Catedra de Mașini și Instalații Navale P R O I E C T TEHNOLOGII DE EXPLOATARE PORTUARĂ Student : Îndrumător : Pascale Dinu Constanța 2011 2 TEMA de… [616860]

1
ACADEMIA NAVALĂ
“MIRCEA cel BĂTRÂN”
Constanța
Catedra de Mașini și Instalații Navale

P R O I E C T

TEHNOLOGII DE EXPLOATARE PORTUARĂ

Student: [anonimizat] : Pascale Dinu

Constanța
2011

2
TEMA de PROIECT

Să se stabilească tehnologia de manipulare a mărfurilor pentru elementele prezentate
în tabelul de mai jos (nr. cond.= numărul de condică al student: [anonimizat]) precizând:
A. Activitatea de comerț: import, export, tranzit (export, import) , transport intern (în
țară);
B. Ruta de transfer (directă sau indirectă);
C. Descrierea succintă a tehnologiei respective;
D. Schema tehnologică adoptată, cu codificarea acesteia;
E. Fazele tehnologice și elem entele definitorii ale fiecărei faze tehnologice .
1. Fazele tehnologice;
2. Elemenele definitorii ale fazelor tehnologice ( greutatea sarcinii unitare
pentru fiecare fază tehnologică , distanțele și vitezele de transport, timpii
și durata ciclu rilor etc.);
3. Alegere a și prezentarea principalelor utilaje, scule și dispozitive auxiliare
utilizate pentru fiecare fază tehnologică cu desene, figuri, fotografii
etc.), mijloacele de protecție pentru docheri etc. ;
4. Capacitatea intrinsecă a fiecărui subsistem în parte (manipul are mărfuri și
transport interior);
5. Performanța reală preconizată;
6. Dimensionarea numărului de docheri/conducători de utilaje folosiți în
fiecare fază tehnologică;
7. Întocmirea fișei tehnologice a operațiunii (calculul normei de producție =
performanța reală, dispoziții și instrucțiuni privind securitatea și sănătatea în
muncă și apărarea împotriva incendiilor , indicații specifice privind procesul
tehnologic , descrierea detaliată a întregului proces );
8. Măsuri de îmbunătățire a operațiunii tehnologi ce respectiv e.
Se vor studia eventuale alternative tehnologice, se va alege varianta o ptimă și se va
completa fișa tehnologică a operațiunii (cu excepția normelor de protecție a muncii).
Nr.
cond. De la
la Marfa Distanța de transport
(observații)
Exem –
plu Magazie
Navă Hrană animale din Cehia
G = 50kg/sac În magazie = 42 m; magazie –
navă = 105 m; marfă paletizată
în magazie; încărcare în lumina
gurii de hambar

3
* – dacă nu se specifică țara de origine / destinație se va considera că aceasta este România; dacă nu se
specifică greutatea aceasta trebuie determinată pe baza caracteristicilor m ărfii;
** – dacă nu se specifică distanța în navă, la cheu sau pe platformă se va considera că marfa se încarcă /
descarcă în / din lumina gurii de hambar sau direct pe platformă.

Alte precizări:

1. Utilajele existente la dispoziție și capacitățile de trans port ale acestora sunt:

Denumire utilaj Număr Capacitate transport
Macarale cheu 3 1 x 3 t; 2 x 6 t; 2 x 12 t
Tractoare 5 3 x 8 t; 2 x 10 t;
Remorci 12 4 x 2 t; 2 x 3 t; 6 x 4 t
Trailere 4 10 t
Motostivuitoare 8 4 x 2 t; 4 x 3 t
Electrostivuitoare 4 2 x 1 t; 2 x 1,5 t
Paleți reversibili 24 sarc. max. 2 t
Macarale mobile 2 12 t
Portainere 2 60 t
Autostivuitoare cu furci
frontale pentru containere 6 45 t
stivuire pe 3 rânduri
Stradlle -carrier pt.
containere 4 45 t
stivuire pe 3 rânduri
Transtai nere 2 60 t – stivuire pe 4 rânduri
Cărucioare manuale / trolii 10 250 Kg
Dispozitive și scule conform necesităților

2. Pentru operațiunile de la navă se consideră încărcarea/descărcarea a 2
hambare simultan

3. Numărul de vagoane aflate la fronturile de î ncărcare/descărcare: 8 vag.

4. Termen de predare17 ianuarie 2011

4

Preambul
Pentru a ilustra modul de stabilire și proiectare a unei tehnologii de manipulare a
mărfurilor a mărfurilor , în conformitate cu tema de proiectare, a fost ales ca exemplu
stabilirea și proiectarea tehnologiei de manipulare conform specificațiilor din tema de
proiectare pentru mărfurile ambalate în saci .
Pentru ca proiectul să corespundă necesităților practice de elaborare a unei
tehnologii portuare concrete, în continuare este prezent ată proiectarea unei variante
tehnologice cu aplicabilitate în portul Constanța și care răspunde în același timp unei cât mai
mari categorii de mărfuri ambalate în saci.
La proiectarea variantei tehnologice se va ține seama de etapa de manipulare în care e ste aplicabilă
tehnologia și care este precizată în tema de proiectare.
Conform datelor privind transferul mărfurilor prin port acesta se poate face:
 pe ruta directă respectiv direct de la / la mijlocul de transport la / de la navă
 pe ruta semidirectă în c are are loc o depozitare temporară în port, în apropierea navei;
 pe ruta indirectă când există 2 etape pe fluxul de transfer al mărfurilor de la / la mijloacele
de transport terestru la / de la navă ,
în cazul exportului sau tranzitului de export:
 transferu l de la mijlocul de transport la magazie;
 transferul de la magazie la navă ,
în cazul importului sau tranzitului de import
 transferul de la navă la magazie;
 transferul de la magazie la mijlocul de transport.
In funcție de datele prezentare în tema de proiec tare se poate determina activitatea comercială
pentru care se proiectează varianta tehnologică și ruta pe care se realizează transferul mărfurilor.

A. Activitatea de comerț.
Din datele prezentate în tema de proiectare rezultă că marfa a sosit anterior în por t,
din Cehia, cu un mijloc de transport terestru (CF, auto) sau naval (barjă). La sosire marfa a
fost descărcată pe paleți, transportată la locul de depozitare în magazie și depozitată pe paleți
urmând a fi transferată, pe paleți, la navă unde va fi depale tizată în hambarul navei și stivuită
sac cu sac. Având în vedere că fluxul de transfer este de la uscat către mare iar țara de origine
este situată în hinterlandul portului rezultă că activi tatea comercială este tranzit ul de export .

