CATEDRA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ [628565]
CATEDRA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂȚI
LUCRARE DE DISERTAȚIE
COORDONATOR ȘT IINȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]. UNIV. DR.: IOAN ȘTEFAN TOHĂTAN HORINCAR SILVANA ANDRADA
Baia Mare
-2020 –
CATEDRA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECI ALIZAREA: ASISTENȚĂ ȘI INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂȚI
ASISTENȚA SOCIALĂ A PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂȚI
COORDONATOR ȘTI INȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]: Ioan Ștefan Tohătan Horincar Silvana Andrada
– 2020 –
CUPRINS
Introducere ………… ………………………………………………………………………… ……… … 1
Capitolul I: Considerații introductive …………………… ………………………………… ………… 3
1.1. Noțiunea de asistență social ă ……………………………………………….…………… …………… . 3
1.2. Noțiunea de persoană vârstnică …………………………………………………………… ……… .. 5
1.3. Noțiunea de dizabilitate …………………………………………………………………… ………. . 7
Capitolul II: Cadr e legislative al e asistenței sociale a perso anelor vârstnice cu dizabilități ……… 9
2.1. Principii ale sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice cu dizabilități
…………………… ……………………………………………………………….. ………………………………………. 9
2.2. Reglementări internaționale ……………………………………………………………… ………… 11
2.3. Regleme ntări interne. Cadru legislativ în România ……………………………………… ……… .. 14
2.4. Analiza sistemului național de asistență socială pentru persoanele vârstnice ……………… ……. 16
Capitolul III : Prezentare descriptivă a persoanelor vârstnice ………………………………… …. 22
3.1. Considerații generale – persoane vârstnice ………………………………………………… ……… 22
3.2. Caracteristici sociale ……………………………………………………………………… ………. 23
3.3. Caracteristici profesionale …………………………………………………………………… …… 23
Capitolul IV: Instituții de stat – asistența socială a persoanelor vârstnice cu dizabilități …… …. 26
4.1. Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap …………………………………… ……. 26
4.2. Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă – prin intemediul
Comisiilor de E xperti ză Medicală, din cadrul Caselor Teritoriale de P ensii …………… …………….. 26
4.3. Direcțiile G enerale de Asistență Socială ………………………………… …………………… ….. 26
4.4. Centrele de instituționalizare ………………………………………………………………… ….… 28
Capitolul V: Măsuri de asistență socială acordate persoanelor vârstnice cu dizabilități …………… 29
5.1. Acordarea unor indemnizații ………………………………………………………………… ……. 35
5.1.1. Acordarea pensiilor de invaliditate …………………………………………………… …….. 36
5.1.2. Acordarea indemnizației de handicap ………………………………………………… …….. 37
5.1.3. Acordarea ajutorului social conform Legii 416/20 01 ………………………………… …….. 37
5.2. Instituționalizarea persoanelor vârstnice cu dizabilități …………………………………… ……….. 38
5.3. Alternative la instituționalizare ……………………………………………………………… …… 39
Capitolul VI: Propuneri de îmbunătățire a sistemului de protecție socială a persoanelor vârst nice
cu dizabilități …………………………………………………………………………… ……………. 40
Capitolul VI I : Cercetare metodologică cu privire la persoanele vârtnice cu dizabilități
beneficiare de pensie de invaliditate …………………………………………………………………. 41
Anchetă socială. Fișă de evaluare me dico-socio -profesională ……………………………………… 46
Cercetare metodologică. Studiu de caz ……………………………………………………………… 50
Concluzii ………………………………………………………………………………………… …… 57
Bibliografie ……… ……………………………………………………………………………………. 58
Curriculum Vitae ……………………………………………… …………………………… ……….. 60
Declarație autencitate ………………………………………………………………………… …………………… …………. 62
1 INTRODUCERE
"Toate bolile se adună în una, bătrânețea. " – Ralph Waldo Emerson
"Un băt rân este de doua ori copil." – Euripide
"A fi invalid nu ar trebui să însemne a fi descalificat de la a avea acces la fiecare aspect al vieții. " –
Emma Thompson
Analizând citatele de mai sus, descoperim și motivația alegerii tematicii lucrării; cuvintel e
exprimate prin intermediul acestora descriu într -un mod atât de frumos o categorie de persoane
vulnerabile, prezentă atât în viețile noastre, cât și în sifletele noastre; și anume persoanele vârstnice,
persoanele cu dizabilități.
"Bătrânețea nu este dec ât un jurnal al întregii vieți a cuiva"1, după cum spune Muhhammad Ali;
referindu -ne la citatul lui Ralph Waldo Emorson, putem spune că, toate bolile se adună într -una singură,
și anume bătrânețea. De asemenea, dau dreptate și poetului greu Euripide; un bă trân este de două ori
copil, persoanele vârstnice au nevoie de sprijinul și ajutorul nostru, acestea având nevoie, uneori de mai
multă atenție decât un copil mic, deoarece bătrânețea nu vine din păcate, niciodată singură, ci vine cu
diferite stări, diferit e invalidități și dizabilități, sau cu diferite nevoi.
Cu toate acestea, persoanele vârstnice nu trebuie date uitării sau marginalizate, deoarece " a fi
invalid nu ar trebui să însemne a fi descalificat de la a avea acces la fiecare aspect al vieții. "
( Em ma Thompson) , ci dinpotrivă, persoanele vârstnice cu dizabilități au nevoie de atenți a și sprijinul
nostrum, atât ca persoane, cât și ca societate. Totodată, acestea au anumite drepturi și libertăți care
trebuie respectate.
Într-o lume în care , la moment ul actual, informația și comunicarea joacă un rol foarte important
în formarea atitudinilor individuale a le cetățeanului și a evoluți ei societății, atâr respectarea , cât și
promovarea drepturilor omului reprezintă o temă de mare interes.
Statul are obliga ția, prin instituțiile sale publice , să respecte drepturile fiecărei persoane prin
intermediul aplic ării tuturor măsurilor necesare, să îndeplinească drepturile cetățenilor prin măsuri
legislative, administrative, bugetare, judiciare, sociale sau prin intermediul unor politici de sănătate.
1 Citat Muhhammad Ali
2 Am ales să abordez această temă deoarece sunt de părere că bătrânii au fost întotdeauna o
categorie defavorizată, atât de către instituțiile statului, cât și de către familiile acestora, din păcate.
Aceștia nu au reprezen tat o prioritate în oferirea de servicii sociale. De fapt, asistența social ă a
persoanelor vârstnice și cu dizabilități este relativ redusă ca mijloace, măsuri și resurse.
Asistența socială, ca profesie, este pregătită și doritoare să se adaptez e la noile nevoi ale
societății, odată cu descoperirea acestora.
Având în vedere aspectele menționate mai sus, precum și faptul că îmi desfășor activitatea în
domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice cu invalidități, actvând ca asistent social în cadrul
Comisiei de Experti ză Me dicală a Capacității de Muncă Maramureș , am ales ca tematică pentru lucrarea
de disertație – Asistența socială a persoanelor vârstnice cu dizabilități.
3 Capitolul I
CONSIDERAȚ II INTRODUCTIVE
1.1. Noțiunea de asistență social ă
Asistența social ă este arta în care cunoașterea științei relațiilor umane și a
deprinderilor de relaționare interumane este folosită pentru a mobiliza capacități latente existente în
orice individ, astf el încât acesta să fie mai bine adaptat la stresul vieții cotidine .
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin care
statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și loc ale, precum și societatea civilă
interv in pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea sau combaterea efectelor temporare ori permanente ale
situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori
comunităților .2
Legea nr. 292/2011 define ște profesia, domeniul de interven ție, comunitățile și grupurile țintă,
precum și principiile de interven ție în asistența socială . Legea asistenței sociale, î n form ă reluat ă și
completat ă în anul 2011, este în acord cu principii le și politicile Uniunii Europene cu privire la protec ția
social ă și cu principiile unei societ ăți democratice, bazate pe respectul fa ță de fiin ța uman ă și
respectarea drepturilor sale inalienabile.3
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale și a celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de
dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și
creșterii calității vieții.
Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în
funcție de specificul activității derulate și de nevoile particulare fiecărei categorii de beneficiari.4
Asisten ța social ă, ca și component ă a sistemului na țional de protectie social ă, cuprinde serviciile
și presta țiile sociale acordate cu scopul dezvolt ării capacităților individuale sau colective pentru
2 Legea 292/2011, art. 2, alin. 1
3 Legea nr. 292/2011
4 Lege a 292/2011, art. 27, alin. 1 -2
4 asigurarea nevoilor sociale, cresterea calității vieții și promov area principiilor de coeziune și incluziune
social ă.
Unul dintre cele mai importante obiective ale asistenței sociale este acela de ai sprijini pe cei
aflați în dificultate s ă obțină cond ițiile necesare unei trai decent care să le permită asigurarea condițiilor
minime de subsistență , ajut ându-i să își dezvolte noi capacități și copmetențe proprii.
Sprijinul acordat persoanelor aflate la nevoie prin sistemul de asigur ări sociale este precizat în
limite sumare prin lege, urm ând a fi specificat și aprofundat prin intermediul analiz ei individuale a
cazurilor, fapt pentru care este nevoie de anchete s ociale efectuate de specialist.
Astfel încât sistemul de asistență socială , prin intermediul asistentului social să:
ajute oamenii s ă obț ină resur sele materiale necesare asigur ării unei calități a vieț ii la un nivel decent ,
facilit ând accesul spre serviciile sociale adecvate, în cadrul legal oferit de politicile sociale ale țării;
stimuleaz e organiza țiile și institu țiile în vederea oferir ii unor ser vicii adecvate nevoilor indivizilor,
familiilor, grupurilor care necesită ajutor;
urmareasc ă îmbunat ățirea rela țiilor clientului c u celelalte sisteme de care depinde integrarea sa
social ă.
influențeze relațiile dintre diferite institu ții și organiza ții implicate în activita țile de asistență socială ,
în sensul unei mai bune colabor ări în favoarea clien tului;
influen țeze politicil e sociale pentru favorizarea apari ției acelor legi sau m ăsuri care sa condu că la un
grad mai înalt de echitate social ă și să asigu re o calitate mai bun ă a vie ții pentru categoriile
defavorizate .
Printre drepturile beneficiarilor, putem enumera :
dreptul la respectarea drepturilor și libert ăților fundamentale, demnitatea și intimitatea;
dreptul de a fi informati asupra drepturilor sociale și situa țiilor de risc;
dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi privesc;
dreptul la asigurarea confidentialit ății datelor personale.
Pe lângă drepturile pe care le au beneficiarii, aceștia au și obligații precum:
obligația de a furniza informa ții corecte privind identitatea, situa ția familial ă, medical ă și
economic ă;
obligația de a particip a activ la procesul de interven ție;
obligația de a contribui la plata serviciilor, dac ă este cazul.
5 Câteva dintre scopur ile practicii asistenței sociale sunt:
de a ajuta indivizii și grupurile s ă identifice, să rezolv e sau s ă reduc ă problemele care apar ca urmare
a dezechilibrelor dinte ei și mediu sau societate .
de a identific a arii poten țiale de dezechilibru î ntre indivizi sau grupuri și societate pentru a preveni
apari ția acestora .
de a cauta, identific și dezvol ta poten țialul indivizilor, grupurilor și comunit ăților.5
1.2. Noțiunea de persoană vârstnică
Persoanele vârstnice reprezintă o categor ie de populație vulnerabilă cu nevoi particulare, datorită
limitărilor fiziologice și fragilității caracteristice fenomenului de îmbătrânire.
Persoanele vârstnice, în funcție de situațiile de natură socio -economică, medicală și fiziologică în
care se află , beneficiază de măsuri de asistență socială, în completarea prestațiilor de asigurări sociale
pentru acoperirea riscurilor de bătrânețe și de sănătate.6
Definiția bătrâneții și clasificarea acesteia – din punct de vedere medical și social:
„În prezent , criteriul în baza căruia un individ este plasat în categoria bătrânilor, este unul
exclusiv cronologic; formal o persoana este considerată bătrână, după ce împlinește vârsta de 65 de ani.
Acest criteriu este totuși , destul de arbitrar, mo tiv pentru care a generat și generează încă , multe
dezbateri și confruntări de idei ”.7
„Potrivit unei o pinii, în lume se utilizează două criterii pentru a considera că o persoană este
vârstnică: biologic și cronologic ; cel de -al doilea este cel mai frecvent utilizat. ”8
Drept consecință, dacă avem în vedere vârsta de pensionare, o persoană este calificată ca fiind
vârstnică abia după ieșirea sa la pensie pentru munca depusă și anume limita de vârstă. Din moment ul în
care bătrânii au devenit «pensionari », au intervenit mai multe inovații semantice pentru de redefini
frontierele:
„vârsta a treia”
„persoanele în vârstă dependente”
5 https://www.prostemcell.ro/articole -prestatii -sociale/asistenta -sociala.html
6 Legea 292/2011, art. 92, alin.1 -2
7 Definiția bătrâ neții – dr. GHEORGHE DUMITRU
8 V. Miftode, Dimensiuni ale asistenței sociale, Editura Eidos, Botoșani, 1995, pag. 189.
6 „seniori”9
„Sintagma «vârsta a treia » a cunoscut, în țările europene, o largă difuziune în anii 1970, o dată
cu universitățile pentru vârsta a treia, cu cluburile pentru vârsta a treia și turismul specific. Această nouă
sintagmă, a vehiculat o etică activistă a pensionării, fiind definită în opoziție cu bătrânețea. Vârsta a
treia devenea, astfel, o nouă tinerețe. ”10
Diferiți autori au pus bazele construcției sociale a acestei noi categorii, deși unii identifică și piedici.
Spre exemplu, demograful român Vl. Trebici, în cartea sa „Genocid și demografie ” anunță ca
eufemistică denumirea «vârsta a treia » pentru pop ulația care cuprinde cohortele cu vârste de peste 60 de
ani. 11
În anul 1985, Adunarea Generală O.N.U. a elaborate și recomandat următoarea clasificare a
persoanelor în funcție de vârstă:
– adulți, între 45 și 59 de ani;
– persoane vârstnice, între 60 și 64 de ani;
– persoane bătrâne, între 65 și 90 de ani;
– persoane foarte bătrâne, peste 90 de ani.
