Carte Sig Tirt A5 0 [613549]
DOREL-PETRU Ț ÎRȚ
–––––––––––-
APLICA ȚII ALE SISTEMELOR INFORMATICE GEOGRAFICE
ÎN SĂNĂTATEA PUBLIC Ă
DOREL-PETRU ȚÎRȚ
APLICAȚII ALE
SISTEMELOR INFORMATICE
GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA
PUBLICĂ
Editura Universit ății din Oradea
2009
Referenți științifici:
Sef Lucrări Dr. Rahot ă Daniela
Șef Lucrări Dr. Daina Lucia
ISBN: …………
Părinților mei
Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………… 9
Capitolul I – Sistemele informatice geografice și datele spa țiale…… 11
I.1.Defini ții, exemplific ări………………………………………………………. 11
I.2.Componentele sistemelor informatice geografice………………….. 12
I.2.1.Software ……………………………………………………………………….. 13
I.2.2.Hardware………………………………………………………………………. 14
I.2.3.Personalul……………………………………………………………………… 16 I.2.4.Datele spa țiale ……………………………………………………………….. 22
I.2.5.Achizi ția datelor …………………………………………………………….. 26
I.2.6.Stocarea datelor……………………………………………………………… 28
I.2.7.Manipularea și analiza datelor………………………………………….. 28
I.2.8.Prezentarea datelor. Elementele componente ale unei h ărți
pentru sănătatea public ă………………………………………………………….. 29
I.3.Utilitatea GIS – avantaje și riscuri ……………………………………….. 32
Capitolul II – Sistemele informatice geografice pe plan mondial….. 34
II.1.Activit ățile Organiza ției Mondiale a S ănătății în domeniul SIG34
II.2.Studiu bibliometric privitor la SIG …………………………………….. 37
II.3.De la hărț i statistice la sisteme informatice geografice………….. 45
Capitolul III –Aplicarea unui SIG pentru s ănătatea public ă la nivelul
județului Bihor………………………………………………………………………. 48
III.1.Aspecte metodologice……………………………………………………… 48
III.1.1.Crearea bazei de date……………………………………………………. 48
III.1.2.Aspecte etice ale utiliz ării SIG ………………………………………. 60
III.1.3.Limitele cercet ării ș i factorii de eroare……………………………. 61
III.2.Rezultatele proiectului SIG ……………………………………………… 62 Capitolul IV – Încadrarea sistemului informatic geografic în legisla ția
de sănătate din România…………………………………………………………. 79
IV.1.Strategia Na țională de Sănătate Public ă…………………………….. 79
IV.2.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul s ănătății …….. 80
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
IV.3.Ordinul comun MSP/CNAS nr. 574/269 pentru aprobarea
Normelor tehnice de realizare a programelor na ționale de s ănătate în
anul 2008 ……………………………………………………………………………… 81
IV.4. Programul de guvernare 2009-2012 …………………………………. 81
Capitolul V – Propuneri pentru utilizarea sistemelor informatice geografice în s ănătatea public ă din România …………………………….. 84
V.1. Aspecte legislative………………………………………………………….. 84 V.2. Program de formare în SIG pentru personalul din asisten ța de
sănătate public ă…………………………………………………………………….. 86
V.3. Cercet ări ulterioare ………………………………………………………… 89
Bibliografie selectiv ă……………………………………………………………… 91
9
Introducere
––––––––––––––––––––– ––––-
Cartea pe care o propun aten ției cititorului am dorit,
inițial, să fie prezentarea tezei mele de doctorat cu titlul
„Aplicaț ii ale sistemelor informatice geografice în s ănătatea
publică” pe care am sus ținut-o la Sibiu în 26 noiembrie 2008.
Pentru atractivitatea lecturii, am adă ugat mai multe aspecte
introductive privind domeniul abordat, sistemele informatice
geografice (SIG), ș i am eliminat o mare parte din considera țiile
metodologice obligatorii pentru structura canonic ă a unei teze
de doctorat. Dat ă fiind evolu ția recentă în domeniul politic,
respectiv apari ția unui nou Program de Guvernare, pentru
perioada 2009-2012 am inclus în aceast ă carte, în plus fa ță de
teza de doctorat, aspecte privind aplicarea SIG în domenii ale sănătății vizate a fi îmbun ătățite de actuala conducere a
României (sec țiunea III.4).
Dată fiind tematica abordat ă, complex ă, vastă și în
continuă schimbare, sunt con știent că lucrarea se preteaz ă la
critici îndreptăț ite și la îmbun ătățiri. De aceea, a ștept opiniile,
comentariile și sugestiile cititorilor la adresa de e-mail:
doreltirt@yahoo.com.
Doresc s ă adresez mul țumiri Domnulu
i Profesor
Universitar Dr. Liviu Vulcu, conduc ător științific al preg ătirii
mele în doctorat și care a avut o contribu ție determinant ă
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
10pentru finalizarea tezei și la elaborarea acestei c ărți, prin
îndrumarea constant ă și sugestiile profesionale valoroase pe
toată durata elabor ării lucrărilor. Pentru contribu ția sa major ă
la elaborarea lucr ării îmi exprim întreaga mea gratitudine.
Dorel-Petru Ț îrț, februarie 2009
11
Capitolul I
Sistemele informatice geografice și datele spa țiale
––––––––––––––––––––– ––––-
I.1.Defini ții, exemplific ări
Prima folosire într-un document public a termenului
“Geographic Information Syistem”(GIS – sistem informatic geografic) este datorat ă filmului Data for Decision, produs în
anul 1967 de National Film Boar d of Canada, despre Canada
Geographic Information System (C GIS). Canada este locul de
naștere al domeniului GIS, prin CGIS, ini țiat de renumitul
cercetător Dr. Robert Tomlinson. În prezent exist ă diferite
definiții ale termenului GIS, datorit ă dezvoltării unor multiple
aplicații ale tehnologiilor GIS în lume.
G.Dumitriu prezint ă șapte defini ții ale termenului GIS, și
concluzioneaz ă că elementele comune ale defini țiilor sunt
următoarele:
• sistem de calcul (hard și soft);
• date geografice (date spa țiale);
• proceduri de analiz ă și management.
Prin dată geografic ă se înțelege o dată care este corelat ă
cu o pozi ție bine determinat ă pe Pământ.Putem spune c ă “un
Sistem Informatic Geografic es te un ansamblu de programe,
echipamente, norme și metode având ca scop prelucrarea
datelor geografice în vedere a atingerii unui anum
it obiectiv” .
Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentru
modelarea informa ției, proceselor și structurilor , care au o
coresponden ță în lumea reală , inclusiv evenimentele trecute,
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
12pentru a putea înț elege, analiza și gestiona resurse și facilități.
Un sistem GIS poate fi descris ș i ca sistem de gestiune a unei
baze de date, care de regul ă furnizează utilizatorului datele într-
un mod interactiv grafic, care poate fi interogat ă și analizat ă.
Cu toate acestea, GIS nu este un sistem pur hardware, el este
un ansamblu constituit din echipamente de calcul, programe, persoane, metode și norme ce permite procesarea de date și
exploatarea de h ărți geo-topografice.
O component ă esențială a GIS este abilitatea de a produce
date grafice atât pe ecran cât și pe hârtie, oferind rezultatele
analizelor, personalului de decizie care aloc ă resursele.
Formatul tip ărit al hărților, dar și a altor grafice produse,
permite vizualizarea, și deci, înțelegerea rezultatului analizelor
sau simul ărilor unor evenimente poten țiale.
SIG poate integra urm ătoarele date de interes pentru
sănătatea public ă (și nu numai):
• Indicatori și date : nașteri, decese, morbiditate, aspecte
demografice;
• Infrastructura: clă diri, drumuri, unit ăți de îngrijire, planuri
ale clădirilor;
• Unităț i sani
tare: spitale, cabinete medicale, localizarea
angajatorului; • Limite administrative: regionalizarea serviciilor, zone de
referință, zone de planif icare, coduri po ștale;
• Factorii de mediu : topografie, riscuri biologice, toxice,
boli infec țioase, locuri de testare a calit ății aerului și apei.
I.2.Componentele sistemelor informatice geografice
Pentru a fi func țional este necesar ca GIS s ă aibă
următoarele cinci componente:
• echipamente (hardware);
• programe (software);
• date spațiale;
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
13• proceduri pentru real izarea diverselor opera ții;
• personal specializat.
Lipsa uneia dintre aceste componente compromite
funcționarea unui SIG. Aportul fiec ăreia dintre componente
este însă diferit. Privit sub aspectul costurilor, dac ă
hardware-ul se consideră a fi unitatea de cost, costul
programelor variaz ă între 2 și 5 unități, iar costurile pentru
obținerea și prelucrarea datelor se ridic ă la 100 unit ăți. De
aceea, se apreciaz ă că volumul de munc ă înmagazinat pentru
obținerea datelor corecte are o importan ță primordială pentru
realizarea unui proiect SIG. Specialistul devine o parte
component ă a SIG de fiecare dat ă când trebuie efectuate
analize spa țiale sau model ări.
Din defini ția SIG, Yue-Hong Chou’s în lucrarea
“Exploring Spatial Analys is in SIG” prezint ă un model grafic al
componentelor unui SIG, centrat pe datele spa țiale, componenta
principală a întregului sistem (Figura 1).
Figura 1 – Componentele unui sistem informatic geografic
I.2.1.Software
Conform DEX software este de finit ca fiind un “sistem de
programe pentru computere și procedurile de aplicare a lor, Date spațiale Hardware Software Personal
Achiziția
datelor Stocare Manipulare Prezentare Analiză
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
14furnizate cu computerul sau alc ătuite de utilizator”. Prezenta
secțiune detaliaz ă aspectele referitoare la software necesar pentru
funcționarea complet ă a unui sistem informatic geografic. Exist ă
zeci de produse informatice și numeroase clasific ări ale software-
ului pentru SIG îns ă considerăm practică, din perspectiva s ănătății
publice o delimitare în func ție de costul aplica țiilor respective și
de răspândirea acestora, astfel:
• Produse comerciale:
• ArcGIS;
• MapInfo Professional;
• MapMaker Pro .
• Produse gratuite (freeware):
• EpiMap;
• SIGEpi;
• Health Mapper.
Echipamente pentru prelucrarea, gestiunea și prezentarea
datelor spa țiale
În anii 1970 la începuturile aplica țiilor SIG erau
necesare computere centrale și discuri de memorie și stocare
mari. La mijlocul anilor 1980 dezvolt ările în domeniul
computerelor personale (PC) au dus la crearea aplica țiilor
SIG pentru sistemele desktop. Tabelul 1 prezint ă
componentele minime necesare pentru rularea aplica țiilor
SIG de baz ă (conform Alan Melnick).
Tabel 1 – Performan țe minime ale hardware necesar pentru SIG
Componente hardware Vitez ă sau capacitate
Disc dur (Hard disk) Cel puțin 4 GB, de preferat 10 GB sau
mai mult
CD-ROM 24x sau mai rapid
Capacitate de efectuare a copiilor de siguran ță (Backup)
prin inscriptor de CD, re țea de
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
15calculatoare, port USB
Procesor Pentium II, III, IV Cel pu țin 500 MHz
Memorie video Cel puțin 4 MB
Monitor color Cel puțin de 17 inch care s ă permită o
rezoluție de 1.024 x 768 pixeli
Imprimant ă color Rezoluț ie minimă de cel pu țin 300 x
300 puncte per inch (dpi)
Conectare la Internet Preferabil prin fibr ă optică
Datorită dezvolt ării continue atât a componentelor
hardware cât și a componentelor software utilizate în cadrul
SIG este posibil ca într-un tim p scurt componentele hardware
menționate să fie insuficiente. De asemenea, diverse produse
software SIG au nevoie pentru a fi rulate de cerin țe minime de
sistem specifice, f ără de care aplica ția nu funcț ionează.
Pentru produsele software men ționate într-o sec țiune
anterioară, necesit ățile hardware recomandate pe siturile
producătorilor sunt prezentate în Tabelul 2 și Tabelul 3.