5
B. Ruta de transfer.
Deoa rece marfa este preluată din magazie (unde a stat o perioadă semnificativă de
timp) rezultă că transferul se face pe ruta indirectă .
Ruta cea mai utilizată în cazul exportului sau tranzitului de export este ruta indirectă care
implică depozitarea pe o per ioadă semnificativă de timp (mai mare în orice caz de 24 – 48 ore) a
mărfurilor în spațiile de depozitare portuare, îndeosebi în cele de tranzit situate la danele de operare,
adiacente frontului de lucru.
Utilizarea rutei indirecte are o serie de avantaje evidente față de ruta directă principalul
avantaj fiind faptul că realizează o decuplare a ritmului de sosire a mărfurilor în port, de regulă mai
lent și fără posibilitatea unei programări riguroase a activității de sosire, de ritmul mai rapid de
operare a navei, cu posibilitate de programare foarte precisă a modului de maniplare a mărfurilor.
Deși aparent costurile rutei directe sunt mai mici decât cele pe ruta indirectă deoarece sunt
eliminate costurile de depozitare și cele de transport intern, experienț a portuară a dovedit că în
pract ic acest lucru nu se întâmplă deoarece orice întârziere în sosirea mărfurilor pe ruta directă
(care este oricând posibilă mai ales în transportul rutier datorită unor evenimente neprevăzute ce pot
apare în timpul transportul ui) se repercutează direct în operarea navei generând întreruperi sau
întârzieri în operare ale căror costuri depășesc în mod substanțial costurile legate de depozitarea
mărfurilor în port și de transportul acestora la navă, mai ales dacă mărfurile sunt de pozitate în
magaziile de tranzit de la dana la care va acosta nava, când distanțele de transport sunt mici.
Dacă în cazul importului întârzierile de scurtă durată ale mijloacelor de transport terestru
nu sunt critice marfa putând fi depozitată temporar pe cheu, pe un ponton, într -o barjă etc. astfel
încât să nu fie întreruptă operarea navei (deci utilizând ruta semi -directă) în cazul exportului ele
devin critice deoarece marfa trebuie încărcată în conformitate cu cargoplanul navei iar lipsa unor
anumite măr furi împiedică încărcarea mărfurilor situate deasupra acestor, generându -se implicit o
întrerupere în operarea navei.
Acest lucru a început să fie bine înțeles și de expeditorii și furnizorii de mărfuri care au
început să utilizeze cu precădere ruta indire ctă; operatorii portuari au făcut și ei eforturi de a stimula
utilizarea acestei rute oferind o perioadă de grație pentru depozitare de 3 – 7 zile în care depozitarea
mărfurilor este scutită de plata taxelor de depozitare.
În afara avantajului esențial menț ionat anterior depozitarea mărfurilor permite și
executarea unor operații pregătitoare pentru încărcarea mărfurilor (de exemplu paletizarea și/sau
înslinguirea sacilor sosiți neunitizat, sortarea, cântărirea, gruparea pe partizi, rearanjarea
containerelor în terminal pentru a corespunde preluării conform cargoplanului etc.) astfel încât
operarea navei să se facă în ritmul cel mai rapid, fără întreruperi în operare.
Se poate afirma că ruta indirectă este practic singura rută adecvată mărfurilor de export
sau de tranzit de export ea asigurând flexibilitatea necesară în ritmul de sosire a mărfurilor cu

6
mijloacele de transport interior care nu mai este strict fiind posibile întârzieri de scurtă durată ale
sosirii mijloacelor de transport (de la câteva ore la cât eva zile) funcție de momentul planificat pentru
încărcarea mărfii respective la navă.

C. Descrierea succintă a tehnologiei.
Conform specificațiilor din tema de proiectare marfa preluată anterior de pe
mijloacele de transport terestru sau adusă în magazie de la barje a fost paletizată pentru
transport intern și este depozitată (conform regulilor de bună practică portuară) în magazie,
paletizat, în stive formate pe 2 – 3 nivele.
Având în vedere distanța de transport în magazie (42 m) rezultă , conform tabelului
A.1., Anexa 1, că marfa va fi preluată din stivă și transportată în exteriorul magaziei cu
stivuitorul care o va încărca în remorca (remorcile) tractorului; acesta transportă paleții la
navă, în zona de lucru a macaralei.
Un criteriu de care trebuie să se țină seama este poziția de încărcare a sacilor în navă.
Astfel saci pot fi încărcați în lumina gurii de hambar sau la muradă. În primul caz marfa este depusă
în apropierea locului de stivuire direct cu macaraua de cheu iar în cel de -al doilea caz ea trebu ie
transportată în apropierea locului de stivuire cu stivuitorul.
Macaraua preia coțada și o deplasează în interiorul navei în lumina gurii de hambar ,
desfacerea coțadei și stivuirea sacilor făcâdu -se manual .
Varianta tehnologică adoptată este:
Transbord i ndirect de la magazie la navă, încărcare în lumina gurii de hambar
respectiv:
încărcat de la magazie la navă prin transport din magazie la tractor cu
autostivuitorul, transportat cu tractorul cu remorc i de la magazie la navă, transfer din
remorc i în hambar ul navei cu macaraua, stivuit manual în hambar .
D. Schema tehnologică adoptată, cu codificarea acesteia .
Schema tehnologică a variantei adoptate pentru proiectare se alege din catalogul de
scheme tehnologice , Anexa 2, utilizat la determinarea normelor de prod ucție în porturile
maritime românești.
Conform celor precizate anterior se alege varianta în care marfa este depusă cu
macaraua direct în lumina gurii de hambar în apropierea locului de stivuire a mărfii, respectiv
varianta cu codul 121 ( Anexa 2 – sch_teh_ 3), marfa fiind preluată manual de pe palet (sac cu
sac) și stivuită manual în lumina gurii de hambar.

7
Această variantă acoperă și manipularea unor cantități de marfă situate la muradă în
imediata apropiere a marginilor gurii de hambar, pe o distanță de ma x. 2 – 3 m, pe care marfa poate
fi transportată manual.
Deoarece navele moderne au gurile de hambar foarte mari (la navele de construcție recentă
chiar lățimea gurii de hambar este identică cu lățimea hambarulu i.) varianta tehnologică de
încărcare a sacilo r în lumina gurii de hambar care acoperă manipularea celei mai mari cantități de
mafă ambalată în saci încărcată la o navă; mai mult această variantă acoperă și încărcarea sacilor
într-o barjă (deoarece barjele nu au murăzi) situație specifică ce corespund e activității de import sau
de tranzit de import (marfa fiind descărcată anterior din navă și depozitată în magazie).
Schem a tehnologic ă corespunzătoare variantei adoptate este prezentată în fig. D.1.
În conformitate cu structura codificării tehnologiilor de manipulare a mărfurilor
practicată în porturile maritime românești, o variantă tehnologică de manipulare a unei
anumite categorii de marfă se codifică prin :
1. Simbolul punctelor de început și de sfârșit ale fluxului de manipulare a
mărfurilor. În acest caz punctul de început este magazia ( M) iar cel de sfârșit nava ( N).
2. Codul operațiunii conform catalogului, în acest caz 121.
3. Codul categoriei de marfă manipulată stabilit din nomenclatorul de
clasificare a categoriilor de mărfuri manipulate în porturile maritime românești , Anexa 3.
Confom celor prezentate în Anexa 3 marfa ambalată în saci de 50 kg face parte din
mărfurile ambalate în saci cu greutăți de 30 – 70 kg și face parte din grupa mărfurilor
generale ( G), subgrupa d2, codul categoriei mărfurilor st abilite prin tema de proiect fiind deci
Gd2.
Simbolul variantei tehnologice adoptate este:
MN 121 Gd2 .

121
Fig. D.1. Variant a tehnologic ă de manipulare în transbord indirect
de la magazie la navă , cu stivuire în lu mina gurii de hambar

8
E. Fazele tehnologice
și elemente le definitorii pentru proiectarea tehnologiei.
E.1. Fazele tehnologice ale operațiunii.
În conformitate cu fluxul de trans port prezentat în figura D.1. f azele tehnologice ale
variantei adoptate sunt:
A. Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din magazie la tractor;
B. Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă;
C. Transferul mărfii, pe pal et, din remorci la navă cu macaraua de cheu (MK);
D. Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă.

