Castrul Roman Porolissum (sursa: proprie ) [606949]

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

1

INTRODUCERE

Centrul de Informare Turistică Mirșid este localizat în centru localității Mirșid la
numărul 89/A, funcționând cu scopul de a prova potențialul turistic al comunei și asigurarea
informării turiștilor care apelează la serviciile oferite.
Principalul obiectiv de interes turistic al comunei este „ Complexul Arheologic
Daco – Roman Porolissum” situat în localitatea Moigrad – Porolissum, componentă a comunei
Mirșid, județul Sălaj. Importanța istorică a sitului, respectiv petrecerea copilăriei în
vecinătatea acesteia, în localitatea Moigrad a permis observații în timp în ceea ce privește
creșterea continuă a fluxului de turiști care se îndreaptă spre Porolissum, ceea ce a motivat și
alegere temei.
Alegerea temei este motivată atât de ordin afectiv, cât și de ordin profesional, având
în vedere că în ultimii trei ani mă formez în acest domeniu al turismului, având intenția de a
practica această profesie în localitatea de domiciliu, Moigrad, activitate ce se bazează pe
publicitate.
Din a ceaste intenții prezentate mai sus derivă și principalele obiective urmărite pe
parcursul cercetării, după cum urmează:
➢ definirea noțiunilor de marketing turistic;
➢ definirea și identificarea activității C.I.T. -ului din Mirșid;
➢ analiza gradului de valorific are prin amenajare și promovare al potențialului
turistic oferit de comună;
➢ identificarea resurselor cu potențial turistic mai puțin valorificate;
➢ trecerea în revistă a activităților de promovare realizate de CIT -Mirșid;
➢ propunerea unor noi strategii de va lorificare prin activitatea C.I.T. astfel încât
să atragă cât mai mulți turiști .
Importanța și actualitatea unei astfel de lucari, se datorează înființării prin programe
europene a unui număr din ce în ce mai mare de CIT -uri, pentru care este important să se
cunoască de către cei interesați activitatea și necesarul de resurse care să asigure eficiența
acestora. Astfel încât, prin această lucrare intenționăm să facem zona să devină mult mai
cunoscută de turiști, iar pentru promovare sperăm să reușim să fur nizăm în urma cercetării
câteva strategii de îmbunătățire a activității de informare și promovare a centrului studiat.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

2

I.
FUNDAMENTĂRI TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE LUCRĂRII

1.1.Rolul și locul marketingului turistic în dezvoltarea fenomenului turistic prin
Centrele de Informare Turistică (C.I.T.)
Rolul centrelor de informare turistică

Rolul Centrelor de Informare Turistică implică informțiile la nivel local cum ar fi
calendarul evenimentelor, noi servicii și oferte speciale. Atât pentru turișt i cât și pentru cei
străini , izvoarele de informare au fost broșurile și vor rămâne mereu o sursă de informație,
site-uri de specialitate și nu în ultimul rând informații culese de la localnici.
Când un turist ajunge într -un oraș sau sat necunoscut, Centrul de Informare Turistică
ar trebui să fie pri mul loc pe care îl va vizita să obțină informații cu privire la orașul
necunoscut sau satul necunoscut în care se pot vizita obiective turistice.
Activitățile Centrelor de Informar e Turistică contribuie la promovarea locală,
regională și națională, dar și la îmbunătățirea imaginii atât pentru destinația turistică regională
cât și pentru România.
Dar în cazul lucrării mele de licență contribuie la promovarea locală a Castrului
Roman de la Moigrad Porolissum , mai promovează Gradina Botanică de la Jibou, Grădina
Zmeilor de la Gâlgăul Almașului chiar și pensiunea Casa Romană de la Moigrad.
Atractivitatea și succesul destinației turistice depinde de imaginea și de forma în care
turiștii percep această destinație. Fie pe baza mesajelor comunicate de către alți turiști,
prieteni sau cei din familie, pe baza experiențelor anterioare.
Strategia de promovare trebuie să fie lămurită spre cerere și necesită ca destinațiile
turistice să ofere ceea ce vor turiștii.
Prin turism pot fi exploatate atât regiunile cu resurse turistice istorico -arhitecturale și
cultura le, cât și regiunile cu spații verzi, având la bază traseele ecologice. Majoritatea
turiștilor, care călătoresc, doresc să aplice o odihnă activă și să facă relație cu istoria, cultura
și arhitectura pe care le vizitează.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

3
După cum am specificat mai sus, Centrul de Informare Turistică Mirșid promovează Castrul
Roman Porolissum, turiștii pot să facă cunoștințe cu istoria, cultura și arhitectura. De
asemenea e un loc de odihnă – recreere, deoarece are spații verzi.
Promovarea vânzărilor are rolul de a determina turiștii, prin diferite argumente, de
avantajele cumpărării serviciilor turistice pentru o anumită destinație turistică.
Promovarea turistică va garanta următoarele activități:
➢ Informarea generală a turiștilor asupra ofertei turistice și a atracțiilor turistice și a
atracțiilor turistice din zona de amplasare a Cen trului de Informare Turistică;
➢ Punerea la dispoziția turiștilor a materialelor promoționale de informare turistică;
➢ Informarea turiștilor despre oferta locală de cazare și alimentare;
➢ Informarea turiștilor la cumpărarea de suveniruri;
➢ Informarea turiștilo r privind transportul public;
➢ Informarea turiș tilor în legătură cu posibilitățile de rezervare a biletelor de transport,
precum și cu privire la ghizii turistici locali.
Pentru ca ac tivitatea Centrelor de Informare Turistică să fie eficient ă este utilă
cunoașterea punctelor forte ale zonei turistice în care v a fi amplasat Centrul.
Din punct de vedere al destinației turistice, cel mai important principiu îl constituie
scopul vizitei , deoarece se cunoaște că are cea mai mare contribuție la valorificarea ofertei
destinației.
Turiștilor trebuie să li se ofere idei noi, îndrumări și informații importante, care le
vor provoca curiozitatea și șederea deosebit de plăcută și i nteresantă.
Turistul ajuns într -o regiune necunoscută are nevoia de a se informa privind oferta
turistică. Drept urmare, serviciile oferite de Centrele de Informare Turistică pot crea o carte
de vizită sau broșură pentru localitatea, regiunea sau țara de destinație.
Turistul aflat într -un mediu străin, el caută ajutor, siguranță și ospitalitate. Sarcina
Centrelor de Informare Turistică nu este doar de a promova destinația turistică, ci să ofere
ajutor turi stului în cazul în care nu știe unde se află, să îi ofere informații despre zona în care
se află, să ajute turistul în cazul în care nu găsește vreo pensiune sau hotel prin apropiere. De
asemenea cei de la Centru trebuie să fie și politicoși cu turiștii, i ndiferent de tonul cu care
vorbește turistul.
Centrele de Informare Turistică trebuie să fie o unitate de servicii, care are de
prezentat ofertele turistice. Sarcina Ce ntrelor va intra în informarea unor informații, acordă

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

4
ajutor pentru g ăsirea de locuri de cazare, promovare și vânzarea de programe turistice,
organizarea evenimentelor, comercializarea suvenirelor.
Centrele de Informare Turistică trebuie să fie amplasate într -o zonă
corespunzătoare pentru a putea fi găsită ușor de turiști. Turiștii vor merge la Centrul de
Informare mai devreme sau mai târziu. Centrele trebuie să ofere detalii referitoare la adresă și
la poziționarea oficiului de turism. Sunt necesare câteva sugestii pentru găsirea Centrelor de
Informare Tur istică cum ar fi:
➢ Să fie ușor de găsit
➢ Trebuie amplasate panouri, respectiv indicatoare din timp
➢ Trebuie să aibă loc de parcare, iar dacă nu să fie amplasat la o distanță mică de mers
pe jos
➢ Trebuie să existe mijloace de transport în comun, deoarece sunt u nii turiști care nu
sunt cu mașini, astfel să poată ajunge la Centrul de Informare Turistică

Fig.1 . Centrul de Informare Turistică Mirșid (sursa: proprie)

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

5

Marketing
Din punct de vedere istoric “marketingul a fost unul din cele ma i incitante subiecte ale
lumii afacerilor din ulti mile șase decenii. Marketingul s-a învârtit în jurul a trei mari
discipline: managementul produselor, managementul clienților și managementul mărcilor ”.1
Rolul esențial al marketingului era să stârnească cerere pentru produse.
Marketingul în punctul său culminant va fi o consonanță între aceste trei noțiuni:
identitate, integritate și imagine. Marketingul are ca scop să definească clar identitatea unică
și s-o întărească cu integritate autentică, pentru a construi o imagine puternică.
Prin datină, companiile sunt înființate cu scopul de a face un profit, prin mulțumirea
vreunei tipuri de nevoi și dorințe ale pieței.
Dacă ele se bucură de succes, de obicei v or primi solicitări de a face donații pentru
cauze .
Sunt câteva etape ale dezvoltării unui raport între marketing și valori.
“Prima etapă este atunci când marketingul și valorile sunt polarizate. Mulți oameni de
afaceri con sideră că ma rketingul nu impune să adopți un set de valori cu înaltă ținută morală.
Dacă vrei neaparat să le adopți, punerea lor în practică nu va face altceva decât să -și adauge
costuri și constrângeri suplimentare. ”2 Din punctul meu de vedere nu este neapărat să
adoptăm un se t de valori, deoarece astfel co sturile vor crește, iar așa se pierd clienții. Trebuie
făcut în așa fel încât să fie toată lumea mulțumită, atât turiștii cât și cei care lucrează.
“În continuare vine a doua etapă, pe care noi o numi m echlibrare. Firmele fac marketing în
maniera uzuală, iar o parte din profituri și -o donează unor cauze sociale ”.3 Echilibrare se
referă la faptul că unele firme trebuie să fie echilibrate, iar dacă una dintre ele nu
funcționează așa bine, atunci trebuie ajutată cealaltă astfel încât să fie echilibrate.
“După aceea apare cea de -a treia etapă, a integrării. Aceasta este stadiul final. Comapania
vrea să pună în practică, sub toate aspectele existenței sale, un anumit set de valori, iar
valorile respective îi conferă personalitatea și rațiunea de a fi. Nu se admite niciun fel de
separație între marketing și valori .” 4
În afaceri, a -ti iubi clienții înseamnă să le câștigăm încrederea, prin a le oferi
încredere și o valoare excelentă și le atingi afectul și spiritul. Pe clienți trebuie să îi tratăm cu