În preze nt, Organizația Națiunilor Unite recomandă vârsta de 65 de ani drept vârsta limită de la
care o persoană este consider ată vârstnică.12
Se cunoaște faptul că bătrânețea este însoțită de modificări profunde ale organismului, în sensul
uzurii generale a acestuia, stare asociată cu diverse boli, des întâlnite . Această situație vine uneori
însoțită de lipsa unor venituri corespunzătoare, de sprijin și ajutor din partea familiei. Acest fapt
constituie principala cauză a problemelor sociale întâlnite în cazul persoanele vârstnice, probleme care
pot prezenta o serie de particularități în funcție de anumite condiții specifice. De aceea, pentru aceste
categorii de persoane, respectiv pentru persoanele care prezintă o lipsă a venitu lui minim garantat și a
unor susținători sau a persoanelor cu boli cronic e care nu pot fi îngrijite de către familie, au fost
reglementate o serie de prestații a sistemului de asistenț ă social ă.
O particularitate a acestor categorii de persoane este aceea că, spre deosebire de alte categorii de
vârstă , precum copii, tineri sau adulți , este delimitată clar ; altfel spus , am stabilit faptul că varsta
minimă a bătrane ții este cea de 65 ani, însă vârsta maximă nu poate fi stabilită, aceasta fiind în
momentul actual, vârsta celui mai longeviv om de pe pământ.
9 V. Caradec, Sociologie de la vieillesse et du viellissement, Nathan, Paris, 2001, pag. 20.
10 D. Gîrleanu -Șoitu, Vârsta a treia, Editura Institutul European, Iași, 2006, pag. 22 -23.
11 Vl. Trebici, Genocid și demografie, Editura Humanitas, București, 1991, pag. 133
12 D. Enăchescu, M. G. Marcu, Sănătate publică și management sanitar, Editura All, București, 1995, pag. 118 -119
7 Pe de altă parte, întrucât există diferențe enorme între un individ de 65 de ani și unul de 100 ani,
s-a impus împărțirea persoanelor în vârstă în următoarele 3 subgrupuri , după cum urmează :13
bătrânii tineri (young -old) – între 65 și 75 de ani, care în princi piu prezintă cele mai mici afecțiuni
ale functiilor și performan țelor
bătrânii medii ( middle -old = mijlocii, de mijloc) – între 75 și 85 de ani
bătrânii bătrani (old-old) – cu vârsta de peste 85 de ani.
Este clar faptul că incidența bolilor și dizabilitătilor cre ște dramatic la bătranii medii și, mai ales,
la bătrânii bătrâni.
În ci uda definițiilor și studiilor e fectuate pe această temă, există diferite opinii cu referire la
delimitarea termenului de persoană vârstnică; astfel încât sunt persoane care susțin faptul că bătrânețea
nu depinde de o vârstă anume, ci de modul în care persoa na se simte; cu alte cuvinte vârsta este doar un
număr.
1.3. Noțiunea de dizabilitate
Definim d izabilitatea ca fiind termenul generic pentru afectări, limitări ale activității și restricții
în participare, în contextul interacțiunii dintre in dividul care are o problemă de sănătate și factorii
contextuali în care se regăsește, respectiv factorii de mediu și personali.14
Termenul de dizabilitate este definit în diferite maniere; așadar majoritatea instituții lor ne-o
definesc într -o man ieră proprie și foarte diferită .
Potrivit Organizației Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, noțiunea de dizabilitate este
definită ca fiind rezultatul interacțiunii dintre o persoană care are o infirmitate și barierele ce țin de
mediul social și atitudinal de care ea se poate lovi.15
Organizația Mondială a Sănătății definește dizabilitatea reprezentând orice restricție sau lipsă
(rezultată în urma unei infirmități) a capacității de a îndeplini o activitate în maniera și la nive lul
considerate normale din punct de vederea al perspectivei sociatății pentru o ființă umană.16
Organizația Națiunilor Unite, în baza Convenției cu privire la drepturile persoanelor cu
dizabilități susține faptul că: persoanele cu dizabilități i nclude acele persoane care au deficiențe fizice,
13Definiția bătr âneții – dr. GHEORGHE DUMITRU
14 Legea 292/2011, art. 6, lit. h
15 Definiție dizabilitate conform DPI – prostemcell.ro
16 Definiție dizabilitate conform OMS – prostemcell.ro
8 mentale, intelectuale sau senzoriale de durată; deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere întâlnite
în societate sau viața cotidiană , pot îngrădi participarea deplină și afectivă a persoanelor în s ocietate, în
condiții de egalitate față ceilalți indivizi.17
Putem afirma faptul că, persoanele cu dizabilități sunt acele persoane cărora mediul social,
neadaptat deficiențelor lor fizice, sen zoriale, psihice sau mentale asociate, le împiedică t otal sau le
limitează accesul la egalitatea de șanse în viața societății, necesitând aplicarea unor măsuri de protecție
socială în spriinul integrării și incluziunii sociale.
Dizabilitatea este un a dintre cauzele semnificative de diferen țiere social ă în societăț ile moderne,
marcată semnificativ de influen ța unor ideologii. Modul în care o societate exclude anumite grupuri sau
indivizi implic ă procese de încadrare în categorii, pun ându -se accentul pe aparț ia unor incapacit ăți, pe
aspectele inferioare și inacceptabile ale unei persoane. Aceasta apare ca o problem ă de drepturi umane
și implic ă lupta pentru justi ție social ă și participare.
La nivelul întregii lumi se afirm ă necesitatea integr ării sociale ș i se explic ă ritmul lent al
progresului proces ului de integrare din cauza barierelor arhitecturale, financiare, tehnice, psihologice și
sociale prezente în societățile moderne .
17 Definiție dizabilitate conform ONU –prostemcell.ro
9 Capitolul II
CADRE LEGISLATIVE ALE ASISTENȚEI SOCIALE
A PERSOANELOR VÂRSTNICE
CU DIZABILITĂȚI
2.1. Princip ii ale sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice du
dizabilități
Principiile care stau la baza Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Sistemului de Asistență
Socială pentru persoanele vârstnice cu dizabilități se fundamenteaz ă pe principiile enunțate de
Organizația Națiunilor Unite, precum și pe cele care guvernează construcția sistemului de servicii
sociale ; iar acestea sunt următoarele:
solidaritatea socială – întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulner abile care
necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea unor situații de
dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populație;
subsidiaritatea – în situația în care persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale,
intervin colectivitatea locală și structurile sale asociative și, complementar, statul;
universalitatea – fiecare persoană are dreptul la asistență socială, în condițiile prevăzute de lege;
respectarea demnită ții umane – fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă și deplină a
personalității, îi sunt respectate statutul individual și social și dreptul la intimitate și protecție
împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;
abordarea individuală – măsurile de asistență socială trebuie adaptate situației particulare de viață a
fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul și cauza unor situații de urgență care pot
afecta abilitățile individuale, condiția fiz ică și mentală, precum și nivelul de integrare socială a
persoanei; suportul adresat situației de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susținere
adresate membrilor familiei beneficiarului;
parteneriatul – autoritățile publice centrale și lo cale, instituțiile publice și private, organizațiile
neguvernamentale, instituțiile de cult recunoscute de lege, precum și membrii comunității stabilesc
10 obiective comune, conlucrează și mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiții
de viață decente și demne pentru persoanele vulnerabile;
participarea beneficiarilor – beneficiarii participă la formularea și implementarea politicilor cu impact
direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social și se implică a ctiv în viața
comunității, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activități voluntare desfășurate în
folosul persoanelor vulnerabile;
transparența – asigurarea creșter ii gradului de responsabilitate a administrației publice centrale și
locale față de cetățean, precum și stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a
deciziilor;
nediscriminarea – persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri și acțiuni de protecție socială fără
restricție sau preferință față de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială,
opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenență politică, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie defavorizată;
eficacitatea – utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru
fiecare dintre activități și obținerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat;
eficiența – utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai b un raport cost -beneficiu;
respectarea dreptului la autodeterminare – fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri,
indiferent de valorile sale sociale, asigurându -se că aceasta nu amenință drepturile sau interesele
legitime ale celorlalți;
activizarea – măsurile de asistență socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul
integrării/reintegrării sociale și creșterii calității vieții persoanei, și întărirea nucleului familial;
caracterul unic al dreptului la beneficiile de asisten ță socială – pentru aceeași nevoie sau situație de
risc social se poate acorda un singur beneficiu de același tip;
proximitatea – serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului și
menținerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viață;
complementaritatea și abordarea integrată – pentru asigurarea întregului potențial de funcționare
socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunității și societății, serviciile sociale trebuie
corelate cu toate nevoile beneficiarului și acordate integrat cu o gamă largă de măsuri și servicii din
domeniul economic, educațional, de sănătate, cultural etc.;
11 concurența și competitivitatea – furnizorii de servicii sociale publici și privați trebuie să se preocupe
permanent de creșterea calității serviciilor acordate și să beneficieze de tratament egal pe piața
serviciilor sociale;
egalitatea de șanse – beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la
oportunitățile de împlinire și dezvoltare pe rsonală, dar și la măsurile și acțiunile de protecție socială;
confidențialitatea – pentru respectarea vieții private, beneficiarii au dreptul la păstrarea
confidențialității asupra datelor personale și informațiilor referitoare la viața privată și situaț ia de
dificultate în care se află;
echitatea – toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleași tipuri de
nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale;
focalizarea – beneficiile de asistență socială și serviciile sociale s e adresează celor mai vulnerabile
categorii de persoane și se acordă în funcție de veniturile și bunurile acestora;
dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii – beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia
are dreptul de a alege liber dintr e furnizorii acreditați.18
2.2. Reglementări internaționale
Protecția socială a persoanelor vârstnice trebuie să asigure respectarea drepturilor precum sunt
reglementate în tratate și convenții internaționale. România, pentru a ratifica art. 23 r eferitor la
drepturile persoanelor vârstnice din Carta Socială Europeană revizuită și pentru a demonstra respectarea
prevederilor art. 13 cu referire la dreptu l la asistență socială și medicală, și -a asumat deja atât prin Legea
nr. 74/1999 pentru ratificar ea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996,
cât și în calitate de țară membră ONU; trebuie să promoveze măsuri adecvate destinate persoanelor
vârstnice cu dizabilități pentru a permite acestora să rămână membri cu drepturi ș i egalități deplin e ai
societății în care trăiesc .
Prin Declarația de la Viena din anul 1998 – „A îmbătrâni în Europa: Solidaritatea între generații –
bază a coeziunii sociale”19, prima Adunare Generală a Națiunilor Unite consacrată îmbătrânirii st abilea
necesitatea elaborării unor politici globale referitoare la îmbătrânire și la persoane le vârstnice, aceasta
18 Legea 292/2011, art. 5, lit. a -v
19 Declarația de la Viena, anul 1998
12 fiind privită ca fiind un răspuns și o șansă de dezvoltare demografică și o condiție a menținerii și
cosolidării coeziunii sociale.
În aprilie 2002, la Madrid, a doua Adunare Generală a Națiunilor Unite consacrată îmbătrânirii a
adoptat Planul Internațional de Acțiune privind Îmbătrânirea și Declarația Politică, documente c are
cuprind recomandări cu privire la implementarea măsurilor capabile să răspundă atât oportunităților, cât
și provocărilor in puse de fenome nul de îmbătrânire a populației.
Scopul final al acțiunilor întreprinse este cel de a promova o societate pentru toate vârstele.
Bătrânețea a început să fie văzută ca un risc cu un grad tot mai mare de dependență și de excluziune
socială. În consecință , protecția socială a persoanelor vârstnice s e regăsește ca temă prioritară în
documentele Comisiei Europene , vizând elaborarea unor obiective și planuri de acțiune socială comune,
în cadrul metodei de coordonare a politicii de combatere a excluziunii sociale, enunțată la summit -ul
Consiliului European de la Lisabona din luna martie 2000.
La elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sistemului de Asistență Socială pentru
persoanele vârstnice s -au avut în vedere, pe lângă Planul Internațional de Acțiune privind Îmbătrânirea ,
Declarația Politică de la Madrid, și o serie de documente programatice, recoman dări sau angajamente,
precum :
Carta Socială Europeană reviz uită – reglement ând un set de drepturi sociale fundamentale,
printre care:20
Art. 13. Dreptul la asistența socială și medical ă
Art. 14. Dreptul de a beneficia de servicii sociale
Art. 23. Dreptul persoanelor vârstnice la asistența socială
Art. 30. Drept ul la protecție împotriva săr ăciei și a excluderii sociale
Codul European de Securitate Socială – prevede garantarea prestațiilor care se ad resează
riscului de bătrânețe
Tratatul de la Amsterdam
Carta Drepturilor Fundamentale proclamată la Nisa în anul 2 000 – eliminarea oricăror forme
de discriminare legate de vârstă
Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R(87) – constituirea Grupului de legătură pentru
depistarea și supravegherea problem aticii persoanelor vârstnice
20 Carta socială europeană revizuită, 3 mai 1996, art. 13, 14 ,23, 30
13 Recomandarea Consiliului Europei nr. 92/442/CCE – convergenței obiectivelor și pol iticilor de
proiecție socială
Recomandarea Comitetului de Miniștri nr. R/(94) – politicile coerente și integrate;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 1428(1999) – "Viitorul cetățenilor vârstnici: protecție,
participare și promovare"21.
Aceste recomandări propun o serie de măsuri având ca țintă dezvoltarea îngrijirilor și serviciilor
sociale acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesului la serviciile de sănătate, îmbunătățirea
măsurilor de prevenire și combatere a situației de dependență, diversificarea prestațiilor destinate
prevenției și combaterii riscului de marginalizare și excludere socială și creșterii calității vieții persoanei
vârstnice.
Recomandarea Consiliului Europei Nr. R (98) cu privire la dependenț ă, adoptată de Comitetul de
Miniștri ai Statelor membre la data de 18 septembrie 1998, subliniază în conținutul său necesitatea ca
opinia publică să fie sensibilizată în privința importanței problematicilor legate de situația de
dependență, precum și urgenț ei orientării măsurilor politice și legislative asupra acestui domeniu.
Acest document recomandă statelor membre să elaboreze legislația în domeniu, luând în
considerare reglementări cu privire la :
definiția dependen ței
principii generale în favoarea persoanelor dependente
măsuri în favoarea persoanelor dependente de ajutor
îngrij itori fără statut profesional
Textul în cauză a fost elaborat pe baz textel or adoptate care tratează aspecte legate de situația de
dependență, cu m ar fi:
Recomandarea nr. (87) cu privire la depistarea și supraveghe rea în cazul persoanelor vârstnice
Recomandarea Nr. (90 ) cu privire la protecți a sănătății mintale a persoanelor vulnerabile
Recomandarea nr. (91) cu privire la securitate a socială a lucră torilor fără statut profesional
Recomandarea nr. (92) cu privire la politica coerentă în materie de readaptare a persoanelor cu
dizabilități
Recomandarea nr. (84) cu privire la securitatea socială referitor la măsurile preventive
21 Recomandarea Consiliului Europei nr. 1428(1999)
14 2.3. R eglementări interne. Cadru legislativ în România
Persoanele vârstnice au dreptul la asistență socială în raport cu situația socio -medicală și cu
resursele economice de care dispun. Asistența socială pentru persoanele vârstnice se realizează prin
intermediul servicii lor și prestații lor sociale.