E.2. Elementele definitorii ale fiecărei faze tehnologi ce
A. Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din magazie la
tractor.
A.1. Greutatea sarcinii. Așa cum s -a menționat, pentru activitatea de export, sarcina
a fost formată pe palet în momentul preluării ei din mijlocul de transport terestru (vagon sau
auto) sau din barje și stivuită în magazie .
Numărul de nivele de stivuire depinde de marfa ce se află în saci și variază de la 2 – 3 nivele pentru
mărfuri alimentare până la 5 – 6 nivele pentru materialele de construcții, în funcție și de sarcina admisibilă pe
pardoseala magaziei.
Modalitatea de formare a sarcinii pe palet depin de de greutatea și dimensiunile sacilor de marfă. În
cazul sacilor cu greutăți de 30 – 40 kg a căror dimensiuni sunt de 400 x 600 mm pe un rând (strat) al paletului
se pot dispune 5 saci, pe o înălțime de 8 rânduri, rezultând o sarcină pe palet cu o greuta te de:
Qa = (30 – 40) kg/sac x 5 saci/rând x 8 rânduri/palet = 1200 – 1600 kg/palet.
În cazul sacilor de 50 – 60 kg sale căror dimensiuni sunt de 400 x 800 mm se pot dispune pe un palet
6 saci pe rând, pe o înălțime de 6 rânduri, în cazul sacilor de 50 kg și de 5 rânduri în cazul sacilor de 60 kg
(pentru a nu depăși sarcina maximă admisibilă pe palet care este de 2 t) .
Considerând că se încarcă saci cu dimensiuni de 400 x 800 mm, pe un palet se pot
dispune 6 saci pe rând (4 cu latura lungă pe o lungimea pal etului și 2 cu latura lungă
perpendiculară pe lungimea celor 4 saci) pe o înălțime de 6 rânduri rezultând o sarcină pe
palet cu o greutate de:
Qa = 50 kg/sac x 6 saci/rând x 6 rânduri/palet = 1800 kg/palet;
Qa = 1800 kg (1,8 t)
care este foarte apropiată de sarcina maximă admisibilă pe palet.

9
Pentru transportul mărfurilor în magazie se vor folosi motostivuitoarele de 2 t
prevăzute la poz. 5 din tabelul prezentat în tema de proiectare ce cuprinde utilajele existente
la dispoziție și capacitățile de transpor t ale acestora.
A.2. Distanța de transport. Distanța de transport depinde de poziția din care se preia
paletul din stivă și poziționarea tractorului la una din ușile magaziei. Conform regulilor de
bună practică portuară tractorul se va poziționa la cea mai apropiată ușă de stiva din care se
preia paletul ținând însă cont și de poziția acestei uși față de hambarul în care se va încărca
nava. Conform emei de proiectare distanța medie medie de transport în magazie este de 42 m .
Dat = 42 m
A.3. Vitezele de tran sport. Conform datelor rezultate din experiența portuară în
manipularea mărfurilor generale vitezele de transport cu utilajele portuare de transport
interior și timpii de imobilizare pentru preluare/ depunere sau cuplare / decuplare sunt
prezentate în tabe lul A.2. din Anexa 1.
Pentru alegerea vitezelor de deplasare trebuie să se țină cont că pardoselile
magaziilor permit viteze ridicate de deplasare dar și că dispunerea stivelor față de căile de
acces necesită manevre și o deplasare atentă pentru a nu avari a mărfurile. Având în vedere
aceste aspecte vom adopta viteze de deplasare în magazie a stivuitorului plin la valoarea
medie prevăzută iar pentru deplasarea gol o valoare apropiată de cea maximă, respectiv:
Vap = 4 km/h = 1,11 m/s – viteza de deplasare a a utostivuitorului plin;
Vag = 7 km/h = 1,94 m/s – viteza de deplasare a autostivuitorului gol.
A.4. Timpii de preluare și depunere a sarcinii. În cazul preluării paleților aflați î n
stivă în magazie stivuitorul trebuie să execute o serie de manevre (descris e detaliat în Fișa de
calcul a normelor de producție, tab. 6.3.): poziționarea în dreptul paletului ce trebuie preluat,
ridicarea furcilor în dreptul degajărilor din palet care depinde de nivelul pe înălțime la care
este situat paletul, deplasarea pentru i ntroducerea furcilor, ridicarea paletului, retragerea
autostivuitorului, coborârea furcilor și înclinarea coloanelor, poziționarea autostivuitorului
pentru deplasarea cu paletul prin magazie. Aceste manevre fac ca timpul de preluare din stivă
să fie relati v mare de aceea se va adopta o valoare în apropierea valorii maxime prevăzute în
tabelul A.2., Tap = 7 s. În cazul depunerii paleților în remorci manevrele sunt foarte simple,
înălțimea de ridicare este mică iar manevrele de poziționare pentru depunere sun t mult mai
simple decât în cazul preluării paleților de aceea se va adopta o valoare apropiată de valoarea
minimă prevăzută în tabelul A.2, Tad = 3 s , având în vedere și faptul că depunerea paletului
pe remorcă este dirijată de un docher.

10
A.5. Durata ciclu lui de transport . Ciclul de transport al stivuitorului ce lucrează în
interiorul magaziei este compus din suma timpilor de preluare a unui palet din stivă,
transportul acestuia la remorca tractorului, încărcarea (depunerea) paletului în remorcă și
reîntoar cerea stivuitorului gol, pentru preluarea următorului palet:
Tac = Tap + Dat/Vap + Tad + Dat/Vag = 7 + 42 / 1,11 +42 / 1,94 + 3 = 7 + 37,84 + 3 +
21,65 = 69,49 sec.
Tac = 69,49  70 s.
B. Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă
B.1. Greutatea sarcinii . Remorcile portuare prezentate în tabelul cu utilajele aflate
la dispoziție au o sarcină admisibilă de 2, 3, și 4 t. În funcție de remorcile alese poate fi
determinat numărul de paleți ce poate fi preluat având în vedere greutatea sa rcinii formată pe
palet. Având în vedere cerința de lucru simultan la 2 hambare precizată în tema de proiect
precum și sarcina pe palet care este de 1,8 t vși luând în considerație o sarcină admisibilă pe
remorcă de 4 t rezultă că pe o remorcă se pot vom adopta remorcile aflate în numărul cel mai
mare respectiv cele cu sarcina de 4 t pe care se pot î ncărca maxim 4 / 1,8 = 2,22 paleți,
respectiv 2 paleți pe remorcă .
Rezult ă o sarcină pe remorcă de 3,6 t.
Qb = 3,6 t/rem.
B.2. Distanța de transport. În acest caz distanța de transport depinde de poziția
relativă a ușii de magazie de unde marfa este transportată cu tractorul până în zona de acțiune
a macaralei care lucrează la hambarul unde urmează să se încarce marfa.
Confrm temei de proiectare distanța medie d e transport de la magazie la locul de
preluare a sarcinii cu macaraua de cheu este de:
Dbt = 105 m
B.3. Vitezele de transport.
Nu întotdeaua pavajul fronturilor de operare se află în stare tehnică bună de aceea vitezele ce se pot
realiza nu ating valorile maxime decât în cazul fronturilor noi. Pentru scopuri generale se adoptă viteze medii
din gama celor prevăzute pentru transportul cu tractorul.
Pentru a determina ce număr de remorci este necesar pentru o anumită distanță de
transport vom utiliza datele re zultate din experiența portuară prezentate în tabelul A.2.
Rezultă că pentru distanța stabilită de 105 m se va utiliza o singură remorcă atașată
unui tractor. Cunoscând soluția de transport se aleg din tabelul A.2 vitezele de transport ca
valori medii din gama prevăzută în tabel pentru un tractor cu o remorcă:

11
Vbp = 15 km / h = 4,17 m /s – viteza de deplasare a tractorului cu remorca încărcată;
Vbg = 20 km / h = 5,56 m /s – viteza de deplasare a tractorului cu remorca goală.

