CATEDRA BUSINESS ȘI ADMINISTRARE, RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE ȘI TURISM [304532]
MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA „ȘTIINȚE ECONOMICE”
CATEDRA „[anonimizat]”
LUPU DANIELA
VALORIFICAREA TENDINȚELOR ȘI PERSPECTIVELOR ÎN TURISMUL VITIVINICOL DIN REPUBLICA MOLDOVA
PROIECT DE LICENȚĂ
812.1 – Turism
Chișinău, 2017
CUPRINS
,
[anonimizat], rețeaua de știri prin cablu
C.P.C. – [anonimizat]. – [anonimizat]
î.e.n. – înaintea erei noastre
Î.M. – [anonimizat]
Î.S. – [anonimizat] – leu moldovenesc
mln. – milioane
mlrd. – [anonimizat], Organizația Internațională a [anonimizat]
S.A. – societate pe acțiuni
S.R.L. – [anonimizat] – [anonimizat], Organizația Mondială a Turismului a [anonimizat], Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională
LISTA FIGURILOR
Fig. 1.1. Elementele turismului enologic…………………………………………………………………………..11
Fig. 2.1. Vînzarea biletelor la ˝Underland Wine&Music Fest˝……………………………………………..28
Fig. 2.2. Vînzarea biletelor la ˝Underland Wine&Music Fest˝……………………………………………..28
Fig. 2.3. Legături funcționale…………………………………………………………………………………………..29
LISTA TABELELOR
Tabelul 1.1. Producția mondială de vin………………………………………………………….17
Tabelul 2.1. Analiza exportului producției alcoolice pe 10 luni ale anului 2015 sub aspectul piețelor de desfacere……………………………………………………………………………………………………….22
Tabelul 2.2. Exportul în anul 2016……………………………………………………………………………………23
Tabelul 2.3 Venitul parțial de la Ziua Națională a Vinului…………………………..,………………….25
Tabelul 2.4. Excursii la vinării………………………………………………………………………33
Tabelul 2.5. Pachet turistic per 10 persoane, MDL……………………………………………………………..34
Tabelul 2.6. Analiza comparativă a rutelor turistice vitivinicole…………………………………………..37
Tabelul 2.7. Avantaje și limite ale turismului vitivinicol………………………………………..41
Tabelul 2.8. Oportunități și amenințări ale turismului vitivinicol……………………………….42
Tabelul 2.9. Informația privind terenurile necultivate (nelucrate) la situația din 01.06.16………..43
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei
Ținînd cont de faptul că turismul vitivinicol este parte componentă a [anonimizat], valorificarea tendințelor și perspectivelor este o temă indispensabilă pentru cercetare. Turismul vitivinicol din țară este într-o continuă regăsire și dezvoltare. [anonimizat]-[anonimizat], se produc schimbări majore în valorificarea patrimoniului vitivinicol autohton. Precum celelalte forme de turism, turismul vitivinicol are tendințe și perspective, care trebuie studiate și comentate. Tot mai multe știri care apar sunt despre vinării, vinuri, export, colaborări, programe, etc., iar acest moment denotă actualitatea și importanța turismului vitivinicol în Moldova.
În rezultat, tema respectivă a proiectului de licența a fost aleasă, din considerentul că orice formă a turismului, cît de dezvoltată și dotată nu ar fi aceasta, trebuie promovată și cercetată în prealabil, pentru a găsi acele perspective și tendințe, care trebuie valorificate cu seriozitate. Aceste momente importante nu prea au fost explorate pînă acum în literatura de specialitate, dar merită a fi cercetate și investigate, mai intens. Ba mai mult, potențialul Moldovei, la capitolul vitivinicol, este demn de a fi utilizat cu maximum efort și dăruire de sine.
Scopul proiectului de licență
Scopul principal al acestui proiect este de a cerceta potențialul Moldovei la capitolul turism vitivinicol, de a determina tendințele turismului vitivinicol autohton și, în rezultat, de a găsi principalele perspective și modul, în care ar putea fi valorificate acestea.
Obiectivele propuse
analiza literaturii de specialitate și a cadrului legislativ-normativ privind turismul vitivinicol;
intergrarea aspectului teoretic și practic al domeniului vitivinicol;
colectarea, procesarea și analiza datelor economice;
formularea corectă a argumentelor;
descrierea potențialului turismului vitivinicol din Moldova și trăsăturile distinctive;
identificarea principalelor probleme și puncte slabe aferente domeniului de cercetare;
formularea și aprecierea corectă a problemei propuse în proiect pentru soluționare;
analiza aprofundată a problemei de cercetare;
determinarea oportunităților din domeniul cercetat;
formularea sugestiilor și recomandărilor;
perfecționarea activității specifice domeniului;
argumentarea metodelor de cercetare și de calcul;
argumentarea soluțiilor și deciziilor adoptate.
Metodologia cercetării
Cercetare bazată pe observație, studii de piață, statistică, dialogul individual, analiză logică, comparativă, inducție și deducție, cercetare biliografică, chestionarea.
Revista literaturii de specialitate
CAPITOLUL 1. CONCEPTE ASUPRA TURISMULUI VITIVINICOL
Definirea turismului vitivinicol
Turismul vitivinicol este partea indispensabilă a industriei turismului și a vinului. Legătura dintre vin și turism a existat din cele mai vechi timpuri, doar că într-o formă indirectă. Abia de ceva timp a fost explicată această corelație. Vinul este un instrument de bază pentru industria turismului, deoarece prin prisma acestuia, crește atractivitatea în rîndul turiștilor. Totodată, industria vinului depinde de turismul vitivinicol, deoarece prin intermediul acestei forme de turism se intensifică relațiile cu, consumatorii. Vinăriile își doresc un număr mare de vizitatori pentru un succes de durată. Ba mai mult, prin intermediul turismului vitivinicol, oamenii, descoperă esența viei și a vinului. Totuși, cum se definește turismul vitivinicol?
Conform spuselor unor cercetători australieni, precum Hall și Macionis [24, p.3], turismul vitivinicol constă în vizitarea podgoriilor, vinăriilor, spectacolelor și festivalurilor vitivinicole, prin care vizitatorii sunt motivați de a degusta și de a experimenta tot ceea, ce ține de vin și struguri. Această definiție identifică cele mai importante aspecte, în special faptul că turismul vitivinicol se bazează pe motivația vizitatorilor și dorința acestora de a percepe arta vinului și nu numai. Acești cercetători erau convinși de faptul că, combinarea spațiului vitivinicol cu activitățile organizate în preajma acestuia ar spori atractivitatea pentru această formă de turism. Autoarea consideră, că turismul vitivinicol se dezvoltă prin prisma evenimentelor tematice, care adună mii și mii de oameni, iar definiția propusă de Hall și Macionis este veridică și actuală.
În același context, Johnson, definește această formă de turism ca fiind vizitarea cramelor, festivalurilor, cu scopul de relaxare [24, p.5]. Definiția acestui cercetător subliniază ideea că activitățile de genul dat sunt relaxante și sporesc atractivitatea din partea vizitatorilor. Este cert faptul, că turismul, de la sine, oferă o doză de relaxare pentru turiști și nu este o noutate acest detaliu.
Turismul vitivinicol necesită o dezvoltare continuă. Acest tip de turism îmbrațișează două industrii diferite, iar impactul este același: dezvoltarea din punct de vedere economic, social, cultural, etc. Beneficiile și cheltuielile turismului vitivinicol sunt vaste, iar de cele mai dese ori, nu sunt apreciate la justa valoare.
Turismul vitivinicol este asociat, deseori, cu turismul oenologic/enologic. De fapt, oenologia este știința care studiază vinurile, produsele viticole și procesul de vinificație. Turismul oenologic cuprinde, de asemenea, ambele industrii, precum industria turismului și cea a vinului. Acest aspect face asociere între turismul vitivinicol și cel oenologic.
Conform figurii 1.1. Elementele turismului enologic, baza acestui turism sunt producătorii de vin, agențiile de turism, consumatorii și imaginea regiunii viticole. Ca rezultat, implicarea acestor elemente fac posibilă promovarea culturii vinului, antrenarea motivației și schimbările comportamentale în rîndul turiștilor.
Fig. 1.1. Elementele turismului enologic [5, p.4]
Concluzie: Turismul vitivinicol poate fi definit și prin prisma acestor componente ale turismului enologic ca fiind un tot întreg. Această formă a turismului include, atît vinăriile, agențiile de turism, care oferă promovarea suficientă, cît și aspectul cultural, precum: sărbătorile vitivinicole, evenimentele tematice, ce constituie imaginea turismului respectiv. Totodată, turismul vitivinicol ajută la formarea legăturilor de interdependență între producătorii de vin și agențiile de turism, agențiile de turism și consumatori, precum și între consumatori și imaginea regiunii viticole. Conexiunea respectivă reprezintă turismul vitivinicol/enologic.
Secretarul General al UNWTO, Taleb Rifai, definește turismul vitivinicol fiind în legătură directă cu identitatea destinațiilor avînd la bază valori istorice, economice, culturale și “constituie un motor major în diversificarea strategiilor” [16]. Această formă de turism ajută agențiile de turism și structurile de cazare să-și diversifice ofertele și să atragă un număr mai mare de turiști. Ba mai mult, prin intermediul turismului vitivinicol este evidențiat aspectul cultural și istoric al țării. Aspectul economic influențează forma respectivă de turism, deoarece dorința unui profit mai mare, contribuie la dezvoltarea semnificativă a turismului vitivinicol.
Gustavo Santos, Ministrul Turismului din Argentina, afirmă că turismul vitivinicol este, atît o idee bună de business pentru producători, precum și un segment ce oferă avantaje consumatorului [16]. Totodată, autoarea remarcă, că segmentul respectiv este în continuă dezvoltare și diversificare, ca umare a creșterii numărului de producători vitivinicoli, schimbării mentalității în rîndul populației sau motivarea acestora.
În cartea “Turismul în ariile naturale din Republica Moldova” [10, p.34], turismul vitivinicol reprezintă o formă de turism, care atrage vizitatorii din diferite regiuni ale lumii, în special captează atenția producătorilor de vinuri, care doresc să-și cunoască concurenții. Este corect definită această formă de turism, deoarece turismul vitivinicol este o modalitate de promovare a țării și stîrnește curiozitate în rîndul turiștilor și nu numai. Ceea, ce ține de producătorii autohtoni, aceștia sunt la curent cu toate schimbările produse în acest domeniu și sunt preocupați de totul, ce apare nou pe piața vitivinicolă.
Hotărîrea Nr. 554, din 24.05.2004, cu privire la aprobarea Programului Național în domeniul turismului ,, Drumul Vinului în Moldova “ [7], definește turismul vitivinicol ca fiind o formă de turism, prin care turiștii vizitează anumite zone vitivinicole, gospodării sau entități vinicole cu scopul de a se informa cu privire la cultura, mediul rural sau produsele vitivinicole existente. În realitatea, așa și este, turismul vitivinicol este forma care informează oamenii, cu privire la anumite aspecte vitivinivole.
1.2 Evoluția ramurii vitivinicole
Vizitarea podgoriilor și vinăriilor datează din cele mai vechi timpuri, din Roma și Grecia Antică. De fapt, începînd cu mijlocul secolul XIX-lea, vinul a sporit interes pentru vizitatori și prin urmare, călătoriile vitivinicole au luat amploare. Principalii factori ce au contribuit la acest asalt vitivinicol au fost: revoluția în domeniul transporturilor și revoluția socială. Dezvoltarea transportului feroviar a facilitat libertatea de acces în anumite zone, mult mai ușor și rapid. Revoluția socială s-a remarcat prin apariția clasei de mijloc, care erau mai selecți în preferințe și căutau vinuri de calitate, după modele aristocratice. Ca rezultat, în anul 1855, a fost publicată Clasificarea vinurilor din Gironde, prin care regiunile vitivinicole și vinurile au obținul o identitate, în mod explicit și oficial. Clasificarea vinurilor din Bordeaux fiind aprobată guvernamental, a fost rezultatul recomandărilor făcute de sindicatele agenților vitivinicoli din Bordeaux, la expoziția din Paris, 1855 [24, p.2].