Tabel 2 – Performan țe recomandate hardware pentru SIG comerciale
Software ArcInfo
Desktop 9.3 MapInfo Professional
9.0 MapMaker
Pro 3.5
Procesor PC-Intel 1,6 GHz Pentium Pentium –
133 MHz
Memorie RAM 1 GB RAM 512 MB RAM 64 MB
Spațiu necesar pe hard
disk 1,7 GB 553 MB 3,5 MB
Monitor color Rezolu ție
1024 x 768 pixeli Rezoluție 800
x 600 pixeli Rezoluție
800 x 600 pixeli
Sistem de operare Windows
2000 sau Windows XP (Home
Edition și
Professional) Windows 2000 sau Windows
XP Windows 95
sau ulterior
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
16Tabel 3 – Performan țe recomandate hardware pentru SIG gratuite
Software SIGEpi Epi Info 3.4.3
Procesor Pentium 486 Pentium 200 MHz
Memorie RAM 64 MB 32 MB
Spațiu necesar pe hard
disk 30 MB 260 MB
Sistem de operare Windows 95 sau
ulterior Windows 98 sau
ulterior
I.2.3.Personalul
Cuprinde oamenii care sunt implica ți în buna func ționare a
sistemului informatic geografic, iar ace știa pot fi: utilizatori,
furnizorii de date, operatorii baze lor de date, supervizori, manageri,
directori. Domeniul stri ct specializat al func ționării sistemelor
informatice geografice clasific ă specialiș tii în următoarele categorii:
analist SIG, dezvoltator/progr amator principal de aplica ții SIG,
manager de dezvoltare opera țională, director tehnic responsabil de
clienții guvernamentali, inginer so ftware principal (ArcGIS),
existând cerin țe specifice pentru fiecar e dintre aceste posturi (B ăduț,
2004, p.223-226)10.
Pentru a putea lucra cu un sistem informatic geografic,
personalului din s ănătate trebuie s ă-i fie asigurat ă pregătirea
adecvată, centrată pe aplicaț iile din domeniul să nătății publice;
să existe instrumentele necesare (hardware, software, date,
aplicații) și să poată beneficia la locul de munc ă de expertiz ă și
documentare.
În prezenta secț iune ne vom axa pe prezentarea unor
programe de formare în domeniul SIG pe care le efectuează
universităț i sau institu ții din domeniul s ănătății la nivel mondial.
Universitatea din Canterbury și Ministerul S ănătății din Noua
Zeelandă
Au format Laboratorul „GeoHe alth” bazat pe o viziune de
colaborare pentru construirea unui parteneriat strategic focalizat
pe geografia să nătății, epidemiologia spa țială și SIG în scopul
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
17creșterii capacit ății de cercetare și rezultatelor în sectorul
academic al să nătății și SIG.
În cadrul laboratorului sunt furnizate un num ăr de opt
cursuri bazate pe o manier ă integrat ă de predare și pe
satisfacerea diferitelor interese și experien țe. Cursurile dureaz ă
12 sau 13 s ăptămâni. Cursul de nivel ini țial prezint ă conceptele
fundamentale ale SIG, principii și tehnici ale ArcView,
sistemul de poziț ionare global ă și teledetec ția. Cursurile
următoare dezvolt ă abilitățile pentru achizi ția și analiza datelor
satelitare și pregătirea acestora pentru ut ilizarea în cadrul SIG.
Alte cursuri sunt focalizate pe teoria ș i metoda analizelor
spațiale, analiza cantitativ ă a științei informa țiilor geografice,
programarea în ArcGIS și modele ale SIG. Cursurile certificate
prin diplom ă examineaz ă conceptele tehnice și aplicațiile în
cercetare ale SIG, abilit ățile și conceptele ale teledetec ție i de
mediu și aplicațiile în teledetec ție.
Obiectivele educa ționale ale cursurilor în domeniul SIG
sunt următoarele:
• Aspecte fundamentale ale teoriei analizei spa țiale;
• Exerciții practice cu pachetul de programe ESRI® ArcGIS
Desktop;
• Evaluarea impactului științei informa țiilor geografice
asupra societ ății în ansamblu;
• Cunoașterea achizi ției datelor spa țiale.
Universitatea Harvard, Massachusetts – Școala de Sănătate
Publică
Școala de S ănătate Public ă Harvard (HSPH) a fost fondat ă
în 1922 cu misiunea de a sprijini progresul în s ănătatea public ă
prin învățare, descoperire și comunicare. Este situat ă în Boston, pe
lângă Universitatea de Medicin ă Harvard și mai multe spitale
afiliate. HSPH a desf ășurat cercet ări de pionierat în domeniul
HIV/SIDA și a realizat importante descoperiri în domeniul
poluării atmosferice, nutri ției, bolilor coronariene și di abetului.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
18Centrul pentru Analize Geografice Harvard a fost fondat
în anul 2006. Centrul func ționează folosind platforma
tehnologic ă din cadrul Institutului pentru Științe Sociale
Cantitative și desfășoară activități în cadrul universit ății pentru
întărirea infrastructurii și serviciilor sistemelor informatice
geografice.
Unii studen ți din programele de s ănătate public ă au
obținut preg ătire aprofundat ă în domeniul SIG pentru
completarea preg ătirii de sănătate public ă prin cursuri oferite de
Facultatea de Design Harvard. Alte cursuri introductive au fost
sponsorizate de Colec ția de Hărți Harvard și HSPH. Începând
cu primăvara anului 2007, au fost organizate cursuri de
statistică spațială în comun de c ătre Departamentul de
Biostatistic ă al HSPH ș i Departamentul de Statistic ă al
Facultăț ii de Arte și Științe Harvard.
In timp ce cercetă torii individuali din cadrul HSPH
utilizează SIG într-o gam ă largă de aplica ții ale sănătății publice
exis
tă trei grupuri în cadrul ș colii, care au avut un rol activ în
utilizarea SIG și a analizei spa țiale în cercetarea să nătății publice:
Programul de Risc, Expunere și Epidemiologie (EERP), Grupul
de Statistic ă de Mediu și Proiectul de Geoc odificare a Inechit ăților
din Sănătatea Publică .
Universitatea Columbia, New York – Școala de S ănătate
Publică Mailman
Școala de S ănătate Public ă Mailman (MSPH) din cadrul
Universității Columbia New York, este una dintre primele și
cele mai mari școli de sănătate public ă din SUA. MSPH a fost
prima institu ție care a desf ășurat programe de preg ătire în
științe socio-medicale și epidemiologie psihiatric ă și a furnizat
pregătire certificat ă prin diplome în domeniul afacerilor și
sănătății publice. Recent a ini țiat un program de ma ster în
sănătate public ă și planificare urban ă și a început s ă includă
tematica SIG, în cadrul programului de preg ătire oferit.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
19Studenț ii participan ți la cursurile de SIG provin din
programele MSPH în domeniile științelor socio-medicale,
sănătatea familiei și popula ției, epidemiologie, științele
sănătății mediului, informatic ă biomedical ă, noțiuni generale de
sănătate public ă pentru medici și programul de educa ție
medicală continu ă a Spitalului Harlem. Cursul ofer ă
cunoașterea de baz ă a instrumentelor ș i tehnicilor SIG, baze de
date popula ționale de mediu și sănătate, protocoale de cercetare
geospațială și aplicații pentru politic ă sanitară și cercetare.
Formatul cursului este o combina ție de prelegeri orale, exerci ții
practice de laborator, pr ezentarea de referate din literatura de
specialitate și o excursie de studiu la laboratoarele Centrului
Rețelei Interna ționale de Informa ții în Științele Pământului
(CIESIN).
Laborato
rul informatic în care se desf ășoară cursul
cuprinde 25 de sta ții de lucru pe care exist ă instalat software,
ArcGIS și extensiile sale Spatial Analyst, 3D Analyst și
Geostatistical Analyst. În baza licen țierii obținută de
Universitatea Columbia, ArcGIS este de asemenea instalat în
două computere ale bibliotecii.
Universitatea Loma Linda, Școala de S ănătate Publică,
California
Fondată în anul 1905 cu misiunea de a îmbun ătăți
sănătatea, starea de bine și integritatea umanit ății, Universitatea
Loma Linda (LLU) asigur ă programe de educaț ie pentru
îngrijirile de s ănătate și oferă personal, cursuri și suport logistic
către serviciile de s ănătate din întreaga lume.
Geoinformatica medical ă este o disciplină nou apărută
care utilizeaz ă inovativ tehnologia științifică și geospațială
pentru a investiga problemele de s ăn
ătate. Practicienii
geoinformaticieni colecteaz ă, organizeaz ă, disemineaz ă și
prezintă informații despre unde locuim, cine suntem și cum
locuim, cu scopul final de a furniza solu ții optime pentru
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
20sănătatea public ă. Programul de geoinformatic ă medicală al
LLU preg ătește studen ții să aplice știința și tehnologia
informațiilor geospaț iale în preg ătirea, cercetarea și practica
sănătății publice.
În 1996 ș coala a creat și oferit primul curs SIG certificat
la o ș coală de să nătate public ă în SUA. Programele actuale de
studiu includ:
• Licență în sănătate public ă care include geografia medical ă
și managementul datelor biomedicale;
• Program certificat în geoinformatic ă medicală;
• MBA în GIS;
• Master de să nătate public ă în SIG pentru s ănătate și
dezvoltare globală ;
• Master de s ănătate public ă în GIS pentru s ăn
ătatea
mediului.
În viitorul apropiat LLU vizeaz ă să înființeze un Centru
de resurse de educa ție și formare în geoinformatica medical ă.
Centrul va asigura utilizarea aplica țiilor tehnologiei spa țiale în
sănătate prin programe de colaborare între școli, cercetare și
servicii. Se preg ătește dezvoltarea și furnizarea metodelor și
produselor educa ționale pentru SIG care promoveaz ă practicile
științifice de s ănătate public ă și utilizarea etic ă, analiza și
diseminarea datelor. Centrul va dezvolta, de asemenea, un
program de educaț ie continu ă în geoinformatic ă medicală
stabilind un program intensiv cu durata a zece s ăptămâni,
participarea la cercetare în promovarea utiliz ării tehnologiei
geospațiale și sprijin pentru utilizarea global ă a SIG și analizei
spațiale în sănătate.
Centrul M
edical al Universit ății Mississippi,
Jackson
Centrul Medical al Universit ății Mississippi (UMMC)
este un campus de științe medicale al Universit ăți Mississippi.
În anul 2000, UMMC a fost pr imul centru academic medical
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
21din SUA care a înfiin țat un program propriu de SIG. Din 2002
programul SIG are propriile s ăli de curs și un laborator care
utilizează echipamentul disponibil. Ast ăzi programul are 19 noi
studenți iar stațiile PC pentru cercetare sunt la nivelul actual al
dotării cu software. GeoMedStat , un software dezvoltat de
centrul medical pentru supravegherea de s ănătate public ă este
de asemenea instalat. Prioritatea actual ă pentru programul SIG
este obținerea suportului din exterior și colaborarea prin alian țe
strategice pentru cercetare.
Noile dezvolt ări vor include cursuri în domeniul SIG și
teledetecție pentru epidemiologie și îngrijirile de s ănătate, dar ș i
formare în SIG pentru participan ți din țări membre în
Organizația Mondială a Sănătății. Cercetarea va continua în
domeniile epidemiologiei și îngrijirilor de s ănătate.
Universitatea Duke, Carolina de Nord
Inițiativa pentru S ănătatea Copiilor și a Mediului (CEHI)
este un program de cercetare și educație destinat îmbun ătățirii
mediului în care copiii pot s ă se dezvolte arm
onios. Localizat la
Școala Nicholas pentru Mediu și Științele Pă mântului la
Universitatea Duke în Durham, Carolina de Nord, CEHI
dispune de un personal de 18 cercet ători asocia ți cu norm ă
întreagă și mai mul ți asistenți de cercetare.
Viziunea pe termen lung a CEHI este s ă utilizeze modelul
spațial al cercet ării sănătății mediului pentru a sonda noi
abordări ale problemelor de s ănătate a copiilor în rela țiile cu
mediul. Pentru a evalua complet beneficiile s ănătății copilului,
CEHI vizeaz ă metode inovative de examinare simultan ă și
combinată , în mod imperativ a influen ței factorilor de mediu,
sociali și genetici. Luând în considerare componentele
temporale, spa țiale și de altă natură ale mediului fizic a
copilului, combinate cu varia țiile în factorii lega ți de gazd ă și
cei psihosociali, se poate îmbun ătăți semnificativ în țelegerea
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
22sănătății copilului. Mai mult chiar, misiunea de cercetare a
CEHI este de a colabo ra în vederea dezvolt ării de metodologii
pentru evaluarea și analizarea interac țiunilor cauzale și a căilor
prin care mediul, gazda și zona psihosocial ă acționează asupra
vieții copilului.
Universitatea Jonhs Hopkins, Baltimore,
Maryland
Situată în Baltimore, Maryland, Școala de S ănătate
Publică Bloomberg a fost prima de acest fel la nivel mondial și
este cea mai mare școală de să nătate public ă din lume. Corpul
de studen ți curent este de aproximativ 2000 , în plus școala este
cunoscută pentru pionieratul în anumite cercet ări la nivel
mondial. Departamentul de microbiologie molecular ă și
imunologie al școlii integreaz ă multe discipline legate de
studiul transmiterii bolilor infec țioase cu impact major asupra
sănătății publice. Cercetă rile se desf ășoară în laborator, în
clinici și pe teren.