B.4. Timpii de preluare și depu nere a sarcinii. Timpul de preluare a sarcinii este
egal cu timpul necesar pentru încărcarea remorcii cu cei 2 paleți ce trebuie transportați la
locul de încărcare. Pentru a asigura încărcarea în remorci după ce tractorul s -a oprit este
necesară coborârea oblonului pe partea dinspre magazie astfel încât să fie posibilă încărcarea
paleților de către stivuitor; din experiența portuară acest timp poate fi apreciat la To = 20 – 40
s (vom adopta o valoare medie To = 30s ), operația fiind executată de un docher ca re va
asigura și dirijarea autostivuitorului pentru depunerea sarcinii pe remorcă. După încărcarea
paleților este necesar un timp similar pentru ridicarea și asigurarea obloanelor. La acest timp
de adaugă timpul de depunere a primului palet de către autost ivuitor, Tad, așteptarea pentru
sosirea stivuitorului cu cel de -al doilea palet și încărcarea acestuia în remorcă (egală cu durata
ciclului autostivuitorului Tca) astfel încât timpul total de preluare a celor 2 paleți este de:
Tbp = 2 x To + Tad + Tca = 2 x 30 + 3 + 70 = 133 s
Tbp = 133 s
Timpul de depunere a sarcinii este format din timpul de transfer de către macara a
celor 2 paleți și este egal cu timpul a 2 cicluri ale macaralei – Tcc.
Pentru a aprecia durata ciclului macaralei vom lua în considerație experiența
portuară care stabilește că pentru mărfurile generale, funcție de natura mărfii, greutatea și
dimensiunile coțadei și caracteristicile tehnice ale macaralei, ale sculelor și dispozitivelor
folosite acest timp este de cca. 160 – 240 s. Având în v edere că sarcina formată din saci
dispuși pe palet este suficient de sigură că dimensiunile coțadei nu sunt mari și că sacii au o
bună stablitate prin modul de aranjare pe paleți vom adopta o valoare a ciclului macaralei
spre limita inferioară:
Tcc = 180 s (3 min.)
Cu aceste date rezultă timpul de depunere a sarcinii egal cu:
Tbd = 2 x Tcc = 360 s.
B.5. Durata ciclului de transport interior cu tractorul cu o remorcă . Durata
ciclului de transport interior este egală cu suma timpilor de preluare și depunere, a
transportului sarcinii de la magazie la navă și cel necesar pentru reîntoarcerea tractorului
pentru preluarea unei noi sarcini:
Tbc = Tbp + Dbt/Vbp + Tbd + Dbt/Vbg = 133 + 105 / 4,17 + 360 + 105 / 5,56
Tbc = 133 + 25,18 + 360 + 18,88 = 537,06 s  537 s.

12
Tbc = 537 s.
După cum se constată durata de transport este semnificativ mai mică decât durata
totală de preluare și depunere a sarcinii fiind de cca 8 % din durata totală a ciclului de
transport interior.
C. Transferul mărfii, pe palet, din remorci la navă , cu macaraua de cheu
Transferul mărfii se face palet cu palet. Ciclul macaralei este compus din preluarea
sarcinii de pe remorcă cu ajutorul a doi docheri ce fixează traversele dispozitivului de ridicare
de marginile paletului, transferul mărfii peste bor d și depunerea acesteia în apropier ea locului
din lumina gurii de hambar unde urmează să fie stivuită marfa, desprinderea traverselor
dispozitivului de ridicare de către 2 docheri și transferul cu cârligul gol peste bord pentru a
prelua o nouă coțadă.
În faza de reîntoarcere a cârligului atunci când în navă s -au acumulat 4 paleți
(așezați anterior manual într -o stivă) aceștia sunt transferați peste bord și depuși în remorcă
pentru a fi transferați la magazie în vederea depozitării și refolosirii ulterioare.
Sarcina pe ciclu este marfa de pe un palet:
Qc = 1,8t
Ciclul macaralei, așa cum s -a menționat anterior a fost adoptat la:
Tcc = 180 s
D. Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă.
În hambarul navei se va lucra cu docheri care vor prelua ma rfa de pe palet, sac cu
sac, o vor transporta la locul de stivuire pe o distanță de 2 -3 m și o vor depune în stiva ce se
formează la navă.
Sarcina ce este transportată la un ciclu de un docher este reprezentată de greutatea
unui sac:
Qd = 50 kg
Timpii ne cesari unui docher pentru a prelua, transporta și stivui un sac se adoptă pe
baza experienței portuare astfel:
1. Preluarea unui sac de pe palet: Tdp =2 s.
2. Transportul sacului pe distanța de 2 – 3 m. Se adoptă o viteză de transport
manual al sacului de 3 km/h de unde rezultă pentru transportul lui pe o distanță de 3 m:
Tdtp = 3 / (3000 / 3600) = 3,6 s .
3. Depunerea și aranjarea sacului în stivă: Tdd = 4 s .

13
4. Reîntoarcerea docherului pentru preluarea unui nou sac. Se adoptă o viteză de
reîntoarcere de 5 km/h de unde rezultă:
Tdtg = 3 / (5000 / 3600) = 2,16 s .
Timpul total al unui ciclu al docherului este de:
Tdc = Tdp + Tdtp + Tdd + Tdtg = 2 + 3,6 + 4 + 2,16 = 11,76 s  12 s.
Tdc = 12 s

E.3. Alegerea și prezentarea principalelor utilaje, scule și dispozitive
Princip alele utilaje, scule și dispozitive folosite pentru manipularea sacilor în cadrul
variantei tehnologice alese, în ordinea
folosirii lor sunt:
1. Paletul portuar .
Paletul portuar folosit are
dimensiunile standard de 1800 x 1200
mm și o sarcină maximă admisibil ă
de 2 t. Având în vedere depozitarea
paleților în magazie pe mai multe
nivele se vor utiliza paleți reversibili
astfel încât așezarea paleților pe un
nivel superior să nu deterioreze sacii situați pe nivelul inferior.
2. Stivuitorul . Având în vedere greuta tea sarcinii de pe un palet Q = 1,8 t și
1200
1800> 127
> 90> 90
Caracteristici:
Constructie:
Constructie Sarcina nominală: > 2.000 Kg;
Sarcina totală a cotadei: > 8.000 Kg;
(4 paleti pe înăltime)
cu buloane;
Traverse ~ 100 x 100 mm
Scânduri planseu: 40 – 50 mm.
Fig. E.3.1. Paletul portuar
U
L
X1 RV
Or
M
NX2F G
EHT
IKQ
D
B
A
CP
Fig. E.3.2. Motostivuitor cu furci frontale

Fig. E.3.3. Autostivuitor cu dispozitiv pentru
manipularea c oletelor ușoare

14
greutatea paletului (cca. 80 kg) rezultă o sarcină totală pentru autostivuior de Qt = 1,88 t.
Se va utiliza deci numărul necesar de stivuitoare din cele 4 motostivuitoare
disponibile, dotate cu furci frontale reglat e la distanța standard de 800 mm pentru a intra în
golurile dintre planșeele paletului și care au o sarcină maximă admisibilă de 2 t .
3. Tractorul . Tractorul utilizat este un tractor rutier de uz general folosit în mod
frecvent în porturile maritime româneș ti.

Având în vedere disponibilul de utilaje din tema de proiectare și sarcina de transport
(o remorcă cu 2 paleți – Qb = 3,6 t) se va utiliza tractoarele cu cea mai mică sarcină, rspectiv 8
t. Acestea ar permite chiar și tractarea a două remorci, sarcina totală de transport în acest caz
fiind de 7,2 t.
4. Remorca . Remorca este o remorcă rutieră cu semnalizare, cu o sarcină
maximă admisibilă de 4 t, utilizată împreună cu tractoarele rutiere în porturile marime
românești.