Traseele turistice vitivinicole au devenit parte componentă a industriei turismului german începînd cu anul 1920. Deja, la sfîrșitul anului 1970, toate unsprezece regiuni vitivinicole din Europa și-au creat propriile Weinstrassen (din traducere germană: drumuri vinicole). Ceva mai recent, țările din Europa de Est, cum ar fi Ungaria, au stabilit careva trasee vitivinicole, cu scopul de a spori atractivitatea în rîndul turiștilor din vestul europei. De exemplu, primul traseu vitivinicol din Ungaria – Villany Siklos, a fost stabilit în anul 1995, în Baranya [24, p.2].
Evoluția ramurii și a turismului vitivinicol din Europa este un fenomen recent, în pofida faptului, сă unele țări practicau producerea vinului, din cele mai vechi timpuri, doar că erau considerate țări de modă veche. Ca urmare a schimbărilor tehnologice și a mentaltății, această formă de turism a evoluat considerabil.
Peninsula Iberică: Portugalia și Spania
Portugalia este țara care, prin relațiile comerciale antice cu Marea Britanie, a utilizat vinul cu scopul de a face conexiune între turism și regiunile vitivinicole. De-a lungul anilor, ramura vitivinicolă a evoluat în această țară.
Orașul Porto, din nordul Portugaliei, utilizează vinul în promovare, la fel ca și în găzduirea unor festivaluri, evenimente vinicole. Totuși, vinurile acestui oraș sunt comercializate doar pe piața din Anglia. Popularitatea acestor vinuri din partea altor consumatori s-a diminuat, ca urmare a schimbărilor gustative, spre ceva mai aromat, ușor și destinate consumului imediat.
Regiunea Alto Minho, de asemenea, din nordul Portugaliei, este bine cunoscută prin producerea de Vinho Verde. Acestă regiune viticolă mereu a tins spre perfecționare și formarea legăturii între turism și industria vinului, prin inițierea diferitor programe de dezvoltare, drumuri vinicole, etc.
Pas cu pas, ramura vitivincolă a luat asalt în Portugalia, deși, cu ceva timp în urmă, această țară a avut o atitudine relaxantă față de producția de vinuri. Nici consumatorii nu erau pricepuți în arta vinului, iar atitudinea față de agricultori era una de indiferență. Cu timpul, piața vitivinicolă a evoluat și agricultorii sunt încurajați, din ce în ce mai mult. Chiar și sistemul de guvernare se orientează spre dezvoltarea ramurii vinicole.
Spania fiind una dintre cele mai mari țări producătoare de vin din lume, neglijează dezvoltarea turismului vitivinicol. Totuși, turismul acestei țări a contribuit la dezvoltarea ariilor rurale îmbunătățind economia țării și conservînd patrimoniul vitivinicol al acesteia. Regiunile, precum Rioja, din nordul Spaniei, apelează la legătura dintre turism și vin fiind o formă de promovare. Investițiile de modernizare a industriei vitivinicole din Spania au fost din partea sectorul privat. Cel mai interesant este faptul că sectorul privat a fost și este foarte cointeresat de turismul vitivinicol, deși UE și statul contribuie, în mare parte, la dezvoltarea regiunilor vitivinicole și a zonelor rurale. Spre exemplu, regiunea Rioja a fost adaptată cerințelor turistice necesare, iar multe crame au fost renovate și modernizate. S-au inițiat diferite trasee vinicole, precum și au fost înființate muzee, care oferă informații utile privitor la istoria și avantajul vinului și al viilor.
Germania și Austria
Aceste două țări au o istorie lungă privind evoluția turismului vitivinicol. După cum s-a menționat ceva mai sus, Germania a fost prima țară, în care și-au făcut apariția traseele vinicole. Primele cercetări ce țin de legătura dintre turism și vin au avut loc în Bavaria, 1984 [24, p.48]. Turismul vitivinicol a avut un rol semnificativ în menținerea vînzărilor de vin fiind o piață și o concurență acerbă.
Promovarea regiunilor vitivinicole din Germania a continuat și după reunificarea acestei țări. De exemplu, ghidul elaborat de Institutul German de Vin (1996/97), conținea informații referitoare la vinării, degustări de vinuri, tururi vinicole și cele peste 500 de sărbători vitivinicole, la care au fost invitați vizitatorii [24, p.49]. În acest mod, ramura vitivinicolă și totul ce este legat de aceasta a evoluat mult. Ceva mai recent, legătura dintre turism și vin a evoluat, prin prisma gastronomiei germane. Comisia Națională de Turism din Germania a utilizat acest concept de marketing pentru a combina, atît cultura, bucatele, cît și vinul și de a spori atractivitatea acestei țări prin intermediul acestor combinații interesante. Ca rezultat, conceptul de “wining and dining” (din limba engleză: a consuma vin și a cina) a devenit cea de-a doua activitate importantă de vacanță în rîndul germanilor și pe locul trei în rîndul europenilor. Deci, turismul vitivinicol evoluează cu pași grabiți în Germania.
Evoluția ramurii vitivinicole în Austria a fost ca urmare a scandalului din anul 1985, în care s-a depistat că mulți producători de vin utilizau substanțe adiționale în vinuri, pentru consistență suplimentară. Ca rezultat, turismul vitivinicol din Austria a încercat să-și consolideze, de-a lungul anilor, încredere în rîndul consumatorilor și să evolueze. Actualmente, multe podgorii mici în apropiere de Viena sunt ușor de vizitat, pentru că nu necesită mult timp pentru acest lucru. Asemenea Germaniei, micii producători de vinuri din Austria, cîștigă suplimentar datorită confortului creat turiștilor, la fel ca și din vînzările prielnice.
Franța
Vinăriile franceze au o popularitate considerabilă în întreaga lume. Această popularitate a evoluat în timp. Dezvoltarea ramurii vitivinicole datează începînd cu anul 1980, cînd producătorii de vinuri, în urma declinului economic, au realizat importanța vînzăriilor de vinuri direct consumatorilor și deschiderea noilor vinării pentru vizite, excursii. Din acea perioadă, numărul vinăriilor și a podgoriilor a crescut. Ba mai mult, au apărul trasee vitivinicole noi. Totul a fost grație investițiilor publice și private, precum și a promovării intense.
Evoluția turismului vitivinicol în Franța a fost datorită colaborărilor dintre organizațiile de turism și producătorii de vinuri, care au făcut tot posibilul pentru a spori atractivitatea turiștilor. Deja, în anul 1997, în Burgundy, circa 37% dintre producătorii de vinuri se bucurau de 1 000 de vizitatori anual, pe cînd 40% – de aproximativ 1 000 – 3 000 vizitatori [24, p.68]. Numărul mare de turiști se datora investițiilor în infrastructura turistică și asociațiilor de informare, precum și a clubului de vin din Castelul Languedoc. Regiunile vitivinicole, ce au evoluat de-a lungul multor ani, sunt Bordeaux și Valea Loarei. Acestea se bucură de o reputație surprinzătoare.
Italia
Italia este cel mai mare producător de vinuri la etapa actuală, deși, turismul vitivinicol este un fenomen mai recent în această țară. Pînă în anul 1993, majoritatea producătorilor de vin din Italia au avut doar pierderi, unii dintre ei au ignorat, pur și simplu, potențialul turistic vitivinicol. În rezultat, populația italiană nu considera vinăriile ca atracții turistice. Totuși, Asociația Turismului Vitivinicol din Italia, fondată în anul 1993, avea ca scop creșterea numărului de vizitatori la entitățile vinicole avînd ca slogan “see what you drink”, în traducere – vezi ce bei. Ca rezultat, numărul vizitatorilor la vinării a sporit, de la 400 000 la 2,5 mln. de vizitatori, între anii 1993 și 1996 [24, p.40].
Turismul vitivinicol în Lumea Nouă
Țările ce fac parte din această Lume Nouă sunt: SUA, Canada și Australia. Evoluția ramurii vitivinicole în aceste țări a fost ca urmare a contribuției statului, prin facilități legislative, ca în cazul SUA și Canada sau cu ajutorul proiectelor de dezvoltare și a finanțărilor, precum în Australia.
România
România este una dintre cele mai importante țări europene producătoare de vin. Cultura vinului a început din cele mai vechi timpuri. Cultivarea viței de vie datează din neoliticul mijlociu, aproximativ 3 000 – 4 000 ani î.e.n. [4]. În antichitate existau mari suprafețe viticole, prin urmare, vinurile erau utilizate în comerț și în schimb. În epoca medernă, suprafețele viticole s-au extins pînă la circa 300 000 pogoane [3]. În secolul XX, suprafețele erau și mai extinse. Pînă în perioada primului război mondial, plantațiile viticole sufereau schimbări, acestea fiind înlocuite cu plantații altoite. Totuși, dezvoltarea a fost atît de accelerată, încît în a doua jumătate a secolului XX, această țară a fost una dintre marile țări producătoare de vinuri. Actualmente, vinurile din România sunt apreciate la diferite concursuri intenaționale și se bucură de o faimă considerabilă.
Republica Moldova
Istoria viticulturii din RM datează de cîteva milenii. Din anul 1359, cînd s-a întemeiat Țara Moldovei, cultivarea viței de vie a fost preocuparea de bază a statului [1]. Ceva mai apoi, se făceau cercetări asupra soiurilor de viță de vie, suprafețele de plantație bune. Un impact important asupra evoluției viticulturii a fost implicarea Turciei, Ungariei și Transcaucaziei. La etapa actuală, în RM se cultivă în jur de 100 de soiuri de viță de vie, chiar ceva mai mult de atît. Țara dispune de patru zone vitivinicole, precum: de nord, sud, sud-est și centru (Codrii). Evoluția ramurii vitivinicole a fost și grație acestor areale viticole, soluri fertile, și climă prielnică.
Ba mai mult, proiectul implementat în 2010, Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II), cu suportul USAID, a contribuit la extinderea piețelor de desfacere a vinurilor, creșterea culturilor și la schimbări legislative. Aspectul legislativ este foarte important pentru ramura vitivinicolă, deoarece modelul sovietic de reglementare era bazat pe rigori stricte pentru producătorii de vinuri, lucru ce bloca dezvoltarea ramurii vitivinicole și a turismului, la general. Acest proiect a facilitat activitatea întreprinzătorilor, aftfel încît, vinul este considerat, deja, un produs agro-alimentar, separat de băuturile alcoolice tari sau de altele industriale. Licența obligatorie pentru comercializarea și fabricarea de vinuri a fost exclusă și în rezultat, ÎMM, și-au diminuat costurile administrative, cu aproximativ 50 mii lei anual.
De asemenea, un rol important în evoluție a avut și crearea Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV). Acest oficiu s-a axat pe dezvoltarea la nivel național a vinurilor, precum și pe suportul tehnic și informativ acordat. Actualmente, gestiunea sectorului vitivinicol este la un nivel adecvat, comparativ cu anii precedenți.
Conform raportului prezentat de OIV [25], tabelul 1.1. Producția mondială de vin, în topul celor mai mari țări producătoare de vin se poziționează: Italia, Franța și Spania urmînd și celelalte, precum: SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, etc. La coada clasamentului se află Moldova, Brazilia și Bulgaria. Italia, comparativ cu anul 2015, este în scădere cu 2% în ceea, ce privește producția de vin – 48,8 mln. hectolitri, dar este în creștere, comparativ cu anii 2011, 2012. Franța, este în scădere cu 12% avînd o producție în 2016 de doar 41,9 milioane hectolitri. Rusia, în anul 2011, producea 7,0 mln. hectolitri de vin, iar în anii 2014, 2015 și 2016 doar 4,9 mln. de hectolitri. România, de la o producție de 4,1 mln. hectolitri de vin în 2011, 3,7 mln. hectolitri în 2014 și 3,5 mln. hectolitri în 2015, a ajuns la 4,9 mln. hectolitri în 2016 egalîndu-se cu Rusia și avînd cea mai mare creștere, comparativ cu celelelate țări. Romania s-a clasat pe locul treisprezece în top. Cele mai mari scăderi în producția de vin au fost înregistrate în emisfera sudică, în Brazilia – 1,4 mln. hectolitri (-50%), Argentina – 8,8 mln. hectolitri (-35%), Chile – 10,1 mln. hectolitri (-21%). Ceea, ce ține de exportul de vin, în anul 2015, Italia, Franța, Spania, Chile și Australia au exportat cca. 70% de vin fiind cele mai exportatoare țări din lume, pe cînd Germania, Rusia, Marea Britanie, SUA, China sunt principalii importatori de vin [28].