Laboratorul de Sisteme Informatice Geografice/
Teledetec ție din cadrul departamentului me nționat a fost
înființat în 1991 cu scopul de a dezvolta abord ările analitice
pentru identificarea factorilo r de risc din mediu care
influențează bolile umane.
Studenț ii beneficiaz ă de preg ătire prin dou ă tipuri de
cursuri, Analiz ă Spațială și SIG, oferite de departamentul de
biostatistic ă și prin cursuri de studii speciale11.
I.2.4.Datele spa țiale
Crearea și menținerea datelor reprezint ă faza cea mai de
durată și mai costisitoare la implem entarea unui proiect SIG.
De aceea, este foarte important s ă știm cu ce tipuri de
date lucreaz ă un SIG,cum sunt acestea stocate și cum pot fi
achiziționate.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
23Tipuri de date
SIG dispune de un model sp ecific de date pentru
reprezentare a h ărților. Exist ă două tipuri principale de date
referitoare la o hart ă:
• Datele spa țiale, care descriu locul și forma obiectelor
geografice și relațiile lor spa țiale cu alte obiecte;
• Datele descriptive despre ob iectele geografice (atribute).
Alte tipuri de date folosite: date raster (de exemplu
fotografiile digitale ale obiectelo r), modele digitale de relief,
date multimedia, etc.
Datele spaț iale sunt reprezentate grafic prin urm ătoarele
elemente (numite primitive grafice):
• Puncte, pentru obiecte geogra fice ca: puncte de
transformare, stâlpi telefonici, etc.; • Linii , pentru obiecte geografice ca : drumuri, cursuri de
ape, țevi, etc.;
• Poligoane, pentru obiecte geografice ca : lacuri, margini de
județe, etc.
Un punct reprezint ă un obiect al h ărții ale cărui margini
sau formă sunt prea mici pentru a fi reprezentate ca linie sau
poligon. Sau, poate reprezenta un obiect care nu are arie, cum
ar fi înălțimea unui vârf montan.
O linie este un set de coor donate ordonate, care atunci
când sunt conectate, reprezintă forma liniar ă a unui obiect al
hărții prea îngust pentru a fi afi șat ca poligon. Sau, poate fi un
obiect care nu are l ățime, cum ar fi o linie de contur.
Un poligon este o figur ă ale cărei m
argini închid o zon ă
omogenă, cum ar fi o țară, un ț inut,un lac, etc.
Obiectele geografice sunt grupate în straturi (nivele,
teme). Acestea organizeaz ă obiectele dup ă tipul lor și/sau
tematică (exemplu: soluri, drumuri, cursuri de ap ă, etc.).
Atributele sunt reprezentate ca simboluri grafice. De
exemplu, drumurile sunt desenate cu diferite grosimi de linii,
modele, culori și etichete pentru a repr ezenta diferite tipuri;
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
24cursurile de ap ă sunt desenate cu linii albastre și etichetate cu
numele lor; ș colile sunt reprezentate folosind un simbol special;
lacurile sunt colorate cu albastru; p ădurile cu verde, etc.
În acest mod, obiectele geografice pot fi afi șate simultan
cu datele descriptive asociate.
Datele spa țiale și datele descriptive sunt stocate de obicei în
fișiere diferite (b aze de date spa țiale, respectiv baze de date
tabelare). De aceea, puterea unui SIG stă în legarea acestor dou ă
tipuri de date și menținerea rela țiilor spațiale dintre obiectele h ărții.
Putem accesa informa țiile din baza de date tabelar ă prin
intermediul obiectelor geografice, sau putem crea h ărți bazate
pe informa țiile din baza de date tabelar ă. De exemplu, putem
efectua un click pe un drum ca s ă-i aflăm informa țiile
descriptive (atributele) și invers (pe baza informa țiilor
descriptive localiz ăm drumul).
Datele spaț iale sunt memorate în baze de date spa țiale ca
înregistrări ce conțin:
• Coordonatele x ,y;
• Topologia;
• Un identificator (ID) unic (o secven ță de cifre pentru
legătura cu atributele).
Atributele asociate cu obiectele h ărții sunt memorate în
baze de date
clasice (tabelare) con ținând rânduri (înregistr ări) și
coloane (câmpuri).
Aceste baze de date sunt referen țiate uzual ca tabele de
atribute ale obiectelor. Fiecare strat are o tabel ă de atribute ș i
fiecărui obiect îi corespunde o înregistrare din tabela de
atribute8.
Fiecare înregistrare din tabela de atribute con ține
atributele unui obiect al h ărții. De asemenea, con ține un
identificator unic (ID). Aces t identificator este acela și cu cel
din baza de date spa țială, astfel înregistr ările din cele dou ă baze
de date pot fi puse în leg ătură. Deci, exist ă trei caracteristici ale
conexiunii date spa țiale- atribute:
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
25• coresponden ța unu-la-unu dintre obiectele geografice de pe
hartă și înregistr ările din tabela de atribute;
• legătura dintre obiectul geografic și înregistrare este men ținută
printr-un identificato r unic, asignat fiecă rui obiect (ID);
• identificatorul unic este fizic stocat în dou ă locuri: în
fișierul ce con ține coordonatele x, y ale obiectului (baza de date
spațială) și în înregistrarea corespunz ătoare din tabela de
atribute (baza de date tabelar ă).
Mai trebuie spus că unui obiect i se pot ataș a tabele
suplimentare de atribute, dac ă acestea au un câmp comun cu
tabela principală de atribute.
Hărțile cu care lucreaz ă un SIG sunt imagini vectoriale,
dar se pot amplasa pe fundal și imagini raster. Acestea se
deosebesc fundamental de cele vectoriale.
Noțiunea de raster (bitmap) se poate traduce prin
expresia “hartă de biți” (map=hart ă). O imagine raster are un
format la nivel de bit. Dac ă luăm în considerare dimensiunile
imaginii: L puncte (pixeli) pentru l ățime și H puncte pentru
înălțime, rezult ă un dreptunghi în care se afl ă LxH puncte.
Defi
nirea imaginii înseamn ă definirea “stă rii” fiecăruia dintre
puncte (aprins sau stins)10.
O imagine vectorială nu este memorat ă la nivel de bit, ci
la nivel de „vector”. Spre exemplu, un segment este memorat
prin coordonatele punctului de început și ale celui final, un cerc
este memorat prin coordonatele centrului și dimensiunea
razei,etc.
O imagine de acest tip apare tot într-un dreptunghi de
pixeli (de dimensiuni L xH), dar diferen ța esenț ială este că
informația grafică este tratat ă la nivel de element grafic
(vector), nu la nive l de bit (punct).
Dintre cele dou ă tipuri de imagini graf ice, cele vectoriale
prezintă cele mai multe avantaje.
Datele pentru un sistem informatic geografic sunt
obținute și din bazele de date (Microso ft Acces, Oracle, dBase)
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
26și cuprind în special atributele care se asociaz ă unei localiz ări
spațiale (de exemplu: baza de date a num ărului deceselor pe
localități poate fi importat ă în cadrul unui SIG pentru
efectuarea h ărților tematice).
I.2.5.Achizi ția datelor
Dacă datele ce urmeaz ă a fi utilizate nu sunt înc ă în
format digital, adic ă într-o form ă recunoscut ă de că tre
calculator, există mai multe tehnici prin care aceste informa ții
pot fi capturate.
Achiziț ia datelor este procesul de convertire a datelor din
forma în care exist ă într-una care poate fi utilizat ă de un SIG
(Aronoff, 1989)10.
Deoarece, datele spaț iale pot fi ob ținute dintr-o foarte
mare varietate de surse, trebuie f ăcută o diferenț iere între
achiziția datelor noi și a celor existente.
Achiziț ia datelor noi se poate face cu:
• Aparate de m ăsură (cum ar fi sta ția totală – pentru date ce
provin din m ăsurătorile de teren );
• Metode fotogrammetrice (bazat e pe evaluarea fotografiilor
aeriene);
• GPS (sistem de pozi ționare prin satelit);
• Radarul subp ământean (când pozi ția obiectelor
subpă mântene este necunoscut ă);
• Metode de scanare cu laser (realizeaz ă numai modele
digitale ale terenului );
• Camera de luat vederi.
Datele existente (de exemplu în format tip ărit) pot fi
achiziționate pentru utilizare în format digital cu urm ătoarele
mijloace: • Digitizorul (pentru h ărți, planuri, etc. );
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
27• Scannerul (pentru fotografii, imagini satelitare, texte,
desene, etc.);
• Manual (prin introduce rea coordonatelor).
Cele mai folosite surse de date spa țiale sunt: h ărțile
existente, imaginile satelit are (cele mai mari colec ții de date
geografice sunt imagini luate din spa țiu) și fotografiile
aeriene.
Produsele SIG dispun de capac itate de prelucrare a
datelor provenite de la diverse echipamente periferice (scanner,
digitizor, modem, staț ie totală, receptor GPS) și permit
descă rcarea automat ă a datelor din carnet ele electronice de
teren ale staț iilor totale.
Sursele de date descriptive (atribute) pot fi analogice
(cartoteci, noti țe, acte, etc.) sau digitale (baze de date, sisteme
informaționale, fișiere, tabele, etc.).De men ționat că, datele noi
se pot introduce direct în SIG. Datele existente trebuie controlate și actualizate înainte de a fi introduse în SIG.
Permanent trebuie verificat ă calitatea datelor. Acestea
trebuie s ă fie în concordan ță cu cerin țele aplica țiilor și
influențează decisiv eficienț a utilizării unui GIS.
Caracteristici de calitate sunt considerate:
• provenien ța (culegătorul de date, sursa, etc.);
• caracteristicile datelor (structura datelor, precizia,
consistența, completitudinea, etc.);
• întreținerea datelor (actualizarea, etc.);
• acces
ibilitate (securitatea date lor, drepturile de licen ță,etc.);
• dreptul de modificare a datelor.
Digitizarea este procesul de convertire a obiectelor
geografice ale unei h ărți într-un șir de coordonate carteziene
(x,y) stocate într-un format digital. Este metoda uzual ă de
achiziție a datelor folosind o hart ă existentă (pe hârtie).
Digitizarea implic ă trasarea manuală a tuturor obiectelor
de pe hartă (care trebuie descompuse în elementele componente
– puncte, linii și poligoane).
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
28I.2.6.Stocarea datelor
Datele introduse în memoria calculatorului sunt stocate
sub forma de fi șiere. În funcț ie de datele con ținute, fișierele
regăsite în cadrul unui sistem informatic geografic sunt
următoarele:
• bază de date (SGBD): Access, dBase, Excel, Oracle;
• shapefile (modul de înregistra re al datelor vectoriale):
fișiere cu extensia .shp, .mif, .dxf, .dra;
• imagini ob ținute din fotografii aerien e sau satelitare (format
raster): fișiere cu extensia .tiff, .jpeg, .mrsid etc.
I.2.7.Manipularea ș i analiza datelor
Prin opera țiunile efectuate asupra datelor spa țiale
(„shapefiles”) se realizeaz ă analiza datelor introduse. Astfel,
SIG permite selectarea acelor entit ăți spațiale care îndeplinesc
una sau mai multe din condiț iile următoare:
• posedă o anumit ă caracteristică (opțiunea „Select by
Attributes”) men ționată în baza de date;
• au o anumit ă localizare pe unul dintre straturile afiș ate
(opțiunea „Select by Location”);
• se intersecteaz ă cu entitățile din stratul de referin ță;
• sunt la o anumit ă distanță de entit ățile d in stratul de
referință (crearea de zone „buffer”);
• sunt complet incluse în entit ățile stratului de referință ;
• se intersecteaz ă cu limitele sau anumite entit ăți ale stratului
de referin ță.
Identificarea acestor entit ăți de interes se realizeaz ă
aproape instantaneu, comparativ cu identificarea pe suport de
hârtie, sau chiar în format tabe lar electronic- acesta din urm ă nu
permite vizualizarea loca ției.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
29I.2.8.Prezentarea datelor. Elem entele componente ale unei
hărți pentru s ănătatea public ă
Chiar dac ă un GIS nu este sinonim cu crearea de h ărți,
una din rezultatele principale ale sistemului informatic
geografic este crearea h ărților în scopul lu ării deciziilor. Exist ă
numeroase tipuri de h ărți, fiecare cu necesit ăți generale și
posibil specifice. În timp ce un cartograf experimentat trebuie
implicat obligatoriu la realizarea unor h ărți cu cerin țe specifice
sau speciale, oricine poate face h ărți informative generale bune,
dacă ia în considerare urm ătoarele linii c ălăuzitoare simple.
Aceste linii c ălăuzitoare au fost organizate în șapte domenii
care pot fi folosite ca list ă de verificare pentru crearea sau
îmbunătățirea hărților:
• Scopul – tipic, o hart ă nu trebuie s ă aibă mai mult de un
scop. Încercarea de a comunica prea mult pe o hart ă – având
mai mult de un scop pentru hart ă – are tendin ța de a estompa
mesajul și să încurce cititorul h ărții. Utilizarea a dou ă sau mai
multe hărți, fiecare pentru un singur me saj, este întotdeauna cea
mai bună strategie.