5. Macaraua de cheu . Din
tabelul cu uti laje disponbile rezultă că la
sarcina nominală a coțadei de 1,8 t se poate
folosi o macaraua de cheu cu SWL = 3 t și o
macara de cheu de 6 ,3 t sau 2 macarale de 6,3
t (necesare pentru a satisface cerința impusă
prin tema de proiectare de a se lucra simulta n
la 2 hambare). Pentru a se putea realiza
performanțe similare la cele 2 hambare se vor

Fig. E.3.4. Tractor rutier
(varianta fără cabin ă)
Fig. E.3.6. Remorcă rutieră

Fig. E.3.5. Tractor rutier (varianta cu cabină).

15
utiliza macarale identice, deci 2 macarale cu
SWL = 6,3 t cu toate că în acest caz
capacitatea de ridicare este utilizată numai în
proporție de cca. 30 % (29,84 %).
Macaralele de cheu utilizate sunt macara le
electric e cu braț oscilant patrulater ce se
deplasează pe căi de rulare montate pe
coronamentul cheului, paralel cu fața
acestuia .
6. Dispozitivul de ridicare a
paletului cu macaraua . Pentru prinderea
paletului în c ârligul macaralei (coțarea
sarcinii) se poate utiliza unul din cele două
dispozitive prezentate în figurile E.3.8.1. și
E.3.8.2. Se va folosi dispozitivul prezentat în fig. E.3.8.1. deoarece după ridicarea sarcinii
cele 4 springuri de câte 3 m fiecare care fixează traversele orizontale de cadrele triunghiulare
se vor înclina și vor proteja sacii de eventuale deplasări sau căderi asigurând astfel o protecție
suplimentară a sacilor în timpul transferului la navă ; avantajul dispozitivului din fig. E.3.8.2.
este că timpul de coțare este mai redus datorită direcției orizontale a springurilor de legătură
ale traverselor orizontale.
7. Mijloace de protecție pentru docheri . Docherii vor utiliza în mod obligatoriu
mijloace de protecție adecvate: căști de protecție, mănu și și sorțuri.
12.500
10.40027.000
15 t 12 t
22 t
33 t8.000
23.00025.00016.0008.000
21.000
Fig. E.3.7. Macara de cheu cu braț patrulater

Fig. E.3.8.1. Disp ozitiv manipulare
paleți cu cadre triunghiulare

Fig. E.3.8.2. Dispozitiv manipulare
paleți cu cadru dreptunghiular

16
E.4. Capacitatea intrinsecă a fiecărui subsistem în parte
Conform definiției capacitatea intrinsecă a unui subsistem sau a unei faze
tehnologice este acea performanță care poate fi menținută în mod constant pe parcursul
întregului schimb de lucru. În cazul variantei tehnologice adoptate capacitatea intrinsecă se
va calcula mai întâi la nivel orar ca produsul dintre sarcina manipulată și numărul de cicluri
pe oră pentru fiecare fază tehnologică.
Se obțin astfel următoarele capacități intrinsec i orare:
A. Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din magazie la
tractor.
Cia = Qa x (3600 / Tac) = 1,8 x (3600 / 70) = 1,8 x 51,43 = 92,574 t/h
Cia = 92,574 t/h
B. Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă
Cib = Qb x (3600 / Tbc) = 3,6 x (3600 / 537) = 3,6 x 6,7 = 24,12 t/h
Cib = 24,12 t/h
C. Transferul mărfii, pe palet, din remorci la navă, cu macaraua de cheu (MK)
Cic = Qc x (3600 / Tcc) = 1,8 x (3600 / 180) = 1,8 x 20 = 36 t/h
Cic = 36 t/h
D. Preluat saci i de pe palet și stivuit manual marfa în navă.
Cid = Qd x (3600 / Tdc) = 0,05 x (3600 / 12) = 0,05 x 300 = 15 t/h
Cid = 15 t/h
Conform principiului “ cârligul macaralei trebuie să se afle în permanentă
mișcare ” rezultă că celelalte faze tehnologice trebuie să fie subordonate asigurării mișcării
permanente a cârligului macaralei, deci să aibă capacități cel puțin egale cu cele ale fazei C
care este determinantă pentru asigurarea unor performanțe maxime în sistem.
Din această condiție se poate determina număru l de resurse necesare în aceste faze
pentru a satisface această cerință.
Astfel pentru faza B se determină numărul de tractoare și remorci necesare:
Ntr = Cic / Cib = 36 / 24,12 = 1,49
Ntr = 2
deci sunt necesare 2 tractoare și 2 remorci, capacitatea intri nsecă a fazei B fiind în
acest caz de 48,24 t/h  36 t/h
Numărul total de tractoare și de remorci necesar la cele 2 hambare la care se
lucrează simultan este de 4 tractoare care poate fi asigurat deoarece este egal cu disponibilul

17
de tractoare de 8 t prevă zut în tema de proiectare (4 buc.) și cu 67 % din numărul de remorci
de 6 t disponibile (6 buc.).
Pentru faza D rezultă că numărul de docheri ce trebuie să lucreze în navă este de:
Ndoc = Cic / Cid = 36 / 15 = 2,4 docheri
Ndoc = 3
capacitatea intrinsecă a fazei D fiind în acest caz de 45 t/h  36 t/h.
E.5. Performanța reală a variantei tehnologice.
În ceea ce privește performanța reală, respectiv producția realizată , trebuie ținut
cont că în practică apar o serie de întreruperi și întârziei inerente care fa c ca să nu poată fi
atinsă decât numai uneori capacitate intrinsecă, performanța reală fiind, de regulă, mai mică
cu 15 – 25 % față de cea mai mică capacitate intrinsecă a fazelor tehnologice.
În cazul exportului sau tranzitului de export în transbord indirect cu preluarea mărfii
din magazie se poate apecia că întreruperile și întârzierile vor fi mai mici decât în alte situații
deoarece sunt asigurate toate condițiile pentru ca marfa să fie manipulată în condiții
corespunzătoare; în consecință putem adopta o valoare minimă pentru rezerva de capacitate,
respectiv pentru faza tehnologică C, Rcic = 15 %, astfel încât performanța reală a variantei
tehnologice va fi:
Pfh = (1 – Rcic) x Cic = 0,85 x 36 = 30,6 t/h
Pfh = 30,6 t/h
Pentru celelalte faze tehnologice re zervele de capacitate (%) vor fi de:
Rcia = (Cia – Pr) / Cia x 100 = (92,574 – 30,6) / 92,574 x 100 = 61,974 / 92,574 x 100 =
= 66,945 %  67 %
Rcia = 67 %
Rcib = (Cib – Pr) / Cib x 100 = (48,24 – 30,6) / 48,24 x 100 = 17,64 / 48,24 x 100 = 36,57 %
Rcib = 36,57 %
Rcid = (Cid – Pr) / Cid x 100 = (45 – 30,6) / 45 x 100 = 14,4 / 45 x 100 = 32 %
Rcid = 32 %
Faptul că în aceste faze tehnologice există rezerve substanțiale este pozitiv deoarece
întreruperile sau întârzierile apărute în aceste faze (de exemplu în faza D unde se poate
înregistra spre sfârșitul programului un ritm de lucru mai scăzut datorat oboselii) nu vor
afecta ciclul macaralei astfel încât există garanția realizării performanței reale preconizate
pentru întreaga variantă tehnologică.