În total, producția mondială de vin, în 2016, constituie 259.5 mln. hectolitri, cu o scădere de 5% decît în anul 2015. OIV atestă că producția din anul 2016 este una dintre cele mai mici, din ultimii 20 de ani [25]. Cauza acestui declin este clima și condițiile nefavorable.
Tabelul 1.1. Producția mondială de vin [25, p.4]
Ceea, ce ține de RM, nivelul producției din ultimii doi ani a rămas același, 1,7 mln. hectolitri de vin, dar în scădere față de anul 2013 (0,9%). Moldova ocupă locul 20 în top avînd o poziție mai sus comparativ cu anul 2015, datorită scăderilor în producția Braziliei.
Concluzie: Conform tabelului 1.1., se constată că sunt țări care evoluează, de la an la an clasîndu-se pe cele mai înalte poziții din top, iar alte țări sunt mai afectate de anumiți factori, printre care și condițiile nefavorabile. Comparativ cu anul 2011, Italia, Spania, SUA, Australia, Ramânia, Moldova, Bulgaria, etc. sunt într-o creștere semnificativă a producției, ceea, ce denotă evoluția în timp a ramurii vitivinicole în aceste țări ale lumii. Altele, au stagnat la acest capitol în ultimii ani. De fapt, făcînd o retrospectivă în istoria ramurii vitivinicole a multor țări poate fi observată o evoluție și o îmbunătățire în tot ceea, ce ține de producție, vinuri, turism vitivinicol, etc. – lucru care bucură. În contradicție cu perioadele de timp, în care se ducea lipsă de investiții, tehnologii, cunoștințe în domeniu, actualmente este mult mai ușor pentru țări să devină unele dintre cele mai dezvoltate, din punct de vedere vitivinicol, deoarece suportul moral și material este mult mai prezent.
1.3 Tendințe mondiale în domeniul turismului vitivinicol
Pentru determinarea tendințelor în turismului vitivinicol, se examinează viitorul acestui domeniu, în ceea, ce privește cererea și oferta pe piață, dar și interdependența dintre vin, turism și dezvoltare națională.
Turismul vitivinicol este și tinde a fi componentul și activitatea de bază a structurilor vitivinicole. Așteptările turistului în acest domeniu este de a cunoaște mult mai multe despre această formă de turism, de a degusta un vin de calitate, de a se familiariza cu procesul de fabricare a vinului, de a descoperi țara de proveniență a acestuia, de a lua parte la diferite festivaluri, evenimente tematice, de a cunoaște beneficiile și aspectul eco al vinului. Prin urmare, turismul vitivinicol tinde spre satisfacerea doleanțelor turiștilor și motivarea acestora. Motivația turistului, precum degustarea de vinuri și studierea acestora reprezintă o dorință de a minimiza riscul legat de achiziționarea vinurilor, iar comunicarea, față în față, cu un vinificator ar diminua aceste frici și ar oferi o relaxare în plus, turistului.
Pe plan mondial, se mizează pe lărgirea pieței de desfacere și obținerea avantajelor financiare în domeniul respectiv, dar și: combinarea vinului cu activitățile extra – de relaxare; dezvoltarea rutelor turistice; utilizarea, la maxim, a festivalurilor, spectacolelor pentru atragerea unui număr mare de vizitatori; sporirea recunoașterii sociale; prestarea altor servicii, precum cazare, facilități de nuntă, etc.
Un top al celor mai noi tendințe în domeniul turismului vitivinicol [14], ar fi:
Crearea unor sate vitivinicole. Multe sate cu podgorii sunt bine dezvoltate la capitolul magazine, restaurante, muzee vinicole. În unele regiuni, precum: Grapevine, Texas; Los Olivos de lîngă Santa Barbara, se tinde spre implementarea unor astfel de idei;
Deținerea viilor. Turiștii au posibilitatea de a deține o suprafața cu plantații vitivinicole. Acest proces oferă turiștilor posibilitatea de a vizita podgoriile, ori de cîte ori doresc. Totodată, placa de lîngă vii cu numele proprietarului oferă o responsabilitate sporită față de aceste podgorii;
Turismul vitivinicol – o nouă experiență: turiștii au posibilitatea de a asista la producerea vinului, de a încălța cizmele vinificatorilor și de a lucra, umăr la umăr cu aceștia, timp de una sau cinci zile;
Tururi unice – călătoriile tipice prin vii au fost modificate cu utilizarea unor tractoare sau jeep-uri. Ba mai mult, unele zone vitivinicole au amenajat teritorii separate pentru pescuit, navigare, în timp ce admiră priveliștile vitivinicole;
Parteneriate noi – evenimentele legate de vin, care sunt din ce în ce mai solicitate, se pot asocia cu altele, cum ar fi: vin și pachete spa sau pachete la vin și golf, care cîștigă tot mai multă atenție din partea turiștilor;
Unele, dintre cele mai populare tendințe în turismul vitivinicol, rămîn a fi:
Seminare, master class-uri vitivinicole;
Croaziere vitivinicole;
Evenimente tematice: operă și vin, mîncare și vin, etc.;
Colaborări inovative – hotelurile și restaurantele oferă discount-uri clienților pentru vizite la vinării sau reduceri la procurarea vinurilor;
Spa vinoterapie – la Bordeaux, Paris, New York; în Brazilia, Turcia, Spania;
Focusare pe artă și arhitectură – în interiorul vinăriilor sunt expuse diferite picturi, sculpturi, pentru captarea atenției vizitatorilor;
Rute vitivinicole – plimbări pe jos, cu bicicleta, etc.
Tendințele în turismul vitivinicol din RM, țin de valorificarea potențialului vitivinicol din țară și dezvoltarea acestuia. Conform Hotărîrei Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea programului de restabilire și dezvoltare a viticulturii și vinificației în anii 2002-2020, nr. 1313 din 07.10.2002 [6], principalul scop al acestui program este de a crea o ramură cît mai performantă și competitivă, precum și de a produce, și de a comercializa produse vitivinicole de o calitate foarte bună, pentru a obține avantaje economice pe piețele locale și internaționale. Succesul în turismul vitivinicol depinde și de calitatea produselor sau gradul de dezvoltare a vinificației. Anume vinurile sunt produsele ce ademenesc turiștii, atît din interiorul țării, cît și din exterior să viziteze cramele, vinăriile locale sau de a le degusta. Actualmente, acest program contribuie la motivarea întreprinderilor vinicole să-și îmbunătățească calitatea vinurilor și nu numai. De exemplu, suprafața viilor, până în anul 2002, s-a redus semnificativ, după care a avut loc o creștere și o stabilizare, datorită Programului de restabilire și dezvoltare a viticulturii și vinificației în anii 2002-2020 [13]. Totodată, ca urmare a acestui program de dezvoltare, statul a început să susțină dezvoltarea sectorului oferind subvenții la înființarea și defrișarea plantațiilor viticole și începând cu anul 2015 – pentru reutilarea întreprinderilor de procesare a strugurilor [2]. Conform legii RM a viei și vinului nr. 57 din 10.03.2006 [9], statul stimulează dezvoltarea sectorului vitivinicol prin acordarea subvențiilor din fondul pentru subvenționarea producătorilor agricoli, care se crează anual în cadrul bugetului de stat. Aceste subvenții încurajează producătorii, vinificatorii să îmbunătățească ramura vitivinicolă, care ulterior, va ajuta și la dezvoltarea turismul vitivinicol. Acest lanț nu trebuie neglijat. Hotărîrea Guvernului RM cu privire la aprobarea strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014-2016, nr. 338 din 19.05.2014 [8], atestă necesitatea de a include rutele turistice naționale în acele internaționale, cum ar fi „Drumul Vinului”. Astfel, se tinde spre recunoașterea internațională a turismului vitivinicol și dezvoltarea rutelor turistice naționale.
Tendințele mondiale în domeniul turismului vitivinicol sunt puncte de reper pentru turismul vitivinicol autohton. În ultima perioadă, multe vinării și-au făcut apariția și mulți producători de vinuri au intrat pe piața locală. Toate acele 180 de companii înregistrate în Registrul vitivinicol, tind spre recunoașterea națională și internațională. Asemenea altor țări, vinăriile au tendința de a atrage turiștii prin organizarea unor evenimente în premieră, cum ar fi: “Wine Run”, în beciurile de la Cricova; „Underland Wine & Music Fest” (vinăria Cricova), „Citadela Vinului” la Mileștii Mici, etc. Acestea pot deveni, în timp, cărți de vizită ale vinăriilor. Conform celor expuse de Gribincea A. și Barcari I. [26, p.405], vinăriile din Moldova, cum ar fi: Purcari sau Chateau Vartely, oferă servicii complexe vizitatorilor, ce includ: excursii, degustație de vinuri, servicii de alimentație și de cazare, organizarea conferințelor, simpozioanelor, diverse manifestări, etc.
Totodată, printre tendințele RM în turismul vitivinicol, se numără și participarea la diferite concursuri internaționale, precum: “Challenge International du Vin” (Franța), “Pistonul de AUR” (România), “Decanter World Wide Awards” (Marea Britanie), „Black Sea Region Wines & Spirits Contest” (Georgia) obținînd medalii de aur, argint și bronz. Aceată participare contribuie la recunoașterea la nivel mondial și dezvoltarea turismului vitivinicol. Prin prisma acestor concursuri internaționale, se demonstrează potențialul vitivinicol al RM și ca urmare, crește atractivitatea turiștilor pentru vinăriile locale, din Moldova.
CAPITOLUL 2. DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII TURISMULUI VITIVINICOL ÎN RM. STUDIU DE CAZ: RUTA TURISTICĂ VITIVINICOLĂ
2.1 Diagnosticul economico-financiar al activității turismului vitivinicol din RM
Turismul vitivinicol din RM are o contribuție semnificativă, atît din punct de vedere economic, cît și social. În orice sferă de activitate, aspectul economic este cel mai important, deoarece pentru o dezvoltare continuă sunt necesare resurse financiare, cu ajutorul cărora, se implementează noi și noi idei, proiecte, oferte, etc. Ca rezultat, aspectul economico-financiar își are o importanță aparte.
În prezent sunt 180 de companii vitivinicole, înregistrate, dintre care: 148 sunt funcționale: 58 produc numai vin pentru comercializarea în vrac, 30 de entități au licență pentru producerea distilatelor și/sau băuturilor tari. Cincisprezece, dintre cei mai mari producători de vinuri, dețin între 80-90% din totalul producției și vînzărilor anuale [2, p.4]. Toate companiile vitivinicole din țară utilizează materie primă autohtonă, în mare parte și produc vinuri în conformitate cu rigorii europene de producere, pentru a fi exportate în alte țări.
De fapt, exporturile de vinuri sunt unele dintre cele mai importante surse de venit pentru Moldova. Întreprinderile vinicole sunt dependente de exporturi, de aceea, peste 90% din producția de vinuri fabricate este exportată. În pofida embargoului și a situațiilor mai delicate din țară, anul 2015 a fost unul prielnic pentru RM la capitolul exporturi de vinuri, de aceea, țara s-a clasat pe locul cinci, cu o pondere de 4,8% din valoarea totală a exporturilor moldovenești și 58,3% din exportul de băuturi (alcoolice și nealcoolice) [2, p.4]. Aceste rezultate denotă aportul considerabil al turismului vitivinicol autohton asupra economiei țării.