• Audiența – cine va citi harta? Harta este destinat ă pentru
puțini cititori sau pentru o audien ță largă de sute de milioane de
oameni? Este mai bine s ă adresăm harta persoanei preg ătită să
înțeleagă mesajul h ărții.
• Mărimea, scara și mediul – m ărimea fizic ă a hărții relativ la
conținutul geografic prezentat pe hart ă va determina scara h ărții
și va determina cum vom reprezenta m ărimea actuală și
numărul de trăsături figurate pe hart ă. Datele sunt colectate
adesea la o anumit ă scară. De exemplu, drumurile de obicei
colectate pentru scara de 1:24.000 vor fi mult prea detaliate
pentru o hart ă la scară ma i mică (precum 1:2.000.000), deci
trebuie redus num ărul de drumuri desenate pe hart ă. Mediul
joacă de asemenea un rol important, deoarece h ărțile tipărite în
ziare nu vor prezenta detaliile precise în mod clar, comparativ
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
30cu una tip ărită pe o hârtie cu rezolu ție înaltă. În plus, detaliile
pe o hart ă digitală pot varia dependent de programul de
vizualizare. De exemplu, o hart ă statistică utilizată pe o pagin ă
Web este destinat ă cuprinderii de mai pu ține informa ții decât o
hartă destinată unui program precum ArcReader.
• Focalizarea – se refer ă la ceea ce vrea creatorul h ărții să se
focalizeze cititorul. De obicei, culorile reci (albastru, verde, gri
deschis) sunt utilizate pentru fundalul informa țiilor, iar culorile
calde (roșu, galben, negru) sunt utilizate pentru a capta aten ția
cititorului.
• Integritatea – e posibil s ă fie necesară validarea încruci șată
a anumitor informa ții, precum numele sau ortografia anumitor
trăsături. Dacă datele au fost produse de o altă organizație, este
uzual să fie acordate acelei organiza ții încredere privind harta.
• Echilibru –trebuie s ă ne punem urm ătoarele întreb ări: cum
va ară ta harta pe pagin ă sau ecran? Sunt p ărți ale hărții corect
alin
iate? Corpul h ărții trebuie s ă fie elementul dominant.
Trebuie s ă evităm spațiile largi deschise și să fim flexibili în
privința locului plas ării elementelor (aceasta însemnând c ă nu
toate titlurile trebuie s ă fie în partea superioar ă). Ar trebui ca
anumite componente ale h ărții să fie cuprinse într-un chenar?
• Finalizare – în general o hart ă trebuie s ă conțină anumite
elemente de baz ă, precum titlul, legenda, bara de scară și
săgeata Nordului; oricum, sunt excep ții. De exemplu, dac ă
există rețeaua paralelelor și meridianelor nu este necesar ă
includerea s ăgeții Nordului. Fundamental, include toate
informațiile pe care credem c ă cititorii au nevoie pentru a
înțelege complet harta. Înaintea public ării hărții, este de dorit să
avem pe cineva care s ă o examineze, în special pentru
ortografie și aspectul general.
Elementele de baz ă care trebuie verificate înaintea public ării
h
ărții sunt urm ătoarele:
• Corpul hărții sau Zona primar ă de cartografiere. Se pot afi șa
mai mult decât o imagine a zonei primare cartografiate în
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
31cadrul documentului. De exemplu, dac ă dorim s ă înfățișăm
schimbarea prin prezentarea mai multor imagini cu informa ții
diferite dar legate, precum harta popula ției în ani diferi ți. Harta
poate de asemenea con ține hartă „locator”de detaliu (o hart ă la
scară mai mic ă utilizată pentru a ajuta cititorul s ă înțeleagă
unde sunt localizate principa lele arii de interes), hart ă inserată
(utilizată pentru a oferi mai multe informa ții detaliate pentru o
zonă în care harta principală nu este u șor de înțeles), ori o hart ă
index (adesea utilizat ă pentru a prezenta unde într-o serie de
hărți este o anumită hartă). Toate sunt utilizate pentru a sprijini
comunicarea cu al ții. În ArcMap, fiecare dintre aceste arii de
cartografiere sunt referite ca un cadru de date.
• Titlul – utilizat pentru a spune cititorului ce reprezint ă
harta. De obicei este plasat într-un montaj al h ărții sub form ă de
text. Trebuie astfel ales încât să corespund ă temei și audienței.
• Legenda – lista simbolur ilor utilizate în cad rul hărții și ce
reprezintă acestea. Poate fi creat ă utilizând „Legend Wizard”
(în aplicaț ia ArcMap) în montajul h ărții și editată ulterior dup ă
ce a fost creat ă. În situația în care cel care realizeaz ă harta nu
este absolut sigur c ă audiența va înțelege un simbol, acest
simbol trebuie inclus în legend ă.
• Scara – oferă cititorilor informa țiile de care au nevoie
pentru a determina distan ța. O scar ă a hărții este o rată , unde
unitatea pe hart ă reprezint ă un anumit multiplu al acelei valori
din lumea reală . Poate fi numeric ă (1:10.000), grafic ă (bara de
scară), sau textual ă (un metru este egal cu 10.000 metri).
Hărțile sunt adesea împ ărțite în scară „mică” sau „mare”.
Această „mărime” de referin ță precizează rata (sau frac ția). De
exemplu, o hart ă la scara 1:100 este m
ai mare decât o hart ă
1:10.000, deoarece 1/100 (0,01) este o valoare mai mare decât
1/10.000 (0,00001). O hart ă la scară mai mică prezintă o zonă
mai mare, dar cu mai pu ține detalii. Scara este inserat ă în
montajul h ărții.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
32• Proiecția – reprezint ă o formul ă matematic ă ce transform ă
localizarea tr ăsăturilor din suprafa ța curbată a pământului în
suprafața plată a hărții. Proiec țiile pot cauza distorsiuni în
distanțe, suprafe țe, forme și direcții; toate proiec țiile au anumite
distorsiuni. Mai mult chiar, tipul proiec ției aste adesea plasat pe
hartă pentru a ajuta cititorii s ă determine acurate țea
informațiilor măsurabile care sunt cuprinse pe hart ă.
• Direcț ia – este prezentată utilizând să geata Nord. O hart ă
poate prezenta adev ăratul nord și nordul magnetic. Acest
element este inserat în montajul h ărții.
• Sursa datelor – informa ția bibliografic ă pentru datele
utilizate pentru a crea harta,
• Etichetele – numele loca țiilor, valori ale datelor, dac ă sunt
necesare, dar nu trebuie extinse și să reprezinte principalul scop
al com
unicării și să diminueze calitatea h ărții. Etichetele pe o
hartă trebuie s ă identifice tr ăsăturile hărții, dar nu fiecare
trăsătură.
Alte componente ale h ărții sunt reprezentate (dar nu sunt
limitate la) date calendaristice, picturi, re țeaua paralelelor și
meridianelor, rapoarte, texte suplimentare, tabele, lini precise și
numele autorului h ărții8.
I.3.Utilitatea GIS – avantaje ș i riscuri
Dr.C.P.Johnson, Dr.Jasmin Johnson la Conferin ța Map
India 2001, desf ășurată la New Delhi în luna februarie 2001, în
lucrarea „GIS: un instrument de monitorizare și management al
epidemiilor” remarc ă instrumentul utilizat de profesioni știi și
administratorii de s ănătate public ă, inclusiv deciden ții politici,
statisticieni, epidemiologi, administratori sanitari de la nivel
regional și județean și prezintă sintetic modalit ățile de aplicare
în sănătate ale GIS, astfel:
• distribuția geografic ă și variația bolilor;
• analiza tendinț elor spațiale și temporale;
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
33• identificarea deficitelor de imunizare la nivel popula țional;
• cartografierea popula țiilor la risc și stratificarea factorilor
de risc;
• documentarea nevoilor de s ănătate ale comunit ății și
evaluarea aloc ării resurselor;
• previzionarea epidemiilor;
• planificarea și direcționarea interven țiilor;
• monitorizarea bolilor și interven țiilor pe parcursul timpului;
• managementul mediului de îngrijire a pacien ților,
materialelor, aprovizion ării și resurselor umane;
• monitorizarea utiliz ării centrelor de s ănătate;
• direcționarea personalului medical, echipamentelor și
aprovizion ării către locul de furnizare al serviciilor;
• publicarea informa țiilor de s ănătate utilizând h ărți pe
Internet; • localizarea celei mai apropiate unit ăți medicale.
Avantajele utiliz ării unui GIS sunt urm ătoarele:
• Datele sunt ma
i bine organizate ;
• Elimină redundanț a în stocarea datelor ;
• Facilitatea actualiz ărilor ;
• Analize, statistici și noi căutări mult mai uș oare ;
• Utilizatorii sunt mai productivi.
Riscurile în utilizarea unui GIS, descrise de literatură ,
sunt reprezentate de : • Complexitate ;
• Costuri ridicate ;
• Modifică rile din teren
• Dificultăți în formarea de personal.
34
Capitolul II
Sistemele informatice geografice pe plan mondial
––––––––––––––––––––– ––––-
II.1.Activit ățile Organiza ției Mondiale a S ănătății în domeniul
SIG
Începând cu anul 1993, Programul de Sisteme
Informatice Geografice și Cartografie pentru s ănătate public ă al
Organizației Mondiale a S ănătății a fost factorul conduc ător al
parteneriatului global pentru promovarea și implementarea
suportului SIG pentru luarea deciziilor pentru o gam ă largă de
programe de s ănătate public ă și pentru prevenirea și controlul
bolilor infec țioase.
OMS consider ă că SIG ofer ă platforma ideal ă pentru
reunirea informa ților specifice privind bolile și analiza lor în
relație cu particularit ățile popula ției, mediul social , serviciile de
sănătate și mediul natural. Este de preferat pentru analiza
datelor epidemiologice, surprinderea tendin țelor și
interrelațiilor care ar fi mult mai dificil de descoperit în
formatul tabelar al datelor. Mai mult chiar, SIG permite decidenților politici s ă vizualizeze m
ai ușor problemele în
legătură cu serviciile sociale și de sănătate existente și cu
mediul natural și să aloce mai eficace resursele.
Parteneriatul pentru Cartografia Să nătății Publice inclus
în programul men ționat anterior implic ă birourile regionale și
naționale, statele membre ale OMS, agen ții ale Organiza ției
Națiunilor Unite, centre care colaboreaz ă cu OMS și sectorul
privat. A fost stabilit ă o rețea OMS pentru Cartografia S ănătății
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
35Publice cuprinzând aspecte ch eie ale birourilor regionale și
naționale. Re țeaua utilizatorilor cartografiei pentru să nătatea
publică a fost creat ă și cuprinde administratorii de s ănătate public ă
din peste 80 de țări care deruleaz ă inițiative în domeniul
cartografiei de s ănătate public ă la nivel na țional și sub-național.
OMS joac ă un rol cheie în cadrul parteneriatului prin:
• consilierea ministerelor s ănătății în proiectarea și
implementarea SIG și tehnologiilor conexe pentru programele
naționale de s ănătate public ă;
• furnizarea produselor și serviciilor de baz ă legate de SIG și
cartografie;
• asistența acordată țărilor pentru dezvoltarea setului de date
de bază inclusiv cartografia comunit ăților și îngrijirilor de
sănătate;
• dezvoltarea proiectelor de colaborare pentru cercet ări
operaționale în dom
eniul noilor tehnologii SIG împreun ă cu
institute de cercetare și sectorul privat.
Instrumentele dezvoltate de OMS în cadrul programului
pentru cartografie și SIG sunt urm ătoarele5:
• The Health Mapper;
• Atlasul Sănătății Globale;
• Instrumente de colectare a datelor în teren.
The Health Mapper este o aplica ție informatic ă pentru
supravegherea bolilor și cartografie. Aplica ția este descris ă pe
larg în sec țiunea III.2.1. Este folosit ă în supravegherea bolilor
infecțioase în 60 de țări în toate regiunile OMS. Programele de
boli infec țioase care include supravegherea și control cu The
HealthMapper sunt urm ătoarele: malaria, filariaza, poliomielita,
HIV/SIDA, tuberculoza, bolile cu transmitere sexual ă etc.;
aplicația informatic ă poate fi desc ărcată de pe situl OMS de la
adresa:http://www.who.int/healt h_mapping/tools/healthmapper/
en/index.html.
Atlasul S ănătății Globale a fost lansat ini țial ca un atlas
online al bolilor infec țioase, este un instrument nou pentru
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
36supravegherea și controlul bolilor infec țioase creat pe baza
trăsăturilor aplica ției HealthMapper.