18
Pentru dete rminarea performanței reale pe întregul schimb, respectiv producția pe
formație și schimb, trebuie să se ia în considerație timpul de lucru efectiv pe schimb care
reprezintă, de regulă (0,75 – o,8) % din durata schimbului de lucru, diferența fiind timpul
suplimentar necesar desfășurării activității; acesta este constituit din timpul de pregătire –
încheiere (Tpi), timpul de deservire tehnico – organizatorică (Tdo), timpul de întreruperi
organizatorice (Tio) și timpul de odihnă și necesități firești (Ton).
Conform studiilor efectuate în portul Constanța privind structura timpului de lucru și
valorile timpilor menționați anterior rezultă că dintr -un schimb de lucru de 12 ore (program
de lucru 12 /24) timpul de pregătire – încheiere (Tpi) reprezintă 0,666 ore, timpul de deservire
tehnico organizatorică (Tdo) – 0,142 ore, timpul de întreruperi organizatorice (Tio) – 0,5 ore
iar timpul de odihnă și necesități firești (Ton) – 12 % din durata schimbului din care se scad
timpii menționați anterior, adică:
Ton = 12 x (Ds – (Tpi + Tdo + Tto)) / 100 = 1,284 ore
deci timpul suplimentar al schimbului va fi:
Ts = Tpi + Tdo + Tio + Ton = 2,58 ore
de unde rezultă că timpul operativ pe schimb va fi:
Top/s = Ds – Ts = 12 – 2,58 = 9,42 ore, respectiv 78,5 %.
Top/s = 9,42 ore
rezultând pentru producția pe formație și schimb o valoare de:
Pfs = 30,6 x 9,42 = 288,252 t/sch  288 t/sch
Pfs = 288 t/sch

E.6. Dimensionarea numărului de docheri/conducători de utilaje .
Numărul de docheri și de conducători de utilaje se stabilesc pe fieca re fază funcție
de necesitățile de manipulare a mărfii în faza respectivă. Se va lua în considerație necesarul
de docheri și de utilaje din faza determinantă (care la proiectare se alege întotdeauna
transferul mărfii de la cheu / mijloc de transport la nav ă) și funcțiile de rezervele de
capacitate se poate stabili și necesarul de docheri și utilaje din celelalte faze.
Din cele de mai sus rezultă:
A. Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din magazie la
tractor.
Necesar: 1 docher pentr u coborârea / ridicarea oblonului lateral al remorcii și
dirijarea stivuitorului pentru aranjarea paleților în remorcă;

19
1 autostivuitorist pentru preluarea din stivă a paleților, transportului și
depunerea acestora în remorcă.
B. Transportul mărfii cu tr actorul cu remorci de la magazie la navă.
Necesar: 2 tract oriști pentru transportul paleților de la magazie la navă.

C. Transferul mărfii, pe palet, din remorci la navă, cu macaraua de cheu
Necesar: 2 docher i (formația de la teren) pentru coțarea palețilo r din remorcă în
cârligul macaralei;
1 macaragiu pentru transferul cu macaraua a coțadei de la remorcă în
lumina gurii de hambar în apropierea loculi de stivuire.
D. Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă.
Deoarece pentru un singur doc her această fază are o capacitate intrinsecă mai mică
decât cea a fazei determinante (faza C ) a fost calculat necesarul de docheri pentru a se realiza
o concordanță între capaci tatea intrinsecă a fazei D și cea a fazei C, respectiv 2,4 docheri
necesarul fi ind deci de 3 docheri.
Capacitatea intrinsecă a fazei D este în acest caz de 45 t/h  36 t/h cât este
capacitatea intrinsecă a fazei C .

E.7. Fișa tehnologică a operațiunii.
Elementele definitorii pentru proiectarea variantei tehnologice adoptate precum și
rezultatele obținute în urma calculelor de stabilire a capacităților intrinseci și a performanței
reale sunt sintetizate în Fișa tehnologică a operațiunii .
Aceasta cuprinde și detalii privind măsurile pentru asigurarea, în cadrul procesului
tehnologic uti lizat, a securității și sănătății în muncă și apărarea contra incendiilor; de
asemenea ea conține și indicații specifice procesului tehnologic precum și o descriere
detaliată a elementelor ce compun procesul tehnologic, pe faze, cu menționarea resurselor
necesare și a utilajelor și sculelor folosite, precum și echipamentul de protecție utilizat.
Fișa tehnologică a variantei adoptate este prezentată în tabelul E.7.1.

20
Tabelul nr. E.7.1.
S.C. (operator ) FIȘA DE CALCUL A NORMELOR DE PRODUCȚIE
Operațiunea: Marfa: Simbol operație marfă:
Încărcat de la magazie la navă prin transport din magazie la tractor cu
autostivuitorul, transportat cu tractorul cu o remorcă de la magazie la
navă, transfer din remorcă în hambarul navei cu macaraua, stivuit
manual în hambar . ambalată în
saci
[30  70) kg MN 121 Gd2
S C H E M A T E H N O L O G I C Ă
de la
MAGAZIE

la
NAVĂ
A B C D
ELEMENTE pentru CALCULUL TIMPULUI NORMAT, A PRODUCȚIEI
pe FORMAȚIE_SCHIMB și FORMAȚIE_ORĂ
Q Greutatea sarcinii (palet) tone/buc.: 1,8 Tdp Preluat un sac de către docher, în navă 2
Qu Capacitate
de transport
(tone): a autostivuitor  2 Tdtp Transpor tul sacului la locul de stivuire 3,6
b tractor (cu o rem.) 4 Tdd Stivuit manual sacul în hambarul
navei 4
c macara de cheu  3 Tdtg Reîntoarcere docher pt preluare un sac 2,16
d docher 0,05
Dt Distanța de
transport
(m) pentru: a tractor 105
b stivuitor magazie 42 TIMP OPERATIV pe SCHIMB (T op/s)
Tap Preluat paletul din stivă 7 Ds Durata schimbului 12
Tatsp Transportat cu stivuitorul (mag. -tractor) 37,84 Tpi Timp de pregătire -încheiere 0,666
Tad Depus sarcina în remorcă 3 Tdto Timp de de servire tehnico -organizat. 0,142
Tatsg Reîntoarecere stivuitor 21,65 Tto Timp de întreruperi organizatorice 0,500
Tbp Preluarea sarcinii pe remorcă, la mag. 133
Ton Timp de
odihnă și
necesități
firești 12%
100) (to do pi s T T T D  1,284 Tbttp Transportat cu tractorul (mag. -navă) 25,18
Tbd Depus sarcina de pe remorcă, la navă 360
Tbttg Reîntoarcere tractor la magazie 18,88 Ts Timp suplimentar (T pi+Tdto+Tto+Ton) 2,58
Tcc Transfer cu macaraua (remorcă –navă) 180 Top/s Timp operativ pe schimb (D s – Ts) 9,42
F A Z E L E O P E R A Ț I E I Capacitatea
intrinsecă a fazei
/ formația de lucru
A Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu autostivuitorul din
magazie la tractor 92,574
1 doc. + 1 cond. ut.
B Transportul mărfii cu tractorul cu o remorcă de la magazie la navă 48,24
2 cond. ut.
C Transferul mărfii, pe palet, din remorcă la navă, cu macaraua de cheu 36
2 doc + 1 cond. ut
D Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă 45
3 doc.
FORMAȚIA PRODUCȚIA pe FORMAȚIE_ SCHIMB (P fs)
și FORMAȚIE_ORĂ (P fh)
Docheri Cond. Ut. Total Pfs = 288 t / sch Pfh = 30,6 t /h 6 4 10
Întocmit, Verificat, Aprobat,