Conform datelor prezentate în tabelul 2.1. Analiza exportului producției alcoolice pe 10 luni ale anului 2015 sub aspectul piețelor de desfacere, oferite de serviciul vamal, cantitatea de vinuri exportată în anul 2015, comparativ cu 2014, este într-o creștere cu 11,4%, dar la nivel valoric se înregistrează o scădere, cu 11,8%. În cifre exacte, în anul 2015 s-a obținut 79,1 mln. dolari SUA, pe cînd în anul 2014 – 89,7 mln. dolari SUA. Analizînd piețele de export se observă o scădere pe piața din CSI, atît în cantitatea exportată – 1,5%, cît și în suma de bani obținută – 24,4%. Ceea, ce ține de UE, se înregistrează o creștere cu 38,8%, iar valoric o creștere – 4,6%. Vinurile aromatizate sunt într-o scădere, cu 35,9 valoric, pe cînd cantitatea este mai mare, cu 26,9.
Tabelul 2.1. Analiza exportului producției alcoolice pe 10 luni ale anului 2015
sub aspectul piețelor de desfacere [2, p.5-6]
Concluzie: Exportul vinurilor, în anul 2015, înregistrează o creștere cantitativă, pe cînd valoric este în descreștere. Totuși, dacă în anul 2014, piața țintă de export a fost CSI, în 2015 este UE și alte țări. Per general, totalul valoric al produselor alcoolice exportate, în anul 2015, este în scădere de -18,1%, comparativ cu anul 2014.
Exportul băuturilor în anul 2016, conform tabelului 2.2., reprezintă 158,1 mln. dolari SUA la modul valoric, iar procentual, comparativ cu 2015 – 102,2%. Structura exporturilor de băuturi în 2016 e de 7,7%, pe cînd în anul 2015 – 7,9%.
Tabelul 2.2. Exportul în anul 2016 [elaborat de autor, adaptat după 20]
Concluzie: Exportul băuturilor din 2016 a crescut considerabil, comparativ cu anul 2015, în mărime de +2,2%. Acest moment este îmbucurător, deoarece producătorii vitivinicoli sunt încurajați, în felul acesta, să producă mai multe vinuri de calitate și să obțină, ulterior, faima și recunoașterea internațională, dar și mîndria națională.
Conform spuselor lui Eduard Grama, Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare din RM, exportul de vinuri la etapa actuală nu se compară cu cel din anii precedenți, cum ar fi 2005, cînd se exportau 0,5 miliarde sticle sau 370 mln. MDL. În prezent se obțin doar 110 mln. MDL din exportul de vinuri, dar avînd în vedere valoarea monetară, este mult mai mult ca acum 10 ani. [29, p.10]. Deja, s-au găsit piețe noi de desfacere și nici un fel de embargou nu va afecta situația pieței vinicole din RM. Cristina Frolov, directorul general Castel Mimi, afirmă că exportul de vinuri este orientat spre piețele din Marea Britanie, Asia, America de Sud [29, p.10], pe cînd directorul general al Călărași Divin Group, Sergiu Dimitriev, afirmă că vinurile autohtone devin din ce în ce mai solicitate pe piețele din Cehia, Polonia, Slovacia, România și țările baltice.
Nu doar exportul ne arată realitatea economico-financiară. Deși, exporturile de vinuri sunt necesare pentru dezvoltarea turismului vitivinicol, acestea nu acoperă toate necesitățile. Consumul de vin pe piața locală un indicator la fel de important, deoarece producătorii se bazează nu doar pe export, dar și pe recunoașterea internă, în primul rînd. Astfel, analiza privind încasările de vînzări de la băuturile alcoolice ale punctelor de vînzări cu amănuntul, arată că în medie doar 1 din 5 lei achitați de consumatorii de băuturi alcoolice din Moldova sunt pentru procurarea vinului [2, p.6]. Pentru o aprentă internațională de țară vitivinicolă, trebuie să se investească în piața locală. Altfel zis, vinul trebuie să fie băutura națională la modul practic, nu doar teoretic, pentru că țara ne permite să ne delectăm cu roadele vinicole bogate.
Activitatea turismului vitivinicol este văzută și prin prisma vinăriilor. Analizînd situația financiară a combinatului de vinuri “Mileștii Mici”, pentru anul 2015 (Anexa 1), se observă că venitul în 2015 este de 39 572 981 lei, pe cînd venitul din 2014 constituie 42 828 319 lei. Diferența valorică dintre acești ani de gestiune este de 3 255 338 lei. Ceea, ce ține de cheltuieli, anul 2015 a fost plin și la capitolul acesta – 34 857 425 lei, în creștere cu 2 763 192 lei față de anul 2014 – 32 094 233 lei. Un simplu calcul efectuat determină profitul vinăriei pînă la impozitare, în 2015 este de 4 715 556 lei, iar în 2014 – 10 734 086 lei. Cheltuielile privind impozitul pe venit se ridică la 429 635 lei în 2015, 2014 – 1 225 223 lei. Astfel, profitul net al perioadei de gestiune, 2015, este de 4 285 921 lei, pe cînd în 2014, combinatul a înregistrat un profit de 9 508 863 lei.
Aceste rezultate indică faptul că activitatea turismului vitivinicol aduce beneficii economice, atît pentru țară, cît și pentru întreprinderile vitivinicole. Deși, vinăriile nu au un venit extrem de mare, este suficient pentru a-și onora obligațiunile și a investi în viitoarele activități. Faptul, că profitul net al combinatului de vinuri “Mileștii Mici” este pozitiv, deja este un avantaj. Totuși, diferența mare dintre anul 2015 și 2014 în profitul net, este un dezavantaj, iar acest moment nu trebuie neglijat, ci luat în considerație de către entități.
Pentru a face un diagnostic economico-financiar al activității turismului vitivinicol din RM, ținem cont și de evenimentele desfășurate în cadrul vinăriilor, zonelor publice, care adună mulți vizitatori, iar în rezultat se obține un profit pe potrivă. Ziua Națională a Vinului, marcată în fiecare an, la începutul lunii octombrie, este atracția multor turiști fiind sărbătoarea semnificativă a RM.
Totalurile ediției a XV-a, care s-a desfășurat la Chișinău, în perioada 1-2 octombrie 2016, este o dovadă clară că impactul turismului vitivinicol este, atît din punct de vedere social, cît și financiar. Conform datelor statistice prezentate ale Zile Naționale a Vinului 2016 [12], numărul de vizitatori a fost de peste 100 000 de persoane. Cei mai mulți turiști au venit din țările, precum: Ucraina, Rusia, România, Japonia, China, Italia, Ungaria, Marea Britanie, etc. Ba mai mult, în perioada respectivă, cca. 95% din unitățile de cazare din oraș au fost ocupate – ceea, ce înseamnă că turismul vitivinicol este un avantaj și pentru agențiile de turism, spațiile de cazare și de alimentație. La această ediție a sărbătorii, vinificatorii au prezentat peste 400 de produse de calitate, pentru a fi degustate și comercializate. În total, 150 000 de sticle de vin au fost degustate și comercializate. Datele tabelului 2.3. Venitul parțial de la Ziua Națională a Vinului, contribuie la formarea unei idei superficiale și aproximative asupra eficienței acestei sărbători la nivelul economico-financiar. Astfel, avînd în vedere că s-au vîndut 150 000 de sticle de vin, se presupune că jumătate din acestea au fost procurate integral, la preț mediu de 50 MDL, Venitul obținul din comercializarea acestora se ridică la 3 750 000 MDL. Se știe că în ziua evenimentului, 100 grame de vin se vindea la 10 lei. În cazul, în care fiecare vizitator a procurat cite ceva gr. de vin, atunci se obține un venit de 5 000 000 MDL. Ba mai mult, paharele care ofereau acces la degustarea vinurilor, cu logo-ul „Wine of Moldova”, erau și acestea cu plată, în mediu la 20 MDL fiecare (în dependență de material și dimensiune). Deci, suma obținută din comercializarea acestora este de aproximativ 900 000. Totuși, pe lîngă băutura propriu-zisă, au fost o sumedenie de tarabe cu bucate naționale, precum: plăcinte, frigărui, sarmale, etc., iar prețul acestora era pe măsură. O plăcintă, în mediu, putea fi procurată la preț de 15 MDL. La cei 100 000 vizitatori, se adaugă cîte o cumpărătură de acest gen și se obține 1 500 000 MDL. Evident, că vînzările nu se rezumă la aceste lucruri, doar. Au fost multe alte obiecte spre comercializare, iar prețurile variau de la minim, la maxim. O abstracție făcută, în ceea, ce privește venitul obținul în cadrul sărbătorii, de către companiile locale, se rezumă la 11 150 000 MDL.
Tabelul 2.3. Venitul parțial de la Ziua Națională a Vinului [elaborat de autor]
Concluzie: Această sumă, fie și orientativă, poate fi un indice privind eficacitatea unor astfel de evenimente tematice, atît din domeniul turismului vitivnicol, cît și din altele. Festivalurile, sărbătorile, ce adună mii și mii de vizitatori, sunt prielnice, în toate modurile posibile. Tabelul de mai sus reprezintă, încă o dată, avantajele economico-financiare ale activătății turismului vitivinicol din RM. Acestea sunt multe la număr, după cum și este exemplificat.
Totodată, în cadrul Zilei Naționale a Vinului, au fost organizate excursii la opt vinării din Moldova, gratuit sau contra unui cost mai redus (Anexa 2). Ofertele vinăriilor au fost pe placul turiștilor, astfel încît, 14 000 de vizitatori, inclusiv și turiști străini, au participat la aceste excursii. Avînd în vedere, că la fiece vinărie se oferea și mîncare, contra cost, veniturile se ridică. Prin urmare, această sărbătoare a fost benefică și pentru vinăriile locale, deoarece au avut posibilitatea de a găzdui multe persoane, atît din Moldova, cît și din alte țări, dar și de a obține ceva avantaje financiare, pentru acoperirea cheltuielilor, cel puțin. Evident că satisfacția primită prevalează partea financiară, dar și cea din urmă este, în mare parte, importantă.
Știind că vinăria Asconi a găzduit, aproximativ peste 2 000 de vizitatori doar în prima zi a evenimentului, poate fi calculat venitul din biletele vîndute. Prin urmare: 2 000 oameni * 100 MDL biletul de intrare (Anexa 2) = 200 000 MDL. La această sumă se mai adaugă alte vînzări și în sumă se obține ceva mai mult. În cazul vinăriei Purcari, circa 1 000 de vizitatori au pășit pragul vinăriei fiind excursia gratuită. În schimb, prețul pentru o porție de frigărui + salată = 150 MDL, iar o bucată de plăcintă putea fi cumpărată la 20 MDL. Deci, în cazul comercializării a 500 de porții de frigărui și a 1 000 de bucăți de plăcinte, se obține un total de 95 000 MDL. Din această sumă, o parte se alocă venitului în cadrul vinăriei, iar o altă parte – comercianților. Astfel, activitatea turismului vitivinicol contribuie la îmbunătățirea situației, din punct de vedere economic, nu numai din cadrul vinăriilor, dar și a altor entități/comercianți.
Aportul turismului vitivinicol asupra mediului social
Diagnosticul economico-financiar poate fi efectuat și prin prisma aportului social adus de turismul vitivinicol, ca rezultat acumulîndu-se avantaje/dezavantaje economice. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, afirma că unul dintre avantajele cele mai mari ale RM, la capitolul vitivinicol, este faptul că deține un loc și drept de vot în comitetul tehnico-științific OIV, care se ocupă de elaborarea aspectelor politice și strategiile de dezvoltare a viei și vinului. Acestă organizație include 46 de țări, 10 organizații profesionale și peste 1 000 experți în domeniu. Membrii OIV produc 85% din cantitatea mondială de vin [25]. Avantajul RM la acest aspect este recunoașterea internațională, ca parte componentă a OIV, cît și avantajele în exportul de vinuri. Datorită promovării dincolo de hotarele țării, exportul de vinuri în China s-a majorat de două ori, în anul 2015, iar în UE cu o treime [29].
