cu termenul de 2 ani), Valori Mobiliare de Stat plasate prin subscriere. În
primele nouă luni ale anului 2012 pentru serviciul datoriei de stat, din bugetul de stat au fost
utilizate mijloace în sumă de 525,62 milioane lei, care se compune din:
 Serviciul datoriei de stat externe în valoare de 132,99 milioane lei
 Serviciul datoriei de stat interne în valoare de 392,63 milioane lei
Comparativ cu situația similară a anului precedent, sum ele destinate serviciului datoriei de stat s –
au majorat cu circa 39,4 % la situația de la 30 septembrie 2012. Ponderea serviciului datoriei de
stat în veniturile pe componenta de bază ale bugetului de stat, la data din 30 septembrie 2012, a
constituit 4,1% .

17
La finele lunii octombrie 2016, s -a atestat cel mai înalt nivel al datoriei publice, interne și
externe, din istoria Republicii Moldova, peste 50,34 miliarde de lei, arată date publice.
Potrivit datelor statistice, din suma totală, peste 28,56 miliarde d e lei sunt datorie publică
externă, iar 21,78 de miliarde lei sunt datorie publică internă .
Comparativ cu datele de la finele lunii septembrie 2016 , în octombrie 2016 datoria publică
externă s -a diminuat cu peste 121 de milioane lei. În același timp stocul datoriei publice interne
s-a majorat cu 13,26 de miliarde de lei.
Această creștere -record se datorează deciziei Guvernului de a -și asuma răspunderea pentru o
lege care preve de convertirea în datorie de stat a garanțiilor acordate în anul 2014 și 2015 pentru
credite de peste 14 miliarde date de BNM celor trei bănci implicate în frauda miliardului.

Figura 2 .1.Structura Datorie de Stat 2013 -2017
Sursa :www. agora .md
Disponibil : http://ago ra.md/analize/152/datoria -externa -a-republicii -moldova –evolutii -si-
interpretari
Pe sectoare instituționale, la 30.06.2017, datoria externă este repartizată după cum urmează: alte
sectoare – 37.3 la sută, admi nistrația publică – 24.8 la sută, societăți care acceptă depozite – 6.0
la sută, banca centrală – 4.3 la sută (diagrama 47). Datoriile în cadrul investițiilor directe
(creditarea intragrup) nu se repartizează sectorial, lor revenindu -le o pondere de 27.6 l a sută.
La sfârșitul trimestrului II 2017, datoria externă publică și public garantată (29.2 la sută din total)
a însumat 1,909.35 milioane de dolari (în creștere cu 7.3 la sută față de sfârșitul anului 2016), iar
cea privată negarantată – 4,639.88 milioan e de dolari (în creștere cu 4.1 la sută comparativ cu
31.12.2016, reprezentând 70.8 la sută din total).

18

Figura 2.2 .Evolu ția Datorie publice pentru anii 2009 -2010
Sursa :www. agora .md
Disponibil : http://agora.md/analize/152/datoria -externa -a-republicii -moldova –evolutii -si-
interpretari
Pe parcursul semestrului I 2017, Republica Moldova a beneficiat în continuare de sprijinul
organizațiilor internaționale, Guvernul și unitățile administrativ -teritoriale valorificând 98.20
milioane de dolari pentru proiecte finanțate din surse externe. Datoria publică totală a Moldovei a
atins la finele lunii ianuarie 2018 un nivel egal cu aproape 51,78 miliarde de lei și sporind față de
luna precedentă cu aproximativ 120 de milioane de lei.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor al Moldovei, datoria publică externă a crescut cu 42,6
milioane de lei sau cu 0,2 la sută – pînă la 22 de miliarde 621,1 milioane de lei, iar datoria
publică externă în lei s -a majorat în aceeași perioadă cu 76,1 mil ioane de lei sau cu 0,3 la sută –
pînă la 29 miliarde 157,9 milioane de lei.
Creșterea datoriei publice interne a Moldovei în ianuarie 2018 a fost condiționată de sporirea
emisiei valorilor mobiliare de stat în valoare de 42,62 milioane de lei, în momentul de față
datoria publică totală aferentă lor constituie 7 miliarde 266,55 milioane de lei.
Totodată, circa 60 la sută din suma totală a datoriei publice interne a Moldovei constituie datoria
aferentă obligațiunilor emise în vederea executării de către Mini sterul Finanțelor a obligațiilor de
plată ce reies din garanțiile de stat asumate la 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015. La finele lunii
ianuarie 2018, această datorie s -a ridicat la 13 miliarde 291,1 milioane de lei, fără a suferi vreo
schimbare față de luna precedentă.

19
Creșterea datoriei publice externe a Moldovei în ianuarie 2018 a fost determinată, în principal,
de modificarea cursului de schimb al dolarului SUA în raport cu alte valute. Astfel, în ansamblu,
datoria externă de stat a Mo ldovei în ianuarie 2018 în dolari s -a majorat cu 43,42 milioane de
dolari sau cu aproximativ 2,6 la sută, constituind 1 miliard 744,09 milioane de dolari.
În același timp, volumul noilor credite obținute în perioada de referință a însumat doar 0,22
milioan e de dolari, iar plățile Moldovei aferente sumei de bază a datoriei externe în această
perioadă au constituit 3,62 milioane de dolari. Adică a fost înregistrată balanța negativă a
finanțării externe nete în valoare de 3,39 milioane de dolari.
Totodată, în ianuarie curent creșterea datoriei a fost determinată de fluctuațiile cursului de
schimb al dolarului SUA în raport cu alte valute în valoare de 46,81 milioane de dolari.

20
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Republica Moldova, fiind o țară relativ tânără, cu dezvoltarea unei economii deschise,duce o
lipsă acută de investiții importante, iar îndatorarea financiară este unicul mijloc deacoperire a lor,
în cazul unor posibilități extrem de limitate ale populației autohtone.
În decursul studierei evoluției dator iei publice naționale am reliefat următoarele concluzii :
1. Este foarte important pentru o țară să -și determine și să -și stabilească nivelul optim de
îndatorare pe care respec tiva economie îl poate suporta , în strictă concordanță cu
necesitățile proprii economiei, împrumuturile atrase trebuind să aibă în vedere
capacitățile de rambursare ale acesteia, pentru evitarea declanșării unei crize de
lichiditate sau solvabilitate.
2. Nu existența datori ei externe reprezintă o problemă pentru o economie, ci mărimea
acesteia, structurarea pe valute, rate ale dobânzii etc; dacă datoriile contractate
înregistrează niveluri foarte înalte, costurile acesteia pot deveni extrem de ridicate, atât pe
plan economic , cât și pe plan social .
Datoria publică a manifestat o tendința de creștere continuă, ceea ce a atras după sine în mod
inevitabil sporirea dobânzilor aferente, precum și a cheltuielilor publice totale.
Am constatat că politica împrumuturilor externe a statului nu poartă un caracter ciclic, ci este un
proces c ontinuu. În cadrul elaborării și executării acesteia nu se ia în considerare doar unan de
gestiune, ci se corelează cu situația deja existentă și perspectivele de viitor . În urma studiului
putem oferi câteva recomandări :
1. La luarea deciziei de a contracta un împrumut autoritățile nu trebuie să mizeze doar pe
soluționarea problemelor pe termen scurt, dar să fie conștienți de faptul că povara acestui
împrumut își va avea efectul pe parcursul unei perioade de timp îndelungate în viitor.
2. Reducerile majore a datoriilor sunt în principal d eterminate de eforturi mai degraba
decisive și de lungă durată (decat de timide și de scurtă durată) de consolidare fiscală
concentrate pe reducerea cheltuielilor public e, în special, reducerea beneficiilor
sociale și a salariilor din sectorul public.
3. O creștere a PIB real ar m ări probabilitatea unei reduceri m ajore a datoriei .
Relația dintre datoria externă și creștere economică este una complexă, diferind în cazul țărilor
dezvoltate de cele în curs de dezvoltare; în cazul celor din urmă relația fiind una importantă și
negativă totod ată, un nivel scăzut al îndatorării externe fiind asociat cu o rată ridicată a creșterii
economice. În privința legăturii invers proporționale existente între nivelul îndatorării și rata
creșterii economice apreciem că acesta se datorează în principal dato riei externe publice,
influența datoriei externe private fiind nesemnificativă .

21
BIBLIOGRAFIE
1. Acte normative
1. Legea Nr. 419 din 22.12.2006 cu privire la datoria publică, garanțiile de stat și
recreditarea de stat
2. Legea Nr. 419 din 22.12.2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat
și recreditarea de stat
III. Lucr ări științifice
1. Ulian G, Doga -Mîrzac M., Rotaru L. “Finanțe publice (note de curs) “, USM ,Chișinău
2007 ,199 p.
2. Văcărel Iulian, "Finanțe publice”. București 1992
3. Sorin Augustin Câlea , IMPLICAȚII ALE ÎNDATORĂRII EXTERNE ASUPRA
ECONOMIEI NAȚIONALE ,teza de dr.Cluj –Napoca 2014 ,239 p.
4. A.Sercrieru “Finanțe publice”, Editura Epigraf, Chișinău, 2004
5. Patraș Mihai, "Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluție, efici ență,
necessitate și posibilitate” // Administrarea publică 2003. Nr.1
IV. Surse statistice și de date
1. Programul anual al împrumuturilor de stat externe
2. Raport anual al BNM pentru anii 2016 -2017 -2018
V. Surse web
1. www.bnm.org
2. www.minfin.md
3. http://www.statistica.md
4. https://ru.scribd.com
5. www.agora.md

22
ANEXE
Datoria externă brută a Republicii Moldova, la sfârșitul perioadei (mil. USD)