21

A. DISPOZIȚII ȘI INSTRUCȚIUNI PRIVIND SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ,
APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
 înainte de începerea lucrului se va face instructajul la locul de muncă, specific procesului
tehnologic;
 fiecare docher va fi înzestrat și va purta în mod obligatoriu, pe tot parcursul activității,
echipamentul de protecție prevăzut în normele de securitate a muncii pentru procesul tehnologic și
operațiile executate;
 la luarea în primire a sculelor, uneltelor și dispozitivelor de lucru se va verifica starea tehnică a
acestora din punct de vedere al siguranței utilizării lor și existența înscrisurilor privind sarcina m aximă
admisibilă de lucru a acestora care trebuie să fie corespunzătoare sarcinii de lucru;
 la luarea în primire a utilajelor vor fi verificate elementele și componentele acestora ce
condiționează exploatarea lor corespunzătoare;
 salariații compartimentelo r gestionare ale sculelor, uneltelor, dispozitivelor și utilajelor sunt
obligați să se asigure, la predare, că starea tehnică a acestora este corespunzătoare și să comunice șefului
de echipă orice restricție privind sarcina maximă de lucru;
 în timpul lucru lui sarcina fiecărui utilaj va fi astfel dimensionată încât să nu se depășească sarcina
maximă admisibilă de lucru (SWL) a acestuia.
 este interzisă cu desăvârșire staționarea sau lucrul în zona de acțiune a macaralei de cheu pe
timpul ridicării, coborârii și deplasării sarcinilor, de orice fel;
 ridicarea (virarea), coborârea (mainarea) și deplasarea sarcinii cu macaraua de cheu se va face sub
directa supraveghere și numai la semnalul șefului de formație de la navă sau a înlocuitorului său;
 operarea mărfuril or periculoase se va face numai după o instruire corespunzătoare privind
mainpularea și stivuirea acestor mărfuri, luarea măsurilor de protecție specifce, instalarea mijloacelor de
avertizare și, dacă este cazul, aplicarea măsurilor de restricție a circula ției și a accesului în zonă;
 este interzisă circulația peste gurile de hambar sau coridoare când bocaporții nu sunt bine așezați
sau închiderea capacelor este incompletă sau nesigură;
 în cazul stivuirii sau descărcării mărfurilor în/din hambare pe secțiuni se vor lua măsuri care să
prevină deplasarea mărfurilor din stivă sau căderea stivei;

B. INDICAȚII SPECIFICE PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC
 mijloacele de ridicare folosite trebuie să fie cele adecvate procesului tehnologic:
 paleți reversibili în stare teh nică bună;
 dispozitiv de ridicare cu 2 cadre triunghiulare, springuri de 3 m și bare inferioare de fixare fără
deformații;
 motostivuitoare cu sarcina de min. 2 t;
 remorci cu sarcina de min. 4 t cu dispozitive de fixare a părților laterale în stare bună.
 sacii se vor stivui pe paleți în 5 straturi întrețesute, pe fiecare strat fiind stivuiți 6 saci din care 4
transversal și 2 longitudinal;
 se va evita balansarea sarcinii sau lovirea acesteia de structura navei sau de utilajele de la teren;
 se interzice stivu irea paleților în remorci, unul peste altul;
 pereții magaziei navei trebuie să fie protejați cu un fardaj în stare bună;
 în cazul în care marfa se încarcă peste sau sub alte mărfuri acestea nu trebuie să degaje vapori de
apă sau să fie umede;
 partea inferi oară, superioară și lateralele stivei de saci vor fi protejate de contactul cu structura
navei (paioale, fardaj, pereți transversali, punți) sau a altor mărfuri cu folii de plastic, dimensionate
corespuzător pentru a asigura o protecție eficientă împotriva umezelii.

22

PROCES TEHNOLOGIC PENTRU MANIPULAREA MĂRFURILOR
FA-
ZA FORM. ELEMENTE CARE COMPUN FAZELE DE LUCRU
ȘI SUCCESIUNEA LOR UTILA –
JE SCULE ȘI
DISP. Doc Cd.
A 1 1  Poziționarea autostivuitorului în fața stivei, în dreptul
paletului care tre buie preluat.
 Ridicarea furcilor în dreptul degajărilor din palet și
deplasarea stivuitorului pentru introducerea furcilor în
degajările din palet.
 Ridicarea paletului din stivă.
 Manevrarea autostivuitorului în vederea deplasării
pentru transport (îndepărt area de stivă, coborârea sarcinii
la 30 – 50 cm de sol, rotirea furcilor spre înapoi pentru
asigurarea sarcinii, rotirea autostivuitorului cu
poziționarea acestuia pe direcția de deplasare).
 Deplasarea autostivuitorului pe distanța de 42 m, până
la locul d e staționare al remorcii în care se va încărca
paletul.
 Poziționarea autostivuitorului, în laterala remorcii, în
dreptul locului unde se va depune paletul; manevrarea în
poziția corectă a autostivuitorului va fi dirijată de docherul
aflat în remorcă.
 Ridic area sarcinii la înălțimea corespunzătoare așezării
paletului în remorcă.
 Deplasarea spre înainte a autostivuitorului, dirijată de
docher, până la poziția de depunere a paletului.
 Coborârea furcilor și depunerea sarcinii.
 Deplasarea spre înapoi a autostivu itorului până la
retragerea completă a furcilor de sub sarcină și
îndepărtarea de remorcă.
 Coborârea furcilor, rotirea stivuitorului și deplasarea
autostivuitorului fără sarcină până la locul de preluare a
unui alt palet.
 Coborârea docherului din remorcă,
 Ridicarea lateralelor remorcilor de către docher cu
fixarea dispozitivelor de închidere și asigurarea
corespunzătoare a acestora. Autosti –
vuitor
cu SWL
de 2 t
B – 2  Transportul sarcinilor cu tractorul de la magazie la
navă pe distanța de 105 m;
 Pozițion area remorcilor în zona optimă de acțiune a
macaralei.
 Transportul la magazie a unei stive de câte 4 paleți goi
depuși de macara în faza de reîntoarcere a cîrligului la
cheu pentru o nouă preluare.
 Poziționarea remorcii în dreptul ușii magaziei pentru
preluarea unei noi încărcături. 2
tractoare
cu SWL
= 8 t
+ 2
remorci
cu SWL
de 4 t scări pt.
urcare și
coborâre
docheri
C 2 1  Rotirea macaralei cu coborârea brațului și cârligului
deasupra unui palet plin din remorcă până la nivelul
necesar preluării sarcinii , dirijată de șeful de formație de
la teren.
 Coțarea paletului la cârligul macaralei prin poziționarea
cadrului și introducerea simultană sub marginea
superioară a paletui a barelor de fixare ale cadrului de
ridicare de către 2 docheri.

Disp ozitiv
de ridicare
cu 2 cadre
triun –

23
PROCES TEHNOLOGIC PENTRU MANIPULAREA MĂRFURILOR
FA-
ZA FORM. ELEMENTE CARE COMPUN FAZELE DE LUCRU
ȘI SUCCESIUNEA LOR UTILA –
JE SCULE ȘI
DISP. Doc Cd.
 Deplasarea sarcinii în lumina gurii de hambar la locul
cel mai apropiat de stivuire a sarcinii, indicat de șeful de
formație de la navă, prin ridicarea sarcinii și brațului,
rotirea brațului cu sarcina și coborârea sarcinii la locul
indicat.
 Dezlegarea sarcinii în navă prin îndepărtarea simultană
de către 2 docheri a brațelor de fixare a cadrului de
ridicare.
 Ridicarea cărligului și a brațului, dirijată de șeful de
formație de la navă, rotirea brațului fără sarcină în vederea
manipulării unei alt palet. Macara
de cheu
cu SWL
de 6,3 t ghiulare, 4
springuri de
3 m și 2
bare de
fixare, cu
SWL = 2 t