La modul practic, conform datelor statistice [20], exportul în China, în anul 2016, valorează 14,5 mln. dolari SUA, în creștere de 1,7 ori față de anul 2015. Astfel, simpla promovare la nivel internațional aduce profit, ulterior. Tot la capitolul statistic, conform datelor pentru anul 2016, oferite de Biroul Național de Statistică [20], au fost prestate servicii turistice la peste 234,2 mii de turiști și excursioniști, în scădere cu 3,4% comparativ cu anul 2015. La capitorul turism receptor și intern, numărul este în creștere, după cum urmează: +1,0% și +10,8%. Astfel, circa 15,7 mii de excursioniști și turiști, care au vizitat RM, sunt din alte țări, iar scopul vizitei, în mare parte, este de odihnă, agrement și recreere – 73,1%. Cei mai mulți dintre ei, au fost din: România – 22,7%, Federația Rusă – 11,9%, Germania – 10,6%, Ucraina – 10,0%, Statele Unite ale Americii – 4,9%, Polonia – 3,7%, Israel – 3,5%, Italia – 3,0%, Turcia – 2,9%, Japonia – 2,8%. Ceva mai puțin numeroși au fost din: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 2,4%, Olanda – 2,3%, Franța – 1,9%, Danemarca – 1,6% și Bulgaria – 1,4%. Acest număr de turiști au vizitat, inclusiv, și vinăriile din Moldova sau au luat parte la evenimentele tematice. Ca urmare, au fost și creșteri financiare.
Noul festival, ˝Underland Wine&Music Fest˝, care a avut loc anul curent, la prima ediție, a găzduit mii de vizitatori. Acest eveniment este unul, cu totul deosebit, datorită ideilor creative și satisfacției oferite oamenilor. Festivalul respectiv, unul subteran al vinului și muzicii stradale, s-a desfășurat în cramele Cricova și a adunat 8 mii de oameni, iar concomitent s-au aflat circa 2 500 de persoane [15]. Acest număr este unul record, deoarece o astfel de mulțime de oameni nu s-au mai aflat, în același timp, sub pămînt. Succesul primei ediții a festivalului se datorează și muncii intense. Mai bine de 600 de oameni au fost implicați în organizarea acestui festival, pînă la ultimul detaliu. Evenimentul a fost organizat de combinatul de vinuri Cricova, agenția de evenimente și relații publice Pofile, sub patronajul Agenției Turismului a Republicii Moldova. Pe plan social, festivalul și-a atins țelul, acela de a găzdui mulți vizitatori, dornici de a degusta din vinurile alese ale combinatului și de a descoperi cramele de la Cricova, sub o altă formă. Vizitatorii evenimentului s-au delectat cu 25 de tipuri de izvar și au gustat din peste 5 tone de vin. La general, aportul turismului vitivinicol asupra mediului social este unul imens, deoarece apelînd la asemenea evenimente, manifestări de masă, se promovează tradiția, amprenta națională și de ce nu, se familiarizează și mai mult cu vinul moldovenesc. Oamenii au nevoie de asemenea evenimente, pentru a se detașa de toate problemele și de a se relaxa, efectiv. Prin prisma oamenilor, contribuția economică este și mai mare. Exemplificînd acest eveniment, se observă că festivalul a avut bilete de intrare, la preț de 250 MDL pînă în ziua evenimentului și 300 MDL în ziua festivalului. Copiii, pînă la 12 ani, au avut intrare liberă fiind însoțiți de părinți. Figura 2.1. Vînzarea biletelor la ˝Underland Wine&Music Fest˝, reprezintă venitul, aproximativ, acumulat din vînzarea biletelor, la prețul de 250 MDL, pentru 5 000 de persoane.
Fig. 2.1. Vînzarea biletelor la ˝Underland Wine&Music Fest˝ [elaborat de autor]
În rezultat, se obține 1 250 000 MDL. În cazul, în care au fost vîndute bilete, la preț de 300 MDL, pentru 1 000 de persoane, se obține 300 000 MDL, figura 2.2.
Fig. 2.2. Vînzarea biletelor la ˝Underland Wine&Music Fest˝ [elaborat de autor]
Concluzie: În rezultatul vînzării a 5 000 de bilete la preț de 250 MDL, 1 000 bilete la preț de 300 MDL și 2 000 de bilete gratuit, pentru copiii de pînă la 12 ani, se obține un venit total de 1 550 000 MDL, cu aproximație. Este cert faptul că, cheltuielile pentru acest festival au fost pe măsură. Totuși, chiar dacă un eveniment obține un profit supeficial, nu exagerat de mare, beneficiile ulterioare aduc mult mai mult venit.
Multe țări mondiale cunosc nivelul RM la capitolul turism vitivinicol și tot ceea, ce este legat de vie, vin, podgorii, etc. Oenologul spaniol, Manuel Ortis, vinificatorul noului brand de vinuri Timbrus din Moldova, afirma că Moldova se remarcă în toată lumea ca fiind țara cu tradiții vitivinicole, iar despre satul Purcari, care este bogat în vii, se cunoaște în toată Europa [30]. Acest oenolog fiind cucerit de Moldova și de tot ceea, ce înseamnă arta vinului, a decis să fie partener al brandului Timbrus. Exemplul acestuia, denotă faptul că investițiile străine pot fi întreprinse, datorită cunoașterii și recunoașterii internaționale. Acest aspect social contribuie la beneficii economice ulterioare, deoarece reputația turismului vitivinicol a făcut ca adevărații experți în domeniu să aprecieze patrimoniul bogat al țării Moldova și să dorească de a investi în această forma a turismului, iar aceste investiții au un aport economico-financiar considerabil.
Un alt exemplu, ce denotă aportul turismului vitivinicol asupra mediului social, iar ca urmare și a celui economic, este modul în care este privită Moldova. Într-o revistă bine cunoascută din Moscova [27], este specificat că soiul de struguri Bianca este unul dintre cele mai bune, inovative și productive soiuri, iar grație acestuia, se obțin vinuri de înaltă calitate. Această promovare stîrnește interesul multor țări de a veni, de a vizita și de ce nu, de a investi în turismul vitivinicol autohton.
Promovarea internațională este nespus de necesară. Activitatea turismului vitivinicol promovează RM ca țară vitivinicolă. La Ziua Națională a Vinului, 2016, au fost prezenți 11 jurnaliști străini, din țări, precum: Polonia – 7, Suedia – 1, Ucraina – 2, Slovacia – 1 [12]. Grație acestora, sărbătoarea vinului a fost cunoascută dincolo de Moldova. Despre vinurile și producătorii autohtoni s-a vorbit mult timp după acest eveniment.
Tot la capitolul promovare, vinurile autohtone participă la expoziții internaționale și obțin premii însemnate. La Concursul Internațional de Vinuri din România 2015, vinurile autohtone au obținul 43 de medalii, atît de argint, cît și de aur. Astfel, calitatea vinurilor din Moldova este înalt apreciată și în felul acesta se păstrează tandiția legendară a vinului. Un alt concurs intrnațional, alte premii. La Challenge International du Vin 2016, vinurile Purcari au obținut două medalii de aur (Ice Wine Purcari 2014, Alb de Purcari 2013) și una de bronz (Vinohora Rară Neagră & Malbec 2014). Aceste concursuri mondiale au rigori stricte, în ceea, ce privește calitatea vinurilor participante. Faptul că Moldova obține premii însemnate, se datorează vinurilor elaborate după standarde internaționale. Ca urmare, aceste concursuri sunt foarte benefice pentru Moldova, deoarece producătorii vitivinicoli au șansa de a-și demonstra producția de vinuri, divinuri, spumante, etc. În rezultat, crește comercializarea, atît la nivel national, cît și internațional.
Figura 2.3. Legături funcționale, reprezintă relația dintre turismul vitivinicol, aportul social și economico-financiar. Prin urmare, turismul vitivinicol are un aport social semnificativ, datorită activității și producției vinicole. Aportul social este reprezentat prin recunoașterea și promovarea la nivel național și mondial. Datorită aportului social, turismul vitivinicol contribuie și la dezvoltarea aspectului economico-financiar, prin vînzări, investiții, export.
Fig. 2.3. Legături funcționale [elaborat de autor]
Concluzie: Baza acestei relații este activitatea și producția turismului vitivinicol, iar rezultatele sunt aportul social și economic. Pentru o activitate eficace este necesară interdependența respectivă, deoarece totul trebuie să decurgă într-un mod logic, pas cu pas. Succesul unui domeniu pornește de la entitate, domeniul de activitate. Apoi se mizează pe contribuția socială și în final, pe cea economico-financiară. Nu este bine de neglijat partea socială, deoarece diagnosticul economic se face prin prisma aportului social, care aduce venit, ulterior. Nu în zădar această figură este numită – legături funcționale, pentru că relația dintre toate aceste componente țin de funcționalitatea acestei forme de turism și atingerea țelurilor avute. Deoarece este un lanț funcționabil, nu trebuie evitat careva moment – se oprește funcționalitatea integrală.
2.2 Eficiența rutelor turistice vitivinicole din RM
Conform Programul Național în domeniul turismului "Drumul Vinului în Moldova" [7], sunt prezentate șapte rute turistice vitivinicole din Moldova, după cum urmează: “Orheiul Vechi”, “Codrii Moldovei”, “Lăpușna”, “Stepa Bugeacului”, “Purcari”, “Chișinău-Bălți” și “Dunărea de Jos” (Anexa 3). Toate aceste rute includ atracții vitivinicole demne de a fi vizitate. Eficiența acestora pornește de la obiectivele turistice incluse fiecărei rute turistice.
Ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi”, include: satul Stăuceni – "Colegiu Național de Viticultură și Vinificație", satul Peresecina – "Vinul Codrilor"S.A., satul Brănești – "Pivnițile din Brănești" S.A., orașul Dubăsari – Fabrica de Vinuri "Buchetul Moldovei", orașul Cricova – "Combinatul de Vinuri "Cricova" S.A. “Codrii Moldovei”, include obiective turistice, precum: satul Iurceni – "Vinis-NLG" S.R.L., orașul Nisporeni – "Nis-Struguraș" S.A., satul Bucovăț – "Codru-ST" S.R.L., orașul Călărași – Î.M "Călărași-Divin" S.A., satul Cojușna – Fabrica de Vinuri "Cojușna" S.A. Ruta turistică vitivinicolă “Lăpușna”, include: municipiul Chișinău – Institutul Național al Viei și Vinului, satul Bardar – "Vinăria Bardar" S.A., orașul Hîncești – "Vitis – Hîncești" S.A., orașul Cimișlia – Agrofirma "Cimișlia" S.A., orașul Ialoveni – "Vinuri – Ialoveni" S.A., satul Mileștii Mici – Î.S. "Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici". Ceea, ce ține de “Stepa Bugeacului”, se enumeră: orașul Taraclia – "Combinatul de vinuri Taraclia" S.A., orașul Vulcănești – Fabrica de vinuri "Aurvin", satul Corten – C.P.C. "Corten", satul Tvardița – Î.M "VinImpex" S.R.L., orașul Basarabeasca – Î.M "Lvin-Invest" S.R.L., orașul Ceadîr-Lunga – " Kazaiak-Vin" S.A. Ruta turistică vitivinicolă “Purcari”, se remarcă prin: Satul Mereni – Î.M "Dionysos – Mereni" S.A., Orașul Ștefan Vodă – "Carahasani – Vin" S.A., Satul Purcari – Î.M "Vinăria Purcari" S.R.L., Satul Tudora – "Tudora – Vin" S.A., Satul Talmaza – "Gospodărie viticolă "Talmaza", Orașul Tiraspol – Combinatul de vinuri și coniacuri "KVINT". “Chișinău-Bălți” include obiectivele vitivinicole, cum ar fi: municipiul Chișinău – Î.M "Vismos" S.A., municipiul Chișinău – "Aroma" S.A., orașul Cricova – Î.M "Acorex Wine Holding", municipiul Bălți – "Barza Albă" S.A., satul Brănești – "Pivnițele din Brănești" S.A. Ultima rută turistică prezentă în program, “Dunărea de Jos”, cuprinde: satul Pleșeni – Î.M "Imperial- Vin" S.A., orașul Cahul – Î.M "Podgoria Dunării" S.R.L., satul Borceag – Î.M "Grape-Valley" S.R.L., satul Brînza – Fabrica de vinuri "Prut" S.A., satul Slobozia Mare – Fabrica de vinuri "Slobozia Mare" S.A. Cele mai eficiente rute turistice vitivinicole, din punct de vedere cantitativ, sunt: “Lăpușna”, “Stepa Bugeacului” și “Purcari”. Ba mai mult, pe lîngă atracțiile turistice vitivinicole, sunt și alte obiective turistice adiționale, specifice rutelor turistice, cum ar fi rezervații, muzee, mănăstiri, conacuri, monumente, etc. (Anexa 3). Astfel, eficiența rutelor turistice vitivinicole ține nu doar de obiectivele turistice vitivinicole incluse, dar și de alternativele acestora.
Studiu de caz: Ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi”
Acestă rută include cinci obiective turistice vitivinicole, cum ar fi: satul Stăuceni – "Colegiu Național de Viticultură și Vinificație", satul Peresecina – "Vinul Codrilor"S.A., satul Brănești – "Pivnițile din Brănești" S.A., orașul Dubăsari – Fabrica de Vinuri "Buchetul Moldovei" și orașul Cricova – "Combinatul de Vinuri "Cricova" S.A. Fiecare dintre aceste obiective sunt îndrăgite de turiștii locali și străini. Accesînd pagina web https://www.tripadvisor.com [21] și căutînd cele mai bune vinării din Moldova, pe prima poziție este afișată vinăria Cricova, care face parte din ruta turistică vitivinicolă respectivă. Această vinărie înregistrează 203 de păreri pe site-ul respectiv, toate fiind dintre cele mai bune (Anexa 4). Cercetînd clasamentul părerilor, 136 de voturi sunt pentru – excelent, 42 – foarte bine, 13 – mediu, 6 – sărac și 6 – teribil. Altfel zic, eficiență rutei turistice vitivinicole “Orheiul Vechi” se datorează și vinăriei Cricova, extrem de populară.
Totodată, o excursie de o zi la Manăstirea Curchi + Vinăria Cricova + Orheiul Vechi, propusă de BestTravel este la preț de 3 226,79 MDL [19], ce include: ghid profesionist, trasferul de la – spre hotel, taxele de intrare, degustarea vinurilor, ghidul local. O altă excursie, la Vinăria Cricova și Tiraspol, de o zi – 3 895,39 MDL. Eceste excursii sunt solicitate în cadrul agențiilor de turism și nu doar, lucru ce sporește eficiența rutelor vitivinicole din Moldova.
Ba mai mult, Vinăria Cricova a fost vizitată, în anul 2015, de circa 43 000 de vizitatori, cu mult mai mult comparativ cu 20 de ani în urmă, cînd numărul se ridica la doar 3 500 de vizitatori. Vinăria Cricova înregistrează lunar, pe timp de vară, circa 10 000 de vizitatori, iar iarna și toamna, în jur de 1 000, doar. Excursiile la vinărie încep de la 310 MDL/persoană [23]. Astfel, un simplu calcul ar arăta că acei 43 000 de vizitatori achitînd doar 310 MDL/persoană, aduc un venit de 13 330 000 MDL. În cadrul unor agenții de turism, structure de cazare, eficiența unor astfel de rute vitivinicole este și mai semnificativă, deoarece comisionul adăugat ofertei truistice aduce profit: atît pentru agenție/structură de cazare, cît și pentru entitățile vizitate.
Vinăria Cricova se bucură de o popularitate considerabilă datorită evenimentelor tematice, pe care le organizează (Must Fest, Underland, Wine Run, etc.). La ˝Underland Wine&Music Fest”, deși a fost la prima ediție, au fost peste opt mii de vizitatori [15]. Includerea acestei vinării în ruta turistică vitivinicolă este un lucru necesar, deoarece atenția sporită a turiștilor se centrează pe patrimoniului cultural – național al RM, vinăria Cricova. Totodată eficiența rutei turistice respective este privită și prin prisma acestei vinării.
Ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi” este una complexă, atît la capitolul vitivinicol, cît și la atractivitatea zonelor de vizită. Pe lîngă vinăriile și fabricile de bază, incluse în rută, mai sunt și obiective suplimentare, care nu țin de turismul vitivinicol, dar sunt locuri frumoase pentru vizită. Astfel, turistul are posibilitatea de a vizita vinăriile, fapricile vitivinicole, dar se poate refugia și la manăstirile din zonă. Complexul arheologic Orheiul Vechi, de rînd cu satul Butuceni, Trebujeni sunt locuri prioritare de vizită pentru turiști [19]. Același lucru ține și de mănăstirile, cum ar fi: mănăstirea "Sfîntul Mare Mucenic Teodor Tiron" din municipiul Chișinău, mănăstirea Curchi din satul Curchi, Schitul rupestru "Peștera", clopotnița și crucea de piatră din satul Butuceni, etc. Prin urmare, eficiența rutei respective ține de aspectul social, nu numai economic.
La capitolul economico-financiar, ruta turistică vitivinicolă respectivă aduce beneficii economice pentru entitatea care oferă astfel de pachete turistice. Astfel, conform tabelului 2.4., o excursie de o zi la două vinării, la prețuri inițiale [23] ajunge la 490 MDL. Fiind o agenție de turism, aceasta adaugă un comision la acestă ofertă turistică, fie și de 5% și obține un venit de 25 MDL.
Tabelul 2.4. Excursii la vinării [elaborat de autor, adaptat după 23]
Concluzie: Rutele turistice vitivinicole sunt utile, atît în cadrul unor agenții de turism sau structuri de cazare, cît și pentru turiștii care se bucură de acestea.
Un itinerar propriu, pentru un grup de 10 persoane străine, pentru o perioadă de 4 zile, ar fi în felul următor, tabelul 2.5. Astfel, obiectivele de vizită sunt, atît vitivinicole, cît și adiționale. La formarea pachetului turistic s-a luat în considerație și ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi”. Pentru un grup de 10 persoane, din altă țară este necesar de a vizita locurile cele mai reprezentative din Moldova. Astfel, în ziua 1, se va preconiza transferul de la aeroport la hotel, un tur de oraș, cu ghid și cina la restaurantul „La plăcinte”. Ziua 2 va începe cu vizitarea unor mănăstiri și vinării, Mănăstirea "Sfîntul Mare Mucenic Teodor Tiron" din Chișinău, biserica "Sfîntul Arhanghel Mihail" și biserica "Sfîntul Ioan Teologul" din satul Peresecina, "Colegiu Național de Viticultură și Vinificație" din satul Stăuceni și se finalizează cu "Pivnițile din Brănești", care include excursie + degustare a trei tipuri de vin, inclusiv spumant + cașcaval, nuci, olive, biscuiți și apă minerală. În ofertă intră și prînzul cu 3 feluri de bucate tradiționale. Toată excursia la vinărie este la preț de 470 MDL/persoană – 2,5 ore. Ziua 3 este preconizată pentru vizitarea mănăstirei Curchi, apoi combinatul de Vinuri "Cricova". Excursia prin beciurile de la Cricova, de 2 ore, include doar excursia ghidată și degustare a patru tipuri de vin, cu nuci, apă minerală, pesmeți. După excursie se preconizează o cină la același restaurant, „La plăcinte”. Ziua 4 constă în transferul de la hotel la aeroport a turiștilor, la orele 07:00.
Tabelul 2.5. Pachet turistic per 10 persoane, MDL [elaborat de autor]
În rezultat, pachetul turistic este de 2 327 MDL/persoană. Fiind 10 persoane, se va achita 23 270 MDL. Comisionul stabilit este în mărime de 10% per persoană.
Concluzie: Acest pachet turistic, care include ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi”, va cuprinde unele dintre principalele obiective turistice incluse în ruta respectivă, dar și altele adiționale. Comisionul stabilit va aduce un profit general de 2 120 MDL, pentru întreg grupul de turiști. Acest pachet turistic reprezintă modul, în care poate fi promovată o rută turistică vitivinicolă și eficiența acesteia. Atît din punct de vedere financiar, dar și ca esență, ruta turistică vitivinicolă în cauză este utilă și avantajoasă.
Analiza comparativă a traseelor turistice vitivinicole
Toate cele șapte rute turistice vitivinicole, stabilite conform Programul Național în domeniul turismului "Drumul Vinului în Moldova" [7], sunt diferite și includ obiective specifice traseelor preconizate. Numeric vorbind, rutele: “Lăpușna”, “Stepa Bugeacului” și “Purcari” sunt mai complexe avănd șase obiective vitivinicole pentru vizită, celelalte – doar cinci. La capitolul curiozități turistice adiționale, prima rută turistică vitivinicolă – “Orheiul Vechi”, este numeroasă în obiective turistice, de aceea, este mai preferabilă de turiști. Totuși, fiecare rută conține, cel puțin, o vinărie bine cunoascută din RM, cum ar fi: Cricova, Purcari, Mileștii Mici, Pivnițele din Brănești, Călărași-Divin, Bardar, etc. (Anexa 3). Conform ghidului “Drumul Vinului” [22], sunt incluse vinării adiționale Programului, cum ar fi: orașul Orhei – „Chateau Vartely” în ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi”, satul Crocmaz – SRL „Ampelos” în traseu turistic vitivinicol "Purcari", municipiul Chișinău – „Lion Gri” SRL și satul Romănești – “Romănești” S.A. în traseu turistic vitivinicol "Chișinău-Bălți".
Un top al celor mai comentate vinării din RM, conform [21], se poziționează: Mileștii Mici, Cricova, Asconi și Et Cetera. Dacă vinăria Cricova a obținut 136 de păreri excelente din 203 de păreri (Anexa 4), vinăria Mileștii Mici are 151 din 251 (Anexa 5). Totuși, în cadrul agențiilor de turism, hoteluri, turiștii preferă vizite la Cricova, Purcari, Chateau Vartely, în mare parte.
O diferență economică între aceste rute vitivinicole ar fi și în prețurile pentru excursii la vinăriile indicate. Astfel, dintre toate vinăriile incluse în rutele turistice vitivinicole, cel mai redus preț este la [23]:
Fabrica de Vinuri "Cojușna" , unde excursi începe de la 6 euro – excursie, fără degustare, dar cu 1 sticlă de vin cadou;
„Chateau Vartely” – de la 6 euro (excursie + degustare a 2 tipuri de vin);
"Pivnițile din Brănești" – de la 8 euro (doar excursie);
Vinăria Purcari – de la 9 euro (excursia + degustare a 4 tipuri de vin);
Combinatul de vinuri și coniacuri "KVINT" – de la 10 euro (excursia ghidată + degustare a 5 tipuri de divinuri);
Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici" – de la 10 euro (excursie, fără degustare);
"Barza Albă" – de la 11 euro (excursie și degustare a 5 tipuri de divinuri);
Combinatul de Vinuri "Cricova" – de la 15 euro (excursie, fără degustare).
Ceea, ce ține de cele mai scumpe pachete la vinării, combinatul de vinuri "Cricova" se clasează pe prima poziție avînd oferte și la preț de 104 euro (excursia ghidată + degustare a 9 vinuri selecte + prînz, ce include 9 feluri de bucate, din bucătăria europeană) [23]. În rezultat, ruta turistică, care conține acestă vinărie va aduce mai mari beneficii economice, comparativ cu celelalte.
O altă diferență dintre rutele turistice vitivinicole sunt traseele stabilite. Ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi”, conține locurile din apropierea Orheiului. Astfel, persoanele care doresc să descopere totul ceea, ce ține de Orheiul Vechi, au posibilitatea de a alege această rută vitivinicolă, mai avantajoasă pentru ei. O altă rută, cum ar fi "Purcari", reprezintă sud-estul Moldovei și include cele mai frumoase obiective din zona respectivă. “Codrii Moldovei” – centrul Moldovei, include satele din apropierea codrilor, cum ar fi: Nisporeni, Iurceni, Călărași, Bucovăț și Cojușna. “Lăpușna”, include obiectivele turistice din zona orașului Ialoveni, Cimișlia, Hîncești, satul Brdar și Mileștii Mici. Ruta turistică vitivinicolă “Chișinău-Bălți”, reprezintă parte ceantrală și de nord a țării, ce include municipiul Chișinău și Bălți, de rînd cu toate vinăriile, zonele turistice reprezentative. Ceva mai la sud, ruta turistică vitivinicolă “Stepa Bugeacului”, include obiectivele turistice vitivinicole și nu doar, din orașele, precum: Taraclia, Vulcănești, Basarabeasca, etc. “Dunărea de Jos” este ruta care reprezintă sud-vestul Moldovei, orașul Cahul și satele din apropiere.
Din acest punct de vedere, ca amplasare teritorială, fiecare rută turistică vitivinicolă este unică și importantă în felul său. Totul ține de preferințele turistului și disponibilitatea de timp și deplasare, etc. Evident, că fiecare turist este atras de Orheiul Vechi și dorește să descopere regiunea respectivă și mai puțin preferă să plece la nordul Moldovei sau la Sud. O analiză comparativă a tuturor rutelor turistice vitivinicole poate fi făcut la nivel structural și funcțional, mai puțin în ceea, ce privește calitatea acestora, deoarece fiecare colțișor din Moldova, fie apropiat sau îndepărtat, este frumos și trebuie valorificat. Același lucru este și la aspectul vitivinicol, Moldova este împărțită în 4 zone vitivinicole și prin urmare, fiecare își merită nișa sa de vizitatori.
Conform tabelului 2.6. Analiza comparativă a rutelor turistice vitivinicole, cele mai complexe rute sunt: “Purcari” și “Chișinău-Bălți”. Acestea au cele mai multe obiective turistice vitivnicole, conform Programului [7] și ghidului “Drumul Vinului” [22]. Mai puțin numeroase sunt rutele: “Dunărea de Jos” și “Codrii Moldovei”. La capitolul vinării incluse în rutele respective, cele mai cunoscute sunt incluse în ruta turistică vitivinicolă “Orheiul Vechi” și “Chișinău-Bălți”.
Tabelul 2.6. Analiza comparativă a rutelor turistice vitivinicole [elaborat de autor, adaptat după 23]
Spre regret, “Stepa Bugeacului” și “Dunărea de Jos”, nu au nici o vinărie bine cunoscută, inclusă în rutele respective, ceea ce ar spori atractivitatea în rîndul turiștilor. Atunci, cînd sunt mai multe vinării incluse în rute turistice și costul este mai mare. În cazul rutei “Orheiul Vechi”, un pachet turistic format din vizitarea celor trei vinării, ar ajunge la 29 euro, doar excursia.
Concluzie: Analiza comparativă a acestor rute face diferența între ele, atît din punct de vedere al contribuției economice, cît și sociale. Cu cît o rută este mai complexă și este promovata mai intens, cu atît aceasta va fi mai cerută și pe placul multora. Din punct de vedere cantitativ, ar mai exista multe alte locuri vitivinicole ce și-ar face loc printre acestea existente. Aceleași fabrici de vinuri, colegii vitivinicole, entități vinicole ar putea fi promovate, în așa mod, încît să fie incluse în ofertele pentru excursii ale agențiilor, hotelurilor, etc. Există un top al celor mai cunoscute vinării din Moldova, lucru care delimitează o rută vitivinicolă de alta. Totuși, acest tabel oferă informații suficiente pentru înțelegerea esenței unei rute turistice vitivinicole și detaliile ce nu trebuie neglijate, dar îmbunătățite, pentru că fiecare rută este complexă în felul său și face parte din bogățiile turismului vitivinicol.
2.3. Perspectivele turismului vitivinicol din RM
Pentru a determina perspectivele turismului vitivinicol este necesară o analiză a acestei forme de turism. Conform tabelului 2.7. Avantaje și limite ale turismului vitivinicol, această formă de turism are 15 avantaje și tot atîtea dezavantaje. Printre avantajele turismului vitivinicol se numără:
disponibilitatea terenurilor de viță-de-vie. Actualmente, viile ocupă 140,4 mii ha [2, p.1];
cunoașterea tehnologiilor de producere a vinurilor. Producerea vinului în Moldova a acumulat o experiență de veacuri, venită de la traci, daci, greci, romani, francezi. Astfel încît se cunoaște diferite tehnologii de producere, adaptate după diferite culturi;
diversitatea soiurilor de viță-de-vie. În Moldova sunt cultivate mai bine de 100 de soiuri de viță-de-vie;
aprecierea la scară internațională a vinurilor autohtone. RM produce 1,7 milioane hectolitri de vin, iar vinurile sunt exportate în diverse țări, atît în CSI, cît și UE;
diversitatea producției. În Moldova se produc, atît vinuri, șampanie, divinuri, cît și balsamuri, heres, vinuri aromatizate, etc.;
prezența beciurilor, orașelor subterane, vinotecilor, întreprinderilor de prelucrare primară a vinului. Conform Registrului vitivinicol, la etapa actuală sunt peste 180 de companii viticole, 148 – funcționale, dintre care 58 – companii, care produc numai vin pentru comercializarea in vrac, iar 30 de entități au licență pentru producerea distilatelor și/sau băuturilor tari [2, p.4];
prezența magazinelor specializate, cum ar fi: Carpe Diem, Cricova, Mileștii Mici, Vinoteca Basa Vin, Invino;
utilizarea vinurilor în scopuri de tratament (enoterapia). În boabele viței – de – vie sau depistat circa 600 de componenți utili. Conform medicilor, strugurii se află pe primul loc, după efectul benefic al lor asupra organismului omului din toată gama de fructe [13, p.3]. În Moldova există Sanatoriul ,,Struguraș” (r-nul Dubăsari, satul Cocieri), în care se practică enoterapia;
promovarea turismului receptor din RM. Datorită turismului vitivinicol crește atractivitatea turiștilor pentru Moldova, conform datelor statistice [20];
contribuie la creșterea exporturilor. Datorită producerii de vinuri și dezvoltării turismului vitivinicol, exportul de băuturi în anul 2016 a crescut, comparativ cu 2015, în mărime de +2,2%;
diversitatea evenimentelor. Datorită turismului vitivinicol, crește numărul evenimentelor tematice din țară și prin urmare, se majorează numărul turiștilor străini și a venitului în cadrul entităților – gazdă. Această formă de turism se poate mîndri la capitolul festivaluri, sărbători vinicole: Underland, Cricova Must Fest, Citadela Vinului, Cricova Wine Run;
parte componentă a agențiilor de turism și a structurilor de cazare. Turismul vitivinicol este parte componentă a ofertelor din cadrul agențiilor de turism sau a hotelurilor și contribuie la creșterea veniturilor acestora. Totodată, acestea din urmă dezvoltă această formă de turism și o promovează la diferite expoziții, întruniri, etc.;
participarea intensă la concursuri mondiale. Avantajul cel mai mare a turismului vitivinicol este participarea dincolo de hotarele țării, deoarece acest lucru ajută la dezvoltarea în sine a acestei forme de turism și a identității naționale. Medaliile ocupate la deverse concursuri ajută la recunoașterea internațională – ceea, ce este un mare beneficiu pentru Moldova;
parteneriate vitivinicole. Datorită turismului vitivinicol, au loc diferite colaborări, atît la nivel local, cît și internațional;
disponibilitatea programelor de dezvoltare, rute turistice. Turismul vitivinicol contribuie la apariția unor programe de dezvoltare în domeniul turismului și a unor rute turistice.
La capitolul limite, turismul vitivinicol se confruntă cu un șir de problem, cum ar fi: lipsa activităților de marketing turistic – lipsa de proiecte în extinderea afacerilor vitivinicole în domeniul turismului; dotarea tehnică insuficientă a vinăriilor – utilajele sunt în neconformitate cu cerințele europene; amenajare teritorială și căile de acces inadecvate – drumuri proaste, spații neamenajate, etc.; săli de degustare dotate insuficient; gospodăriile viticole slab dezvoltate – accentul trebuie pus, pe gospodările viticole de rînd cu dezvoltarea turismului rural.
Alte limite ar mai fi: lipsa investițiilor străine; situația politică instabilă – fapt ce crează probleme în exportul de vinuri și țările de preferință; personal slab calificat – cursuri insuficiente de dezvoltare pentru sommelier, manageri în turism, etc.; lipsa unor pachete turistice variate și prețuri ridicate pentru excursii la vinării; implicarea superficială a autorităților locale; atragerea insuficientă a turiștilor – deși vizitele turiștilor străini în Moldova este în creștere, este loc de mai bine, pentru dezvoltarea turismului vitivinicol; utilizarea slabă a gospodăriilor producătoare de struguri – tinerii producători nu sunt încurajați; lipsa proiectelor investiționale în domeniu, și afaceri vitivinicole slab dezvoltate – în ciuda faptului că apar tot mai mulți producători vinicoli, vinării, aceștia nu se dezvoltă în măsura, în care ar trebui să o facă.
Tabelul 2.7. Avantaje și limite ale turismului vitivinicol [elaborat de autor]
Concluzie: Turismul vitivinicol are același număr de avantaje și limite. Totuși, avantajele trebuie păstrate, pentru valorificarea perspectivelor, iar punctele slabe ar fi bine de le transformat în puncte forte și perspective ulterioare. Această formă de turism are un potențial bogat, dar stagnează la capitolul promovare, îmbunătățire și menținearea acestor avantaje.
Ceea, ce ține de oportunitățile și amenințările turismului vitivinicol, tabelul 2.8., numărul este la egalitate, opt la opt.
Tabelul 2.8. Oportunități și amenințări ale turismului vitivinicol [elaborat de autor]
Totuși, printre oportunitățile cele mai mari se pot număra: elaborarea unei strategii de marketing durabil, deoarece promovarea acestei forme de turism ar aduce mult mai multe avantaje și succese; dezvoltarea infrastructurii în cadrul întreprinderilor vinicole – lucru care ar atrage vizitatorii și mai mult; includerea rutelor turistice naționale în rutele internaționale: Drumul Vinului, fapt ce ar crește numărul de vizitatori străini; încheierea de noi acorduri de colaborare cu statele de interes pentru RM; promovarea vinăriilor prin intermediul mass-mediei, la nivel național și internațional; disponibilitatea unor crame viticole unice în lume – ceva neobișnui și irepetabil; antrenarea personalului în primirea și deservirea turiștilor, prin intermediul diferitor seminare, traininguri, adunări, etc.
La capitolul amenințări, acestea ar pute fi: condiții climaterice instabile; lipsa terenurilor arabile; probleme demografice; înrăutățirea situației politice din țară; conflicte interstatale; probleme financiare; lipsa investitorilor străini. Aceste momente ar reduce din intesitatea și beneficiile turismului vitivinicol. Deși, sunt șapte amenințări la număr, esența lor volorează mult mai mult.
Concluzie: Amenințările turismului vitivinicol sunt o adevărată piedică pentru acestă formă de turism, de aceea trebuie accentuate oportunitățile și perspectivele avute. Oportunitățile turismului vitivinicol sunt și perspective demne de a fi implementate. Chiar dacă, numărul amenințărilor și a oportunităților este la egalitate, balanța se poate schimba în defavoarea formei de turism respective.
De fapt, perspectivele turismului vitivinicol sunt accesibile și ușor determinate. Conform tabelului 2.9., în RM sunt multe terenuri ce nu sunt prelucrate și folosite. Circa 31 279,9 vii nu sunt utilizate și 59 329,1 de terenuri arabile. Aceste date sunt adevărate persepective pentru dezvoltarea și valorificarea turismului vitivinicol.
Tabelul 2.9. Informația privind terenurile necultivate (nelucrate) la situația din 01.06.16 [19]
Concluzie: Dacă tot RM dispune de suprafețe arabile și vii, acestea ar putea fi utilizate în scopuri de afacere și pentru valorificarea potențialului vitivinicol. Crearea unor spații vinicole interesante, excursii pentru turiști la vii sau înființarea unor noi vinării ar aduce succese colosale pentru Moldova în domeniul vitivinicol. Alte țări și-ar dori să dețină astfel de podgorii impresionante ca în Moldova și nu dipun de acestea. RM se poziționează pe locul 20 în lume, la capitolul producție mondială de vin, deși dispune de astfel de bogății vitivinicole, care nu sunt puse în funcțiune, iar țările, precum: Rusia, China, etc. sunt pe poziții mai ridicate, cu toate că nu dispun de viile, pe care le are RM. Fiind țară vitivinicolă, în mare parte, Moldova ar putea valorifica potențialul în așa mod, încît să facă concurență multor altor țări. Astfel, potențialul turismului vitivinicol constă în valorificarea terenurilor predispuse pentru viticultură și vinificație.
O altă perspectivă pentru turismul vitivinicol, ar fi semnarea noilor proiecte de colaborare. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama, a avut o întrevedere, în data de 17 februarie 2017, cu directorul general al Organizației Internaționale a Viei și Vinului – Jean-Marie Aurand [18], în care s-a pus bazele unei colaborări dintre OIV Franța și MAIA, cu scopul de a promova sectorul de vinificație al RM și crearea unei imagini bune de exportator al vinurilor de calitate. Ba mai mult, între Agenția Turismului a RM și USAID Moldova a fost semnat un acord de colaborare, în vedere dezvoltării turismului din țară, în perioada 2016-2020. Aceste acorduri sunt benefice pentru turismul vitivinicol, iar în rezultat, perspectivele în domeniul vitivinicol vor fi valorificate. Turismul vitivinicol are perspective variate, iar colaborarea la nivel mondial ar fi cheia succesului.
Totodată, creșterea exporturilor în alte țări ar face ca Moldova să fie cunoscută mai intens, ca țară cu potențial vitivinicol, iar în rezultat să fie asltată de turiști. Datele privind exportul de vinuri [20], arată că s-a majorat exporturile în Canada, în ultimii ani. Actualmente, se înregistrează o creștere de zece ori a exporturilor de băuturi în Canada, lucru îmbucurător, deoarece se extinde piața de desfacere. Mizarea pe alte piețe de export este apreciabilă și ca urmare, RM este cunoascută în diferite zone ale lumii. În viitorii ani, turismul vitivinicol din Moldova s-ar dezvolta considerabil, ca urmare a unor astfel de schimbări. Promovarea peste mări și țări este un moment de durată și destul de costisitor. Conform spuselor lui, Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Moldova [29], promovarea vinurilor din Moldova în Polonia, ar ajunge la 250 000 euro, iar participarea la expoziția ProWein, din Germania, ar fi la 100 000 euro. Totuși, în ciuda prețurilor exagerate, efectele acestor promovări sunt vizibile, deoarece participarea Moldovei la unele expoziții de vinuri a contribuit la creșterea exporturilor de vinuri în China. Perspectivele turismului vitivinicol țin și de participarea la multe alte expoziții.
De fapt, vinurile autohtone sunt calitative și apreciate de experți. Robert Joseph, expertul în vinuri, zicea că farmecul vinurilor moldovenești este în utilizarea cupajului diferitor soiuri de viță de vie, lucru de care se tem multe alte țări. Totodată, Moldova dispune de un buget mizer de promovare a vinurilor, comparativ cu alte țări mai dezvoltate, iar acest lucru face ca fiecare leu să se investească cu folos. Deși, nu se alocă o parte financiară imensă destinată turismului, rezultatele sunt vizibile.
Perspectivele turismului vitivinicol sunt vizibile, din momentul în care, multe medalii sunt cîștigate de vinurile autohtone la concursuri internaționale, iar acestea sunt din ce în ce mai multe. Spre exemplu, conform paginilor de facebook ale vinăriilor [18], Ice Wine 2014 de Purcari a obținut Double Gold, la concursul de vinuri „ Sakura 2017” din Japonia. Negru de Purcari 2013 și Alb de Purcari 2014 – medalii de argint. Carpe Diem Femme Fatale 2016 a obținut medalia de aur la Berliner Wine 2017, iar la concursul Mundus Vini 2017, din Germania, vinurile autohtone au obținut 20 de medalii, dintre care: 12 de argint și 8 de aur [17].
La acest concurs, Mundus Vini, au participat peste 6 000 de vinuri, din circa 40 de țări fiind analizate de peste 200 de oameni, profesioniști în domeniu. Medalia de aur, „Best of Show”, a fost primită de Chardonnay 2013, de la Chateau Vartely. Vinurile de la Purcari, Vinohora roșu 2015 și Alb de Purcari, au primit medalii de aur. Vinurile Fautor, de asemenea, au obținut aurul, pentru Negre și Tempranillo 2015. Cel din urmă, a concurat cu cele mai bune Tempranillo de peste hotare. Asconi a luat două medalii de aur, pentru: Sol Negru Chardonnay 2014 și vinul Ice Wine Cabernet Sauvignon 2015. Vinul Ice Wine Rkatiteli 2015, de la compania Kvint, de asemenea, s-a ales cu medalie de aur. Medaliile de argint, au fost luate de: Purcari: Sauvignon Blanc 2016, Pinot Grigio 2016, Negru de Purcari 2013; Kvint – 2015 Electio Trocken; Chateau Vartely: Individo Rară Neagră & Malbec & Syrah; Vinăria Bostavan: Dor Rară Neagră & Cabernet Sauvignon; Asconi: Feteasca Neagră 2014; Radacini: Fiori Feteasca Neagră & Syrah; Castel Mimi: Pinot Gris 2016; Timbrus: Saperavi 2014 și Vinuri de Comrat: Cabernet Sauvignon & Feteasca Neagră; Saperavi & Bastardo 2015. Aceste destincții demonstrează, încă o dată, că Moldova are potențial, iar turismul vitivinicol din Moldova are un viitor promițător.
Moldova ar putea deveni, în continuare, o descoperire mondială, din momentul, în care turismul vitivinicol autohton este intens apreciat dincolo de hotarele țării. Vinăria Mileștii Mici a fost inclusă, de către CNN în topul celor mai spectaculoase pivnițe din întreaga lume [11]. Astfel, galeriile subterane de la vinăria Mileștii Mici, care sunt cunoscute datorită lungimii de 200 de kilometri, au intrat în acest top, de rînd cu alte pivnițe, din Elveția, Germania, Franța, etc. Ba mai mult, această vinărie din Moldova este cunoscută datorită „colecției de aur” inclusă în Guinness Book.
Nu doar vinăria Mileștii Mici poate rămîne unica înregistrată în cartea recordurilor, organizatorii festivalului Underland tind ca în ediția următoare a evenimentului, să invite unii reprezentanți ai Cărții Recordurilor Guinness, pentru a înregistra oficial performanțele ce se referă la numărul impresionant de vizitatori aflați concomitent în beciurile de la Cricova [15]. Acestea sunt adevăratele perspective ce țin de domeniul vitivinicol din RM.
Bibliografie
Agenția Turismului a RM. Turism vitivinicol. În: Revista Turism Vitivinicol, 2011, p. 3-7.
Avasiloaie P. Pepinieritul viticol și viticultura. În: Notă informativă privind dezvoltarea sectorului vitivinicol, 2015, p. 1-7.
Boloș P. Cultura viței de vie în România. În: Teză de doctorat, Universitatea de Științe Agricole
și Medicină Veterenară din Cluj–Napoca, 2011, p. 9-10.
Dezvoltarea viticulturii și evoluția sortimentelor pe teritoriul românesc. [Accesat la 03 octombrie 2016]. Disponibil: http://www.referatele.com/referate/noi/economie/dezvoltarea-viticult61182208.php
Drăjan L. Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul oenologic. În: Lucrare de disertație, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 2012, p. 4-5.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului de restabilire și dezvoltare a viticulturii și vinificației în anii 2002-2020, nr. 1313 din 07.10.2002. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 1448.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului Național în domeniul turismului "Drumul Vinului în Moldova", nr. 554 din 24.05.2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 088.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014-2016, nr. 338 din 19.05.2014. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 127-133.
Legea Republicii Moldova a viei și vinului nr. 57 din 10.03.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 75-78.
Miron V., Guțuțui V. Turismul în ariile naturale din Republica Moldova. Chișinău: Continental Grup, 2005. 134 p.
O vinărie din Moldova a fost inclusă de CNN în lista celor mai spectaculoase pivnițe din lume. [Accesat la 03 octombrie 2016]. Disponibil: http://diez.md/2017/02/12/o-vinarie-din-moldova-fost-inclusa-de-cnn-lista-celor-mai-spectaculoase-pivnite-din-lume/
Rezultatele finale ale Zilei Naționale a Vinului. [Accesat la 03 octombrie 2016]. Disponibil: http://www.realitatea.md/rezultatele-finale-ale-zilei-nationale-a-vinului–peste-100-000-de-vizitatori-si-150-000-de-sticle-de-vin-consumate–foto_46922.html
Sula I ș.a. Dezvoltarea viticulturii și vinificației în Republica Moldova. În: Lucrări șiințifice “Horticultură, viticultură și vinificație, silvicultură și grădini publice, protecția plantelor” Universitatea Agrară de Stat din Moldova, vol. 42(2), 2015, p. 3-16.
Tendințe în turismul vitivinicol. [Accesat la 03 octombrie 2016]. Disponibil: http://hotelresortinsider.com/news_story.php?news_id=133860&cat_id=8
Underland – festivalul demn de Cartea recordurilor. [Accesat la 03 octombrie 2016]. Disponibil: http://diez.md/2017/02/20/foto-underland-festivalul-demn-de-cartea-recordurilor adunat-galeriile-sale-peste-8-mii-de-oameni/?utm_source=SensMedia-Chrome Extension&utm_medium=extension&utm_campaign=Extension-Diez
UNWTO: Turismul viticol, un segment în creștere la nivel internațional. [Accesat la 03 octombrie 2016]. Disponibil: http://horeca.ro/turism/4567-unwto-turismul-viticol-un-segment-in-crestere-la-nivel-international.html
Wine of Moldova: 20 de medalii la Mundus Vini. [Accesat la 03 octombrie 2016]. Disponibil: http://finewine.md/wine-of-moldova-20-de-medalii-la-mundus-vini
[Accesat la 03 octombrie 2016]. https://www.facebook.com
[Accesat la 03 octombrie 2016]. http://www.maia.gov.md
[Accesat la 03 octombrie 2016]. http://www.statistica.md
[Accesat la 03 octombrie 2016]. https://www.tripadvisor.com
[Accesat la 03 octombrie 2016]. http://www.turism.gov.md
[Accesat la 03 octombrie 2016]. http://www.winetours.md
Hall L. et all. Wine Tourism: Around the World – Development, management and markets. Oxford: Elsevier, 2002. 348 p.
OIV. 2016 Wine production. In: 2016 Global Economic Viticulture Data, 2016, p. 1-4.
Грибинча А., Баркарь И. Европейские тенденции сельского туризма (Вопросы методологии). În: Lucrări Științifice “Economie”, UASM, vol.31, 2012, p. 396-408.
Грибкова А. Продуктивность кустов винограда сорта Бианка в экологических условиях республики Молдоваг. В: Виноделие и виноградарство, Москва, №.2, 2016, с. 43-46.
Оганесянц Л. А., Панасюк А. Л. Состояние мирового рынка винограда и вина в 2014-2015 г. В: Виноделие и виноградарство, Москва, №.1, 2016, с. 4-6.
Онила O. Виноделие Молдовы: через тернии…в ЕС? В: BusinessClass, Кишинев, №.121, 2016, стр. 10.
Ортис М. Мастерство энолога сродни творчеству. В: BusinessClass, Кишинев, №.124-125, 2017, стр. 58-59.
ANEXE
Anexa 1
SITUAȚIA FINANCIARĂ A COMBINATULUI DE VINURI “MILEȘTII MICI” [19]
Anexa 2
OFERTELE TURISTICE PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A VINULUI [23]
Anexa 3
RUTELE TURISTICE VITIVINICOLE [7]
Anexa 4
PĂRERILE DESPRE VINĂRIA CRICOVA [21]
Anexa 5
PĂRERILE DESPRE VINĂRIA MILEȘTII MICI [21]
Anexa 6
PĂRERILE DESPRE VINĂRIA MILEȘTII MICI [21]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CATEDRA BUSINESS ȘI ADMINISTRARE, RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE ȘI TURISM [304532] (ID: 304532)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.