1 Philip Kotler, Marketing, Editura Publica, București, pag. 5
2 Philip Kotler, Marketing, Editura Publica , București , pag. 120
3 Philip Kotler, Marketing, Editura Publica , București , pag. 122
4 Philip Kotler, Marketing, Editura Publica , București, pag. 125

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

6
afecțiune, iar pe concurenți trebuie să îi respectăm. De asemenea într -o afacere trebuie păzit
numele, în marketing reputația mărcii este totul. De exemplu dacă sunt două produse identice,
trebuie comunicate clienților calitatea mărcii, care e diferența între ele. În domeniul
afacerilor, o să fie mereu clienți dificili, în care trebuie să știm cum să îi abordăm, indiferent
dacă ei răspund pe un ton mai rece, noi trebuie să le răspundem calm, astfel ei s -ar putea să
își schimbe atitudinea.
Marketingul este un marketing corect, în care va trebui să oferim mereu clienților ce
este mai bun, dar de asemenea să fie la un preț avantajos, în așa fel încât clienții care au trecut
pe la noi să mai revină. Deoarece dacă încercăm să îi păcălim, unii își vor da seama pe loc,
alții mai târziu, iar atunci nu vor mai veni. Trebuie să cunoști pe clienți, să ști ce își doresc,
astfel s -ar putea să cumpere mai mult. Mereu când se face o promisiune clienților trebuie
respectată, astfel clienții își vor pierde încrederea în tine, de asemenea fi mereu sincer, astfel
încât să îi ți aproape pe clienți , iar ei vor da vestea mai departe , iar atunci o să fie mai multa
vânzare.
Având în vedere definițiile marketingului , care precizează faptul că: “Marketingul,
mai mult ca oricare altă funcție din firmă, se ocupă de clienți ”.5,sau că “Marketingul nu se
referă la vânzare, ci la rezolvarea unei problem e”.6,fie că “Marketingul cuprinde toate
actvitățile prin care o firmă se adaptează într -un mod creator la mediul în care operează ”.7
Acest termen de marketing, unii îl utilizea ză pentru toate tipurile de promovare și
publicitate.
“De fapt, marketingul este ceva mult mai vast decât promovarea și publicitatea și
vânzarea. În sensul cel mai complet, marketingul este un termen general care include poziția
unei întrepri nderi printre concurenții de pe piață, avantajul său competitiv și selectarea unor
segmente de piață viabile pe care se va concentra ”. 8
Ce înseamnă marketing? Foarte mulți oameni cred faptul că marketingul se referă
doar la vânzare și publicitate. Nu ar trebui să fim uimiți, deoareze zilnic vedem reclame la
televizor, reclame în reviste, apeluri telefonice de v ânzare și oferte comerciale pe I nternet.
Termenul de marketing nu trebuie înțeles în sensul de realizare a unei vânzări, ci de a
satisface nevoile clienților. Dacă marketingul face o treabă bună, astfel încât să înțeleagă

5 *** https://afaceri -si-leadership -feminin.ro/strategii -de-marketing -4-tipuri -de-strategii -de-marketing -de-
care -trebuie -sa-tii-cont/
6 *** http://www.stiucum.com/marketing/marketing -general/Introducere -in-marketing -defin73838.php
7 *** http://www.stiucum.com/marketing/marketing -general/Introducere -in-marketing -defin73838.php
8 *** https://www.culturepartnership.eu/ro/publishing/marketing/marketing

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

7
nevoile consumatorului, să realizeze produse de marcă bună, la un preț avantajos, în așa fel
toți să fie mulțumiți, le distribuie și le promovează, atunci produs ele se vor vinde foarte ușor.
Tipuri de strategii de marketing
Sunt în numar de patru tipuri de strategii:
1. Strategii de produse – în primul rând trebuie văzut dacă trebuie schimbat ceva legat de
produse. Produsele sunt foarte importante pentru firmă pentru genererea profitului.
Produsele oferite clienților, trebuie să îi satisfacă, să le placă produsele firmei.
2. Strategia de preț – prețul este foarte important în cazul strategiilor de marketing.
Prețul trebuie să fie unul acceta bil, atât pentru firmă încât să rămână cu ceva venit, dar
și pentru clienți. În cazul în care produsul este la un preț mai ridicat, ar fi bine ca pe
lângă să oferim ceva oferte, iar așa îi determină pe clienți să cumpere.
3. Strategii de promovare – Promovar ea are și ea rolul ei. Prin promovare putem atrage
câți mai mulți clienți.
Cum facem promovarea? Promovarea se poate face prin intermediul pliantelor/
broșurilor, reclame la televizor, prin intermediul cataloagelor, prin comunicare de
presă, pri n organizar ea unor evenimente. Prin această strategie de promovare,
înțelegem faptul că dacă vom face promovare, vom avea mai mulți clienți, desigur
îmbinat cu promovarea, să fie și la un preț bun. Dacă e la un preț foarte ridicat,
degeaba facem promovare, astfel nu o să fie clienți.
4. Strategii de distribuție – “Rolul strategiilor de distributie este acela de a găsi calea cea
mai bună pentru a oferi clientului serviciul sau produsul de care are nevoie. Poți apela
astfel la schimbarea modalității de livrare, schimbarea serviciului cu clienții sau
schimbarea canalelor de distribuție în general. Pe scurt, strategiile de distribuție se
referă la drumul pe care produsul sau serviciul îl parcurge către client ”.9

Publicitatea
Publicitatea o putem defini ca fiind orice formă plătită de prezentare și promovare
impersonală a ide ilor, bunurilor sau servic iilor prin mijloace de cercetare în masă cum ar
fi ziarele, reviste, programe de radio, de televiziune și Internet d e către un sponsor bine
stabilit. Multe firme folosesc publicitatea pentru a răspândi unui anumit public/ clienți
mesaje privitoare la ele însele, la produsele și serviciile lor sau la modul lor de purtare, cu
scopul de a determina un răspuns din partea acestuia.

9*** http://www.stiucum.com/marketing/marketing -general/Introd ucere -in-marketing -defin73838.php

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

8
Publicitatea e ste una dintre cele mai rezistente intrumente de care dispune
lucrătorul de marketing în activitatea sa de promovare. Principalul ei scop este de a -l pune
pe cumpărătorul potențial în faptă, adică de a -l provoca să reacționeze pozitiv la mesajele
de public itate ce -i sunt adresate să cumpere produsul turistic oferit.
Ca scop, firmele nu trebuie să se bazeze doar pe oferirea bunurilor sau serviciilor
de calitate. Ele trebuie să -i comunice pe consumatori în relație cu avantajele acestora.
Pentru aceasta, este necesar ca firmele să practice în mod corespunzător uneltele de
promovare în masă ale publicității, pr omovării vânzărilor și relațiilor publice.
Iar, în cazul când publicitatea nu trezește niciun fel de exprimare din partea celora
cărora li se adresează mesajele, aceste reacții vor fi cunoscute prea târziu.
Sunt mai multe tipuri de pu bliciăți:
• Publicitatea de informare
• Publicitatea de convingere
• Publicitatea de reamintire

Publicitatea de informare : această publicitate îi ajută pe clienți/ public, să
descopere informațiile cu privire la firmă, hotel, agenție, etc. Ele oferă informații cu
privire la destinație, ce bunuri și servicii au și ce promovează. Aceste publicități de
informare se pot face pe bază de broșu ri, pliante, reviste, chiar și I nternetul. În ziua de azi
Internetul e cel mai bun pentru asemenea informații, deoarece publicul accesează site -ul
pentru a descoperii informații cu privire la ce își doresc ei.
Publicitatea de convingere: chiar și convingerea are rolul ei, deo arece dacă
convingem pe clienți să cumpere un pachet turistic, ei vor cumpăra. Dar este foarte
important să îi știm convinge. De asemenea trebuie ca produsele să aibă un preț bun, iar
în cazul în care prețul e mai ridicat, trebuie să publicăm că vor fi inc luse unele oferte, iar
prin aceasta se face o publicitate de convingere.
Publicitatea de reamintire: acest tip de publicitate este la fel de importantă ca și
cele două tipuri de publicități, dar în același timp este și o publicitate frumoasă. Ac eastă
publicitate se referă la reamintiri, adică să ne amintim unde am fost, ce am făcut. De
exemplu când vedem la o publicitate cu Coca – Cola ne amintim de Crăciun. Tot așa este
și în domeniul turismului . Dacă o persoană a fost într -o vacanță, își va cump ăra un
suvenir, iar când îl v a vedea, atunci își va aminti de vacanța în care a fost. Publicitatea de

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

9
reamintire se poate face pe baza unei broșuri, felicitare în care să conțină imagini dar și pe
Internet se pot face asemenea publicități.
Public itatea proriu -zisă evidențiază valorile unui produs sau serviciu. Evidențierea
valorilor ar putea fi nou, mai bun, mai rapid, mai ieftin, sau alte adjective care oferă ceva
în câștigul cititorului, ascultătorului.
Un component important al publi cității este stârnirea dorinței de a cumpăra. Pentru
a fi mai eficientă, publicitatea trebuie să cuprindă ceea ce se cheamă: chemarea la
acțiune – mesaje cum ar fi: cumpără acum! Sau sunați acum!
Prima idee a publicității nu este să creeze un sentiment bun în mintea publicului
cumpărător, ci pur și simplu să -l provoace să cumpere.