În mai 2005, OMS a întocmit baza de date online a
Statisticii S ănătății Mondiale pe platfoma Atlasului S ănătății
Globale. Baza de date este o compila ție a celor mai recente
estimări pentru aproape 50 de indicatori de s ănătate pentru 192
de țări, fiin disponibil ă la adresa internet:
http://www.who.int/statistics.
Instrumentele de colectare a datelor în teren asigură
suportul pentru cartog rafierea bolilor infecț ioase la nivel
comunitar și utilizeaz ă sistemul de poziț ionare globală (GPS).
Cu un sistem computerizat (Palm) și software pentru
cartografie este în prezent fezabil ă colectarea și întocmirea
hărților cu date pe teren, oferind oportunit ăți pentru ob ținerea
datelor de supraveghere în timp real, analiz ă și transfer de date
chiar dacă infrastructura de comunica ții este deficitar ă.
Programele OMS care au beneficiat de suportul tehnic
al SIG s-au desf ășurat în numeroase țări și au furnizat
informaț iile epidemiologice de încredere c ătre ministerele
sănătății și progra
mele naționale de control, permi țând
localizarea și întocmirea profilului s ănătății populațiilor țintă
fără cercetă ri în teren scumpe și consumatoare de timp. La
nivel național și județean, SIG ș i cartografia au fost utilizate
pentru luarea deciziilor și planificare opera țională a
programelor de s ănătate public ă. La nivel continental și
mondial, SIG și cartografia sunt u tilizate pentru a ghida
alocarea resurselor, monitorizare ș i „advocacy”. Programele
OMS la care SIG și cartografia de s ănătate public ă și-au adus
aportul sunt urm ătoarele:
• Dracunculoza (viermele de guineea): eforturile de
monitorizare a eradic ării;
• HIV/SIDA: cartografia epidemiei și accesului la servicii;
• Filarioza limfatic ă: focalizarea și monitorizarea distribu ției
m
edicamentelor;
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
37• Alertă și Răspuns în Epidemii: urm ărirea și răspunsul în
epidemii;
• Revenirea Malariei: cartografierea malariei și îngrijirilor de
sănătate.
Suportul acordat unor st ate pentru construirea
capacităților naționale pentru SIG și întărirea supravegherii
bolilor infec țioase au fost o preocupare constant ă a OMS care
s-a desfășurat în parteneriat cu multe țări. Exemple concrete de
țări sau regiuni beneficiare ale programelor OMS din domeniu
ar putea fi urm ătoarele:
• Indonezia: suport GIS dup ă tsunami;
• Africa de Est: utilizarea HealthMapper pentru
supravegherea integrat ă a bolilor;
• Afganistan: HealthMapper este utilizat pentru acț iuni
umanitare ale ONU;
• Nigeria: suport pentru sistemele informa ționale de să nătate;
• Etiopia: evaluarea riscului de malarie.
II.2.Studiu bibliometric privitor la SIG
Căutarea literaturii medicale pe Internet a fost
transformat ă în ultimii ani de c ătre utilizarea motoarelor de
căutare. Chiar dac ă mai citim revistele tip ărite și le răsfoim
conținutul actualizat online, de ma
re ajutor sunt și motoarele de
căutare online. Aceste motoare pot g ăsi un articol, un autor sau
o temă anume de interes medical, furnizând nota bibliografic ă,
rezumatul articolului sau versiunea complet ă a articolului.
Accesul complet la anumite articole nu este întotdeauna gratuit,
fiind necesar ă existența abonamentului la respectivul jurnal în
care a ap ărut articolul. Cel mai adesea îns ă rezumatele
articolelor sunt distribuite gratuit.
Există numeroase motoare de c ăutare și multe c ăi de
obținere a accesului online la literatura medical ă. În prezent
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
38motorul de c ăutare Google (www.google.com) este cel mai
utilizat. Alt instrument de că utare larg folosit este PubMed
(www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query .fcgi), portal al guvernului
federal SUA, care ofer ă acces la o imens ă bază de date cu citate
și rezumate la National Librar y of Medicine; Google Scholar
(www.scholar.google.com/), Yahoo (www.yahoo.com),
motorul de c ăutare Sunnyvale, California, al companiei cu
același nume. Aceste motoare de c ăutare sunt disponibile
oricărei persoane are conexiune la internet, nu necesit ă
înregistrare sau abonament pl ătit, iar căutarea este gratuit ă.
Fiecare din motoarele de c ăutare men ționate are
avantajele și dezavantajele sale, al egerea unui motor de
căutare ia în considerare de obicei și tipul informa țiilor căutate
și preferin țele utilizatorului. Google, Google Scholar și Yahoo
sunt ușor de folosit și oferă o gamă largă de informa ții care
variază în funcție de termenul ales. Aceste motoare de c ăutare
indexează conținutul PubMed precum și conținutul online al
diferitelor publica ții ale elevilor și studenților. PubMed caut ă
mu
lt mai profund dar necesit ă o mai bun ă cunoaștere a
căutării, pregă tirea poate ajut a utilizatorii s ă obțină cele mai
bune rezultate. Google și Yahoo sunt motoare de c ăutare
generale. PubMed și Google Scholar g ăsesc în principal
articole științifice. PubMed poate sorta rezultatele dup ă dată,
autor, revist ă dar nu și după numărul cită rilor. Căutarea cu
Google și Google Scholar po ate fi aprofundat ă (limitată) prin
introducerea unu i termen de c ăutare cât mai specific.
Căutările cu PubMed sunt facilitate de o baz ă de date care
are indexare extensiv ă și control de calitate . În plus, pentru
căutarea textului pentru c uvinte specificate utilizeaz ă un
lexicon controlat al titlurilor subiectelor medicale, a șa numitul
MeSH (în limba englez ă „medical subject headings”). Aceast ă
trăsătură permite c ăutarea cu grad e variate de specificitate.
Căutările articolelor clinice cu PubMed pot fi limitate la unul
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
39din cele patru categorii de studia t (terapie, diagnostic, etiologie
sau prognostic), studii realizate pe om sau studii cu o anumit ă
metodă de cercetare, precum revizuire sistematic ă, printre alte
opțiuni23.
Google Scholar nu este atât de specific precum PubMed –
dar poate g ăsi articole, teze, c ărți, rezumate care nu se g ăsesc în
baza de date a National Library of Medicine.
Un studiu efectuat în anul 2005 (citat de Steinbrook R.14)
relevă că Google furnizeaz ă cele mai multe articole g ăsite cu un
motor de c ăutare (56,4%), urmat de PubMed (8,7%) Google
Scholar (3,7%) și Yahoo (3.4%).
Pentru identificarea literaturii de specialitate relevante
privind SIG am ales abrevierea GIS pentru sisteme informatice
geografice, corespunz ătoare traducerii în limba englez ă a
termenului. În fereastra de c ăutare a sitului PubMed
(www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/querz.fcgi) am introdus
termenul c ăutat („GIS”) cu limitarea c ăutării la: articole cu
rezumat, studii efectuate pe oameni, publicate în perioada
cuprinsă între 1.01.1990 și 31.12.2007, în rest am l ăsat
nemodificate câmpurile zonei de c ăutare.
În urma lectur ării articolelor (sau rezumatelor acestora)
găsite de motorul de c ăutare am creat o baz ă de date în format
Excel în scopul surprinderii aspe ctelor referitoare la utilizarea
sistemelor informatice geografic e la nivel mondial, reflectat
prin publicarea articolelor de sp ecialitate. Câmpurile bazei de
date create sunt: autori, titlu, revista, anul apari ției, domeniul
sănătății publice la care se refer ă studiul (biologia uman ă,
sănătatea în rela ție cu factorii de mediu, prevenirea și controlul
bolilor infec țioase și parazitare, accidente și dezastre,
prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, planificarea și
evaluarea serviciilor de s ănătate și a săn ătății comunitare,
tehnologia informaț iilor, metodologia utiliz ării GIS). Fiecare
articol, în func ție de con ținut, a fost încadrat la una sau mai
multe categorii. Am mai înregistrat și analizat locul studiului
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
40menționat în articol (dac ă nu era referire expres ă a zonei
geografice în con ținutul articolului, am luat în considerare
localizarea geografic ă a autorului), amploarea utiliz ării SIG în
cadrul studiului (local, jude țean, național, interna țional,
continental sau neprecizat).
În funcție de anul public ării articolelor în perioada c ăutată,
situația este prezentat ă în graficul urm ător (Grafic 1). Se remarc ă
o creștere a num ărului articolelor publicate, indexa te de motorul
de că utare, de la o 1 articol pe an între anii 1990 și 1992, pân ă la
peste 90 articole în anii 2006 și 2007. Remarc ăm o tendin ță
mondială de creștere a interesului ș tiințific medical pentru
domeniul SIG, în paralel cu dezvoltarea și creșterea accesibilit ății
resurselor hardware și software.
Grafic 1 – Numă r articole rezultate la c ăutarea PubMed pentru termenul
"GIS" pe ani de publicare
0102030405060708090100
Nr. Articole 1 1 1 3 4 8 6 1 42 62 13 55 66 96 07 24 79 59 11990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
În funcție de amploarea studiului, se remarc ă o
predominan ță a studiilor cu arie local ă de acoperire (cartiere,
localități) față de cele realizate la nivel na țional sau o
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
41întindere mai mare. Situa ția numărului de studii și articole
publicate în func ție de amploarea studiului este prezentat ă în
tabelul urm ător (Tabel 4).
Tabel 4 – Num ăr de studii analizate în funcț ie de amploarea geografic ă
Amploare studiu Nr. articole
local 316
județean 77
național 80
internațional 27
continental 8
neprecizat 102
Total 610
Domeniile s ănătății publice în care a fost aplicat SIG în
articolele analizat e sunt variate, cel mai fr ecvent SIG su nt utilizate
pentru planificarea și evaluarea serviciilor de s ănătate și a sănătății
comunitare (Tabel 5). Am elaborat urm ătoarele categorii pentru
încadrarea articolelor analizate: Biologia uman ă, Sănătatea
mediului, Prevenirea și controlul bolilor infec țioase și parazitare,
Accidente și dezastre, Prevenirea și controlul bolilor
netransmisibile, Planificarea și evaluarea serviciilor de s ănătate și
sănătății comunitare, Tehnologia informa țiilor și Metodologia
utilizării GIS (SIG). Un articol, în func ție de tematica abordat ă
putea fi încadrat la una sa u mai multe categorii.
Tabel 5 – Domenii abordate în articolele analizate
Domeniu
Biologia umană
Sănătatea în rela ție cu
factorii de mediu
Prevenirea și controlul
bolilor infec țioase ș i
parazitare
Accidente și dezastre
Prevenirea și controlul
bolilor netransmisibile
Planificarea și
evaluarea serviciilor de
sănătate ș i sănătății
comunitare
Tehnologia
informațiilor
Metodologia utiliz ării
GIS
Nr.
articole 26 376 192 72 139 491 286 491
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
42Repartiția studiilor pe țări în perioada analizat ă este
prezentată în tabelul urm ător (Tabel 6). Se remarc ă existența pe
primele trei locuri (în func ție de num ărul de studii publicate în
perioada analizată ) a câte unei țări din trei continente –
America de Nord, Europa și Asia. Datele prezentate în tabel
sugerează existen ța dezvoltă rii domeniului SIG pentru
sănătatea public ă în țările dezvoltate economic și un început al
utilizării în țările în curs de dezvoltare sau chiar cu o s ărăcie
extremă. Practic domeniul SIG este util atât în evaluarea
problemelor de s ănătate public ă specifice tranzi ției
epidemiologice cât și pentru urm ărirea bolilor infec țioase și
parazitare ră spândite în ță rile din Africa și Asia.