Beneficiază de prevederile legii 22 persoana vârstnică aflată în una din următoarele situații:
– nu are familie sau nu se află în întreținerea unei/un or persoane obligate la această faptă
– nu are lo cuință și nici posibilitatea de a -și asigura condiții de loc uit pe baza resurselor proprii
– nu realizează venituri proprii sau suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare
– nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijiri specializate
– se află în imposibilitatea de a -și asigura nevoile socio -medicale, datorită bolii ori stării fizice/psihice
Aceste drepturi și facilități se acordă și în conformitate cu prevederile:
– Hotărârea Guvernului României nr. 886/2000 23 cu pivire aprobarea Gri lei naționale de evaluare a
nevoilor persoanelor vârstnice cu dizabilități
– Ordinului M.S.F. nr. 318/2003 cu privire la aprobarea Normelor privind organizarea și funcționarea
îngrijirilor la domiciliu și autorizarea persoanelor juridice și fizice care acordă aceste servicii
– Ordinului M.S.F. nr. 559/2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice de evaluare pentru
acreditarea furnizo rilor de îngrijiri la domiciliu
Nevoia și dependența socio -medicală vor fi determinate prin tr-o anchetă so cială realizată de către
asistenții sociali la domiciliu conform grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice
Serviciile comunitare sunt:
– îngrijirea tempora ră sau permanentă la domiciliu
– îngrijirea temporară sau permanentă în tr-un cămin pentru persoane vârstnice
– îngrijirea în centre de zi, apartamente și locuințe socia le sau case de îngrijire temporară
Serviciile comunitare la domiciliu sunt:
a) servicii sociale constând în îngrijirea persoanei, prevenirea marginal izării sociale, consilierea juridică,
sprijin pentru plata unor servicii și obligații curente, îngrijirea locuinței și gospodăriei, ajutor pen tru
menaj și prepararea hranei
22 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul O ficial al României nr.
157 din 6 martie 2007.
23 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 507 din 16 octombrie 2000.
15 b) servicii socio -medicale în vederea realiza ăeii igienei personale, adaptarea locu inței la nevoile
persoanei vârstnice, îngrijire temporară în centre de zi, aziluri de noapt e sau alte centre specializate
c) servicii medicale sub forma consultațiilor și îngrijirilor medicale la domiciliu sau instituții de
sănătate, consultații și îngriji ri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale
sanitare și dispozitive medicale
Serviciile comunitare pentru îngrijirea la domiciliu se asigură fără plata contribuției persoanelor
vârstnice, care evaluate conform grilei nați onale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, fie nu au
venituri, fie veniturile lor sunt de 5 ori mai mici decât nivelul venitului net lunar luat în calcul la
stabilirea ajutorului s ocial pentru o singură persoană
De asemenia, p ersoanele vâ rstnice pot beneficia și de servicii cu plata unei contribuții, care se
stabilesc de către consiliile locale. Îngrijirea temporară sau permanentă a persoanelor vârstnice la
domiciliu poate fi realizată doar cu consimțământul acesteia, de către o persoana f izică acreditată sau,
după caz , de către o persoană juridică cu atribuții în domeniu.
Persoanele care au posibilitatea de a acorda îngrijirea pot fi :
– soțul sau rudele care au în îngrijire o persoană vârstnică dependentă
– personal de îngrijir e angajat de către Consiliile Locale, prin plata cu ora, fracțiuni de normă sau cu
normă întreagă , după caz
– pentru serviciile medico -sociale, Consiliile Locale pot asigura servicii direct e sau pe baza unor
convenții încheiate cu O.N.G. -uri
Servi ciile comunitare în cămine sunt următoarele :
a) servicii sociale:
– ajutor pentru menaj
– consiliere juridică și administrativă
– modalități de prevenire a marginalizării soc iale, excluziunii scoliale și de reintegrare socială
b) servicii socio -medicale:
– ajutor pentru reabilitarea capacităților fizice și intelectuale
– sprijin în realizarea igienei personal e
– asigurarea unor programe de ergoterapie
c) servicii medicale:
– consultații și tratame nte medicale
– servicii de îngrijire/infirmerie
16 – asigurarea de medicamente le necesare, conform bolii de care persoana suferă
– asigurarea cu dispozitive medicale necesare, după caz
Plata pentru serviciile comunitare acordat e persoanelor vârstnice în cămine se face astfel:
– persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligația să plătească lunar o contribuție de
întreținere, stabilită pe baza costului mediu lunar de întreținere și a venitului persoanei
– contri buția lunară se stabilește de către conducerea căminului, în funcție de gradul de dependență al
persoanei vârstnice îngrijite, de veniturile acesteia și după caz, de veniturile susținătorilor legal i
– obligația privind plata contribuției lunare de întreți nere se stabilește printr -un angajament de plată,
semnat de persoana vârstnică ce urmează să fie îngrijită în cămin, sau dacă aceasta este lipsită de
capacitate de exercițiu, de către reprezentantul său legal sau de către persoana împuternicită
– normele metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de întreținere în cămine se aprobă prin
Hotărâre de Guvern.
Căminul pentru persoane vârstnice este instituția de asistență socială cu personalitate juridică,
înființată și finanțată potrivit dis pozițiilor Legii nr.17/2000.24 Criteriile de prioritate pentru accesul la
îngrijire în cămin sunt următoarele :
– persoana vârstnică necesită îngrijire medicală permanentă, deosebită, care nu poate fi asigurată la
domiciliu
– nu se poate gospodări singură
– nu are locuință și nu realizează venituri proprii
– este lipsită de susținătorii legali sau aceștia nu -și pot îndeplini obligațiile datorită stării de sănătate sau
situației economice și a sarcinilor familiale
Persoanele vârstnice care benefic iază de asistență socială au dreptul și la alte forme de protecție
socială, în condițiile cadrului legislativ în vigoare.
2.4. Analiza sistemului național de asistență socială pentru persoanele vârstnice
Noua Strategie Națională de Dezvoltare a Sistemului de Asistență Socială a Persoanelor Vârstnice
și Planul național de acțiune social privind persoanele vârstnice constituie modalități de „clarificare și
24 Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată în Monitorul Oficial al României nr.
157 din 6 mart ie 2007.
17 reorganizare a sistemului de protecție socială a persoanelor vârstnice, conform tendințelor d e reformare
instituțională și administrativă” din România.25
Politica de protecție a persoanelor vârstnice cu dizabilități poate viza acțiuni în următoarele
planuri:26
− financiar – prin protejarea venitului
− medical – prin îmbunătățirea calității îngrijirii medicale
− socia l – pe mai multe niveluri , și anume:
– personal – prin crearea de condiții pentru a trăi demn și independent
– inter-relațional – prin sprijinirea integrării în viața comunității
– al relației vârstnic – instituții – în sensul adecvării serviciilor oferite de aceste organisme la
nevoile sociale ale persoanelor de vârsta de treia sau al adaptării acesteia
la ofertele existente.
În afara riscului de bătrânețe acoperit de sistemul de securitate socială prin asigurarea unui venit
reprezentat de pensie, în cazul persoanelor vârstnice se întâlnește o situație particulară, acestea având
nevoie, de asemenea , de două tipuri de suport – respectiv de servicii sociale și medicale. În acest caz ,
inițierea, dezvoltarea și acordarea serviciilor sociale și de sănătate, mai ales a celor de îngrijire
personală, impun o politică unitară în do meniu pentru a realiza menținerea persoanelor vârstnice la
domiciliu sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a asigura suportul necesar continuării vieții într -o
instituție de asistență socială.
În prezent, în România, funcționează:
a) un nu măr de 19 cămine pentru persoane vârstnice, cu o capacitate de 2.121 paturi, aflate în
coordonarea metodologică a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei
b) un număr de 84 de centre de îngrijire și asistență pentru adulții cu handicap, cu o capacitate de 10.230
paturi, reprezentând fostele cămine de bătrâni și cămine spital, aflate în coordonarea metodologica a
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap ( dintre acestea, 39 fiind foste cămine de bătrâni și
45 fiind foste cămine spit al care nu și -au schimbat profilul inițial)
c) un număr de 17 instituții de asistență socială (cămine pentru persoane vârstnice și centre de zi)
susținute financiar de organizații neguvernamentale, pentru care se acorda subvenții de la bugetul de
stat, cu o capacitate totală de 776 locuri
25 Conform Hotărârii Guvernului României nr. 541 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare
a sistemului de protecție socială a persoanelor vârstnice (2005 -2008), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 541
din 27 i unie 2005.
26 G. Poede, Politici sociale, Moldova, Iași, 2002, pag. 173.
18 d) un număr de 39 de servicii la domiciliu subvenționate de la bugetul de stat.27
Aceste instituții nu sunt singurele existente, în prezent , pe teritoriul țării noastre; o evaluare reală a
situației prezente privind totalitatea centrel or de servicii sociale destinate persoanelor vârstnice și a
persoanelor vârstnice cu dizabilități , instituțiil or care oferă asistență și găzduire sau a serviciil or de
îngrijire la domiciliu, aflate în administrar e publică sau privată, nu s -a putut realiza, deoarece au lipsit
coordonarea demersului, metodologia specifică de evaluare, precum și pârghiile legislative care să
oblige asigurarea de informații corecte și transmiterea acestora, de la nivel local spre admi nistrația
centrală.
Sistemul actual de asistență socială pentru persoanele vârstnice se axează în principal pe:
a) Transferuri bănești către populație (ajutoare sociale, ajutoare de urgență, indemnizații sau pensii )
b) Diverse facilități care privesc, în special asistența medicală fără contribuție, gratuități și dreptul la
rețete compensate , gratuități sau reduceri de costuri pentru tratament balnear, transport în comun sau
interurban, abonamente radio -tv
c) Servicii de îngrijire la domi ciliu – îngrijirea la domiciliu se acordă fără nici o contribuție în cazul
persoanelor care au venituri reduse; persoanele vârstnice care se încadrează într -un grad de handicap
grav pot beneficia de asistent personal sau pot opta pentru o indemnizație;
d) Servicii de găzduire, supraveghere, asistare, îngrijire, recuperare, suport și consiliere acordate în
instituții de asistență socială de tip rezidențial sau servicii alternative de tip centre de zi
e) Personal specializat care își desfășoară activitatea în domeniul asistenței sociale a persoanelor
vârstnice, în persoana asistenților sociali, dar și profesioniști cu diverse calificări și competențe, în
funcție de serviciile pe care le acordă , de exemplu cadre medicale, psihologi
f) Descentralizare – prive ște transferarea responsabilității administrării și gestionarii serviciilor sociale,
acordate în instituții sau la domiciliu, autorităților locale; instituțiile de asistență socială fiind în general
înființate, organizate și administrate de autoritățile lo cale
g) Finanțare județeană și locală – serviciile sociale, fie că sunt acordate în instituții, fie la domiciliu sunt
finanțate de autoritățile locale, de la bugetul de stat putând fi acordate sume pentru anumite cheltuieli
stabilite prin lege
h) Partene riat și solidaritate socială – în condițiile în care, într -o anume perioadă de dezvoltare socio –
economica, statul nu poate să asigure un suport financiar suficient, societatea civilă, prin formele ei
27 Raportul privind îndeplinirea programului de guvernare pentru perioada 2005 -2008.
19 organizate, trebuie să participe intens la dezvoltarea oricăror forme de suport destinate prevenirii și
combaterii oricăror situații de risc ce ar putea conduce la marginalizare sau excluziune socială
i) Participarea beneficiarilor la procesul de decizie privind înființarea, organizarea, administrarea și
acordarea serviciilor sociale specific problemelor acestora
Principalele puncte slabe întâlnite în cadrul sistemului de asistență socială a persoanelor vârstnice
cu dizabilități sunt :
1. În raport cu organizarea:
a) Responsa bilități disparate la nivelul instituții lor guvernamentale
b) Regulamente de organizare și funcționa re diferite ale instituțiilor care acordă același tip de servicii și
pentru aceleași categorii de beneficiari
c) Misiunea instituțiilor nu este clar definită , astfel întâlnind o multitudine de neclarități
d) Disproporție în alocarea de personal în raport cu complexitatea activității
e) Existența mai multor sisteme de evaluare a pierderii funcționale în cazu persoanelor vârstnice cu
dizabilități
f) Lipsa definirii clare a rapor turilor de coordonare sau subordonare la nivel central, teritorial sau local
g) Sistem managerial informațional slab dezvoltat
h) Incapacitatea sistemului de a oferi o imagine clară cu privire la numărul de beneficiari și a serviciilor
disponibile;
i) Lip sa inspecției în cadrul sistemului
2. În raport cu finanțarea:
a) Nealocarea de resurse financiare și umane suficiente
b) Rigiditatea sistemului în vederea soluț ionării unor situații de criză
c) Finanțarea instituțiilor de asistență socială din bugete le locale
d) Neaplicarea legislației referitoare la convențiile ce se încheie pentru îngrijirea unei persoane vârstnice
într-un cămin situat în alt județ, autoritatea locală unde își are domiciliul persoana fiind obligată să
asigure cheltuielile necesare asistării acesteia
e) Planificarea financiară nu se realizează în funcție de nevoia socială și de evoluția problemelor sociale
f) Nedefinirea clară a modalităților de finanțare a serviciilor sociale
3. În raport cu resursele umane:
a) Sub -dimension area numărului necesar de personal la nivel central și local
20 b) Lipsa personalului calificat la nivelul serviciilor publice de asistență socială , dar și la nivelul
serviciilor și instituțiilor de asistență socială destinate asistării persoanelor vârstnic e;28
c) Reglementări insuficiente referitoare la nevoia de formare și criteriile de acreditare a personalului
care activează în domeniul serviciilor sociale pentru persoane vârstnice, lipsa standardelor profesionale
d) Titulaturi diferite utilizate pentru personalul care are atribuții similare ( de exemplu, asistent personal,
îngrijitor la domiciliu)
e) Insuficiența de dezvoltare a sistemului de formare continuă în vederea dezvoltării de noi competențe
f) Lipsa unor profesii necesare managementului servi ciilor sociale pentru persoane vârstnice , precum :
asistentul medical de geriatrie și gerontopsihiatrie, managerul de caz, terapeutul ocupațional specializat
în recuperarea persoanelor vârstnice etc.