Principiile publicității turistice
“După părerea specialiștilor, termenul de publicitate turistică acoperă reclama plătită,
de orice natură, în ziare, reviste, la radio sau televiziune, ca și toate tipăriturile și serviciile de
inform ații conexe pe care le asigură organizațiile naționale de turism. ”10
După cum este autentic și contr ariul, și anume că publicitatea turistică nu poate
conduce la nici un rezultat dacă ea nu se înființează pe prezența unui patrimoniu turistic și pe
înființarea unor resurse turistice care pot fi oferite turistului. Scopurile pe care le propune
politica pub licității pot fi obiective imediate sau obiective. Acțiunea unei campanii de
publicitate se fac cunoscute numai după doi – trei ani de eforturi continue.
Publicitatea turistică cere încredere și răbdare: încrederea în folosul unui efort
publicitar susținut și răbdarea de a continua programul în timp suficient pentru ca mesajele
comunicate să dea roadele așteptate, sub forma circulației turistice.
Publicitatea trebuie să creeze și să mențină mereu actuală imaginea turistică a unei
țări. Imaginea turistică est e vizi unea vizuală pe care o tipăresc mijloacele de publicitate
vizitatorului, cu scopul de a sublinia cee ce este caracteristic din punct de vedere turistic
acelei zone sau țări.
Publicitatea nu ar trebui să fie nici original, nici perfecta, nici plăcută, ci eficientă,
utilă și concretă.

10 Eugeniu Nicolescu, Marketingul in turism, Editura Sport -Turism, București, pag. 260

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

10
De ce facem publicitate?

Publicitatea are rolul de a transmite clientelei informații despre produsul ce îl oferim,
precum și con dițiilor de cumpărare a lui.
În afară de acest rol, publicitatea are și rolul unui instrument de relații publice,
comunicările de publicitate având darul de a atrage atenția altor distribuitori de produse
turistice pe piață, cu care nu colaborăm, dar care ar putea fi atrași în colaborare viitoare în
desfacerea produselor noastre prin intermediul lor. Acest rol a publicității accentuează
prezența pe piață a produselor turistice românești și servește la crearea climatului necesar
desfășurării viitoare a pieț ei.

Promovarea
“Cei mai mulți oameni gândesc despre promovare ca despre un eveniment care atrage
interesul publicului. Cele mai eficiente promovări sunt acelea care utilizează un evenimentt
atractiv, susținut de campanii publicitare bine organizate, pentru că publicitatea generată de
astfel de evenimente nu trebuie lăsate la voia întâmplării: Trebuie să se anunțe ziarele,
radioul, televiziunea. ”11 Când este organizată o promovare este normal șă te aștepți la niște
afirmați proprii presei. Multor oameni când aud de presă, nu le place acest lucru. Din contra,
nu trebuie să fie intimidați de presă, deoarece promovarea trebuie să ajungă în ziare, radio,
televiziunea cu știri noi.
Promovarea vânzărilor este un constituent al come rcializării produselor. Rolul său a
devenit hotărâtor în cursul ultimilor ani urmare a creșterii formelor modern de vânzare. La
început, rolul de a atrage consumatorul spre produs, a fost distribuit publicității, iar rolul de a
împinge produsul spre client formelor de vânzare.
Promovarea se poate diferenția de publicitate prin:
1. “Căile pe care fiecare din cele două categorii le folosesc: promovarea nu folosește
de regulă mijloacele de comunicare în masa, presă, radio, TV
2. Tipul de influență pe care o exercită asupra consumatorului: promovarea
urmărește să declanșeze cumpărarea, acționând direct asupra comportamentului
clientului și acționează asupra cunoștințelor și atitudini pentru a construi faima și
imaginea de marcă durabilă a produsului respective.”12

11 Mirela Stoian, Victor Manole, Horia Doroban țu- Marketing, Editura Ase București 2003, pag. 230
12 Mirela Stoian, Victor Manole, Horia Dorobanțu – Marke ting, Editura Ase București 2003, pag. 238

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

11

Promovarea vânzărilor
Publicitatea și vânzarea funcționează în strânsă legătură cu un alt instrument de
promovare, promovarea vânzărilor. “Promovarea vânzărilor constă din stimulente pe termen
scurt pentru încurajarea achiziției sau vânzării un ui produs sau serviciu. În timp ce
publicitatea și vânzarea personal ă oferă motive pentru cumpărarea unui produs sau serviciu,
promovarea vânzărilor oferă motive pentru a cumpăra acum .”

Ce promovează?
Se poate promova mai multe, cum ar fi să se fa că publictate la un hotel, agenție,
pensiune, în așa fel încât prin promovarea făcută, să fie mai mulți clienți.
În cazul lucrării mele, Centrul de Informare Turistică din Mirșid promovează Ca strul
Roman de la Moigrad Porolissum, Pensiunea Casa Romană, Gră dina Botanică “Vasile Fati”
Jibou, Grădina Zmeilor din Gâlgăul Almașului. Cel mai important obiectiv promovat este
Castrul Roman de la Porolissum, în care în următoarele capitole va fi prezentat mai îndetaliat
acest obiectiv. Dar și Pensiunea Casa Romana d e la Moigrad este promovată și importantă,
deoarece mulți turiști care vizitează Castrul Roman de la Porolissum se opresc și la Pensiune
pentru a degusta mâncarea ardelenească.

Fig.2. Castrul Roman Porolissum (sursa: proprie )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

12

Fig.3. Pensiunea Casa Romană (sursa: Facebook )

Fig. 4 . Grădina Botanică Jibou (sursa: proprie )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

13

1.1. Metode de cercetare utilizate în elaborarea lucrării de licență

Metodele de cercetare utilizate în elaborarea lucrării mele de licență am ales
următoarele metode: observația, analiza de birou, documentarea bibliografică, documentare
pe teren, analiza swot.
Observația din pu nctul meu de vedere se referă la faptul că observăm cum sunt
amenajate unele obiective turistice. De asemenea observăm privirea turistului , dacă este calm
sau nu, dacă i -a plăcut sau dacă nu i -a placut ce a vizitat. Uneori prin observații putem ajuta,
dacă ceva nu este în regul ă, îi facem observație și se poate corecta, dar observațiile trebuie
făcute în particular.
În cadrul analizei de birou am folosit și documentarea bibliografică, am consultat
chiar și unele site -uri de specialitate, pentru a găsi informații cu privir e la lucrarea licenței.
Documentarea bibliografică are un rol important, deoarece citind ne îmbogățim vocabularul
și nu în ultimul rând s -ar putea să descoperim ceva nou.
Documentarea pe teren este foarte frumoasă și la rândul ei una plăcută. Călător ind
descoperim lucruri noi de la ghizi, vedem peisaje spectaculoase, niște imagini minunate.
Imaginea contează în domeniul turismului.
Analiza SWOT la rândul ei este foarte importantă, deoarece prin punctele tari,
punctele slabe, oportunități, ameni nțări se pot remedia unele probleme. Cum ar fi lipsa
transportului în comun este o amenințare, deoarece nu este transport până în localitatea
Moigrad sau chiar la Castrul Roman. Din cauza lipsei transportului unii turiști care nu vin cu
mașina, preferă să nu viziteze. Dacă ar fi transport ar fi mult mai avantajos pentru comuna
Mirșid, respectiv localitatea Moigrad unde se află și Castrul Roman de la Po rolissum,
Pensiunea Casa Romană , aceste două obiective sunt promovate de către Centrul de Informare
Turisti că Mirșid.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

14
II.
POTENȚIALUL TURISTIC AL COMUNEI MIRȘID,
RESURSE ALE MARKETINGULUI TURISTIC

2.1 Comuna Mirșid – localizare, locuire și economie

Localizare

”Comuna Mirșid este situată în zona centrală a județului Sălaj, poziționată la
contactul Depresiunii Zalău cu Dealul Dumbrava și culmea afundată a Munților Meseș la o
distanță de 11 km de municipiul Zalău, la 11 km de Jibou și la 29 km de Cehu Silvaniei. ”13
Comuna cuprinde satele Mirșid, Firminiș, Moigr ad-Porolissum și Popeni.
“Pe drumul național DN 1H, comuna Mirșid se găsește la o distanță de cca 13 km de
municipiul Zalău și la cca 15 km de orașul Jibou.”14
”Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 5.328 ha, reprezentând 1,38%
din suprafața județului.”15

Istorie și locuire

Istoria comunei este strâns legată de prezența orașului roman Porolissum pe teritoriul
ei.
“Complexul militar de la Porolissum a fost ridicat la rang de municipiu în anul 200.
Se poate vedea și astăz i Ansamblul arheologic Porolissum: două castre, orașul roman
Porolissum, sanctuare, amfiteatru, sistem defensiv de turnuri de observație.”16
Porolissum a fost cel mai nordic oraș al Daciei romane, așezat în Poarta Meseșului. Nașterea
sa este legată de preze nța strategică a oastei romane în zonă, Porolissum fiind în același timp
un centru comercial de mare valoare.
”Satul Mirșid a fost așezat în alt loc, decât vatra actuală. Și azi, acea parte de hotar se
numește Roba. În memoria populară, numele Roba este as ociat cu apelativul rob unde stăteau
robii.”17

13 *** http://www.comunamirsid.ro/prezentare -generala/
14 ***http://www.comunamirsid.ro/
15 *** http://www.comunamirsid.ro/prezentare -generala/
16 ***http://www.comunamirsid.ro/istoricul -localitatii/

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

15
Cu casele de culoare crem sau galbenă, caracteristice comunei, și acoperișurile în 4
ape, din țiglă sau tablă, Mirșidul este o comună pitorească și plină de istorie.
Din punct de vedere istoric, comuna Mirșid deține o vastă și bogată zonă arheologică.
Descoperirile arheologice făcute aici fac cinste acestei părți de țară prin descrierea lor în mari
muzee din țară și din lume. Este zona în care a fost înființat marele oraș roman Porolissum.
Tradițiile și obicei urile locale sunt strânse de evenimentele importante din viața
omului, de sărbătorile de iarnă și cele religioase. Un eveniment important în cadrul comunei
îl reprezintă serbările anuale – Ziua Comunei Mirșid – care este organizat în luna iulie sau
august, care se desfășoară la Castrul Roman de la Moigrad – Porolissum. Din bogăția de
elemente etnografice de care dispune această zonă sunt: costumele populare, care sunt frumos
ornamentate, cântecul.
“Alături de reperele istoriei, tradiții și obiceiuri, frumuse țile cu care natura a înzestrat
aceste locuri localnicilor cât și vizitatorilor. Formele de relief specifice și interesante,
îndeamnă trecătorii la drumeție, la revenirea pe aceste meleaguri.”18
La ultimul recesământ, din anul 2002, populația comunei Mirșid era de: 2.304
locuitori. Pe sate, populația se distribuia în felul următor:
• Mirșid: 671 locuitori
• Moigrad – Porolissum: 546 locuitori
• Popeni: 874 locuitori
• Firminiș: 213 locuitori

Economia

Economia comunei Mirșid este una predominat agricolă, chiar dacă comuna dispune
de bogate resurse minerale, necesare în economia construcțiilor, aici fiind prezente:
calcarele, tufurile vulcanice și dacitul.
Potențialul turistic al comunei este unul de excepție. Prezența Ansamblului arheologic
Porolissum cu stilul defensiv de turnuri de supraveghere pe înălțimile Pomet, Citera, Dealul
Fericirii și La Poiana, atrage anual o multitudine de turiști.

17 ***http://www.comunamirsid.ro/istoricul -localitatii/
18 ***http://www.comunamirsid.ro/istoricul -localitatii/

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

16
2.2. Potențialul turistic natural al comunei

În prima parte am să spun câteva lucruri despre relief , importanța reliefului,
elementele reliefului, iar în cele din urmă am să scriu despre relieful comunei Mirșid. Dupa
relief, mai departe voi scrie despre climă, hidrografie, vegetație, faună, respectiv peisaje
artistice.
Relie ful
“Resursele atractive apa rținând cadrului natural sunt un dar al naturii, caracteristicile
lor intrinseci constituind factorul determinant al dezvoltării turismului într -un teritoriu și
jucând deopotrivă rolul predominant în determinarea valorii potențialului turistic al
teritori ului în cauză.”19
Din punct de vedere atractiv, relieful asistă la nivelul global cu o grupare majoră
de elemente purtătoare de atractivitate. Relieful are un rol deosebit în conturarea peisajelor
actuale al unor vaste regiuni.
”Elementele reliefului sunt implicate în creionarea trăsăturilor atractive ale altor
elemente ale cadrului natural, de ordin hidrografic, climatic sau biotic.”20
Importanța reliefului, pentru turism este ilustrată înainte de orice prin numărul important al
formelor care, la nivel individual sau al asocierii peisagistice, demonstrează atracții diverse.
Relieful reprezintă suportul tuturor componentelor mediului geografic, inclusiv al
societății și al activităților antropice. De aceea rel ieful reprezintă și suportul activităților
turistice, atât prin valoarea potențialului său de atractivitate, cât și prin probabilitatea de
echipare a sa cu o suprastructură care să -i permită valorificarea sa turistică. “Relieful
influențează atât direct câ t și indirect prin etajare, expunere și orientare a formelor majore,
prin geodeclivitate sau fragmentare, distribuția tuturor celorlalte componente ale învelișului
geografic climă, apă, vegetație, faună, soluri.”21
În acest fel nu exagerăm dacă acceptăm că relieful este baza oricărui peisaj, căci pe relief se
construiesc factorii suplimentari de atractivitate ai unui peisaj. Astfel relieful devine
principala componentă a potențialului turistic dintr -un teritoriu.

19 Poempei Cocean, Ștefan Dezsi – Geografia Turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, 2009, pag 51
20 Pompei Cocean – Geografia Turismului, editura BCU Cluj – Napoca, Localitate Zalău, an ul 2009, pag. 43
21 Mihaela Dinu – Geografia Turismului, Editura didactică și pedagogică, Ediția a IV -a, localitatea Zalău, anul
2007, pag. 110

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

17
“Definit și potențial morfoturistic, potenția lul reliefului pentru turism are o structură
complexă fiind dependent de parametrii variabilelor sistemului geomorfologic.”22
“Trăsătura caracteristică a cadrului natural, în care este situată comuna Mirșid, o
constituie predominanța reliefului deluros, cu altitudini cuprinse între 200 -500 m.”23
Majoritatea terenuril or au structura de soluri negre , iar în spcial pe Măgura
Moigradului sunt soluri bune a rgiloiluviatice . Dealurile sunt acoperite cu pășuni, păduri, iar
la poalele lor întâlnim livezi cu pomi fruc tiferi, culturi de porumb, grâu, cartofi.

Clima
Turismul prin modul său de practicare, predominant în aer liber, se află într -o
dependență față de starea vremii.
“El trebuie să țină seama de durata de strălucire a Soarelui, respectiv de
nebulozitate, mai ales de perioada, ritmul și durata precipitațiilor, dar și de rigimul termic și
de vânt, care, toate la un loc pot determina gradul de confort turis tic sau alternativele
turistice.”24
Turiștii sunt dornici să petreacă o mare parte din timpul lor, în aer liber pentru a se recreea,
dar uneori poate fi prea cald sau prea rece, prea uscat sau prea umed, față de clima din țara lor
de origine. De asemenea mu lte tipuri de activități recreative sunt dependente de climă: în
cazul lucrării mele de licență ar fi drumeția, plimbatul pe jos pentru a vizita Castrul Roman
de la Porolissum, amfiteatrul, dar depinde de durata de strălucire a Soarelui.
“Major itatea absolută a turiștilor, dar și numeroși cercetători, reduc importanța climei
la timpul frumos a cărui frecvență și durată este definitorie pentru recreere într -o regiune
dată.”25
Prin timp frumos, înțeleg faptul ca vremea de afară să fie una placută, astfel încât turiștii să se
poată preumbla pe jos, pentru a se recreea, relaxa de priveliștile uimitoare.
În definirea timpului frumos sunt implicate o serie de elemente climatice cum ar fi:
nebulozitatea, frecvența precipitațiilor, temperatura aerului, respectiv vânturile.
Nebulozitatea : este factorul ce influențează direct timpul strălucirii Soarelui.
Frecvența precipitațiilor : este și ea o consecință imediată a nebulozității.

22 Mihaela Dinu – Geog rafia Turismului, Editura didactică și pedagogică, Ediția a IV -a, localitatea Zalău, anul
2007, pag. 110
23 *** http://www.comunamirsid.ro/date -fizico -geografice/
24 Mihaela Dinu – Geografia Turismului, Editura didactică și pedagogică, Ediția a IV -a, localitatea Zalău, anul
2007, pag. 126
25Pompei Cocean – Geografia Turismului , Editura BCU Cluj – Napoca , localitatea Zalău, anul 2009, pag. 65

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

18
Temperatura aerului : pe perioada de vară radiația solară este ridicată, iar pe perioada
de iarnă aerului este mai rece. Ceea ce oferă turistului repercusiuni negative.
Vânturile: în funcție de durata și intensitatea l or, au o influență contrastantă. De
exemplu când este vreme mai mohorâtă la Castrul Roman de la Porolissum suflă un vânt mai
puternic, astfel încât turiștii care vizitează trebuie să fie echipați corespunzător.
”Referitor la comuna Mirșid clima s pecifică este temperată, și se caracterizează prin
temperturi medii anuale cuprinse între 8 -9 ˚C. Luna cea mai rece fiind luna ianuarie, iar cea
mai caldă luna este luna iulie. În cursul anului temperatura medie variază foarte mult în
funcție de înălțimea soarelui. Precipitațiile medii anuale se încadrează între 700 -800 mm.
Vânturile predominante bat din direcția vest si nord – vest.”26

Hidrografia
Alături de elementele reliefului, apele contribuie la definirea unor peisaje atrăgătoare,
principale surse de atracție turistică ale mediului natural.
“Rețeaua hidrografică, prin formele sale variate sub care se găsește în natură ape de
suprafață și de adâncime, prin conținutul de gaze și săruri, prin temperatura apelor, prin
gradul d e radioactivitate, constituie o resursă naturală foarte necesară proceselor vitale.”27
Apa este cea care unește sau desparte națiune, atrage sau dezbină potențialii turiști.
“Prin forma lor de răspândire și organizare, apele au generat diferite tipuri de t urism, cum ar
fi: turism de recreere, turism de îngrijirea sănătății, turism sportiv, turism profesional.”28
În comuna Mirșid rețeau hidrografică este reprezentată prin Valea Sărată care străbate
satele Mirșid și Popeni. Pârâul care străbate loc alitatea Moigrad – Porolissum este Valea
Ortelecului. Hidrografic, teritoriul comunei este parcurs de la Vest la Est de pârâul Mirșid.
Cursuri de apă:
• Valea Apa Sărată
• Pârâul Ortelec
• Valea Fânețelor

26 *** http://www.comunamirsid.ro/date -fizico -geografice/
27 Mihaela Dinu – Geografia Turismului, Editura didactică ș i pedagogică, Ediția a IV -a, localitatea Zalău, anul
2007, pag. 155
28 Mihaela Dinu – Geografia Turismului, Editura didactică și pedagogică, Ediția a IV -a, localitatea Zalău, anul
2007, pag. 155

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

19
Vegetația
Vegetația contribuie împreu nă de celelalte elementele ale mediului la dezvoltarea
turismului. Trei elemente ale mediului natural formează un triptic la nivelul căruia ele se
intercondiționează nedespărțit: relieful, clima și vegetația.
Ca element peisagistic, pădurea atrage vizitat orii prin sentimentul ce -l induce de întoarcerea
în natură, de echilibrarea totală față de stresul cotidian. Pajiștile au o valoare turistică mai
redusă, deoarece impunându -se doar în perioadele de înflorire. Legate de prezența vegetației
se impun precizăr ii două modalități de diversificare a ofertei recreative din marile orașe și
anume parcurile și grădinile botanice.
“Pădurea, ca simbol al întoarcerii omului în peisajul original, lipsit de traumele alienării
moderne, îndeplinește în turism o funcție poli valentă, de obiectiv propiu -zis și de mediu
propice unui agrement fructuos.”29
Vegetația înseamnă un mediu atrăgător în special pentru turiștii din ariile urbane care
caută acest mediu fie în parcurile din interiorul orașelor, fie în pădurile din afara lor.
“Manifestarea ciclurilor vegetale specifice fiecărui anotimp reprezintă elemente de atracție
turistică. Fiecare anotimp atrage, prin ceva specific, categorii de persoane care își planifică
vacanțele în funcție după preferința personală sau a fam iliei.”30
Unii turiști preferă primăvara, deoarece când ciclul vegetal abia începe, apar mugurii, apar
primele frunze și a florilor care produc anumite sentimente. Alți turiști preferă frumusețea
toamnei, cu mulțimea de culori, a frunzelor care foșnesc pe p oteci sub pașii turiștilor sau sub
adierea vântului. De asemenea sunt unii turiști care sunt atrași de răcoare din apropierea
apelor, caldura, chiar si vara este un anotimp frumos. Iarna, frumusețea pădurilor de conifere
încărcate cu zăpadă încântă iubitor ii de sporturile de iarnă.

Fauna
Dintre toate elementele mediului natural, fauna este elemtul cel mai mobil, fapt ce se
reflectă asupra modului de integrare în grupa atracțiilor turistice și a exploatării propriu -zise.
Pentru a facilita cunoașterea lumii animale din regiuni îndepărtate, s -a recurs la înființarea
grădinilor zoologice și a acvariilor pentru cei care nu au posibilitatea de a merge într -o țară
anume. “Implicarea faunei în turism este mult mai pregnantă și mai directă în cazul anumitor
forme de practicare ale acestuia. Se are în vedere vânătoarea și pescuitul.”31

29 Pompei Cocean – Geografia Turismului , Editura BCU Cluj – Napoc a, Localitatea Zalău, anul 2009, pag. 83
30 Mihaela Dinu – Geografia Turismului, Editura didactică și pedagogică, Ediția a IV -a, București, Pag. 162
31 Pompei Cocean – Geografia Turismului , Editura BCU Cluj – Napoca Localitatea Zalău, anul2009, pag. 84

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

20
Fauna susține, așadar, turismul de recreere și cunoaștere, indiferent de regiunea în care
acestea se desfășoară.
În comuna Mirșid vegetația caracte ristică este de pajiști folosite cum sunt pășunile și
fânețele. Principalele specii de arbori întâlnite sunt: gorunul, carpenul, frașimul, fagul, cerul,
precum și pinul. Zona fânețelor este bogat reprezentată de plantele medicinale. Animalele
sălbatice spe cifice sunt: porcul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele.

Peisajele artistice
”Obiectivele turistice aparținând reliefului, climei, hidrografiei, vegetației sau faunei nu
pot fi desprinse, chiar dacă valoarea lor atractivă este indi scutabilă, detașându -se în context
teritorial, de mediul în care au apărut și s -au dezvoltat.”32
Imaginea peisajului oferă informații despre tipurile de procese care au colaborat la crearea sa
și ajută la definirea unităților elementare de peisaj. Peisajul implică și un element estetic, iar
turistul caută peisaje cât mai deosebite și cât mai diferențiate de ceea ce are în mod obișnuit
în locul său de reședință, chiar dacă distanța pe care trebuie să o străbată este mai mare.
Cu privire la lucrarea mea, peisa j artistic este Castrul Roman de la Porolissum.

2.3. Potențialul turistic antropic din arealul regiunii de analiză

Spre deosebire de resursele atractive aparținând cadrului natural care sunt un dar al
naturii, zestrea turistică antropică re prezintă o mulțime de elemente cu funcție recreativă
create de omul însuși. Principalele atribute recreative ale obiectivelor de proveniența
antropică, subliniate de autorii Cocean,P. și Dezsi Șt.,(2005)33, sunt:
• Vechimea obiectivului
• Unicitatea
• Ineditul
• Dimensiunea
• Functia

Vechimea unui obiectiv construit de mâna omului, indiferent de dimensiunea lui,
devine foarte atractiv și în acelaș timp interesant pentru turiști. Unicitatea anumitor obiecte

32 Pompei Cocean – Geografia Turismului , Editura BCU Cluj – Napoca, Localitatea Zalău, anul 2009, pag. 85
33 Pompei Cocean, Ștefan Dezsi, (2001), Prospectare și geoinformare turistică, Editura P.U.C., Cluj -Napoca, p.36

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

21
sau activități umane înmagazinează o sursă de atracti vitate. Ineditul ca resursă atractivă este
dat și de locul ales de om pentru amplasarea clădirilor sale. Dimensiunea este și el un atribut
care este accesibil tuturor și este ușor de evaluat sub aspect atractiv. Iar nu în ultimul rând
funcțiile anterioare sau actuale ale anumitor edificii poartă o încărcătură atractivă cu o nuanță
specifică.
Edificiile istorice
“Însumează o gamă variată de construcții aparținând mileniilor și secolelor demult
apuse, răspândite cu predilecție în regiunile de a firmare a marilor civilizații. Deși în număr
mai restrâns, ele se regăsesc însă în toate arealele umanizate ale globului ca o dovadă a
continuității și creativității spiritului omenesc.”34
Castrele romane – castrul reprezintă un complex de clădiri. Căutarea strămoșilor ne
îndeamnă spre mai multe castre, dar în cazul lucrării mele de licență voi vorbi despre Castrul
Roman de la Porolissum.
Porolissum a fost un oraș roman din Dacia. Acest sit este cel mai bine păstrat din
Român ia. Se găsește pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad, respectiv a comunei
Mirșid.
Încă din spusele bunicilor se spune că Traian a fost împărat. El a fost un domnitor
mare, care avea foarte multe bogății, dar cu toate că avea multe bogății a avu t și multe
războaie. A fost atât de bogat încăt a construit drum pe sub pământ de la Castru până la
Oradea și de la Castru până la Sarmisegetuza. Traian a avut o fată, la moartea ei a construit
un sicriu din aur. Chipul fetei l -a îngropat, dar nu se știe n ici până în ziua de azi unde este
îngropat. Pe vremea lui Ceașusescu, oamenii din satul Moigrad și alții, au săpat și au găsit
bijuterii, monede, lămpi, vase de porțelan. Ei au mai găsit ceva vin, care era gen ca o drojdie,
iar când au gustat toți s -au ame țit. Iar pe vremea aceea mergeau cu trăsurile, chiar și până în
ziua de azi se mai cunosc urmele pe unde au mers căruțele. Zidurile făcute din cărămidă mai
țin chiar și până azi.

Fig. 5. Titlu: Castrul Roman Porolissum (sursa: proprie )

34 Pompei Cocean – Geografia Turismului , editura BCU Cluj – Napoca , Localitatea Zalău, anul 2009, pag. 93

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

22

Fig. 6. Poarta Praetoria (sursa : proprie )

Fig. 7. Drumul Dacilor și a Romanilor (sursa : proprie )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

23

Fig. 8. Imagini interioare de la Castrul Roman Porolissum (sursa: proprie)

Fig. 9 . Imagini interioare de la Castrul Roman Porolissum (sursa: proprie)
Edificii le religioase

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

24
“Au o răspândire, cel puțin asemănătoare cu a construcțiilor din grupa precedentă,
omul căutând, încă din zorii conștiinței sale, să -și clădească anumite adăposturi intime, unde
să poată comunica nestingherit cu divinitatea.”35
La Moigrad cu ceva vreme în urmă a fost o biserică din lemn. Această biserică a ars la
sfârșitul secolului XX. Dar a fost construită una nouă cu ajutorul locanicilor din sat.
Biserica din lemn a fost adusă la Moigrad din Brebi și a fost transportată pe un car cu
opt boi și a u amplasat -o unde este biserica cea nouă. Din spusele bunicului a fost incendiată
din cauza unor lumânări, nu s -a stins cu mâna fitilul de la lumânare, apoi le -au aruncat
grămadă, iar ele au ars ușor până a început și a ars biserica începând din interior. Au venit
pompierii, dar a fost așa de mare focul încât clopotele s -au topit. Iar apoi s -a construit o
biserică nouă.

Fig. 10. Biserica din lemn Fig. 11. Biserica din lemn
Sursa : https://www.wikiwand.com/ro/Biserica_de_lemn_din_Moigrad

Mai sunt și al te biserici la Moigrad, cea de P entic ostali și Martori a Lui Iehova.