Tabel 6 – Studii publicate în domeniul SIG pe țări ale lumii (valori absolute
și proporții)
Nr.
crt Țara Num ăr
articole %
1 SUA 209 34,3
2 Marea Britanie 60 9,8
3 China 34 5,6
4 Canada 23 3,8
5 Brazilia 20 3,3
6 Suedia 19 3,1
7 Germania 16 2,6
8 Africa de Sud 15 2,5
9 Australia 15 2,5
10 India 13 2,1
11 Italia 12 2,0
12 Egipt 11 1,8
13 Japonia 10 1,6
14 Noua Zeeland ă 9 1,5
15 Kenya 8 1,3
16 Elvetia 6 1,0
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
43Nr.
crt Țara Num ăr
articole %
17 Franta 6 1,0
18 Grecia 6 1,0
19 Thailanda 6 1,0
20 Bangladesh 6 0,8
21 Finlanda 5 0,8
22 Israel 5 0,8
23 Nigeria 5 0,8
24 Olanda 5 0,8
25 Tanzania 5 0,8
26 Mexic 4 0,7
27 Belgia 3 0,5
28 Burkina Faso 3 0,5
29 Cehia 3 0,5
30 Danemarca 3 0,5
31 Etiopia 3 0,5
32 Madagascar 3 0,5
33 Nepal 3 0,5
34 Polonia 3 0,5
35 Arabia Saudit ă 2 0,3
36 Cambogia 2 0,3
37 Chile 2 0,3
38 Ciad 2 0,3
39 Congo 2 0,3
40 Coreea de Sud 2 0,3
41 Costa Rica 2 0,3
42 Guiana Francez ă 2 0,3
43 Rusia 2 0,3
44 Spania 2 0,3
45 Turcia 2 0,3
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
44Nr.
crt Țara Num ăr
articole %
46 Uganda 2 0,3
47 Venezuela 2 0,3
48 Vietnam 2 0,3
49 Afganistan 1 0,2
50 Argentina 1 0,2
51 Bolivia 1 0,2
52 Cuba 1 0,2
53 Filipine 1 0,2
54 Gambia 1 0,2
55 Ghana 1 0,2
56 Indonezia 1 0,2
57 Iran 1 0,2
58 Jamaica 1 0,2
59 Liban 1 0,2
60 Malawi 1 0,2
61 Mali 1 0,2
62 Norvegia 1 0,2
63 Pakistan 1 0,2
65 Puerto Rico 1 0,2
66 Slovacia 1 0,2
67 Sri Lanka 1 0,2
68 Sudan 1 0,2
69 Tailanda 1 0,2
70 Taiwan 1 0,2
71 Trinidad-Tobago 1 0,2
72 Ungaria 1 0,2
73 Yemen 1 0,2
74 Zimbawe 1 0,2
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
45II.3.De la h ărți statistice la sistem e informatice geografice
Prezentăm în continuare, într-o
manieră cronologică , dezvoltarea
utilizării informa țiilor geografice de la
prima hart ă cu aspecte statistice
atestată documentar (1782) pân ă la
introducerea definitiv ă, complet
operațională, a unui sistem de
informații geografice. Prezentarea nu
este exhaustiv ă deoarece ignor ăm
evoluțiile înregistrate în științele
conexe ale sistemelor de informa ții
geografice (calculatoare, teledetec ția,
fotogrametria digital ă etc.).
1782 – A.W.F.Crome în Germania realizeaz ă prima hart ă
statistică având o tematic ă economic ă și prezentând produc ția
în Europa.
1798 – Valentine Seaman (1770-1817), SUA, realizeaz ă
prima hart ă a inciden ței unei maladii (febra galben ă). Folosește
puncte și cercuri pentru a reprezenta inciden țele individuale pe
țărmul New York-ului.
1819 – În Franț a este realizat ă prima hart ă care
reprezintă, în nuan țe de gri, distribu ția și intens
itatea
analfabetismului.
1851 – Charles Joseph Minard (1781-1870) în Fran ța,
concepe prima hart ă conținând diagrame statistice: cercuri
proporționale cu produc ția de cărbune.
1855 – John Snow (1813-1858, Fotografia 1) –în Anglia,
foloseș te o hart ă (Figura 2) pentru afi șarea datelor
epidemiologice și conduce la descoperir ea focarului de holer ă.
1870 – L.L. Vauthier, Fran ța, folosește prima dat ă harta
contur pentru reprezentarea densit ății populației. Fotografia 1 – John Snow
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
46
Figura 2 – Harta holerei din Londra realizat ă de J.Snow
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
471963 – Roger Tomlinson
(Fotografia 2) în cepe dezvoltarea
„Canada Geographic Information
System”(CGIS), ca aplica ție de
inventariere cadastral ă. CGIS se mai
află încă în exploatare.
1970 – Devine funcț ional
„Canada Geographic Information System”(CGIS)
1970 – Se desf ășoară primul
Simpozion de GIS, în Ottawa,
Canada.
1971 – Devine deplin
operațional „Canada Geographic
Information System”(CGIS)
1972 – NASA lanseaz ă primul satelit LANDSAT destinat
cartografierii resurselor naturale și culturale terestre ș i a
suprafeței oceanelor.
1975 – se înfiin țează Agenția Spațială European ă.
1981 – ESRI lansează aplicația informatic ă ARC/INFO.
1985 – Devine opera țional sistemul de pozi ționare
globală (GPS).
1991 – Este lansat ă aplicația informatic ă MapInfo
Professional.
1996 – Este lansat proiectul Istoria Sistemelor
Informatice Geografice (în SUA).
Fotografia 2 – Roger
Tomlinson
48
Capitolul III
Aplicarea unui SIG pentru s ănătatea public ă la nivelul
județului Bihor
––––––––––––––––––––– ––––-
III.1.Aspecte metodologice
III.1.1.Crearea bazei de date
Pe măsură ce sunt multiplicate sursele de informa ție la
nivel mondial iar vie țile noastre sunt din ce în ce mai afectate
de evenimente globale, cererea de informa ții geografice este în
creștere. Instrumentele geografiei pot oferi inclusiv r ăspunsuri
la problemele de s ănătate public ă legate de prevenirea și
controlul bolilor transmisibile și netransmisibile.
În zilele noastre deciziile organiza țiilor guvernamentale,
nonguvernamentale și organiza țiilor mediului de afaceri se
bazează pe „datele spa țiale” (date geografice). Unii autori
consideră că mai mult de 75% din datele unei organiza ții conțin
o component ă spațială (locațiile infrastructurii, localizarea
clienților sau beneficiarilor , componentele activit ăților etc.).
Operațiile specifice GIS asupra datelor spa țiale fac din
aceste sisteme nu numai instrumente eficace pentru vizualizarea
unor date multiple sub forma h ărților, dar mai ales instrumente
pentru analiza informa țiilor privitoare la suprafaț a terestră.
Datele existente pot fi refolos ite, unul dintre scopurile majore
ale GIS fiind considerat posibilitatea eficient ă de gestionare și
actualizare a datelor.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
49Întrebările la care poate r ăspunde un GIS, actualizat cu
datele corespunză toare, sunt întreb ări care sunt utilizate și în
sănătatea public ă și în managementul sanitar:
• „Ce este la …?”care este situa ția unui indicator
demografic, prevalen ța/incidența printr-o boal ă sau un grup de
boli într-o anumit ă zonă geografic ă (comună, oraș , muncipiu,
teritoriu intrajudeț ean, jude ț, regiune de dezvoltare, țară,
continent);
• Unde este …?” este inversul întreb ării anterioare și
necesită analiză spațială. Prin răspunsul la aceast ă întrebare
în cadrul unui GIS putem afla, de exemplu, unde se g ăsește cea
mai apropiată unitate sanitar ă cu paturi sau sta ție de
ambulanță de o anumită localitate, care sunt localit ățile cu cei
mai defavorabili indicatori ai st ării de sănătate, unde exist ă
accesul cel mai bun la servic ii medi
cale primare (medicin ă de
familie, medicin ă dentară, asisten ță farmaceutic ă);
• „Ce s-a schimbat de când …?” întrebare care poate
implica pe cele dou ă anterioare și determină modificările în
timp apărute într-o anumit ă zonă;
• „Ce model spa țial există ?” întrebarea caut ă răspunsul la o
problemă complex ă legată de existen ța unor probleme de
sănătate în proximitatea unui factor de risc (ap ă poluată
chimic, centrală nuclear ă etc.);
• „Ce-ar fi dac ă s-ar construi …?” este o întrebare pusă
pentru a determina ce fenomene de mediu ar putea ap ărea în
cazul construc ției unei șosele, ce ar determ ina construirea unei
noi institu ții sanitare într-o anumit ă zonă, ce efect ar avea
poluarea asupra pânzei freatice etc.
Motivația personal ă a fost dat ă de faptul c ă doream s ă îmi
îmbunătățes
c pregătirea de specialitate în domeniul s ănătății
publice și managementului sanitar prin utilizarea curent ă a unui
instrument care poate duce la îmbun ătățirea stă rii de sănătate a
comunității printr-o mai bun ă aplicare a conceptelor s ănătății
publice.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
50Mi-am propus s ă realizez aplicarea unui sistem informatic
geografic pentru prezentarea unor date și indicatori de s ănătate
publică la nivelul jude țului Bihor și prezentarea experien ței
dobândite pentru cre șterea utiliz ării sistemelor informatice
geografice în gestiunea s ănătății publice din România.
Obiectivele stabilite în cadrul proiectului SIG au fost
următoarele:
• dobândirea abilit ăților de elaborare a unui proiect de sistem
informatic geografic pentru s ănătatea public ă utilizând
programul ArcGIS și SIGEpi;
• analiza sistemului informa țional de s ănătate de la nivel
județean;
• stabilirea unui set de date și indicatori pentru includerea în
sistemul informatic geografic;
• crearea sistemului informa tic geografic pentru județ ul Bihor;
• prezentarea rezultatelor ob ținute;
• extrapolarea experien ței dobândite prin întocmirea unui
program de să nătate, a unui curicculum de preg ătire prin
educaț ie medicală continuă a profesioni știlor din s ănătatea
publică și ef
ectuarea de propuneri de modific ări legislative.
Documentarea realizat ă privitor la utilizarea sistemelor
informatice geografice pe plan mondial și în România ne arat ă
o utilizare sc ăzută a SIG pentru s ănătatea public ă din
România. Exceptând două cazuri de utilizare, experien ța
Serviciilor de Ambulan ță și Harta electronic ă pentru asigur ări
de să nătate (DataInvest), s ănătatea public ă din România nu
beneficiaz ă de avantajele utiliz ării SIG.
Posibile cauze ale problem ei pot fi legate de
componentele SIG care nu au fost dezvoltate în cadrul
sistemului de să nătate din România:
• personal: nu exist ă personal instruit în cadrul sistemului de
sănătate care s ă utilizeze conceptele și metodele SIG și care să
poată realiza achizi ția datelor, manipulare și analiză ,
prezentarea datelor;
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
51• hardware și software: institu țiile sanitare publice sunt dotate
cu resurse hardware, pentru software există și varianta gratuit ă
care ar fi putut fi utilizat ă;
• date spațiale: sistemul de s ănătate este un imens flux
informațional, în toate componentele sale identificate în
secțiunea „shapefiles” cu jude țele României pot fi desc ărcate de
pe situl Centrului de Control al Bolilor din Atlanta, SUA.
Există posibilitatea de a nu fi g ăsite fișiere cu datele spa țiale
sub formă de shapefiles pentru fiecare jude ț, însă acestea pot fi
create;
• Legislația în domeniul sanitar din România nu stimuleaz ă,
dar nici nu interzice utilizarea SIG pentru stabilirea priorit ăților,
evaluarea ac țiunilor de s ănătate, prezentarea datelor etc.;
• Nu există o instituție din sistemul de s ănătate care să aibă în
atribuț ii, în mod expres, promovarea utiliz ării SIG. Institutele și
centrele de s ănătate public ă au rol metodologic în problematica
sănătății publice;
• Nu există proiecte SIG care s ă fi dovedit viabilitatea și care
să poată sta la baza unor acte normative aplicabile în sistemul
de sănătate.
Pentru cre șterea utiliz ării sistemelor informatice
geografice în sistemul de s ănătate din România consider c ă
trebuie s ă includă activități de formare a personalului,
informare a deciden ților și acțiuni legislative.
Crearea sistemului informatic geografic cu date privind
sănătatea public ă din jude țul Bihor ia în considerare analiza
sistemului informa țional la nivel jude țean, variantele de
software existent ș i modalit ățile de introducere a datelor și
calculare a indicatorilor bazat pe formatul datelor furnizate.
Contribuția practic ă pe care o pot aduce prin aceast ă
lucrare la cre șterea utiliz ării SIG în cadrul sistemului de
sănătate public ă din România este întocmirea unui sistem
informatic geografic pentru jude țul Bihor prin selectarea unor
date și indicatori de s ănătate public ă. În cadrul aces tei lucrări
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
52datele vor fi analizate și prezentate comparativ cu dou ă aplicații
informatice pentru SIG: ArcGIS și SIGEpi.
Crearea sistemului informatic geografic cu date și
indicatori pentru s ănătatea public ă din jude țul Bihor este
obiectivul principal. În prezent nu se efectueaz ă analize și
prezentă ri ale datelor de s ănătate public ă bazat pe SIG.
În etapa de identificare a obiectivelor trebuie s ă se obțină
răspunsul la urm ătoarele întreb ări:
• Care este problema de rezolvat? Cum este ea rezolvat ă
acum? Sunt mai multe alternativ e de rezolvare a problemei
utilizând SIG?
• Care este audien ța acestor produse – publicul, personalul
tehnic, planificatorii, administra ția publică?
• Datele vor fi utilizate și în alte scopuri? Care sunt
condițiile pentru aceasta?
Această etapă este important ă deoarece r ăspunsurile la
aceste întreb ări determin ă scopul proiectului și modul de
realizare a analizelor cu SIG.