g) Există blocaje în dezvoltarea specialității și compet ențelor în geriatrie -gerontologie
4. În raport cu profilul global al sistemului:
a) Numărul redus de studii și cercetări privind tendințele demografice, particularitățile vârstei a treia și
problematicele specifice vârstnicilor din țara noastră
b) L ipsa unui departament specializat în elaborarea, evaluarea și monitorizarea politicilor sociale și
programelor naționale destinate persoanelor vârstnice, organizat la nivel central , național
c) Existența mai multor reglementări legislative elaborate de in stituții guvernamentale diferite, care
produc paralelisme, confuzii și incoerențe la nivelul sistemului
d) Accesul persoanelor vârstnice la îngrijirea în sistem rezidențial sau la domiciliu se realizează în bază
mai multor metodologii
e) Dreptul la măsuri de asistență socială se acordă pe criterii diferite: evaluarea nevoilor persoanelor
vârstnice este realizată de o echipă formată din medic și asistent social care aplică grila națională de
evaluare a persoanelor vârstnice și stabilește gradul de dependenț ă; persoana vârstnică cu dizabilități
este evaluată de Comisia de expertiză a adultului cu handicap care încadrează persoana într -un grad de
handicap; este de subliniat faptul că legislația din țările europene consideră persoanele care au dobândit
o dizabi litate generatoare de pierdere funcțională la vârsta a treia, drept persoane dependente și nu
persoane cu handicap
f) Contribuția beneficiarului înregistrează un cuantum diferențiat în instituții care acordă, în fapt,
aceleași servicii
28 N. Neamțu, Managementul serviciilor de asistență socială, Editura Motiv, ClujNapoca, 2001, pag. 1 1-12.
21 g) Administrarea i nstituțiilor pentru persoane vârstnice se realizează după regulamente diferite, în
funcție de autoritatea centrală în subordinea cui se află
h) Dezvoltare inegală și inechitabilă a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice la nivel național
i) Numărul redus de servicii de îngrijire la domiciliu și a centrelor de zi
j) Absența activității de monitorizare și control susținută de criterii și standarde clar definite
k) Incapacitatea sistemului de a rezolva probleme/situații personale extrem de grav e
22 Capitolul III
PRE ZENTAREA DESCRIPTIVĂ A
PERSOANELOR VÂRSTNICE
3.1. Considerații generele – persoane vârstnice
Considerate că și vârste fragile, de involuție, etapele de după vârsta de 65 de ani pun mai multe
probleme clinice decât celelalte vârste. Gerontologia, domeniul cunoștințelor despre bătrânețea umană,
s-a născut în contextul filosofiei și al medicinii, cu multă vreme înainte de epoca noastră. Observațiile
comune, din viață socială, au permis strângerea unor informați i importante privind bătrânețea c a fiind
un fel de vârstă a înțelepciunii, anticamera morții și a bilanțurilor, de obicei c u tendințe de împăcare cu
lumea.
Cu toate acestea , oamenii îmbătrânesc diferit și nu toți sunt sortiți să sufere de o boală anume,
care debiliteaza. Mulți bătrâni rămân sănătoși, într -un grad oarecum rezonabil. Mai puțîn de 1% sunt
țintuiți la pat, iar aproximativ 70% dintre persoanele cu o vârstă de peste 65 de ani afirmă că au o
sănătate bună.
Discriminarea vârstel or are la baza justificarea tratamentului inegal, prin ideea că o categorie de
vârstă este inerent inferioară altor categorii de vârstă. Asemeni rasismului și sexismului, fundamentul
pentru această formă de discriminare își găsește originea în caracteristi cile fizice și mentale .
Pe plan social, s -a conturat ideea bazată pe faptul că bătrânețea și viață se supun unor legități,
prelungirea vieții fiind legic posibilă, dar numai în anumite limite și condiții. În seria aporturilor
interesante ale vremii, tr ebuie să ne referim și la cei al lui J. M. Charcot, care a efectuat lucrarea „Lecții
clinice asupra bolilor bătrânilor ” în anul 1867.
Desconsiderarea bătrânilor are la bază numeroase stereotipuri. Termenul de bătrân este folosit
pentru a descrie o ca tegorie de persoane, s e face o mică distincție între bătrânii care sunt sănătoși fizic și
mental și cei care nu sunt. Adesea , aceste stereotipuri sunt subtile. Spre exemplu , mass -media prezintă
doar persoane tinere și sănătoase în reclame. În momentul în c are sunt prezentați persoane vârstnic e,
aceștia vând un produs celor din categoria lor, în general, ceva pentru ameliorarea sănătății ,
medicamente . Punând accentul pe tinerețe și vitalitate, mass -media sugerează faptul că că bătrânețea și
23 bătrânii nu sunt doriți în societatea actuală . Această portretizare negativă a persoanelor vârstnic e începe
să se amelioreze treptat în ultima perioadă .
3.2. Caracteristici sociale
Pe lângă toate acestea , deși mulți vârstnici continuă să ducă o viață socială ac tivă, decesele din
sânul familiei și al prietenilor, reduc într-un mod drastic cercurile lor sociale , retragerea din viața socială
activă și problemele de sănătate pot să -i izoleze pe unii, total sau parțial, de societate. Majoritatea
oamenilor au fobie de singurătate, afirmând faptul că singurătatea este grea ; pentru bătrâni, îndeosebi
pentru cei care au probleme cu sănătatea, singurătatea poate fi foarte demoralizantă. Izolarea socială
poate fi , de asemenea, devastatoare pentru vârstnici.
În ultimii an i s-au instaurat și lăr git preocupările pentru bătrâni, astfel încât pentru îmbogățirea
condițiilor culturale și ocupaționale ale acestora Se fac eforturi c a alături de organizarea unui confort
material, de o alimentare rațională, să se ofere în casele de bătrâni, un confort psihoafectiv, deși familia
și numai familia întreține la bătrâni condiția viabilă de identitate și apartenența la conștiința de sine.
S-au efectuat progrese importante în geriatrie ; sanatorii de tratament general pentru bătrâni ; în țara
noastră există astfel de sanatorii, renumite pentru tratamentul original intensiv și complex.
Interesantă este intrarea oamenilor de peste 60 ani în universități. Astfel de intrări s -au inițiat încă
în al cincelea deceniu al secolului trecut în S.U.A. și în Franța, la Grenoble .29 În ani 1976 -1980 a
existat și în România, la București un student, de peste 60 de ani, c are se profila se pentru o licență în
limba latină. Studenții în vârstă, sunt relativ mai detașați de examene, de asemenea, sunt mai cumulativi
și ordonați decât cei mai tineri . Adeseori, intră în competiții strânse cu tinerii. Viață social -culturală a
persoanele în vârstă este, de obicei, mai puțin aptă de activități numeroase și variate.
3.3. Caracteristici profesionale
Pentru mulți, vârstă duce la pensionare, ceea ce înseamnă o retragere dramatică din activitatea care
le-a dat vieții o direcție și un sens pe tot parcursul ei până în acel punct . Pensionarea, bineînțeles,
provoacă și o oarecare reducere a venitului.
29 Goodman, 1992, pag.112
24 La această vârstă mulți au nevoie de mai multă îngrijire medicală, acest fapt însemnând costuri din
ce în ce mai mari. Pensia nu acoperă în mod adecvat creșterea costului vieții, diminu ând puterea de
cumpărare și de trai a vârstnicilor. Pensionarea este una dintre cele mai importante pietre de hotar ale
vieții, în societățile industriale. Sem nificația ei este copleșitoare p entru toți cei care au fost obișnuiți
să-și definească utilitatea în termenii profesiei lor. Munc a oferă, de asemenea, pe lângă a ctivitatea
profesională, interacțiune socială și pentru mulți pensionari, această este cea mai importantă pierdere.
Mai oferă un scop personal în viață și un loc pentru persoană în societate. Muncă socială cu
șomerii este recunoscută că fiind importantă, multe dintre problemele pensionarilor sunt aceleași cu
problemele șomerilor. Lucrătorii sociali trebuie să înțeleagă semnificația pensionarii, dacă doresc să-i
ajute pe vârstnici i care par să treacă printr -o criză acută. În termeni socio -econo mici, pensionarea este
un fenomen curios.
Pensionarea este percepută de mulți vârstnici ca fiind o pierdere sau o schimbare masivă în viață
lor. Ca în cazul oricărei alte pierderi, ei trebuie să i se găsească un sens, înainte că persoană să o
depășeasc ă. Se pare că persoanele care se pregătesc de pensionare, fac mai bine față acestui eveniment ,
însă cea mai mare parte a educației premergătoare pensionarii, este atât insuficientă , cât și tardivă.
Datorită faptului că banii și sănătatea sunt principalii i ndicatori ai satisfacției de viață, în cazul
pensionarii, planificarea acesteia ar trebui să aibă loc, mult mai devreme, decât are loc în realitate a
zilelor noastre . Cursurile de planificare a viețîi adulte sunt în plină dezvoltare, dar pentru cei circa 10 %
dintre persoaele care au experimentat cursurile premergătoare pensionarii, acestea au tendința să se
limiteze la o săptămâna sau două în jurul datei pensionarii.
Pentru unele persoane excesul sau boal a aduc pensionarea într-un mod foarte brusc . În acest caz,
asistenții sociali pot fi de ajutor pentru a da un alt sens acestei experiențe. Este surprinzato r cât de mare
este disperarea bărbaților sexagenari, când își dau seama că boală le va pune brusc capăt viețîi lor
active. Adesea nu vor să -și îngrijoreze familiile și au mare nevoie de un stră in calificat, față de care să -și
dezvăluie grijile lor complexe, referitoare la bani, problemele familiei sau la viitorul lor .
Este nevoie de un departament de asistență socială cu o adevărată înțel egere a fenomenului de
pierder e produs ă de pensionare a bruscă, pentru a recunoaște neint alnita nevoie de sfat sensibil.
Pierderea speranțelor și a planurilor de viitor sunt unele din cele mai dureroase pierderi pe care oricare
dintre noi le poate suferi la un moment dat. Pensionarea bruscă poate aduce după sine, pierderea tuturor
proiectelor sau aspirațiilor personale.
25 Longevitatea, c a o mai bună sănătate a oamenilor în vârstă, creează condiții c a perioada de după
pensionare, să devină din ce în c e mai lungă, fapt ce aduce după sine și o serie de probleme.
Prima problemă în acest caz se referă la fondurile sociale de pensionare, al căror necesar crește din
ce în ce mai mult.
A două problemă se referă la fondurile de asistență me dicală , pentru că, deși există un număr mare
de oameni în vârstă, fără prea mult probleme de sănătate, perioadele de peste 55 -60 de ani au o mai
mare încărcare cu boli și cerințe de asistență medicală, decât alte perioade ale vieții.
În al treile a rând, se pun probleme legate de constituirea cadrului social – ocupațional al
persoanelor în vârstă, astfel încât să poată duce o viață civilizată și societatea să restituie o parte din
obligațiile ce -i revin față de aceste vârste. Nu putem ignora faptul că persoanele și cuplurile pensionate
suportă o scădere a nivelului de trăi, în marea majoritate a cazurilor ; este asociată la această situație
material economică, una social -psihologică. Retrași din muncă dar capabili, disponibili intelectual și
cultura l, angajați subiectiv într -un proces de recuperare a structurilor personalității și ale conștiinței de
sine, prin disoluția sub identității profesionale, oamenii în vârstă sunt pentru societate o cantitate
remarcabilă de experiență, inteligență, aptitudini de rezervă, ce s -ar putea utiliza mai bine.
Structura ego -ului, exprimată prin modul în care se exercită trebuințele și impulsurile persoanei
vârstnice în relațiile sale cu mediul, se confruntă cu un nou context psihologic al mediului , astfel se
manif estă o intrare în criză a intereselor și a capacităților profesionale antrenate până la pensionare. La
acestea se adaugă o criză de prestigiu , criza intereselor se exprimă că o antrenare mai mare pe primul
plan a dorințelor latente culturale și de loisir -uri . 30
30 Goodman, 1992, p ag. 113
26 Capitolul IV
INSTITUȚII DE STAT
ASISTENȚA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE CU
DIZABILITĂȚI
4.1. Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap
Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap reprezintă acele in stituții, organe de
specialitate fără personalitate juridică, aflate în subordinea Consiliilor Județene, respectiv a Consiliilor
Locale, ale cărei atribuții principale sunt stabilite prin lege.31
4.2. Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperar e a Capacității de Muncă –
prin intemediul comisiilor de experti ză medicală, din cadrul caselor teritoriale de
pensii
Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă este instituție
publică cu personalitate juridică și autonomie științifică aflat în subordinea Casei Naționale de Pensii
Publice.
Domeniul de activitate al I nstitutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității
de Muncă constă în expertizarea medical a capacității de muncă, a per soanelor cu dizabilități/deficiențe,
în vederea acordării pensiei de invaliditate.
Activitatea I nstitutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă se
desfășoară pirn intermediul Comisiilor Teritoriale de Experti ză Me dicală a Capacității de Muncă, din
cadrul Caselor Teritoriale de Pensii.
4.3. Direcțiile generale de Asistență Socială
Direcția Generală de Asistență Socială este instituție publică specializată în administrarea și
acordarea beneficiilor de a sistență socială și a serviciilor sociale, cu personalitate juridică, înființată în
31 Legea nr. 448/2006 republicata, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
27 subordinea Consiliului Județeam/Local , ca direcție generală de asistență socială, denumită în continuare
D.G.A.S. , cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în d omeniul protecției copilului, familiei,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate
în nevoie socială.
Direcția Generală de Asistență Socială are ca obiect de activitate asigurarea apli cării politicilor și
strategiilor de asistență socială și realizarea, la nivel teritorial, a măsurilor de protecție socială și asistență
socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor
cu dizabili tăți precum și a oricăror persoane aflate în nevoie, prin servicii specializate pentru categorii de
persoane defavorizate (copiii străzii, minori și tineri cu risc de marginalizare socială, familii
monoparentale, persoane adulte fără adăpost, persoane sau familii cu risc de marginalizare socială și
stare precară de sănătate, familii având în componență persoane cu handicap, alte categorii prevăzute de
legi speciale).
În aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoane lor vârstnice,
persoanelor cu dizabilități, sau a altor persoane, grupuri sau comunități afl ate în nevoie socială, D.G.A.S.