D 4 –  Preluarea fiecărui sac de către un docher.
 Purtarea manuală până la locul de stivuire.
 Așezarea în stivă a sacilor.
 Trans portul manual al paletului golit la locul de
preluare de către macara și așezarea lui într -o stivă de 4
paleți goi. –
TOT 7 4

FAZA PARTICULARITĂȚI ȘI OBSERVAȚII PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC
A  În cazul în care furcile nu au pătruns până la bază în g olurile paletului, acesta se lasă pe sol iar
prin deplasarea autostivuitorului se introduc complet furcile în golurile din palet.
 O dată la 4 cicluri apar operații suplimentare legate de preluarea de pe fiecare remorcă a unei
stive de câte 4 paleți goi adu și de la navă; operație ce are loc după depunerea primului palet plin
în fiecare remorcă:
 deplasarea și poziționarea corespunzătoare a autostivuitorului pentru preluarea stivei de
4 paleți goi;
 ridicarea furcilor și deplasararea spre înainte a autostivuito rului, dirijată de docherul de
pe remorcă până la introducerea furcilor în degajările din paletul inferior
 ridicarea furcilor la 20 – 30 cm de podeaua remorcii, retragerea autostivuitorului,
coborârea furcilor la 30 – 50 cm de sol și manevra pentru pozițio narea transportului paleților goi
la locul de depozitare indicat de magazioner;
 transportul paleților la locul de depozitare;
 manevra autostivuitorului pentru așezarea în stive de câte 8 paleți;
 ridicarea furcilor, așezarea paleților în stivă, retragerea f urcilor și a autostivuitorului;
 deplasarea stivuitorului la locul de preluare a unui nou palet plin.
B  Pe parcursul operațiunilor de descărcare/încărcare din/în remorci, părțile laterale ale acestora
rămân fixate și asigurate
C  Se vor evita sau se vor li mita la minim deplasările pe șine a macaralei în timpul schimbului
prin alegerea unei poziții inițiale convenabile a acesteia la începutul schimbului.
 O dată la 4 cicluri apar operații suplimentare legate de preluarea de la navă a unei stive de 4
paleți go i ce vor fi depuși în fiecare remorcă:
 deplasarea brațului și a cârligului în poziția corespunzătoare preluării a stivei de 4 paleți
goi existenți la navă;
 coțarea stivei la cârligul macaralei prin poziționarea cadrului și introducerea simultană
sub margin ea superioară a paletului inferior a barelor de fixare ale cadrului de ridicare de către 2
docheri;

24
 deplasarea sarcinii, dirijată de către șeful de formație de la navă, prin ridicarea
cârligului și rotirea brațului în poziția corespunzătoare trecerii peste copastia navei și depunerii
stivei pe remorci;
 depunerea sarcinii pe remorcă, dirijată de către șeful de formație de la teren;
 dezlegarea sarcinii prin îndepărtarea simultană de către 2 docheri a brațelor de fixare a
cadrului de ridicare.
D  între stiva d e saci încărcată la navă și structura navei și/sau altă marfă (sub primul rând, pe
marginile laterale și deasupra ultimului rând) se pune o folie de plastic protectoare, împotriva
umidității;
 înaintea montării foliei protectoare superioare se va dispune un panou cu marcajul portuar al
mărfii.

ECHIPAMENT DE PROTECȚIE
Docheri Cond. utilaje
 Mănuși
 Șorț
 Cască de protecție –

E.8. Măsuri de îmbunătățire a operațiunii tehnologice respective .
Operațiunea tehnologică proiectată este una clasică pentru manipul area sacilor în
porturile maritime românești. Ea respectă buna practică portuară care stipulează că marfa
descărca tă de pe mijloacele de transport terestre se paletizează pentru depozitare și transport
ulterior la navă. Sarcina pe palet egală cu 1,8 t este apropiată de cea maximă admisibilă a
paletului (90 % din SWL paletului) astfel încât nu se pot lua măsuri pentru îmbunătățirea
tehnologiei în varianta proiectată.
O măsură care ar putea contribui în mod substanțial la creșterea performanțelor pe
ciclu ar fi schimbarea variantei tehnologice prin folosirea înslinguirii sacilor la preluarea lor
de pe mijloacele de transport terestru.
Această metodă are o serie de avantaje față de varianta proiectată:
 se poate mări greutatea unui bloc de slinguri prin creștere a numărului de
rânduri al blocului de saci față de palet de la 6 la 8 rânduri, rezultând o sarcină pe blocul de
sling de 6 x 8 x 50 = 2,4 t;
 se poate utiliza un dispozitiv atașat cârligului macaralei care să asigure
ridicarea simultană a 2 slinguri ceea c e conduce la utilizarea mai eficientă a macaralei a cărei
coțadă va avea 4,8 t (76,2 % din SWL față de cca 28,6 % în varianta proiectată), rezultând (în
condițiile în care timpii ciclurilor nu diferă semnificativ de cei din varianta proiectată) :
Cic = Qc x (3600 / Tcc) = 4,8 x (3600 / 180) = 4,8 x 20 = 96 t/h
Pfh = (1 – Rcic) x Cic = 0,85 x 96 = 81,6 t/h
Pfs = 81,6 x 9,42 = 768,672 t/sch  769 t/sch

25
respectiv o producție pe schimb de 2,67 ori mai mare (267 %) cea ce reprezintă o
creștere substanțială.
Pentr u înslinguirea sacilor există 2 soluții: înslinguirea cu 2 urechi (fig. E.8.1..) și
înslinguirea cu 4 urechi (fig. E.8.2.).
Dispozitivul de coțare
poate fi:
 un tub distanțier
care se prinde cu 2 șpringuri de un
ochet de care se leagă șpringul de
cuplare cu cârligul macaralei; tubul
distanțier are la capete 2 urechi de
care se prind 2 șpringuri care au
atașate la partea inferioară câte un
cârlig (fig. E.8.3); acest dispozitiv
permite ridicarea un ui singur sling ;
 un cadru de care
sunt fixate 4 urechi de fie care fiind
atașat un șpring dotat la capătul
inferior cu un cârlig și care se prinde cu 4 șpringuri de un ochet de care se leagă șpringul de
cuplare cu cârligul macaralei (fig. E.8.4.); acest dispozitiv permite ridicarea simultană a două
coțate de saci îns linguiți cu 2 urechi ;
 o gafă pentru manipularea sacilor înslinguiți formată din 4 bare sudate la 900
(rigidizate cu 4 traverse circulare ), de care se prind 4 șpringuri prevăzute la capătul inferior
cu cârlige de care se fizează capetele slingurilor; gafa a re sudat în partea superioară un ochet
Faza BFaza A
Faza CFaza D
Fig. E.8.2. Înslinguirea cu 4 urechi
Faza A Faza B
Faza C Faza D
Fig. E.8.1. Înslinguirea cu 2 urechi

26
de care se prinde un spring ce se agață de cârligul macaralei
(fig. E.8.5.); dispozitivul permite ridicarea simultană a două
coțate de saci înslinguiți cu 2 urechi sau a unei singure coțade
de saci înslinguiți cu 4 ur echi; .
 un dispozitiv automat de manipulat saci format dintr -un
cadru dotat cu 8 șpringuri prevăzute cu cârlige la partea
inferioară cu ajutorul căruia se pot ridica simultan 2 blocuri de
saci înslinguiți cu 4 urechi (fig. E.8.6.); dispozitivul se prinde
cu 4 șpringuri de un ochet ce se agață în cârligul macaralei.

Fig. E.8.3. Tub
cu șpringuri și
cârlige

Fig. E.8.4. Cadru cu
șpringuri și cârlige

Fig. E.8.5. Gafă pentru
manipu lat saci înslinguiți

Fig. E.8.6. Dispozitiv
semiautomat de
manipulat saci înslinguiți