Crearea bazei de date a proiectul ui este un proces cu trei pa și:
• Proiectarea bazei de date include identificarea datelor
spațiale necesare bazat pe inten țiile de analiz ă, determinarea
atributelor entităț ilor incluse, delimitarea zonei geografice a
studiului și alegerea sistemului de co ordonate care va fi utilizat;
• Prelucrarea electronic ă a datelor implic ă digitizarea sau
convertirea datelor din alte sist eme sau formate într-un format
utilizabil, dar și verificarea datelor și corectarea erorilor;
• Managementul bazelor de date care implic ă verificarea
sistemului de coordonate și intersectarea straturilor adiacente.
Crearea bazei de date a proiectului este partea cea mai critic ă și
consumatoare de timp din ca drul proiectului. Acurateț ea datelor
incluse în proiect determin ă acuratețea rezultatelor.
Lucrarea a identificat asp ectele din cadrul sistemului
informațional jude țean care pot fi incluse în cadrul unui sistem
informatic geografic.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
53I.Datele demografice fac parte din raport ările curente ale
Direcț iei Județene de Statistic ă Bihor. În plus, am putut
beneficia de datele incluse în Anuarul Statistic 2007 al Direc ției
Județene de Statistic ă Bihor într-un format prietenos ș i ușor
utilizabil în baza de da te pentru SIG (Excel).
Definiți:
Populația stabilă la 1 iulie reprezint ă populația alcătuită
din persoanele care locuiesc în localitatea respectiv ă, cu
domiciliul sau re ședința în localitate la momentul respectiv. Se
calculează pe baza datelor de la ultimul recens ământ, corectate
cu sporul natural al popula ției, soldul migra ției externe, soldul
mișcării migratorii cu schimbarea domiciliului, precum și cu
soldul mi șcării migratorii cu schimbarea re ședinț ei, fenomene
înregistrate între recens ământ și momentul dat.
Evenimentele demografice sunt reprezenta te în profil
teritorial astfel: nă scuții vii și născuții morți după domiciliul
mamei, decesele dup ă domiciliul persoanei decedate, c ăsători ile
după locul înregistr ării căsătoriilor iar divor țurile după ultimul
domiciliu comun al so ților.
II.Datele economice : au fost selectate cele de interes din
Anuarul Statistic 2007.
Definiții:
Fondul de locuin țe se determin ă pe baza datelor ob ținute
de la recens ămintele popula ției și locuințelor și a modific ărilor
intervenite în cursul fiec ărui an, intr ări ( locuin țe noi sau alte
spații transformate în locuin țe) și ieșiri (prin demol ări și
schimbarea locuin țelor în spa ții cu altă destinație).
Suprafața locuibilă reprezintă suma suprafe țelor
camerelor de locuit.
Lungimea total ă a reț elei simple de distribu ție a apei
potabile reprezintă lungimea tuburilor și conductelor instalate
pe terito
riul localit ății respective, pentru transportul apei
potabile de la conductele de aduc țiune sau de la staț iile de
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
54pompare pân ă la punctele de bran șare a consumatorilor. Nu
sunt incluse fântânile cu g ăleată sau pompele manuale.
Lungimea total ă a conductelor de distribuire a gazelor
se referă la totalitatea conductelor din re țea și direct din
conductele magistrale de transport, prin care se distribuie gaze
la consumatorii dintr-o local itate, începând de la sta țiile de
reglare a presiunii și predare a gazelor de c ătre furnizori pân ă la
punctele de bran șare a consumatorilor.
Unitate activ ă reprezintă o organiza ție pluri sau
unipersonal ă cu personalitate juridic ă creată pentru a desf ășura
activități definite în baza Legii nr. 15/1990, a Legii nr. 31/1990
și a Legii 507/2002 și care din punct de vedere economic este
activă, respectiv realizeaz ă bunuri sau servicii, înregistreaz ă
venituri și cheltuieli și întocme ște bilanț contabil. În num ărul
total al unit ăților active au fost incluse și subunităț ile unor
societăți cu sediul administrativ în alte jude țe, care desf ășoară o
activitate economică în județul Bihor.
Cifra de afaceri reprezintă suma venitu rilor rezultate din
vânzări de bunuri, vânză ri de mărfuri, executarea de lucr ări și
prestări de servicii, (exclusiv TVA).
Investițiile brute în bunuri corporale reprezintă
valoarea investi țiilor efectuate în pe rioada de referin ță,
cumpărate de la ter ți sau produse pe cont propriu a că ror durata
de utilizare este mai mare de 1 an, inclusiv transferul de
proprietate al mijloacelor fixe existente precum și al terenurilor,
iar investițiile nete sunt valoarea investi țiilor efectuate, f ără
cele cump ărate de la alte unit ăți și transferul de proprietate.
III. Sănătatea mediului: există date disponibile
privitor la punctele de recolt are de probe, localizate doar în
municipiul Oradea. Datele priv ind calitatea mediului nu sunt
disponibile pentru toate unit ățile administrativ-teritoriale ale
județului. Punctele de recoltare și valorile ob ținute în cadrul
acestora vor putea fi corelate ulterior, în cadrul altor studii, cu
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
55datele privind morbiditatea și mortalitatea din localit ățile sau
zonele respective.
IV.Datele de morbiditate: este disponibil ă
morbiditatea în baza raport ărilor centralizate ale medicilor de
familie. Dezavantajul raport ărilor efectuate de medicii de
familie este faptul c ă nu se refer ă la populaț ia din localitatea în
care îș i desfășoară activitatea, ci la popula ția înscrisă pe lista de
capitaț ie care poate fi din mai multe localit ăți. Relevan ța
datelor disponibile nu este conform ă cu scopurile studiului ci
mai mult cu activitatea medicilor.
Cazurile noi de cancer
Ordinul Ministerului S ănătății și Familiei nr. 803 din
anul 2002 prevedea înfiin țarea registrelor teritoriale de cancer
în cadrul unui ambulatoriu de oncologie pentru fiecare jude ț, în
scopul înregistr ării datelor privind bolnavii de cancer. În anul
2007, prin Ordinul Ministerului S ănătății Publice nr. 2027,
intrat în vigoare cu începer e de la 1 ianuarie 2008, se
înființează Registre Teritoriale de Cancer (la nivel regional)
care au în coordonare mai multe Centre Jude țene de Eviden ță a
Datelor privind Bolnavii de Cancer. Scopul final al aplic ării
Ordinului MSP privind înregist rarea datelor bolnavilor de
cancer este conformarea la standardele interna ționale privind
înregistrarea pe baze popula ționale a bolnavilor cu cancer și o
mai bună stabilire a priorit ăților în preven ția și controlul
cancerului pentru popula ția Rom
âniei.
În județul Bihor exist ă o tradiție științifică a înregistră rii
și public ării datelor privind inciden ța cancerului, în
conformitate cu recomand ările Organiza ției Mondiale a
Sănătății și Asociația Interna țională a Registrelor de Cancer
(IARC). Prima apari ție în spațiul editorial a datelor privitoare la
morbiditatea oncologic ă din jude țul Bihor se consemneaz ă în
anul 1997 prin publicaț ia „Registrul Teritorial de Cancer Bihor
1996”, având ca autori pe Dr.Vasile P ăcurar și Mat. Emilia
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
56Drâmbărean. Publica ția include date referitoare la cazurile noi
de cancer pentru anul 1996 și sunt prezentate atât din punct de
vedere al localiz ării topografice a tumorii cât și al teritoriului de
domiciliu al pacien ților (în cadrul jude țului Bihor).
V.Servicii medicale și farmaceutice furnizate pe baz ă de
relații contractuale între furnizori și CAS Bihor. Am propus
analizarea a patru categorii de servicii: asisten ță medicală
primară – cabinete de medicin ă de familie, medicin ă dentară,
asistență medicală de specialitate și asistență farmaceutic ă. La
asistența medical ă de specialitate nu am inclus ambulatoriile de
specialitate ale spitalelo r. Pentru datele referitoare la anul 2007
am inclus ș i fondurile alocate ca urmare a Programului Na țional
de Evaluare a S ănătății Popula ției în Asisten ța Medicală
Primară. Datele au fost extras e de CAS Bihor din situa țiile
curente și au fost incluse în format tabelar având coloane
corespunz ătoare fiec ărei unități administrativ teritoriale cu
număr de furnizori pe categorii și finanțarea corespunză toare,
tot pe c
ategorii.
Am folosit dou ă tipuri de date: date geografice și date
atribut.
Datele geografice
Pentru întocmirea h ărților care vor fi prezentate în
continuare s-a folosit suport cartografic nesecret care a fost
scanat, georeferentiat. Scara la care se lucreaz ă este 1:100000.
Au fost întocmite harta unit ăților administrativ-teritoriale
pentru întreg județ ul Bihor, centrele de comun ă, șosele, că i
ferate și rețeaua hidrografic ă prin digitizarea h ărților
topografice.
Datele atribut
Au fost create un num ăr de 3 tabele care includ
caracteristicile fiec ărei unități administrativ-teritoriale.
O primă bază de date a inclus date generale furnizate de
Direcț ia Județeană de Statistic ă Bihor – Anuarul Statistic 2007,
organizate în 122 coloane și 100 rânduri.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
57Al doilea tabel cu atribute a inclus datele referitoare la
cazurile noi de cancer în fiecare unitate administrativ
teritorială a județului Bihor pentru anul 2004 precum și
structura popula ției pe grupe de vârst ă. Structura bazei de date a
cuprins 34 coloane și 100 rânduri. Num ărul de cazuri noi pe
grupe de vârst ă și localități a fost furnizat în fomat Excel (baz ă
de date) de la Registrul Teritorial de Cancer Bihor (actualmente
este redenumit Centrul Jude țean de Eviden ță a Datelor privind
Bolnavii de Cancer). Datele privind popula ția pe grupe de
vârstă și pe localit ăți am obținut-o de la Direc ția Județeană de
Statistică Bihor. Am transformat formatul Excel al bazei de
date în format dBase pentru a putea fi importat în aplica ția SIG.
În cadrul aplica ției SIG am creat 3 straturi tematice ( layers,
Figura 3), astfel:
Figura 3 – Straturi tematice( layers) pentru analiza inciden ței cancerului
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
58• un strat tematic referitor la num ărul total de cazuri pe
fiecare localitate;
• un alt strat tematic care cuprinde date privind rata brut ă a
incidenței;
• rata standardizat ă a inciden ței, în scop de comparare între
unități administrativ-teritoriale, am inclus-o într-un alt strat
thematic.
Rezultatul final al acestei baze de date este prezentat în
Harta XIV – Rata standardizat ă a inciden ței cancerului în anul
2004 pe localit ățile județului Bihor24.
A treia baz ă de date a inclus datele privind serviciile de
sănătate furnizate pe bază de rela ție contractual ă cu CAS
Bihor . Cuprinde patru tipuri de furnizori de servicii:
• medicii de familie;
• medicii denti ști;
• medicii de alte specialit ăți – exceptând ambulatoriul de
specialitate al spitalelor; • asistența farmaceutic ă.
Baza de date a cuprins 37 coloane și 100 rânduri. Datele au
fost furnizate de CASJ Bihor, privind anii 2004, 2006 și 2007, în
format tabelar, valoarea finan țării fiind exprimat ă în lei RON.
Cele trei baze de date au fost organizate distinct în trei
foldere, intitulate „date genera le”, „cancer”, „date CAS”fiecare
folder con ține cel pu țin cinci fi șiere specifice aplica țiilor SIG
(având extensiile .dbf, .prj, .sbn, .sbx, și .shp).
Aspecte privitor la calcularea indicatorii prezenta ți
Mortalitatea infantil ă este fenomenul demografic al apari ției
decesului înaintea împlinirii vârstei de 1 an în popula ția născuților
vii, într-o perioad ă de timp într-un teritoriu. Intensitatea
fenomenului se m ăsoară ratei de mortalitate infantilă (RMI):
10001 0× =−
NDRMI
Formula 1 – Rata mortalit ății infantile
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
59În care:
D0-1= decedații cu vârsta sub 1 an într-un teritoriu ș i o anumit ă
perioadă
N= nă scuții vii din acela și teritoriu și aceeași perioadă.
De regulă, rata mortalităț ii infantile se calculeaz ă pentru un an
calendaristic; în modelul pr opus de SIG am calculat ș i
reprezentat pe hart ă rata mortalit ății infantile pentru 3 ani
consecutivi (între 2004-2006).
Densitatea popula ției pe localit ăți a fost calculat ă prin
efectuarea raportu lui între popula ția și suprafa ța fiecărei
localități. Într-o prim ă fază am transformat suprafa ța în hectare
în km2 ulterior am efectuat împ ărțirea suprafe ței în kilometri
pătrați la numărul total al popula ției pe fiecare localitate.
Rata de nupț ialitate pe localit ăți am calculat-o prin
raportul între num ărul de căsătorii și numărul de locuitori
înmulț it cu 1000.
Rata divor țialității pe localit ăți am calculat-o prin raportul
între num ărul de divor țuri și numărul de locuitori înmulț it cu
1000.
Numărul de locuin țe pe localit ăți exprimă gradul de
dezvoltare economic ă a localității. Datele au fost preluate din
Anuarul Statistic al Județ ului Bihor 2007 și se referă la anul
2006.
Lungimea re țelelor edilitare (ap ă, gaz, canalizare) pe
localități de asemenea indic ă gradul de dezvoltare a localit ății
cât și posibilitatea unor condi ții pentru o calitate a vie ții mai
bună . Datele au fost preluate din Anuarul Statistic al Jude țului
Bihor 2007 ș i se referă la anul 2006.
Nu
mărul de unit ăți economice la 1000 locuitori este un
indicator al dezvolt ării economice a localit ății. Datele au fost
preluate din Anuarul Statistic al Jude țului Bihor 2007 ș i se
referă la anul 2006.
Rata standardizat ă a inciden ței cancerului pe localit ăți –
pentru calculul ratei standardizate a inciden ței am aplicat
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
60standardizarea direct ă folosind structura pe grupele de vârst ă a
populației standard europe ne (Jenicek, 1995) și Cancer
Incidence in Five Continents Volume IX.
Numărul de medici de familie la 1000 locuitori a
rezultat din raportul dintre num ărul de medici de familie în
relație cu CAS din fiecare localitate și numărul de locuitori
înmulț it cu 1000.
Numărul de medici denti ști la 1000 locuitori a rezultat
din raportul dintre num ărul de medici denti ști în relație cu CAS
din fiecare localitate și numărul de locuitori înmul țit cu 1000.
Numărul de farmacii la 1000 locuitori a rezultat din
raportul dintre num ărul de farmacii în rela ție contractual ă cu
CAS din fiecare localitate ș i numărul de locuitori înmul țit cu
1000.
III.1.2.Aspecte etice ale utiliz ării SIG
Chiar dac ă există pe plan interna țional coduri de etic ă
privitoare la utilizarea SIG atât în s ănătate public ă dar și în alte
domenii, prezenta lucrare am întocmit-o având în vedere
următoarele principii:
• Oferirea unui rezultat de calitate prin îmbun ătățirea
cunoașterii domeniului, identificarea riscurilor ș i abo rdărilor
alternative, documentarea activit ății;
• Păstrarea unor rela ții profesionale cu p ăstrarea informa țiilor
confidențiale, evitarea conflictelor de interese, acceptarea
deciziilor dac ă ele nu sunt ileg ale sau inetice;
• Reprezentarea corect ă a rezultatelor prin includerea surselor
de date și prezentarea limitelor datelor, softului și metodelor
utilizate;
• Respectarea activit ății altora în domeniu prin onorarea
drepturilor de proprietate sau a sursei datelor și software,
respectarea rela țiilor de munc ă existente;
• Contribuția la îmbun ătățirea domeniului prin publicarea
rezultatelor din care al ții pot să înveț e (articole), contribu ții la
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
61activități profesionale și suportul colegilor în dezvoltarea
profesional ă (vizez publicarea unei c ărți având ca tematic ă
utilizarea SIG în s ănătatea public ă);
• Protecția datelor confiden țiale prin includerea în cercetare a
datelor agregate.
III.1.3.Limitele cercet ării și factorii de eroare
Lucrarea are un caracter intr oductiv în domeniul utiliz ării
SIG în sănătatea public ă și nu mi-am propus tratarea exhaustiv ă
a domeniului. De aceea din setul de indicatori ai st ării de
sănătate am ales un set de date (demografice, de morbiditate
privind cancerul și infrastructura de asisten ță medicală existentă
în profil teritorial) co mune cât mai multor unit ăți administrativ-
teritoriale existente la nivelul jude țului Bihor.
Caracterul introductiv și predominant metodologic ne
determină să afirmăm că rezultatele ob ținute au de asemenea
unele limit ări neputând oferi caract eristicile generale ale
populației studiate, ci doar anumite indicii privind aspecte ale
sănătății publice.
Erorile care pot apare pot fi dato rate atâ
t furnizorilor de
date din cadrul sau din afara sistemului de s ănătate, dar și
modalității de includere în baza de date SIG.
La fel ca și orice analiz ă, rezultatele util e ale SIG depind
de datele introduse. Multe date nu sunt disponibile, iar când
sunt disponibile ele trebuie evaluate dac ă sunt complete și de
calitate. Multe formulare cu da te utilizate în sistemul de
sănătate nu sunt complet întocmite, lipse ște adeseori adresa
pacientului, fapt care scade utiliz area de date în cadrul SIG.
Puterea tehnologiilo r SIG poate avea și un imens
dezavantaj. Chiar dac ă se integreaz ă un imens set de date
complexe pe care ap oi SIG le genereaz ă într-un grafic
sugestiv, o hart ă, se pot produc e erori de în țelegere și de
utilizare; de aceea asocia țiile geografice și rezultatele de
sănătate trebuie interpretate cu precau ție. Epidemiologia este
destinată căutării legăturilor cauzale între expunere și boală și
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
62apoi să determine dacă și cum aceste leg ături reprezint ă o
legătură cauzală. Tot așa cum tehnologia SIG este din ce în ce
mai răspândită, există riscul sau tenta ția de a realiza inferen țe
cauzale din date ecologice și de a face fa lse presupuneri
privind natura asocia țiilor între expunere și boală. Pentru a
evita aceast ă ultimă eroare precizat ă studiul prezent va fi
predominant descriptiv și nu își propune stabilirea de leg ături
cauzale.
III.2.Rezultatele proiectului SIG
Rezultatele ob ținute sunt sub forma unor h ărți, a că ror
utilitate ulterioar ă constă în analiza și ierarhizarea problemelor
de sănătate public ă, stabilirea unor strategii de ac țiune.
Densitatea popula ției, exprimată ca raportul dintre
numărul de locuitori ș i suprafa ța locuibil ă a localit ății
înreg
istrează în localit ățile județului Bihor valori cuprinse între
8 și 1782 locuitori pe km2. . Cele mai mari densit ăți ale
populației sunt înregistrate în zonele urbane și unele localit ăți
limitrofe acestora (aferent municipiilor Oradea, Beiu ș, Salonta,
Marghita și orașelor Aleșd, Săcueni, Valea lui Mihai) acestea
fiind situate în cuartila superioar ă, cu valori cuprinse între 63 ș i
1782 locuitori pe km2 (Harta I).
Mortalitatea infantil ă calculat ă pentru perioada 2004-
2006, relev ă localitățile care sunt repartizate în cele patru
cuartile (Harta II). Se observ ă foarte u șor unitățile
administrativ-teritoriale pentru care rata mortalit ății infantile
este situată în cuartila superioar ă și având valorile cele mai
mari cuprinse între 31 și 75 decese la 1000 n ăscuți vii,
respectiv: Boianu Mare, Budusl ău, Săcueni, Abr ămuț, Tăuteu,
Ciuhoi, Spinu ș, Săcădat, Copă cel, Drăgești, Lăzăreni,
Vârciorog, Tulca, Tinca, Bată r, Căpâlna, Cociuba Mare,
Pocola, Fini ș, Curățele,Lunca, Budureasa și Borod (localit ățile
colorate în ro șu).
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
63Nupțialitatea (Harta III) înregistra în anul 2006 în jude țul
Bihor valori cuprinse între 1,4 și 8,77 c ăsătorii la 1000
locuitori. În cuartila superioar ă (cu valori cuprinse între 6,59 ș i
8,77 căsătorii la 1000 locuitori) sunt cuprinse de asemenea
localitățile urbane și unele zone limitrofe acestora, îns ă se
remarca faptul c ă orașele Valea lui Mihai și Săcueni nu au
valorile cele mai ridicate ale indicatorului, existând și unități
administrativ teritoriale care nu sunt în proximitate ora șelor și
muncipiilor care au valori ridicate ale nup țialităț ii: Derna, Bulz,
Tileagd, Pietroasa, Lazuri de Beiu ș, Cefa, Gepiu, Sânicolau
Român.
Divorț ialitatea în județul Bihor variaz ă de la 0 la 3,69
divorțuri la 1000 locuitori în anul 2006 (Harta IV).
Numărul de locuin țe pe localităț i este prezentat în Harta
V. Se remarc ă o variație a numărului de locuin țe în localităț ile
județului Bihor între 394 și 81.396.
Lungimea reț elelor edilitare (apă, gaz, canalizare) este
diferită de la o localitate la a lta, existând localit ăți în care nu
există astfel de re țele edilitare:Buduslă u, Tămășeu, Spinuș ,
Brusturi, Ineu, S ăcădat, Tileagd, Ț ețchea, Vârciorog, Luga șu de
Jos, Aușeu, Vadu Cri șului, Borod, Holod, Sâmb ăta, Pomezeu,
Batăr, Căpâlna, Răbăgani, Șoimi, Uileacu de Beiu ș, Finiș,
Tărcaia, Lazuri de Beiu ș, Criștioru de Jos (unităț ile
aminstratriv-teritoriale figurate în ro șu în Harta VI).
Numărul unit ăților economice active la 1000 locuitori
este prezentat în Harta VII.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
64Harta I- Densitatea popula ției pe localit ățile județului Bihor în anul 2006
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
65Harta II- Mortalitatea infantil ă
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
66Harta III – Nup țialitatea în jude țul Bihor pe localit ăți în anul 2006
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
67Harta IV – Divor țialitatea în jude țul Bihor în anul 2006
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
68Harta V – Num ăr de locuin țe pe localit ățile județului Bihor în anul 2006
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
69Harta VI – M ărimea rețelelor de ap ă, gaz, canalizare în localit ățile județului
Bihor în anul 2006
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
70Harta VII – Unit ăți economice la 1000 locuitori în județ ul Bihor
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
71Harta VIII – Acoperirea cu servicii de asisten ță primară medico-
farmaceutic ă în județul Bihor în anul 2004
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
72Serviciile medicale și farmaceutice existente în fiecare
localitate sunt reprezentate în urma întocmiri bazei de date și
folosind aplicaț ia SIG. Harta VIII prezint ă o histocartogram ă a
acoperirii unit ăților administrativ teritoriale ale jude țului Bihor
cu medici de familie, medici denti ști și farmacii în anul 2004.
Se remarc ă faptul că în majoritatea comunelor exist ă medici de
familie; medicii denti ști și farmaciile sunt mult mai pu țini decât
medicii de familie. Histogramele corespunz ătoare fiec ărei
unități administrativ-teritoriale reprezint ă numărul de unit ăți la
1000 locuitori. Aceeaș i exprimare a datelor este reprezentat ă în
Harta IX, care se refer ă la anul 2007. Se remarc ă o creștere a
numărului de unit ăți, raportat la 1000 locuitori, din toate
tipurile de asisten ță medico-farmaceutic ă: medici de familie,
medici denti ști și farmacii.
Identificarea unităț ilor administrativ-teritoriale din
județul Bihor în care nu exist ă unul din cele trei tipuri de
servicii de asisten ță primară medico-farmaceutic ă în anul 2007
(medic de familie, medic dentist sau farmacie) este prezentat ă
în Harta X. Aceast ă hartă poate fi util ă în pr ocesul de stabilire a
priorităților de sănătate public ă, dezvoltarea sau înfiin țarea unor
servicii de asisten ță primară.
Hărțile următoare prezint ă situația comparativ ă a
numărului de furnizori la 1000 locuitori în anii 2004 ș i 2007
pentru fiecare din componentele asisten ței primare:
• medici de familie (Harta XI);
• medici denti ști (Harta XII)
• farmacii (Harta XIII).
Consider c ă dacă se efectueaz ă analize privind
dezvoltarea în timp pentru fiec are tip de serviciu de asisten ță
medicală prezentarea unei histocartograme pe localit ăți este mai
sugestivă decât forma tabelar ă a datelor.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
73Harta IX – Acoperirea cu servicii de asisten ță primară medico-farmaceutic ă
în județul Bihor în anul 2007
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
74Harta X – Localit ăți din jude țul Bihor în care nu exist ă unul din cele trei
tipuri de servicii de asisten ță primar ă medico-farmaceutic ă în anul 2007
(au numele men ționat, colorate în violet)
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
75Harta XI- Acoperirea cu medici de familie în anii 2004 și 2007 în
localitățile județului Bihor
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
76Harta XII – Acoperirea cu medici denti ști în anii 2004 și 2007 în localit ățile
județului Bihor
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
77Harta XIII – Acoperirea cu farmacii în anii 2004 și 2007 în localit ățile
județului Bihor
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
78
Harta XIV – