Catalincagutu@mail.ru 332 Teza De Licenta Popescu Catalina Pdf Text

MINISTERUL EDUCAğIEI, CULTURII ܇I CERCETĂRI UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA MATEMATIC Ă ܇I INFORMATICĂ DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ POPESCU CĂTĂLINA ELABORAREA UNUI SISTEM DE GESTIONARE A DATELOR LA O AGEN܉I E DE APICULT ORI —ALBINU܉A“. TEZĂ DE LICEN܉Ă Specialitatea œ 4 4.1 Informatică ܇ef Departament : _ Ungureanu Valeriu, dr., conf. univ. (S emnătura) Conducător İtiinĠific: _ Siminel Victoria, lect. univ. (S emnătura) Autorul: _ Popescu Cătălina (S emnătura) CHIğINĂU , 202 1 ADNOTARE Popesc u Cătălina ELABORAREA UNUI SISTEM DE GESTIONARE A DAT APICULTORI —ALBINU܉A“. Tez ă de licen܊ă , Chi܈inău , 202 1 Structura tezei: C uprins, adnotare, introducere, 3 capitol e , concluzi i, bibliografie din 15 titluri, 73 pagini de text, 4 figuri ܈i 28 anexe . Domeniul de studi: G estiunea bazelor de date. Scopul lucrării: E laborarea bazei de date în mediul Oracle Aplication Expres destinat apicultorilor. Cuvinte – cheie : B ază de date, proiectare logică, proiectare e , strategi de proiectare, implementare, prototip. Metodologia cercetării s – a constituit din metode teoret literaturii de specialitate, sinteza, comp descrierea. ANOTATION Popescu Cătăli n a DEVELOPMENT OF A DATA MANAGEMENT SYSTEM BEKEPING AGENCY Bachelorthesis. Chi܈inău , 20 21 Thesis structure: introduction, thre chapters, conclusion, bibliography : 15 titles, 73 text pages, 4 figures and 28 an n exes . Field of study: Database management. Purpose of the paper: Development of the database in the Oracle Aplication Expres environment for bekepers. Keywords: Database, logical design, physical design, relationships betwen tables, design strategies, implementation, prototype. Methodology of research consisted of theoretical methods: scientific documentation, literature analysis, synthesis, comparison, interpretation, generalization, systematization and description . CUPRINS INTRODUCERE . . . . 5 1. PROIECTAREA BAZEI DE DATE . . . 7 1.1 Proiectarea conceptuală . . . . 8 1.2 Proiectarea logică . . . . 8 1.3 Proiectarea fizică . . . . 9 2. RELA܉II ÍNTRE TABELE . . . 10 2.1 Rela܊ia unu – la – unu . . . . 10 2.2 Rela܊ia unul – la – mai – mul܊i . . . 10 2.3 Rela܊ia mai mul܊i la mai mul܊i . . . 1 3. BAZA DE DATE ‚ALBINU܉A“ . . . 12 3.1. Crearea tabelelor ܈i stabilirea rela܊ii . . . 12 3.2. Crearea constrângerilor . . . . 20 3.3. Ínserarea datelor . . . . 21 3.4. Crearea interogărilor . . . . 3 3.5. Crearea vederilor . . . . 38 3.6. Crearea func܊iilor . . . . 45 3.7. Crearea procedurilor . . . . 5 3.8. Crearea Declan܈atoarelor“ . . . 57 3.9. Crearea aplica܊iei ‚Albinu܊a“ . . . . 59 CONCLUZI . . . . 63 BIBLIOGRAFIE . . . . 64 ANEXE . . . . . 65 Declara܊ia privind asumarea răspunderii . . . 75 5 INTRODUCERE Oare cine din noi ܈i – a pus vreodată întrebarea de unde provin datele în aplica܊iil ܈i unde ele se stochează ? Cred că nu prea mul܊i, însă în prezent toate ac , depind de o mul܊ime de tipuri de dat e. Orice aplica܊ie pe care o folosim are în toată informa care o introducem atunci când ne autentificăm, logăm, datele sunt stocat e într – o bază de da Atunci când facem cumpărături online, stocăm datele noastre pe magazinului unde am plasat comanda ܈i exact aceea܈i stocare a d efectuăm plă܊i o nline. O bază de date reprezintă o colec܊ie org ܈i a datelor , ele pot fi de dimensiuni mici, sau de dimensiuni imense, în dependen܊ă de domeniul , i ar utilizatorul acesteia are posibilitatea de a introduce date(insert), de a ܈terge(delet de a actualiza informa܊ii(update), sau de a interoga baza de date pent select ). Crearea unei baze de date implică dezvol cerin܊e formulate în dependen܊ă d e domeniul asupra căruia se c O bază de date elaborată corect, trebuie să urmeze obiecte p : ñ T rebuie să asigure integritatea datelor, ñ T rebuie s ă înmagazineze date necesare pentru informa܊iei, în special at când sunt puse diferite interogări de către ñ T abelele trebuie să fie construite corec eficient. ñ F iecare tabel din baza de date trebuie să câmpurile să distincte, iar fiecare î nregistrare trebuie să aibă valoare ñ D atele trebuie să con܊ină informa܊ie val ñ S tructura bazei de date trebuie să fie u܈ în dependen܊ă de c P entru gestionarea numărului imens de informa܊ii e necesară crearea u considerabil de baze de date, pentru diverse scopuri, unul din acestea fiind Apicultura, reprezintă o ramură a zootehniei ca ܈i exploatării albinelor, în scopul ob܊inerii de produc܊ii ap semin܊e la plantele agricole entomofile. Datorită particularită܊ilor biologice sp prin ac܊iunea de polenizare încruci܈ată a p or entomofile asigură în produc܊ie la multe culturi agricole. 6 Scopu l tezei de licen܊ă constă în elaborarea bazei de date î Oracle Aplication Expres destinată apicultorilor . Pentru a atinge scopul au fost formulate următoarele obiective ale cerce : 1. Analiza critică a literaturii de special 2. Cercetarea posibilită܊ilor mediului —Oracle Aplication Expres “; 3. Elaborarea unei baze de date prin interm Oracle Aplication Expres “; 4. Analiza func܊ionalită܊ilor ale bazei de date elaborate . Teza con܊ine introducere, adnotare, trei capitole, concluzi , lista bibliograf ܈i anexe . Ín capitolul întîi este prezentat procesul de proiecatare a un descrise detaliat tip urile de proiectări într – o bază de date rela܊ională Ín capitolul doi sunt prezentare tipurile de rela܊ii ܈ se particularită܊ Ín al treilea capitol este descris proce bazei de date , de la crearea tabelelor până la crearea un ei aplica ܊ii de aces la rapid la datele bazei de date. Aspectele teoretice ܈i practice ale cerc 68 pagini de text, find înso ܊ite de 7 surse bibliografice ܈i 2 6 figuri . 7 1. PROIECTAREA BAZEI DE DATE Orice bază de date trebuie să fie planif . P lanificarea este un proces destul de complex ܈i constă în controlul activită܊ilor aceste ceea ce permite realizarea etapelor de proiectare a bazei de date. Pentru a realiza o bază d e date trebuie să ܊inem cont d proiectare corectă a ne va oferi informa܊ii Ín mediul ‚Microsoft Acces“,informa܊iile care sunt alcă rânduri – numite înregistrări, ܈i coloane – numite câmpuri. O bază de date nu trebuie să con܊ină inf deoarece se consu spa܊iu,܈i evident, cre܈te riscul de a primi ,aceasta nu trebuie să con܊ incorectă, căci, toate răspunsu rile pe care le ve܊i primi mai după ce realizarea bazei de date s – a încheiat, este foarte dificil de corectat erorile. Proiectarea bazei de date, semnifică proiectarea schemelo logice ܈i f (Fig.1.1) . Fig. 1.1 Schema proiectării unei Astfel, procesul de proiectare a unei b problemei, determinarea scopului bazei de d va fi utilizată ulterior baza de date, astfel, ܈i organizarea informa܊iei, împăr܊irea pe rela܊iilor între tabele. 8 1.1 Proiectarea conceptuală Proiect area conceptuală este o etapă importantă în crea unei baze de date , aceasta constă în construirea unui model de informa܊ii uti zate într – un domeniu de interes, conceptuală ܈i schemele externe ale bazei d Proiectarea concep tuală are la bază următoarele et : ñ D efinirea t abelelor ; ñ D efinirea c âmpurilor tabelelor ; ñ D efinirea tipului de date ; ñ D eterminarea lungimii fiecărui câmp al t ñ D efinirea necesită܊ii fiecărui câmp; ñ D efinirea indexării câmpurilor . Astfel, modelul conceptual reprezint ă cerin܊e, reguli ܈i un comportam îl aibă sistemul. Unii proiectan܊i pot porni direct cu sch numitele scheme logice) ,însă se recomandă chema conceptuală independentă de SGBD, pentru că aceasta rep Gre܈elile efectuate în acest tip de proi semnificativă de timp ܈i energie. 1.2 Proiectarea logică Proiectarea logică este sarcina principală în creare acesta este un proces decis de proiectatul bazei de date ܈i constă în construirea unui m ate înt – un domeniu de interes, în această fază se realizează schema conce conceptuale externe pentru SGBD. Acest tip de proiectare ajută la definir Íntr – o proiectare logică fiecare informa܊ie Scopul ace steia este de a oferi utilizatorulu prezentare a informa܊iei care este stocată de acea, trebuie din start de stabilit scopul bazei de date ܈i informa܊iile care v utilizatorului în urm Putem diviza proiectarea logică în trei 1. Primul pas constă în descompunerea în ve după care se poate di 2. Ín pasul doi are loc validarea ܈i normal 9 3. Ín pasul trei, ce l final, are loc generarea modelului global, validarea cărui intermediul utilizatorului. Proiectarea logică are success doar atun ñ S e lucrează interactiv cu utilizatorii s ñ S e încorporează regulile integrită܊ii; ñ S e folose܈te o metodologie structurată; ñ S e utilizează diagrame pentru reprezenta 1.3 Proiectarea fizică Proiectarea fizică a unei baze de date e secundare de stocare a bazelor de date, aleg erea structurilor de mem acesteia. Pentru a ob܊ine acces sigur, se realizează descrierea meto stocare. Proiectarea fizică implică următoarele i : ñ coloane indexate pentru a ob܊ine un acces rapid la date ñ spa܊iu pentru cre܈terea dimensiunii baze ñ tupluri,care vor îndeplini diferite cond ñ evitarea pierderii spa܊iului; ñ primirea unui răspuns rapid(timp scurt) . [2] 10 2. RELA܉II ÍNTRE TABELE Orice bază de date este alcătuită din mai multe tabele iar pentru a stabili legătura dintre tabele avem nevoie de cheie Rela܊ia reprezintă o legătură dintre un – un tabel ܈i câmpurile din alt tabel, primul tabel reprezentând che iar al doilea, cheia secundară , iar in realizarea acestora, campurile trebuie sa fie de acelasi tip, 2.1 Rela܊ia unu – la – unu Ín rela܊ia de tip unu la unu (1ĺ1), este cel mai frecvent tip e, unei înregis primul tabel, îi corespunde doar o singură înregis (Fig.2.1) , ܈i unei înregistrări din al doilea tabel îi corespu De obicei informa܊iile date se plasează în acela ܈i tabel, se recur ge la utilizare atunci când datele tabelului sunt divizate din motive de securitate. Fig. 2.1 Rela܊ia de tip unul – la – unul. 2.2 Rela܊ia unul – la – mai – mul܊i Acest tip de rela ܊ie este folosit cel mai frecvent, iar p entru a defini tipul de l la mai mul܊i (1ĺ∞ sau 1:M ), vom lua ca exemplu două tabeluri Clien܊i ܈i Tranzac (Fig.2.2) . 1 Fig. 2.2 Rela܊ia de tip unul – la – mai – multe. Clientul poate plasa oricâte comenzi dor tabelul Cl pot exista mai multe comenzi în tabelul Tra 2.3 Rela܊ia mai mul܊i la mai mul܊i Ín rela܊ia de tip mai – mul ܊i – la – mai – mul ܊i ( ∞ĺ∞ sau M:N) , înregistrării di ‚P ărinte “, îi corespund mai multe înregistrări din tab ‚Copil“ (Fig.2.3) . Fig. 2.3 Rela܊ia de tip mai mul܊i – la – mai – mul܊i. Pentru a realiza acest tip de rela܊ie t tabel, numit tabel de jonc܊iune, anume acest tabel creaază intera [3]