îndeplinește, în principal, următoarele funcții:
a) de realizare a diagnozei sociale la nivelul municipiului București, prin evaluar ea nevoilor sociale ale
comunității, realizarea de sondaje și anchete sociale, valorificarea potențialului comunității în vederea
prevenirii și depistării precoce a situațiilor de neglijare, abuz, abandon, violență, a cazurilor de risc de
excluziune social ă etc.
b) de coordonare a măsurilor de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială
în care se pot afla anumite grupuri sau comunități
c) de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor socia le și a planului
anual de acțiune, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local
d) de execuție, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale și financiare necesare pentru acordarea
beneficiilor de asistență socială și furnizarea serviciilor sociale
e) de administrare a resurselor financiare, materiale și umane pe care le are la dispoziție
f) de comunicare și colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități
ale administrației publice centrale, cu alte instituții ca re au responsabilități în domeniul asistenței sociale,
cu serviciile publice locale de asistență socială din alte unități administrativ -teritoriale, cu reprezentanții
furnizorilor privați de servicii sociale, precum și cu persoanele beneficiare
28 g) de promo vare a drepturilor omului și de promovare a unei imagini pozitive a pers oanelor, familiilor,
grupurilor vulnerabile
h) de reprezentare a unității administrativ -teritoriale în domeniul asistenței și protecției sociale
4.4. Centrele de instituționalizare
Căminul pentru persoane vârstnice este instituția de asistență so cială cu personalitate juridică,
înființată, organizată și finanțată potrivit dispozițiilor prezentei legi. Căminele asigură condiții
corespunzătoare de găzduire și de hrană, îngrijiri medicale, recuperare și readaptare, activități de
ergoterapie și de pet recere a timpului liber, asistență socială și psihologică.
Căminele pentru pensionari, căminele pentru bătrâni și căminele pentru bătrâni bolnavi cronici,
existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior în fo losință, vor funcționa
sub formă de cămine pentru persoane vârstnice, cu secții pentru:
a) persoane dependente
b) persoane semidependente
c) persoane care nu sunt dependente
Cheltuielile curente și de capital ale căminelor pentru persoane vâr stnice se asigură din venituri
extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul de stat.
Principalele obiective ale unui cămin sunt următoarele :
a) să asigure persoanelor vârstnice îngrijite maximum posibil de autonomie și siguranță
b) să ofere condiții de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea și demnitatea persoanei vârstnice
c) să permită menținerea sau ameliorarea capacităților fizice și intelect uale ale persoanelor vârstnice
d) să stimuleze participarea persoane lor vârstn ice la viața socială
e) să faciliteze și să încurajeze legăturile interumane, inclusiv cu f amiliile persoanelor vârstnice
f) să asigure supravegherea și îngrijirea medicală necesară, potrivit reglementărilor privind as igurările
sociale de sănătate
g) să p revină și să trateze consecințele legate de procesul de îmbătrânire.32
32 Legea nr. 17/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 6 mart ie 2007, art.18, 19
29 Capitolul V
MĂSURI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ACORDATE
PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂȚI
Îmbătrânirea populației accentuează o problemă resimțită deja în societatea româneas că:
persoanele vârstnice au nevoie de îngrijire medicală și asistență personală cu mult peste resursele de
care dispun atât ei, cât și sistemul de asistență socială.
În domeniul protecției și asistenței sociale a populației, Consiliul Europei a a doptat, la 3 mai 1996,
Carta Socială Europeană, care vizează dreptul la protecția sănătății, la securitatea socială și medicală,
cât și dreptul de a beneficia de servicii sociale. Carta a fost semnată de România la 15 mai 1997 și a fost
ratificată prin L egea nr. 74/1999.33
Potrivit art. 23 al Cartei, articol care reglementează dreptul persoanelor vârstnice la protecție
socială, statele semnatare ale Cartei se angajează să promoveze măsuri care să permită persoanelor
vârstnice să ducă o existență in dependentă în mediul lor obișnuit, atât timp cât doresc și cât este posibil,
măsuri privitoare în primul rând la îngrijirea sănătății persoanelor vârstnice și la serviciile de sănătate de
care acestea au nevoie. Una dintre cele mai importante măsuri guvern amentale întreprinse în acest sens
de România în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice constă în elaborarea unui cadru
juridic coerent, care s ă țină cont de normele europene.
Ulterior , a fost adoptată Legea nr. 17/200034 cu privire la asistența socială a persoanelor vârstnice.
Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul legii, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare
stabilită de lege. De prevederile legii menționate beneficiază persoanele vârstnice aflate, potrivit art. 3
din lege, într -una din situațiile :
o nu are familie sau nu se află în întreținerea altei personae
o nu are locuință și nici posibilitatea de a -și asigura condițiile de locuit pri n propriile venituri
o nu realizează venituri proprii , ori acestea sunt insuficie nte
o nu se poate gospodări singură sau necesită sprijin, îngrijire specializată
33 Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, a fost
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 193 din 4 mai 1999.
34 Modificată prin Legea nr. 270/2008 pentru modifi carea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor
vârstnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 768 din 14 noiembrie 2008.
30 o se află în imposibilitate de a -și asigura nevoile socio -medicale, fapt datorat bolii ori a stării
fizice /psihice.
Asistența socială se acordă la cererea persoanei vârstnice vulnerabile , a reprezentantului său legal,
a instanței judecătorești, a personalului de specialitate din cadrul administrației locale, a poliției sau a
organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistență socială a persoanelor vârstni ce
cu dizabilități .
Dreptul la asistență socială se stabilește pe baza unei anchete sociale sau a unei cercetări care se
elaborează avându -se în vedere toate datele privind afecțiunile ce necesită îngrijire specială, capacitatea
acesteia de a se gospod ări și de a îndeplini cerințele firești ale vieții cotidiene, condițiile de trai,
condițiile de locuit , precum și veniturile efective sau potențiale considerate minime pentru asigurarea
satisfacerii nevoilor curente ale vieții la un nivel decent . Nevoile p ersoanelor vârstnice care și -au pierdut
în totalitate sau parțial autonomia, nevoi c are pot fi de natura medicală, socio -medicală sau psiho –
afectivă, se stabilesc pe baza grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice.
Grila națion ală de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice a fost aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 886/200035 și cuprinde criteriile de încadrare în grade de dependență. Dependența,
potrivit art. 1 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000, reprezintă situa ția unei persoane care,
urmare a pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesită sprijin sau îngrijire pentru
a realiza activitățile de baza ale vieții sale de zi cu zi . În vederea încadrării în grade de dependență, se
realizează o eva luare a statusului funcțional, senzorial și psiho -afectiv al persoanei vârstnice. Pe baza
analizei situației sociale, economice și medicale a persoanei vârstnice, prin intermediul anchet ei social e
se propune măsura de asistență socială justificat ă de situa ția de fapt constatată și potrivită pentru
soluționarea problemelor identificate în cazul respectiv .
Serviciile comunitare prevăzute în cadrul Legii nr. 17/2000 constau în:
o îngrijire a temporară sau permanentă la domiciliu l beneficiarului
o îngriji rea temporară sau permanentă într -un cămin pentru persoane vârstnice , cu dizabilități
o îngrijire a în centre specializate de zi
Serviciile comunitare care, potrivit legii în vigoare , sunt asigurate persoanelor vârstnice la
domiciliu constau în :
servicii sociale – vizând prevenirea și combaterea marginalizării și excluziunii sociale și sprijinirea
reinserției sociale
35 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 507 din 16 octombrie 2000.
31 servicii socio -medicale – vizând ajutorul în activități zilnice precum realizarea igienei personale,
adaptarea locuinței la nevoile pe rsoanei vârstnice
servicii medicale – consultații și îngrijiri medicale la domiciliu l beneficiarilor, consultații
stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare și de dispozitive
medicale
Organizarea serviciilor soci ale și socio -medicale revine consiliilor locale și administrației locale,
acestea sunt asigurate fără plată persoanelor vârstnice care nu au venituri sau ale căror venituri sunt mai
mici de 5 ori decât nivelul net lunar luat în calcul pentru o persoană sin gură.
Serviciile medicale menționate sunt acordate în baza reglementărilor legale în vigoare privind
asigurările sociale de sănătate, respectiv în baza L egii nr. 95/200636 cu privire la reforma în domeniul
sănătății și a Contractului Cadru dina nu l 2006 privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1842/200637 și modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 634/2007.
Medicamentele d e care pot beneficia asigurații și beneficiarii de prestații sociale , deci implicit și
persoanele vârstnice, sunt cuprinse în lista de medicamente aprobată prin Ordinul Președintelui C asei
Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 578/2006 și modificată prin Ordinul Președintelui Casei
Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 124/2007. Potrivit prevederilor art. 95 din Contractul -cadru cu
privire la anul 2007, procentul de compensare a medicamentelor prevăzute în sublista A este de 90%
din prețul de referință, pentru cele cuprinse în sublista B este de 50%, iar pen tru cele cuprinse în
sublista C este de 100%. Prețul de referință reprezintă prețul cel mai mic corespunzător unității
terapeutice aferente aceleiași forme terapeutice și pentru fiecare concentrație.
În vederea asigurării în grijirilor medicale la domiciliul persoanelor vârstnice , consiliile locale pot
angaja personal de îngrijire specializat. Autorizarea persoanelor fizice și juridice care acordă servicii de
îngrijiri la domiciliu este reglem entată de n ormele elaborate cu privire organizarea și funcționarea
îngrijirilor la domiciliu, precum și autorizarea persoanelor juridice și fizice care acordă aceste servicii,
aprobate prin Ordinul nr. 318/2003. Potrivit art. 4 din aceste n orme, beneficiaz ă de îngrijiri medicale la
domiciliu pers oanele cu afecțiuni acute sau cronice, care prezintă un oarecare nivel de dependență și o
capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitară în vederea asigurării îngrijirilor ambulatorii
recomandate de medic i.
36 Modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 227/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 2
din 5 ianuarie 2009.
37 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1034 din 27 decembrie 2006.
32 Îngrijirea la domiciliu se efectuează doar la indicați ile medicilor specialiști , iar furnizorii de
îngrijiri medicale au obligația de a le comunica medi cilor curanți care a u recomandat aceste servicii
situația evoluției stării de sănătate a beneficiarului .
Îngrijirea persoanelor vârstnice în cămine și centre specializate reprezintă o măsură de asistență
socială care se dispune numai cu titlu de excepție.
Accesul unei persoane vârstnice în tr-un cămin sau centru specializat se face avându -se în vedere
următoarele criterii priorita re:
– necesită îngrijire medicală permanentă deosebită, care nu poate f i asigurată la domiciliu, din lipsa
anumitor echipamente
– nu se poate gospodări singură , fără sprijin
– nu are susținători lega li, ori aceștia nu pot să își îndeplinească obligațiile datorită stării de sănătate sau
situației economice și a sarcinilor familial e
– nu are locuință și nu realiz ează venituri proprii
În cadrul căminelor sau centrelor specializate pentru perso ane vârstnice se asigură condiții
corespunzătoare de găzduire și de hrană, îngrijiri medicale, activități de recuperare și readaptare,
activități de ergoterapie și de petrecere a timpului liber, asistență socială și consultație psihologică.
Servi ciile medicale asigurate în cămin constau în:
consultații și tratamente la cabinetul medical, în instituții medicale de profil sau în cămin
servicii de îngrijire sau infirmerie
asigurarea tratamentului medicamentos conform prescripției medicale
asigurarea dispozitive lor medicale necesare
consultații , îngrijiri și intervenții stomatologice
Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii și sunt îngrijite în cămine, precum și
susținătorii legali ai acestora, au obligația de a plăti lunar o cont ribuție de întreținere stabilită pe baza
costului mediu lunar de întreținere.
În cazul persoanelo r vârstnice care nu au nici venituri, nici susținători legali, contribuția de
întreținere este asigurată din bugetele locale sau județene, după caz.
Căminele pentru persoanele vârstnice se încadrează în categoria unităților de asistență medico –
social ă, organizare a, funcționare a și finanțare a acestora fiind reglementată de Normele din data de 2
33 aprilie 2003, aprobate prin H.G. nr. 412/200338 și prin Instrucțiunile nr. 1/507 din data de 28 iulie 2003
de aplicare a acestor Norme.
O măsură specială de protecție socială luată de către statul rom ân a fost aceea de a subvenționa d in
bugetul de stat sau, după caz, din bugetele locale, asocia țiile și fundațiile române care înființează și
administrează unități de asistență socială. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 34/199839 cu privire la
acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființe ază și
administrează unități de asistență și protecție socială.
Potrivit Normelor Metodologice elaborate în anul 2001 , de aplicare a reglementărilor Legii nr.
34/1998, pot beneficia de subvenții asociațiile și fundațiile române care acordă de cel puțin 12 luni
servicii de asistență socială în tr-un cadru organizat, respectiv printr -o unitate de asistență socială.
Serviciile de asistență socială acordate de către aceste asociații și fundații sunt subvenționate dacă
îndeplinesc următoarel e condiții:
– se încadrează în liniile de subvenționare prioritare în domeniul asistenței sociale
– se desfășoară într -un spațiu adecvat sau la domiciliul beneficiarilor
– sunt utilizate și alte resurse pentru acordarea serviciilor de asistență socială
O altă prevedere foarte importantă a Legii nr. 17/2000, cu privire la activitățile de protecție a
persoanelor vârstnice, este reprezentată de art. 30, potrivit căruia persoana vârstnică va fi asistată, la
cererea sa ori din oficiu, după caz, în ved erea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros
sau gratuit, a bunurilor ce -i aparțin, în scopul întreținerii și îngrijirii sale, de un reprezentant al autorității
tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoa na vârstnică respectivă.
Prin intermediul Legii nr. 16/2000 a fost înființat Consiliul Na țional al Persoanelor Vârstnice ca
organism autonom, consultativ, de interes public, având drept atribuții:
– sprijinirea instituțiilor statului în aplicare a reglementărilor Adunării Mondiale a Persoanelor Vârstnice
– urmărirea aplicării reglementărilor legale în vigoare cu privire persoanele vârstnice
– sesizarea organelor competente despre abaterile sau neregulile constatate
– avizarea proiectelor de acte normative cu privire la persoanele vârstnice
– sprijinirea organizării asociative a persoanelor vârstnice și a participării lor active la viața socială
38 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 260 din 15 aprilie 2003.
39 Hotărârea Guvernului nr. 1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și
administrează unităț i de asistență socială, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 28 noiembrie 2001.
34 Pentru soluționarea pe plan local a problematicii persoanelor vârstnice, în cadrul fiecărei di recții
de muncă, solidaritate socială și familie județeană, este desemnată o persoana care are rolu de a asigur a
colaborarea permanentă cu consiliile județene ale persoanelor vârstnice.
Unul dintre cele mai importante documente normative în dome niul asistenței sociale este
reprezentat de Legea nr. 47/2006 cu privire la sistemul național de asistență socială , care la data intrării
sale în vigoare a abrogat Legea 705/2001 cu privire la sistemul național de asistență socială.
În conformita te cu prevederile art. 4 din Legea nr. 47/2006, câteva principii care stau la baza
funcționării sistemului de asistență socială sunt:
– universalitatea – fiecare persoană are dreptul la asistență socială în condițiile legii
– respectarea demnității umane – fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă și deplină a
personalității
– solidaritatea socială – comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu își pot asigura nevoile
sociale
– subsidiaritatea – în situația în care persoana sau f amilia nu își poate asigura integral nevoile sociale,
intervin colectivitatea locală și structurile ei asociative și, complementar, statul
Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecției și asistenței sociale a
persoanelor vârstnice, consiliile locale și consiliile județene înființează și organizează în subordinea lor
servicii publice de asistență socială.
Referitor la jurisdicția sistemului național de asistență socială, decizia de sta bilire a dreptului la
servic ii și prestații sociale poate fi contestată la comisia de mediere socială. Comisia de mediere socială
este obligată a se pronunța în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, printr -o
decizie, aceasta din urmă putând fi, deasemena, atacată la rândul său, în termen de 30 de zile de la data
emiterii, potrivit Legii nr. 554/200440 a contenciosului administrativ.
Cu toate că , în ceea ce privește legislația în materie de protecție socială, s -au făcut progrese
considerabile și s -a elaborat un cadru legislativ adecvat pentru protecția socială a persoanelor vârstnice,
cea mai importantă problemă cu care ne confruntăm rămâne cea a punerii în practică a tuturor
instrumentelor de protecție socială create, datorită disfuncționalitățil or existente în prezent în sistemul
de protecție socială a vârstnicilor.
40 Modificată prin Legea nr. 100/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 375 din 16 mai 2008
Dragoș D. C., Procedura contenciosului administrativ, Editura All Beck, București, 2002, pag. 3
prof. Tudor Drăganu în lucrarea sa Introducere în teoria și practica statului de drept, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1992,
pag. 11
35 Având în vedere faptul că și în cazul țărilor mult mai dezvoiltate decât România protecția socială a
vârstnicilor nu este adaptată în totalitate la nevoil e acestora, pe plan nați onal se impune cu prioritate
asigurarea protecției sociale și a asistenței sociale a persoanelor vârstnice, pentru ca persoanele vârstnice
să poată beneficia de securitatea socială necesară.
5.1. Acordarea unor indemnizații
5.1.1. Acordarea pensiilor de i nvaliditate
Conform legii 263/201041, pensia de invaliditate constă într -o indemnizație, acordată de către
Casele Teritoriale de Pensii, care se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de
pensionare pentru limită de vârstă , care ș i-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de
muncă, și care au realizat stagiu de cotizare, în condițiile legii.
Beneficiarii pensiei de invaliditate sunt persoanele care au efectuat un stagiu minim de cotizare de
cel puțin o lună (vechime în muncă) și care suferă de anumite boli invalidante, sau care creeayă o
deficiență/dizabilitate; astfel încât persoanele vârstnice pot beneficia de această indemni zație până la
împlinirea vârstei legale și îndeplinirea condițiilor de pensionare d e limită de vârstă.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:
• de gradul I , caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire;
• de gradul II , caracterizată prin pier derea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de
autoîngrijire;
• de gradul III , caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana
putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de
muncă.
Cuantumul pensiei de ivaliditate, diferă de la individ la individ, fiind influențat de mai mulți factori
precum:
– gradul de invaliditate î n care persoana este încadrată
– vechimea în muncă
– categoria de boală, invaliditate a persoanei.
Spre exemplu, un beneficiar de pensie de invaliditate de gr. I, poate beneficia pe lângă cuantumul
pensiei în sine, de o indemnizație de însoțitor în valoare de 1060 lei. Însă, dacă persoană beneficiază de
41 Legea nr. 263/2010 – Publicat în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010
36 pensie de inva liditate de gr. I și de indemnizație de handicap tot de gr. I; aceasta are obligația de a alege
de la care dintre autorități dorește să beneficie ze de indemnizația de însoțitor, legislația în vigoare
prevede faptul că o persoanăpoate beneficia de indemniz ația de însoțitor doar de la o singură autoritate,
astfel încât persoane fie alege indemnizație de insoțitor aferentă pensiei de invaliditate în valoare de
1060 lei, fie alege indemnizația de însoțitor aferentă indemnizației de handicap, în valoare de 1200 lei.
Beneficiarii pensiei de invaliditate, pe lângă beneficiile bănești pe care le au și a calității de
asigurat al sistemului național de sănătate, au și anumite îndatoriri:
– obligația de a se prezenta la revizuirea periodică a dosarului medic al de pensie de invaliditate
– obligația de a efectua investigațiile medicale, solicitate de către medicul expert al asigurărilor sociale,
menționate pe decizia medicală asupra capacitățiii de muncă; pentru revizuirea medicală periodică.
Un dezav antaj al pensionarilor de invaliditate este faptul că, aceștia trebuie să achite
contravaloarea tuturor investigațiilor medicale solicitate de către medical expert, statul roman
nefinanțând aceste investigații.
5.1.2. Acordarea indemnizației de handicap
Indemnizația de handicap reprezintă un ajutor financiar acordat de către Comisiile de Evaluare a
Persoanelor Adulte cu Handicap aflate în subordinea administrației publice locale, cuvenite tuturor
persoanelor care prezintă boli invalidante sau de ficiențe/dizabilități.
Asemeni pensiei de invaliditate, indemnizația de handicap se poate clasifica în mai multe grade de
handicap, după cum urmează:
o Handicap ușor
o Handicap mediu
o Handicap accentuat
o Handicap grav
Spre deosebire de pensia de invaliditate, indemnizația de handicap constă într -un cuantum
prestabilit în funcție de gradul de handicap în care persoana este încadrată; astfel încât cuantumul
indemnizației este:
60 lei – handicap ușor
350 lei – handicap mediu
500 lei – handicap acc entuat
37 500 lei + ind. insoțitor în valoare de aprox. 1200 lei – handicap grav
O altă deosebire față de pensia de invaliditate, beneficiarii indemnizației de handicap, au mai
multe benefici, pe lângă obligația de a se prezenta la revizuirea periodi că a documenteției de încadrare
în grad de handicap și obligația de a efectua investigațiile medicale solicitate de către medicul expert;
precum :
scutirea de la plata anumitor taxe și impozite
beneficierea de anumite reduceri
beneficierea de locuri de par care gratuite, special amenajate, pe teritoriul administrației locale
calitatea de asigurat al sistemului public de sănătate
diverse ajutoare oferite de administrația locală
5.1.3. Acordarea ajutorului social conform Legii 416/20 01
Conform legii 416/2001, ajutorul social este o indemnizație, cuvenită persoanelor cu boli
invalidante sau dizabilități, car e nu au un stagiu de cotizare (vechime în muncă ) astfel încât să poată
beneficia de o pensie de invaliditate. Ajutorul social conform legii 416/200 1, este ascordat prin
intermediul autorităților locale, și anume a primăriilor.42
Indemnizația este oferită persoanelor care suferă de boli invalidante și deficiențe/dizabilități, astfel
încât se află în incapacitatea de a efectua numărul de muncă în folosul comunității pentru a avea
calitatea de beneficiari ai L.416/2001.
Pentru a putea beneficia de această indemnizație, fără a efectua orele de muncă în folosul
comunității, o persoană trebuie să obțină de la medicul expert al asigurărilo r sociale din cadrul Comisiei
de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă, un certificate constatator de încadrare în grad de
invaliditate. Asemeni pensiei de invaliditate, aceste certificate trebuie revizuit periodic și se eliberează
pe baza unor documen te medicale și investigații solicitate.
Pe lângă cuantumul indemnizației, beneficiarii Legii 416/2001 au de asemenea și calitatea de
asigurați ai sistemului public de sănătate.
42 Legea nr. 416/2001 – Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 401 din 20 iulie 2001
38 5.2. Instituționalizarea persoanelor vârstnice cu dizabilităț i
Îngrijirea în centre rezidențiale a persoanelor vârstnice dependente poate fi dispusă numai în cazul
în care îngrijirea la domicili u a acestora nu este posibilă.
Centrele rezidențiale destinate persoanelor vârstnice pot fi organizate ca:
a) centre de îngrijire temporară
b) centre de îngrijire pe perioadă nedeterminată, respectiv că mine pentru persoane vârstnice
c) locuințe protejate, complex de servicii și alte tipuri de centre43
Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligația de a plăti o contribuție lunară
pentru asigurarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu și pentru asistarea și îngrijirea în centre
rezidențiale, stabilită de către autoritățile administrației publice locale sau furnizorii pr ivați care le
administrează, cu respectarea condiț iei prevăzute la art. 91 alin.2.
În situația în care persoana vârstnică nu are venituri sau nu poate achita integral contribuția lunară,
suma aferentă acesteia sau diferența până la concurența valo rii integrale a contribuției se asigură de
către susținătorii legali ai persoanei vârstnice, în conformitate cu nivelul veniturilor acestora, calculat pe
membru de familie, în cuantumul prevăzut de lege. Persoanele vârstnice care nu au venituri și nici
susținători legali nu datorează contribuția lunară, aceasta fiind asigurată din bugetele locale, în limitele
hotărâte de autoritățile administrației publice locale.44
Serviciile medicale asigurate beneficiarilor de servicii sociale în centrele reziden țiale și de zi se
finanțează de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii și în
conformitate cu prevederile Contractului -cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Furnizorii publici și privați care acordă servicii de îngrijire în centre rezidențiale sau în centre de
zi asigură, din fonduri proprii, medicamente uzuale acordate fără prescripție medicală, materiale
sanitare și echipamente necesare îngrijirii beneficiarilor , care nu sunt finanțate din Fondul național unic
de asigurări sociale de sănătate sau prin programele Ministerului Sănătății.45
43 Legea 292/2011 – art. 101
44 Legea 292/2011 – art. 102
45 Legea 292/2011 – art. 137
39 5.3. Alternative la instituționalizare
Alternativele măsurii de instituțional izare a persoanelor vârstnice cu dizabilități sunt reprezentate
de strategia de înlocuire treptată și focalizată a instituțiilor rezidențiale cu servicii alternative de suport
care să asigure persoanelor beneficiare șanse egale, protecție prin integrare, p otențial curativ după
modelul familial, păstrarea și promovarea autonomiei individuale/de grup.46
Până în prezent sunt structurate patru tipuri de servicii de suport alternative , după cum urmează :
Intermediare:
– centre de zi pentru persoane cu d izabilități
– centre de recuperare pentru vârstnici cu handicap psihomotor
– centre specializate pentru îngrijirea vârstnicilor cu dizabilități la nivel psihic sau psihologic
Complementare:
– ateliere protejate din interiorul inst ituțiilor rezidențiale î nchise
Alternative la instituționalizare:
– asociații ale persoanelor vârstnice, unde desfășoară diverse activități
– centre de zi pentru pe rsoane vârstnice
Raportul juridic ca relație socială, face parte dintr -un sistem de legături sau de cont acte sociale
care definesc individul ca ființă socială.47
46 M. E. Sorescu, I. Berilă, Asistența socială – sistem și profesie, Editura Universitaria, Craiova, 2005, pag. 10 -11.
47 Corina Buzdugan, Obiectul raportului juridic, Editura Argonaut, Cluj -Napoca, 2005, pag. 12.
40 Capitolul VI
PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SISTEMULUI DE
PROTECȚIE SOCIALĂ A PERSOANELOR
VÂRSTNICE CU DIZABILITĂȚI
Reforma sistemului național de asistență socială ar trebui să urmărească direcțiile de dezvoltare
globală a politicilor sociale în domeniu l asistenței sociale a persoanelor vârstnice cu dizabilități , care au
în vedere:
– Respectarea drepturilor omului
– Asigurarea libertăților fundamentale pentru persoanele vârstn ice cu dizabilități
– Promovarea unei vieți sănătoase, active, sigure, împlinite, decente și demne
– Promovarea unui sistem coerent, coordonat și integrat de asistență socială
– Combaterea riscului de excluziune socială și marginalizare a beneficiarilor și creșterea calității vieții a
acestora
– Întărirea cadrului administrativ și instituțional și legal, atât la la nivel central , cât și la nivel local
– Îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la domeniul asistenței sociale a vârstnicilor cu dizab ilități
– Stabilirea unui sistem de finanțare care să aibă capacitatea de a asigur a dezvoltarea măsurilor de
asistență socială pentru persoanele vârstnice cu dizabilități
– Dezvoltarea și diversificarea prestațiilor sociale
– Dezvoltarea și diversificar ea serviciilor sociale
– Susținerea implicării active a persoanelo r vârstnice, cu dizabilități în viața societății
– Demararea unor acțiuni de sensibilizare a societății cu privire la combaterea stereotipurilor cu privirele
la persoanele vârstnice cu diz abilități
Având în vedere multitudinea de relații sociale reglementate de normele drep tului administrativ,
evoluția acestora și modul în care sunt reglementate, am putea spune că ramura dreptului administrativ
este cea mai dinamică din sistemul n ostru de drept.48
48 Elena M. Fodor, Drept administrativ, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2008, pag. 9 -10.
41 Capitolul VII
CERCETARE METODOLOGICĂ CU PRIVIRE
LA PERSOANELE VÂRSTNICE CU DIZABILITĂȚI
BENEFICIARE DE PENSIE DE INVALIDITATE
Datorită faptului că, în prezent activez ca asitent social în cadrul Casei Județene de Pensii
Maramureș – Compartiment expertiză medicală a capacității de muncă; am ales ca pentru partea de
cercetare și studiu de caz a lucrării de disertație, să mă axez pe studiul pensionarilor de invaliditate.
La nivelul județului nostrum există un număr de a proximativ 18.000 de beneficiari de pensie de
invaliditate. Aproximativ 35 -40 % dintre acesția sunt vârsnici; restul fiind persoane care prezintă
invalidități în unrma unor accidente de muncă, accidente rutiere sau boli invalidante din naștere sau
dobândit e la vârsta maturității.
Raportându -ne strict la numărul de persoane vârstnice beneficiare de pensie de invaliditate și la
localitatea de domiciliu a acestora; putem spune că există câteva localități din județul nost rum,
42 representative, unde cea mai mare parte a locuitorilor sunt beneficiari ai pensiei de invaliditate sau a
indemnizației de ajutot social conform Legii 416/2001.
Câteva exemple de localități ar fi:
NR.
CRT. LOCALITATE BENEFICIARI PENSIE
INVALIDITATE PROCENT PERSOANE
VÂRSTNICE
1. VIȘEU DE SUS 441 45 %
2. POIENILE DE SUB MUNTE 383 60 %
3. SEINI 240 30 %
4. VIȘEU DE JOS 172 50 %
5. LĂPUȘ 166 25 %
6. REPEDEA 139 35 %
7. RUSCOVA 109 40 %
8. PETROVA 67 55 %
43 În localitățile mai sus menționate, majoritatea persoanelor doresc să fie beneficiari ai pensiei de
invaliditate, datorită faptului că în zonă nu există locuri de muncă, iar oamanii nu au nicio sursă de
venit; spre deosebire de tineri, care au posibi litatea să plece la muncă în străinătate.
Majoritatea persoanelor vârstnice, își depun documentele necesare pentru a fi beneficiari ai pensie
de invaliditate, pentru ca mai apoi să poată beneficia și de pensia de bătrânețe; având în vedere faptul că
majoritatea dintre aceștia nu au realizat stagiul complet de cotizare la sitemul național de pensii publice
( cel puțin 15 ani vechime ăn muncă ).
Aprofândând cercetarea, ne vom axa pe o singură localitate, și anume Poienile de Sub Munte,
aceas ta fiind din punctual meu de vedere localitatea cu cei mai mulți beneficiari ai pensiei de
invaliditate, ca număr raportat la numărul de locuitori.
Localitatea Poienile de Sub Munte este localizată la o distanță de 110 km față de Baia Mare și la o
distanță de 58 km față de Sighetu Marmației; localitatea are o așezare geografică de zonă de munte,
astfel încât locuitorii nu prea pot efectua activități agrilcole. Localitatea are un numar de aproximativ
10.000 de locuitori și un număr de aproximativ 383 de beneficiari de pensie de invaliditate, dintre care
sunt un procent de aproximativ 60 % sunt persoane vârstnice.
Cele mai dese întâlnite diagnostice în această zonă sunt pa raliziile, problemele psihice ( retard
mentel, schizofremie, tulburări depressive sau tulburări de persnonalitate, oligofrenie ), problem ele
dobândite la naștere (hidrocefalie, epilepsie, etc. ) și în ultima perioadă sunt foarte des întâlnite în
44 această zonă neoplasmele ( cancerul – indifferent de localizare – chiar la vârste înaintate, nu doar la
vârstnici ).
Pe lângă faptul că, o mare parte a populației este beneficiară a pensiei de invaliditate ; o altă
problemă destul de importantă a localității Poienile de Sub Munte este faptul că popu lația rămasă este
relativ îmbătrânită. Acest lucru este cauzat de faptul că majoritatea tinerilor au plecat din localitate, fie
în orașe mai mairi ale țării, fie la muncă în străinătate, astfel încât vârstnicii au rămas acasă. Acest lucru
este un motiv în plus care să susțină faptul că populația acestei localități are nevoie de servicii și
prestații de asistență socială.
Am elaborat o analiză SWOT referitoare la persoanele vârstnice cu dizabilități, beneficiare de
pensie de invaliditate din localit atea Poienile de Sub Munte, după cum urmează :
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
– benificierea de statutul de asigurat al
sistemului național de sănătate
– beneficierea de un venit pentru asigurarea
unui trai cotidian decent
– cuantumul pensiei de invalidi tate relativ mic
– obligațiile pe care beneficiar ii le au pentru
revizuirea perio dică a pensiei de invaliditate
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– facilitarea accesului la tratamente, acțiuni sau
servicii medicale
– facilitarea accesului la tratamente, acțiuni sau
servicii medicale
– majoritatea vârstnicilor trăiesc singuri
– având în vedere așezarea geografică a
localității, beneficiarii întâmpină multiple
probleme, de diferite tipuri
În calitate de asistent social în cadrul Compartimentului de Expe rtiză Medicală a Capacității de
Muncă al Casei Județene de Pensii Maramureș, una dintre cele mai importante atribuții este aceea de
a efectua cecetarea metodologică și ancheta socială necesară în vederea întocmirii dosarului necesar
pentru a ajuta benefici arii să obțină de la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a a
Capacității de Muncă București, potrivit Legii nr. 263/2010, art. 79, alin. (1), lit. a), dreptul de a se
încadra la categoria NEREVIZUIBIL, astfel încât să nu mai aibă obliga ția de a se prezenta periodic
la revizuirea medicală, pensia de invaliditate devenind una permanentă.
45 În efectuarea cercetării metodologice aferente acestui demers este necesară deplasarea
asistentului social la domiciliul beneficiarului, în vederea întocmirii unei anchete sociale elaborate,
avându -se în vedere statutul social al beneficiarului, statutul economic al acestuia și în special,
asistentul social se va axa pe statutul beneficiarului din punct de vedere medical.
După analizarea situaț iei din teren, asistentul social va întocmi formularul de cercetare
metodologică sau anchetă socială, menționând în cadrl acesteia cât mai multe aspecte legate de
starea fizică, mentală și psihică a beneficiarului, analizând capacitatea de autoîngrijire a persoanei în
cauză.
Cercetarea asistentului social, împreună cu dosarul medical au un rol foarte important în
obținerea dreptului de a se încadra în categoria NEREVIZUIBIL a beneficiarului.
Spre exemplificare, am elaborat un model de anchetă socială, în conformitatea cu activitatea
serviciului de expertiză medicală a capacității de muncă și un studiu de caz, ambele axate pe studiul
persoanelor vârstnice cu dizabilități, beneficiare a pensiei de invaliditate.
46
CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII MARAMUREȘ
COMPARTIMENT EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
CABINET MEDICAL BAIA MARE nr. ____________________
NR. ______/____________
ANCHETĂ SOCIALĂ
FIȘĂ DE EVALUARE MEDICO -SOCIO -PROFESIONALĂ
PERS OANA EVALUATĂ :
Nume: POPOVICI
Prenume : PARASCA
B.I/C.I.: seria MM , nr. 625871 , eliberat de SPCLEP POIENILE DE SUB MUNTE
CNP: I 2 I 5 I 7 I 1 I 2 I 0 I 6 I x I x I x I x I x I x I
S A A L L Z Z N N N N N C
Sex: [_] M [ X] F
Adresă: str. -, nr. 1772 , localitatea POIENILE DE SUB MUNTE , sector/județ MARAMUREȘ
Telefon : ––
Studii : [_] Fără [ X]Generale/Gimnaziale [ _] Medii/Liceu [_] Superioare
Stare civilă : [ X]necăsătorit/ă [_] căsătorit/ă [ _] văduv/ă [ _] divorțat/ă [ _] concubinaj
Copii : [ _] DA [ X] NU
Nr. dosar medical: 23725
PERSOANĂ DE CONTACT ÎN CAZ DE URGENȚĂ:
Nume: CUTH
Prenume: ANUȚA
Calitatea: SORĂ
Data și l ocul nașterii: 05.09.1962 – loc. POIENILE DE SUB MUNTE
Adresă: str. – localitatea POIENILE DE SUB MUNTE , județ MARAMUREȘ , nr. 1769
Telefon: 0767 xxx xxx
47 EVALUARE SOCIALĂ:
Locuință : [ X] casă [_]apartament [_]garsonieră
Situată la: [ X] parter [ _] etaj (cu/fară lift)
Se compune din : – nr. de camere 2
– bucătărie DA
– baie NU, duș NU, WC DA ( situate în interior /exteri or)
Încălzire: [_] fără [_] centrală [ X] cu l emne/cărbuni [_] gaze
Apă curentă : [_] DA [X] NU [_] rece [_] caldă
Condiții de locuit : – luminozitate: [ X] adecvată [_] neadecvată
– umiditate: [X] adecvată [_] neadecvată
– igienă: [X] adecvată [_] neadecvată
Locuința este prevăzută cu ap arate electrocasnice : [ X] DA [_]NU
Rețea de familie :
Trăiește: [ _] singur/ă [_] cu soț/soție [ X] cu alte rude [ _] cu alte persoane
Una dintre persoanele cu care locuiește este: [ _] bolnavă [ _] cu dizabilități [_] dependent de
alcool [ X] nici una
Este ajutat/ă de familie : [ X] DA [ _] NU [ X] cu bani [ X] cu mâncare [ X] cu activități
de menaj
Relațiile cu familia sunt: [ X] bune [ _] cu probleme [_] fără relații
Relațiile cu vecinii/apropi ații sunt: [ _] bune [ _] cu probleme [ X] fără relații
Există risc de neglijare: [ _] DA [ X] NU
EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE:
Diagnostic clinic:
F 20 – Schizofrenie
F07 – Retard mental moderat G – 55 kg
G40 – Epilepsie Î – 170 cm
F33 – Tuburare depresivă recurentă
G96 – Paraplegie, tetraplegie
S90 – Traumatism, fractură de șold dr.
Stare genarală alterată, stare de decompensare moderată, în prezent imobilizată la pat.
EVALUAREA SITUAȚIEI ECONOMICE:
Venit lunar propriu reprezentat de : – Pensie: 704 lei
– Ajutor social: 350 lei
– Alte venituri: …………………………………
48 EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENȚĂ:
Evaluarea autonomiei Nu necesită îngrijire
sau ajutor Necesită supraveghere
temporară și/sau
ajutor parțial Necesită ajutor și
supraveghere
permaneta
EVALUAREA STATUSULUI FUNCȚIONAL
ACTIVITĂȚI DE BAZĂ ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI
Igienă corporală ( toaletă general,
intimă, specială)
X
Posibilitatea de a se
îmbrăca/dezbrăca, de a avea un
aspet îngrijit X
Posibilitatea de a se servi și hrăni
singur X
Igiena eliminărilor (continență) X
Mobilizarea (trecerea de la o
poziție la alta) X
Deplasarea în interior (deplasarea
în interiorul camerei în care trăiește
cu sau fără ajutorul bastonului,
cadrului sau fotoliului rulant)
X
Deplasarea în exterior (deplasarea
în exteriorul camerei fără mijloace
de transport) X
Comunic are ( utilizarea mijloacelor
de comunicare la distanță în scopul
de a alerta: telefon, alarmă,
sonerie, etc.)
X
ACTIVITĂȚI INSTRUMENTALE
Prepararea hranei X
Activități de menaj X
Gestiunea și administrarea
bugetului și a bunurilor X
Efectua rea cumpărăturilor X
Respectarea tratamentului medical
(posilibilitatea de a respecta
recomandările medicale)
X
Utilizarea mijloacelor de transport X
Activități pentru timpul liber
(persoana are activități cultural,
intelectuale, fizice, etc., solitare
sau de grup)
TV, RADIO
EVALUAREA STATUSULUI FUNCȚIONAL
Completă (se descurcă
singur/ă) Parțială (necesită
ajutor parțial) Pierdută în totalitate
(necesita ajutor
49 permanent)
Acuitate vizuală X
Acuitate auditivă X
Comunicare/Deficien ță de vorbire X
Orientare X
Memorie X
Judecată X
Coerență X
Comportament X
Tulburări afective (prezența
depresiei) X
CONCLUZII :
În urma efectuării anchetei sociale la domiciliu, s -a constatat faptul că dna. POPOVICI
PARASCA și -a pierdut capacitatea de autoîngrijire, în prezent fiind imobilizată la pat;
necesitând sprijin și supraveghere permanentă.
Bolnavă cunoscută cu schizofrenie, retard mental moderat, epilepsie, tulburare depresivă
recurentă, paraplegie, tetraplegie și frac tură a șoldului drept; se adresează către CEM MM în
vederea stabilirea restantului funcțional. În urma expertizării medicale de către medicul expert al
asigurărilor sociale, se constată faptul că pacienta se încadrează, conform criteriilor, în gradul II
de invaliditate. Totodată, intenționăm trimiterea prezentului dosar medical către INEMRCM
București în vederea obținerii încadrării la categoria NRA, conform Legii nr. 263/2020, . 79,
alin. (1), lit. a).
Din punct de vedere psihic și psihologic, pacienta pre zintă astenie, adinamie, facies
depresiv, privire anxioasă și uneori fixistă, stări anxioase, stări de agitație psihotică, halucinații
vizuale și auditive, pierderi de momerie, momente de incapacitate de a recunoaște persoane,
refuzul de a comunica cu alte persoane, uneori comportament agresiv și ideație delirantă.
Pacienta prezintă dese crize epileptice, în care redă o privire haotică, paloare a feței cu aspect
cianotic, tegumente palide, umede și reci cu aspect cianotic, crizele au o durată medie între 2 -5
minute, trecând de la sine.
Raportându -ne la diagnosticul de schizofrenie, retard mental și tulburare depresivă, putem
spune că unul dintre motivele declanșării acestor boli este faptul că pacienta nu a fost căsătorită
niciodată, neavând totodată nici p osibilitatea de a fi mamă; fiind singura dintre frați care nu s -a
căsătorit.
În urmă cu aproximativ, pacienta a suferit o fractură a șoldului drept, suferind în urma
acesteia o intervenție chirurgicală. Prezintă plagă post operatorie, în curs de vindecare. În urma
incidentlui, pacienta a rămas imobilizată la pat.
În prezent pacienta se află la sora sa, pentru îngrijiri; necesitând sprijin și supraveghere
permanentă, nedispunând de capacitatea de autoîngrijire. Pacienta își petrece majoritatea timpului
în ca să, sora acesteia neavând poșibilitatea de a o scoate afară, la aer, datorită plăgii post –
operatorii.
50 CERCETARE METODOLOGICĂ
STUDIU DE CAZ
1. Istoric social :
Date priv ind identificarea beneficiarului :
Nume, prenume : AXIUC ALEXA
CNP : 154012524424 4
Data nașterii : 25 ianuarie 1954
Locul nașterii : loc. POIENILE DE SUB MUNTE
Domiciliu : loc. POIENILE DE SUB MUNTE, nr. 2562
Studii : GENERALE
Religie : ORTODOXĂ
Naționalitate/etnie: ROMÂNĂ
Date privind familia minorului:
Calitatea Nume CNP Domiciliu
SOȚIE AXIUC ILEANA 2580512244245 loc. POIENILE DE SUB MUNTE
FIU AXIUC FEDOR 2710820244244 străinătate – ITALIA
FIU AXIUC IOAN 2750311244243 străinătate – ISRAEL
FIICĂ CIN ANA 2800105244244 loc. POIENILE DE SUB MUNTE
Date privind evoluția beneficiarul ui:
o Informații medicale :
Dl. AXIUC ALEXA este un bolnav cunoscut cu HTA II, diabet zaharat insulino -dependent,
retard mental moderat, tulburare depresivă anxioasă, prezența varicelor la nivelul membrelor inverioare,
ulcer varicos și stare post -AVC ischemic. Bolnavul s -a adresat serviciului nostru în vederea stabilirii
restantului funcțional, expertizării medicale și încadrării în grad de invaliditate în anul 2010. Principală
51 cauză a invadidității a fost faptul că în anul 2010 a suferit un AVC ische mic; în prezent prezentând
sechele post -AVC, pe lângă alte afecțiuni.
Pacientul prezintă astenie, adinamie, facies depresiv, stări depresive, privire haotică ș anxioasă,
pierderi de memorii, prezența halucinațiilor vizuale și auditive, ideație deli rantă, uneori comportament
agresiv, stare de neliniște și agitație psiho -motorie.
Din punct de vedere a stării fizice, pacientul prezintă tegumente palude, umede și recei cu
aspect cianotic, paloare a feței, formațiune de gușă, obezitate de gr. I (1 20 kg), ulcer varicos la nivelul
membrelor inferioare cu aspect cianotic, cu răni cu vindecare în evoluție; îngreunată de prezența
diaețului zaharat; dificultăți de exprimare, mers dificil, legănat, dispnee de efort și dureri la nivelul
membrelor inferioar e.
În trecut, post -AVC, pacientul a fost imobilizat la pat, în momentul de față, după efectuarea
unor tratamente de recuperare, are posibilitatea de a se deplasa, destul de greu; obezitatea și restul
bolilor de care suferă, îngreunând acest lucru.
Situație materială/financiară :
Locuință/proprietăți :
Beneficiarul locuiește în localitatea Poienile de Sub Munte, într -o zonă greu accesibilă, zonă de
deal înalt, cu drum de acces în condiții proaste. Locunța este în condiții nesatisfăcătoare, fără acces la
anumite utilități. Pacientul locuiește împreună cu soția sa, de asemenea beneficiară a pensiei de
invaliditate, cunoscută cu neocarcinom mamar, radio -chimio tratat, pe lângă alte boli invalidante.
Aceștia nu beneficiază de ajutorul copiilor.
Da Nu
Curent electric X
Apă curentă rece X
Apă curentă caldă X
Gaz metan X -doar butelie de gaz
Încălzire X – improvizație cu lemne
52 Aragaz X
Frigider X
Mobilă X
Baie, toaletă X – WC în curte
Televizor X
Haine X
Încăltăminte X
Mânca re gătită X
Surse de venit:
Singura sursă de venit a familiei constă în cuantumul pensiilor de invaliditate ale soților, ambele
în valoare de 704 lei.
Soția mai are ca sursă de venit, sezonier, vânzarea de afine.
2. Climatul familial :
Climatul familial este unul tensionat, beneficiarul locuind doar cu soția sa, neavând niciun
contact cu copii, doi dintre aceștia fiind plecați în străinătate și nepăstrând legătura cu ei; iar fiica cea
mai mică fiind căsătorită în localitate, însă rel ațiile cu aceasta s -au răcit în urma căsătoriei.
Beneficiarul nu primești niciun fel de ajutor din partea familiei, nici din punct de vedere financiar,
nici din punct de vedere psiho -social.
3. Probleme identificate :
Printre principale probleme i ndentificate în cazul prezentat se enumeră:
Veniturile relativ mici ale familiei
Lipsa condițiilor necesarea asigurării unui trai cotidian decent
53 Lipsa utilităților
Accesul limitat la serviciile medico -sociale
Îngreunarea accesibilității la domiciliu, din cauza situării locuinței
Faptul că și soția are probleme de sănătatea
Singurătatea
Traumele cauzate de faptul că nu păstrează legătura cu copiii săi
4. Genogramă :
Genograma este o tehnică utilizată în domeniul psiho -social care presupune culegerea de in formații
pentru crearea unei reprezentări grafice a structurii familiei asemănătoare unui arbore genealogic.
AXIUC
DUMITRU ANIȘOREAC
VASILE AXIUC
VASILENA ANIȘOREAC
MARIA
AXIUC
ALEXA AXIUC
ILEANA
AXIUC
FEDOR AXIUC
IOAN CIN ANA
54 5. Scala resurselor familiale :
Această tehnică evaluează modul de administrare a resu rselor familiale (timp, bani, energie) în
concordantă cu nevoile familiei dar si cu ale fiecărui membru în parte .
Beneficiarul este rugat sa răspundă la întrebarea: “În ce măsură următoarele resurse sunt
suficiente pentru dumneavoastră ?”.
Am a plicat această tehnică și am obținut următoarele rezultate:
In ce masura urmatoarele
resurse sunt suficiente pentru
dumneavoastra? Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
suficiente Aproape
intotdeauna suficiente Suficiente
Mancarea pentru 2
mese pe zi
X
Casa sau apartament X
Bani pt a cumpara cele
necesare X
Haine suficiente X
Incalzire casa,
apartament X
Instalatii/ apa curenta
Bani pentru a plati
cheltuielile lunare X
Slujbă bună X
Pensie suf icienta X
Ingrijire medicala X
Transport garantat X
Mobila pentru
casa/apartament X
Timp pentru odihna
suficient X
Timp pt dvs insiva X
Timp pentru reuniuni
familiale X
Timp pentru copii X
Timp pentru
sot/par tener/prieten
apropiat X
Telefon sau acces la
telefon X
Dadaca pt copilul dvs X
Ingrijire pe timpul zilei
pt copilul dvs X
O persoana cu care sa
vorbiti X
Asisenta stomatologica X
55 pentru familia dvs
Bani pentru a cumpara
echipamente/obiecte
specifice pt copiii dvs X
Timp pentru socializare X
Timp pentru intretinere
si ingrijire X
Jucarii pentru copilul
dvs X
Bani pentru
divertismentul familiei X
Bani pentru economii X
Timp pentru
calato rii/vacante X
5. Obiective generale :
Asigurarea unui venit minim garantat
Facilitarea accesului la serviciile și prestațiile sociale
Facilitarea accesului la servicii medicale
Obținerea dreptului de încadrare la categoria NRA, în cazul pensiei de invaliditate
6. Ghid de interviu:
În cadrul interviului luat dlui. Axiuc Alexa s-au regăsit următoarele întrebări:
Cum vă simțiți azi ?
În ce an ați suferit AVC ?
Unde ați lucrat în trecut ?
Ce tratament medicamentos urmați ?
Câte kilograme aveț i în prezent ?
Câte unități de insulină vă administrați pe zi ?
Când ați fost internat în spital ultima dată ?
Cine este medicul dvs. de familie ?
La ce medici specialiști mergeți pentru constroalele periodice ?
Cu ce vă deplasați la medic ?
Cine face cump ărăturile ?
56 De ce servicii sociale beneficiați, pe lângă pensia de invaliditate ?
Care este cuantumul pensiei de invaliditate ?
Păstrați legătura cu familia, copiii sau alte rude ?
Ați fost în ultima perioadă să vorbiți cu un psiholog ?
7. Concluzii și r ecomandări :
Având în vedere situația socio -economică precară a familiei și a stării de sănătate a dlui. AXIUC
ALEXA, a stării generale alterate și a stării de decompensare moderate, se recomandă încadrarea în
categoria NEREVIZUIBIL, conform legisl ației în vigoare și implementarea unui plan de acțiuni sociale
în vederea reinserției sociale a acestuia. Printre măsurile posibile se enumeră și consilierea psihologică,
având în vedere și diagnosticul de retard mental moderat și TDR al beneficiarului.
57 CONCLUZII
În urma cercetării făcute în vederea elaborării prezentei lucrări, am constata faptul că sistemul de
asistență socială din țara noastră, are anumine sincope, atât de elaborare a programel or și serviciilor de
asistență socială, cât și de punere în aplicare a acestora.
După părerea mea, în România nu se pune accentul pe asistența socială a persoanelor vârstnice cu
dizabilități, acestea nebeneficiind de o multitudine de serviii și pre tații sociale. Pe langă indemnizațiile
de care aceste persoane beneficiază; al cărăr cuantum este oarecum scăzut, nefiind suficient pentru
asigurarea unui trai de zi cu zi sau a unei subzistențe decete, având în vedere faptul că persoanele
vârstnice cu diz abilități au anumite nevoi speciale precum achziționarea unor tramatente
medicamentoase care nu sunt compensate de cărtre Sistemul Național de Sănătate, achiziționarea unor
echipamente medicale sau achitarea unor investigații medicale.
Din punctul meu de vedere, o importantă problemă cu privire la persoanele vârstnice cu dizabilități
este faptul că, în țara noastră nu există suficiente centre rezidențiale gratuite pentru persoanele vârstnice
cu dizabilități; majoritatea persoanelor din această cate gorie fiind singure, fără rude și fără venituri care
să le permită achitarea sumelor solicitate de centrele private rezidențiale.
În concluzie, părerea mea este că statul și sistemul de asistență socială ar trebui să elaboreze noi
programe, presta ții și servicii sociale susținerea persoanelor vârstnice cu dizabilități. Există necesitatea
acordarea unor subvenții din bugetul țării noastre, în vederea creării mai multăr cămine rezidențiale sau
centre specializate de îngrijire a persoanelor vârstnice cu dizabilități.
58 BIBLIOGRAFIE
Note de curs – prof. universitar Ioan Ștefan Tohătan, 2020
Acte normative:
Legea 292/2011
Legea 263/2010
Declarația de la Viena – 1998
Carta social europeană, revizuită – 1996
HG nr. 886/2000
Legea nr. 17/2000
HG nr. 541/2005
Legea 448/2006
Legea 74/1999
Legea 270/2008
Legea 416/2001
Dicționare, Lucrări științifice:
Definiția bătrâneții – dr. GHEORGHE DUMITRU
V. Miftode, Dimensiuni ale asistenței sociale, Editura Eidos, Botoșani, 1995, pag. 189.
V. Caradec, Sociolo gie de la vieillesse et du viellissement, Nathan, Paris, 2001, pag. 20.
D. Gîrleanu -Șoitu, Vârsta a treia, Editura Institutul European, Iași, 2006, pag. 22 -23.
Vl. Trebici, Genocid și demografie, Editura Humanitas, București, 1991, pag. 133
D. Enăchescu, M . G. Marcu, Sănătate publică și management sanitar, Editura All, București, 1995, pag.
118-119
Definiția bătrâneții – dr. GHEORGHE DUMITRU
G. Poede, Politici sociale, Moldova, Iași, 2002, pag. 173.
N. Neamțu, Managementul serviciilor de asistență socială, Editura Motiv, ClujNapoca, 2001, pag. 11 -12.
Verza, Schiopu, 1987, pag. 277
M. E. Sorescu, I. Berilă, Asistența socială – sistem și profesie, Editura Universitaria, Craiova, 2005, pag .
10-11.
M. Popescu, coord. Pop L. M., Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002, pag. 105 -106.
Corina Buzdugan, Obiectul raportului juridic, Editura Argonaut, Cluj -Napoca, 2005, pag. 12.
Elena M. Fodor, Drept administrativ, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2008 , pag. 9 -10.
59 Goodman, 1992, pag.112
Mijloace de informare electronică:
https://lege5.ro/Gratuit/gi4diobsha/asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice -lege-292 2011?dp=gu4tinbsgiytg
https://www.scrigroup.com/sanatate/asistenta -sociala/LUCRARE -DE-LICENTA -ASISTENTA -S94271.php
http://oaji.net/articles/2015/2064 -1432808111.pdf
http://cnpv.ro/wp content/uploads/2020/03/Protectia_sociala_a_persoanelor_varstnice_si_drepturile_acestora.
pdf
https://www.prostemcell.ro/articole -prestatii -sociale/asistenta -sociala. html
https://lege5.ro/Gratuit/gi3dmnbx/legea -nr-17-2000 -privind -asistenta -sociala -a-persoanelor -varstnice
60 CURRICULUM V ITAE
INFORMAȚII PERSONALE Silvana Andrada Horincar
str. Melodiei, nr. 9/12, 430376 Baia Mare (România)
0753704248
silvanna.andrada@gmail.com
Sexul Feminin | Data nașterii 28/08/1996 | Naționalitatea română
STUDIILE PENTRU CARE
SE C ANDIDEAZĂ MASTERAT – Asistența și incluziunea socială a persoanelor vârstnice cu
dizabilităță
EXPERIENȚA PROFESIONALĂ
15 Mai 19 –Prezent Asistent social
Casa Județeană de Pensii Maramureș – Compartiment Experti Ză Medicală
a Capacității de Muncă
str. Hortensiei, nr. 1A, – Baia Mare (România)
www.pensiimaramures.ro
Tipul sau sectorul de activitate Administratie publică și apărare; asigurări
sociale obligatorii
1 Feb 16 –1 Oct 18 Funcțion ar documentare
SC BIRO THEC SRL, Baia Mare (România)
– Prelucrare documente
– Recondiționare documente
– Arhivare documente
– Gestionare arhivă
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
1 Oct 20 –Prezent MASTERAT – Asistența și incluziunea socială a persoanelor
vârstnice cu dizabilități
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrul Universitar de Nord Baia Mare, Baia Mare (România)
1 Oct 15 –1 Iul 18 LICENȚĂ – Asistență socială
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrul Universitar de Nord Baia Mare, Bai a Mare (România)
15 Sept 11 –15 Iun 15 LICEU
Colegiul Național Mihai Eminescu Baia Mare, Baia Mare (România)
61
15 Sept 05 –15 Iun 11 GIMNAZIU
Școala Gimnazială cu clasele I -VIII George Coșbuc Baia Mare, Baia Mare (România)
COMPETENȚE PERSONALE
Limba(i) maternă(e) română
Limbile străine ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral
engleză B1 B1 B1 A2 B1
franceză B1 B1 B1 B1 B2
italiană B2 B2 B1 B1 B1
Competențe lingvistice – BACALAUREAT
spaniolă B1 B1 B1 B1 B1
Competențe de
comunicare – Bune abilități de comunicare
Competențe
dobândite la locul de
muncă – capacitatea de a munci în echipă
– rezistența la situații solicitante
Competențele digitale AUTOEVALUARE
Procesarea
informației Comunic
are Creare
de
conținut Securitat
e Rezolv
area de
proble
me
Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
independent Utilizator
independen
t
Competențe digitale – BACALAUREAT
Permis de conducere B
62
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
Subsemnata HORINCAR SILVANA ANDRADA, legitimată cu CI seria MM nr. 757732,
CNP 2960828245034, absolventă a Universită ții Tehnice din Cluj -Napoca, Centrul Universitar de Nord
din Baia Mare, Facultatea de Liter e, programul de studii MASTERAT – ASISTEN ȚA ȘI
INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE CU DIZABILITĂ ȚI, promoția 2020,
declar pe proprie răspundere că am redactat lucrarea de finalizare a studiilor de disertație cu respectarea
regulilor dreptului de a utor, conform actelor normative în vigoare. ( Legea nr. 329/2006 ).
Pentru eliminarea acuzațiilor de plagiat _
Am executat lucrarea personal, nu am copiat -o și nu am cumpărat -o, fie în în întregime, fie parțial ;
Textile din surse româneș ti, precum și cele traduse din alte limbi au fost prelucrate și sintetizate,
rezultând un text original;
In cazul utilizării unor fraze citate exact, au fost indicate sursel e bibliografice corespunzătoare
imediat după frazele respective.
Am lua t la cunoștință că existențaunor părți nereferențiale sau întocmite de alte persoane
poate conduce la anularea diplomei de master.
Data : 01.07.2020 Semnătura:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CATEDRA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ [628565] (ID: 628565)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.