35 Pompei Cocean – Geografia Turismului, Editura BCU Cluj – Napoca, Localitatea Zalău, anul 2009, pag. 100

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

25

Fig.12 . Biserica Penticostală Fig.13 . Sala Regatului ,
(sursa: proprie) (sursa: proprie)

Fig. 14 . Biserica Ortodoxă (sursa: proprie)

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

26
Edificiile culturale și sportive
Aceste edificii își păstrează în majoritatea cazurilor, funcția inițială, care prin ea însăși
ajunge o sursă a interesului turistic.
Aici voi vorbi despre amfiteatrul de la Moigrad. În general amfiteatrele reprezintă o
ridicare, la cote superioar e, a masivității în arhitectura cu destinație culturală sau sportivă.
Amfiteatrul de la Moigrad este cea mai mare clădire cunoscută în Dacia Romană. Aici se
organizau lupte și spectacole. Mai de mult amfiteatrul a fost ș i un loc de dis tracții pentru
domnitori, ca să se distreze cu oamenii cred incioși care credeau în divinitățile lor. Uneori
luptele se dădeau între oameni și animale sălbatice, fiind un spectacol pentru toți cei care erau
prezenți ca și spectator i la aceste lupte.

Fig. 15 . Clădirea Comandamentului Fig.16 . Amfiteatrul (sursa: proprie)
(sursa: proprie)
Bibliotecile , sunt de folos celor care sunt dornici să citească, să se documenteze, și
care este prezentă la școala gimnazială din Moigrad.

Fig.17 . Școala (sursa: proprie) Fig.18 . Biblioteca (sursa: proprie)

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

27
Activități umane cu funcție turistică
“Pe lângă obiectivele turistice analizate anterior, concretizate în peisaj printr -o
materializare certă, ceea ce le conferă și atributul permanenței, potențialul atractiv de origine
antropică înglobează și o serie de activități și manifestări na meterializate spațial.36”
Târgu rile- devin atracții turistice periodic după obiceiuri și tradiții fiecărei zone . La
aceste târguri sunt produse, alimente chiar și obiecte. Centrul de Informare Turistică Mirșid a
organizat doua târguri. Unul a fost târg de produse tradiționale – daruri de casă, iar celălalt a
fost târg de mărțișoare.

Fig.19 . Târg de produse și mărțișoare (sursa: http://infoturism -mirsid.ro/sites/default/files/targul
_de_martisoare_ 2018.pdf , http://infoturism -mirsid.ro/sites/default/files/targ_de_produse _traditionale_1_dec
._2017.pdf )

Festivalurile: atrag o anumită fracțiune din vizitatorii ce practică turismul cultural. A
fost și la Moigrad fes tival, Porolissum Fest. La acest festival, sunt oameni îmbrăcați în haine
romane, în care se luptă.

36 Pompei Cocean – Geografia Turismului, editura BCU Cluj – Napoca, Localitatea Zalău, anul 2009, pag. 140

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

28

Fig.20. Porolissum Fest (sursa:
https://www.google.com/search?q=porolissum+fest&rlz=1C1CHBF_enRO830RO830&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved
=0ahUKEwi9xbGtt_riAhUkmYsKHZDbDDYQ_AUIECgB&biw=1280&bih=610&dpr=1.5#imgrc=1gXRv4ILvYI5MM: )

Competiții sportive. S -a organizat în data de 26.05.2019 concurs de ciclism. Multe detalii
nu știu despre acest concurs, dar am ceva poze.

Fig.21. Ciclism (sursa: proprie )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

29

Resursele turistice de natură etnografică
Sunt câteva elemente care au o importanță majoră, acestea sunt:
• Ocupațiile și meșteșugurile
• Cultivarea pământului
• Creșterea animalelor
• Vânătoarea
• Albinăritul
• Obiceiurile
Ocupațiile și meșteșugurile: o mare parte din sătenii de la Moigrad se ocupă cu
serviciul în care fac naveta zilnic. Dar sunt și mulți săteni care sunt plecați în străinătate.
Alții, se ocupă cu cultivarea pământului.

Cultivarea pământului: se cultiva porumb, grâu, săcară, ovăz. Cei mai mulți în ziua
de azi cultivă porumb, cartofi și grâu.

Creșterea animalelor: pe vremuri oamenii țineau animale pentru arat. Ei țineau boi,
vaci, bivoli și cai. Din spusele bunicului, oamenii mergeau la plug și la coasă când se zărea de
ziuă, ca să își întrețină animalele. Se țineau chiar și turme de oi. Prin munca aceasta ei își
câștigau hrana. Iar azi, cel puțin la Moigrad, nu se mai țin aceste animale considerate
tradiționale , ci sunt unii săteni care se ocupă cu creșterea porcilor și este o familie care se
ocupă cu turme de oi.

Vânătoarea , în ziua de azi se practică vânătoarea. Pe timpul verii, vânătorii merg prin
păduri pentru a vâna porcii mistreți și prin zona unde au cultivat porumb și cartofi. Acești
porci mistreți uneori fac un mare prăpăd.

Albinăritul , acum, se practică foarte mult. La Moigrad sunt chiar mulți care se ocupă
cu albinăritul. Chiar unchiul meu are o mulțime de familii. E frumos și interesant în același
timp cum albinele așa micuțe, ne dau atâta miere, polen și faguri. Dar e o mu ncă mare cu ele,
știu asta deoarece am fost la Fodora să văd cum storc mierea. E frumoasă această meserie, dar
pentru cei pasionați de așa ceva și evident nu e bună pentru cei care sunt alergici.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

30

Fig.22. Salcâm, fagure (sursa: proprie )

Fig.23. Apicultură, (sursa: Silaghi Emilia )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

31

Obiceiurile:
De Paști sătenii făceau ouă roșii, miel, pască, cocorată – un fel de pâine. De Crăciun
umblau cu toții la colindat, de la cel mai mic până la cel mai mare. Sătenii mâncau și beau
până în urm ătoare zi, apoi dormeau cu toții. Din spusele bunicului care chiar știe căci s –
întâmplat, cum dormeau toți, mergeau hoții și furau de toate. Chiar la cineva din sat, a zis că a
furat o bivoliță și a găsit -o peste trei zile la Ciumărna. Iar de Anul Nou se mergea cu Țurca.
Chiar și în ziua de azi se mai păstrează anumite obiceiuri, având potențial de atracție pentru
turiști, astfel că merită să se păstreze.

2.4. Activități economice din domeniul turismului

Legat de activitățile economice cu potențial turistic sunt câteva târguri cum am
specificat mai sus și festivalul Porolissum Fest, care se v -a desfășura și anul acesta în
perioada 13 -14 iulie. Acest festival este organizat de Muzeul Județean de Istorie și Artă –
Zalău.
Mai este o activitate, care eu o consider interesantă, anume, cariera de piatră de la
Măgura Moigradului, unde se mai exploatează și în ziua de azi.

Fig.24. Măgura (sursa: proprie )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

32
Turismul : potențialul turistic al comunei este unul de excepție. Prezența Ansamblului
arheologic Porolissum cu sistemul defensiv de turnuri de observație pe înălțimile Pomet,
Citera, Dealul Fericirii și La Poiana atrage anual o mulțime de turiști. Acest obiectiv tur istic
este destinația multor excursii, inclusiv pentru elevi, studenți care studiază istoria, din țară și
chiar din afara granițelor însă ”e xploatarea fondurilor turistice natural și antropic de care
dispune comuna Mirșid ar putea aduce importante schimbăr i în economia locală. Pașii timizi
făcuți în turismul rural după anul 1990 nu satisfac cerințele actuale.”37

37 *** http://www.comunamirsid.ro/economia/

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

33

III.
ACTIVITATEA ȘI RESURSELE
CENTRULUI DE INFORMARE TURISTICĂ – MIRȘID

3.1. Înființarea și localizarea Centrului de Informare Turistică – Mirșid

Centrul de Informare turistică din Mirșid, este situat în Centrul Comunei Mirșid. La o
distanță de aproximativ, 12 km de Zalău și 10 km de Jibou. La 7 km se află Complexul
Arheologic Daco – Roman Porolissum, acest obiectiv fiind cel mai mare din Comuna noastră
și cel mai mare din județ. Acest obiectiv turistic are un caracter istorico – cultural.
Cum s -a înființat?
S-a înființat datorită faptului că exist ă Complexul Daco Roman Porolissum. S -a
realizat cu ajutorul Fondurilor Europene pe măsura 313, fiind accesate 200 de mii de euro.
Această lucrare este propusă a se realiza în cadrul măsurii 313 privind încurajarea activităților
turistice. Măsura se încadre ază în Axa III – îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și
diversificarea economiei rurale și are ca obiectiv gen eral dezvoltarea activităților turistice în
zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor
alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.
Prin aprobarea Hotărârii Consiliului Local s -a aporbat în 2011. Demersul construirii acestui
Centru de Informare Turistică, fiind benefic pentru promovarea obiectivelor turistice.
Centrul de Informare Turistică Mirșid aparține de Primăria Comunei Mirșid.
Centrul de Informare Turistică cuprinde următoarele componente:
Parter:
❖ Terasă și trepte
❖ Hol plus casa scărilor
❖ Centrală termică
❖ Baie
❖ Birou 1 – încăpere primire turiști
❖ Birou 2 – sala de prezentare a tradițiilor și obiceiurilor locale
Mansardă:
❖ Hol
❖ Balcon
❖ Baie
❖ Birou 3 – depozit de materiale publicitare
❖ Birou 4 – oficiu

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

34

Fig.25. Imagini interioare din Centrul de Informare Turistică Mirșid
(sursa: colecția personală)

Primele imagini de mai sus reprezintă sala de prezentare a tradițiilor și obiceiurilor
sale, iar imaginea cu Poarta Praetoria este pictat pe perete de Ovidiu Bodea, este responsabil
la Centrul de Informare Turistică Mirșid.

3.2. Resursele implicate în activitatea de promovare turistică

În primul rând pentru construirea Centrului de Informare Turistică a fost nevoie de
200 de mii de euro. Are parter și mansardă cum am specificat mai sus. Toate încăperile sunt
dotate cu mobilie r.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

35
Pentru a promova activitatea turistică cei de la Centru de Informare din Mirșid au
următoarele forme de publicități:
❖ Broșuri
❖ CD-uri
❖ Site

Broșuri – sunt cele mai utilizate în ziua de azi. În broșură este prezentată o scurtă
prezentare a comunei. Sunt des crise localitățile care aparțin comunei Mirșid. De asemenea
sunt prezentate chiar și obiectivele turistice. În broșură se mai găsește chiar și infrastructura
de cazare – Casa Romană.
CD- cd-ul conține un video cu comuna și obiectivele comunei.
Site- pe site sunt prezentate mai multe informații, după cumurmează:
❖ Prezentare
❖ Obiective
❖ Cazare
❖ Activități
❖ Localități
❖ Contact
❖ Circuite turistice
La Centrul de Informare Turistică sunt hărți și tablouri cum au organizat mai multe
activități, atât cu elevii cât și cu adulți.
Resurse le umane se constituie din doi angajați, fiecare avândcalificarea de Agent de
turism ghid.

Fig.26. Resursele umane ale CIT – Mirșid (sursa: colecția proprie)

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

36
3.3. Activitățile Centrului de Informare Turistică – Mirșid în perioada de funcționare

Centrul de Informare Turistică Mirșid organizează următoarele activități:

Trasee turistice
Excursii
Evenimente

Trasee turistice pentru excursii realizate și oferite de Centrul de Informare Turistică
Mirșid sunt în număr de 5, toate cu plecare de la CIT Mirșid, având următoareletrasee:

1. Centrul de Informare și Marketing Turistic Mirșid – Complexul Arheologic Daco –
Roma n Porolissum – Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” Creaca – Muzeul Satului Borza –
Gradina Botanică ”Vasile Fati” Jibou – MIRȘID;

2. Centrul de Informare și Marketing Turistic Mirșid – Muzeul de Istorie si Artă Zalău –
Galeria de Artă Ioan Sima – Castrul Roman de la Buciumi – „Lacul Bretonilor”
Bodia, comuna Buciu mi – ”Piatra Dracului” Hida – Mănăstirea Strâmba, loc. Păduriș
– Gradina Zmeilor, Gâlgăul Almașului -MIRȘID;

3. Centrul de Informare și Marketing Turistic Mirșid – Mănăstirea Bic – Castelul
Bathory, Șimleul Silvaniei – Fabrica de Șampanie ”Silvania”, Șimleul Silvaniei –
Muzeul de Artă Populară Ligia Bodea, Iaz, – Izvoarele Barcăului Tusa , Păstrăvăria
Tusa si Tabăra de recreere Tusa – MIRȘID;

4. Centrul de Informare și Marketing Turistic Mirșid – Biserica de lemn ”Sf. Nicolae”
Creaca – Muzeul Satului Borza – Gradina Zmeilor, Gâlgăul Almașului – Mănăstirea
Strâmba, loc. Păduriș – MIRȘID;

5. MIRȘID – Mănăstirea Bic – Mănăstirea Bobota – Casa Tradițională Grațiana Pop din
Ciumărna – Mănăstirea Strâmba, loc. Păduriș – MIRȘID

Excursii le oferite prin Centrul de Informare Turistică din Mirșid au fost oferite în
prima etapă în cadrul programei școlare ”Școala Altfel ” la care a participat Școala Primară
Gârceiu ș i Școala Gimnazi ală ”Vasile Breban” Crișeni cu un număr de 35 de elevi și

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

37
profesori însoțitor i. În cadrul acestei excursii elevii au putut vizita obiective turistice istorice,
cultural – istorice, naturale prin următorul traseu turistic:
▪ Muzeul județean de Istorie și Artă din Zalău;
▪ Castrul Roman de la Buciumi și Centrul de Informare Turistică Buciumi;
▪ Lacul Bodia din comuna Buciumi;
▪ Piatra Dracului din Hida, jud. Sălaj;
▪ „Gră dina Zmeilor” din Gâlgăul Almașului;
▪ Centrul de Info rmare și Marketing Turistic Mirș id

➢ Excursie organizată de către Centrul de Informare ș i Marketing Turistic
Mirșid în cadrul programei școlare ”Școala Altfel” la care a participat Școala
”Porolissum” Zalău cu un număr de 65 elevi și profesori însoțitori î n cadrul
căreia elevii au putut vizita obiective turistice cu caracter istorico – cultural,
religios, etnografic, biologic. Traseul turistic ales a cuprins următoarele
obiective turis tice:
▪ “Complexul Arheologic Daco – Roman Porolissum” din Moigrad
Porolissu m
▪ Centrul de Informare Turistică Creaca – Biserica de lemn ”Sfântul
Nicolae” Creaca – “ Odaia Țărănească” Creaca
▪ Muzeul satului din Borza, comuna Creaca
▪ Grădina Botanică “ Vasile Fati” Jibou
▪ Centrul de Informare Turistic Mirșid
➢ Excursie la Complexul Arheolog ic Daco – Roman Porolissum: Angajații Centrului
de Informare ș i Marketing Turistic Mirșid au oferit ghidaj grupei 0 și a cadrelor
didactice însoțitoare a Școlii ”Mihai Eminescu” din Zalău la vizitarea ”Complexul
Arheologic Daco – Roman Porolissum” din Moigrad – Porolissum.
Cei de la Centru de Informare Turistică au mai organizat asemenea excursii și cu alte clase
din Zalău, cum ar fi și cea de la școala Gimnazeală “Mihai Eminescu” și școală Gimnazeală
“Vasile Lucăcel” Someș – Odorhei.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

38
Evenimente organizate de Centrul de Informare Turistică Mirșid
Sunt mai multe evenimente organizate de ei, sunt evenimente în care au colaborat chiar și cu
cei de la Centrul din Zalău și din alte zone. Am să prezint câteva evenimente organizate de
Centrul de Informare Turistică Mirșid.

1. HAIDAȚ PĂ LA NOI! DESCHIDEȚI LADA CU ZESTRE SĂLĂJEANĂ! :
Prima ediție a evenimentului dedicat zilei Mondiale a Turismului organizat de către Primăria
Zalău î n colaborare cu centrele de informare turisti că din județul Săla j. Astfel Centrul de
Informare ș i Marketing Turistic Mirșid a participat cu un stand de prezentare unde vizitatorii
au putut gusta mâncăruri tradiționale din comuna Mirșid, produse locale bio, produse apicole,
produse din coacăze negre, prune, goji, etc.

Fig.27. Prima ediție “ Haidaț pe la noi” (sursa: CIT- Mirșid )

2. HAIDAȚ PĂ LA NOI! DESCHISETI LADA CU ZESTRE SĂLĂJEANĂ! : a
doua ediție a evenimentului organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului desfășurat în
Zalău la care au participat centrele de informare turistică din județul Sălaj. Comuna Mirșid a
participat la acest eveniment cu următoarele produse tradiționale: mă lai dulce, ciurigăi,
plăcinte cu brânză, sarmale cu pâsat, sarmale cu orez, pâine de casă preparate de către
angajații Centrului de Informare Turistică Mirșid. Alături de noi au fost producătorii locali

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

39
din comuna Mirșid cu produse bio din coacăze negre, s ilvoiță de prune, ceaiuri uscate,
produse apicole.

Fig.28. A doua edi ție “Haida ț pe la noi ”, (sursa: CIT- Mirșid )
3. TÂRG DE PRODUSE TRADIȚIONALE „DARURI DE ACASĂ ” :
împreună cu unii producători locali am participat pe platoul de marmură din fața Prefecturii
Județului Sălaj la târgul organizat cu ocazia Zilei Naționale a României, unde am avut la
stand produse bio din coacăze negre. Fructe de goji, produse apicole, suc natural de mere și
de coacăze.

Fig.29. Târg de produse tradiționale , (Sursa: CIT- Mirșid )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

40

4. MĂRȚIȘOARE – CU DRAG FĂURITE ȘI DIN SUFLET DĂRUITE! : În
2019, pentru Târgul de mărțișoare de la Zalău, s -a lucrat la ceva deosebit și special împreună
cu Școala Gimnazeală Nr. 1 Mirșid și cu Biblioteca Mirșid, așteptând primăvara cu ac și ață,
cu inspirație și culoare. S -au cusut motive tradiționale pe etamină, s -a croșetat, pictat și dăruit
mărțișoare lucrate cu mâinile participanților. ”Să reușești să fac i legătura între generații:
copii – părinți – bunici este o realizare, să dăruiești și să primești în egală măsură este ceva
deosebit. A fost o bucurie de a lucra împreună și a transmite cea ce este frumos și autentic ”,
spun organizatorii.

Fig.30. Târg de mărțișoare , (sursa: CIT- Mirșid )

Pe lângă aceste activități menționate se mai organizează și alte activități.
Activitatea Zig Zag prin România: se organizează activități de promovare și
dezvoltare a potențialului turistic românesc: expoziții de fotografie, video -uri de prezentare
turistică, jurnale de călătorie, cartografiere online, evenimente și târguri de turism.
Sunt activități de parteneriat. Sunt doua tipuri de parteneriat:
❖ Parteneriat de Crăciun: este încheiat între Centrul de Informare și Marketing
Turistic Mirșid. Presupune un mic concert de colinde cu Școala Gimnazială Nr.1 Mirșid și
biblioteca Mirșid. Au colindat în fiecare biserică din localitățile comunei.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

41

Fig.31. Parteneriat de Crăciun, (Sursa: CIT- Mirșid )

❖ Parteneriat educațional “Călătorim, cunoaștem, învățăm”. S -a organizat
parteneriat cu mai multe școli în care i -a adus pe elevi de exemplu la Castrul Roman de la
Porolissum, în care elevii să descopere anumite informații noi.

Fig.32. Parteneriat educați onal, (Sursa: CIT- Mirșid )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

42

IV.
STRATEGIILE DE PROMOVARE TURISTICĂ

4.1. Analiza S.W.O.T. a activității și resurselor programate în cadrul strategiilor

Analiza S.W.O.T. :
Puncte tari:
• Așezare geografică propice dezvoltării turismului rural;
• Prezența Ansa mblului Arheologic Porolissum ( orașul Roman Porolissum, sanctuare,
amfiteatru) cu sistemul defensiv de turnuri de observație pe înălțimile Pomet, Citera,
Dealul Fericirii și La Poiana;
• Existența în împrejurimi a altor vestigi i romane: Castrul Roman de la Brusturi,
turnurile romane de la Brebi, cimitirul de la Jac ( toate în comuna vecină Creaca, în
jurul orașului roman Porolissum), Castrul Roman de la Jibou, Castrele Romane de la
Romita și Românași;
• Existența, în împrejurimi, a unor arii protejate: Grădina Zmeilor – Comuna Bălan,
Poiana cu Narcise de la Râcaș – Comuna Hida, Grădina Botanică din Jibou, Calcarelor
de la Rona și nu în ultimul rând zestrea bisericilor de lemn;
• Mediul natural favorabil drumețiilor: weekend -urilor sau v acanțelor la țară;
• Habitat rural bine conservat;
• Păstrarea patrimoniului cultural;
• Ospitalitatea tradițională cu gastronomia specifică;
• Potențialul peisagistic deosebit;
• Diversitatea florei și faunei;
• Climat blând, mediul aproape nepoluat;
• Potențial bun pe ntru dezvoltarea turismului rural.

Puncte slabe:
• Resurse financiare locale insuficiente, investiții autohtone sau străine foarte mici;
• Pregătirea profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;
• Absența unei strategii locale pentru zone de agrement;

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

43
• Lipsa unor acțiuni concentrate în sensul schimbărilor de menta litate privind turismul
rural ( întocmirea proiectelor, accesarea fondurilor, calitatea serviciilor);
• Lipsa firmelor agroturistice autorizate;
• Posibilități de informare slabe;
• Lipsa unui “brand” local;

Oportunități:
• Realizarea unor investiții în spații de cazare;
• Crearea unui centru în care să se valorifice elementele de port, us casnic și uz
gospodăresc poate antrena creșterea fluxului de turiști în zonă;
• Realizare a unor invest iții în agrement ( trasee turistice pentru drumeții, trasee pentru
ATV -uri și bicilete, dezvoltarea turismului ecvestru);
• Înființarea unor pensiuni agroturistice;
• Înființarea unui centru de informații turistice în zonă;
• Valorificarea potențialului turistic al zonei (cadrul natural, obiectivele cultural –
istorice, etnofolclorul, gospodăriile țărănești);
• Dezvoltarea unui circuit al monumentelor istorice și religioase, siturilor arheologice,
ruinelor de cetăți, c astre, conace, muzee ( exemplu: Circuitul Castrelor Romane);
• Amenajarea unor case de vacanță în parteneriat public -privat;
• investiții necesare creării unor sate turistice de recreație în comuna Mirșid, județul
Sălaj;
• utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene, spre exemplu fonduri prin
PNDR 2 007- 2013 ( FEADR), Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice, Măsura
312- Sprijin pentru diversificarea către activități nonagricole și crearea și dezvoltarea
de micro – întreprinderi ; fonduri prin POR 2007 – 2013 ( FEDR), Axa Prioritară 5:
Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului.

Amenințări:
• legislație în continuă modificare;
• mentalități de indeferență față de mediu în general și față de patrimoniul turistic în
special;
• poluarea mediului prin practicarea unui turism neecologic din partea unor vizitatori;
• slaba infrastructură de bază: apa uzată, drumuri comunale;

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

44
• nivel redus al echipării tehnico – edilitare și cu servicii publice al teritoriului;
• irosirea șansei de accesare a fondurilor europene.

4.2. Propuneri strategice viitoare

Ca și propuneri pentru localitatea Moigrad , ar fi următoarele:

Aș construi o pensiune pentru turiști, în care să includ ce nu are pensiunea
Casa Romană, ceea ce semnifică concurență . Uneori chiar vin foarte mulți
turiști, sunt cazuri în care nu mai găsești locuri de cazare;

De asemenea aș mai construi o pistă pentru pasionații de ATV -uri. Inclusiv
sătenii de la Moigrad au ATV -uri, chiar și pentru ei ar fi o plăcere pentru a
avea o pistă de ATV -uri, de turiști nu se mai discută, cu așa ceva o să fie mai
mulți turiști;

Drumurile în localitatea Moigrad s -au refăcut, dar eu aș mai modifica astfel
încât șanțurile să nu mai fie așa adânci este foarte periculos;

Ceva foarte important, care lipsește în localitatea Moigrad este transportul. Aș
face tot posi bilul să fie transport în comun , este foarte mare nevoie de
transport încomun , deoarece în perioada școlii sunt copii care se trezesc la ora
5 dimineața sau poate chiar mai dimineață pentru a putea ajunge la școală;

Acum pentr adulți aș face un mini parc cu băncuțe, în zona școlii din Moigrad,
în care există și o micuță bibliotecă;

În pădure să se construiesc ă o potecă , încât turiștii să facă drumeții, iar pentru
copii un mini parc de aventură;

S-ar putea deschide și un mic muzeu, în care să îl dotăm cu bunuri materiale
de la sătenii din sat. Cei învârstă cu siguranță au o mulțime de lucruri vechi;

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

45

Aș crea haine cum era pe vremea când se băteau Dacii și Romani și haine
tradiționale în care turiștii care vin de la depărtare să îi atragă și să cum pere.

Acestea ar fi propunerile mele, poate sunt puține, dar acestea sunt cele mai importante,
inclusiv cel cu transportul. De asemenea este important și pentru localitate și comună să fie
mai mulți turiști. Așa se poate promova mai bine, dacă s-ar face aceste construcții ca formă
de publicitate am face pliante și am posta pe site -urile de socializare, încât Moigrad –
Porolissum să devină mult mai atractiv.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

46
CONCLUZII

Din punctul meu de vedere localitatea Moigrad care face parte din Comuna Mirșid
este cea mai atractivă localitate. Este atractivă deoarece se găsește Castrul Roman
Porolissum, unde vin turiști zilnic pentru a vizita Castrul Roman de la Moigrad Porolissum.
Cum am specificat propunerile în capitolul 4, dacă am avea parcuri, drum special
pentru pasionații de ATV -uri, vor fi mai mulți turiști.
În cadrul primul capitol s-a tratat partea teoretică care fundamentează un astfel de
studiu.
În cadrul capitolului doi am vorbit despre comuna Mirșid, prezentând potențialul
natural al comunei cât și potențialul antropic și nu în ultimul rând am mai vorbit despre
activități le Centruluide Informare Turistică Mirșid .
În cadrul capit olului trei am discutat despre Centrul de Informare Turistică Mirșid, în
care am menționat excursiile, evenimentele, ce resurse au și înființarea și localizarea
Centrului de Informare Turistică din Mirșid.
Iar ultimul capitol conține analiza S.W .O.T. în care am precizat punctele tari, punctele
slabe, oportunități, amenințări și câteva propuneri penru a avea mai mulți turiști, iar
localitatea Moigrad care aparține de comuna Mirșid să devină mult mai atractivă.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

47

BIBLIOGRAFIE

1. COCEAN , P., DEZSI Ș., (2009), Geografia Turismului, Editura Presa Universitară
Clujeană
2. COCEAN , P., (2009 ), Geografia Turismului ,
3. DINU , Mihaela – Geografia Turismului, Editura didactică și pedagogică, Ediția a IV -a
4. KOTLER , P.,(), Marketing, Editura Publica
5. NICOLESCU , E., Marketingul in turism, Editura Sport -Turism
6. STOIAN , Mirela, MANOLE , V., DOROBANȚU , H., (2003), Marke ting, Editura
Ase, București
7. ***, Centrul de Informare Turistică Mirșid
8. ***Strategii de marketing, URL: https://afaceri -si-leadership -feminin.ro/strategii -de-
marketing -4-tipuri -destra tegii de -marketing -de-care-trebuie -sa-tii-cont/
9. ***, Comuna Mirșid, URL: http://www.comunamirsid.ro/prezentare -generala/
10. *** http://www.comunamirsid.ro/date -fizico -geografice/
11. *** http://www.comunamirsid.ro/date -fizico -geografice/
12. *** http://www.comunamirsid.ro /economia/
13. ***http://www.comunamirsid.ro/istoricul -localitatii/
14. *** https://www.culturepartnership.eu/ro/publishing/marketing/marketing
15. *** http://www.stiucum.com/marketing/marketing -general/Introducere -in-marketing –
defin73838.php

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

48

DECLARAȚIE

Subsemnatul OROS IOANA – ALEXANDRA candidat la examenul de licență/disertație
la Facultatea de Geografie a Universității Babeș -Bolyai, specializarea Geografia turismului,
declar pe propria răspundere că lucrarea de față respectă standardele de etică profesională și
constituie rezultatul mun cii mele, pe baza cercetărilor personale de cabinet și de teren. De
asemenea, declar că informații necesare elaborării lucrării au fost obținute din surse care au fost
citate și indicate, conform normelor academice, în text, la note de subsol și în bibliog rafia finală.
Declar că lucrarea nu a fost preluată, parțial sau total, de pe site -uri de comercializare a lucrărilor
de absolvire și nu a mai fost susținută de un alt absolvent al Facultății de Geografie sau a oricărei
alte instituții de învățământ superi or din România sau din străinătate.

Data,
19.06.2019
Semnătura,
OROS IOANA – ALEXANDRA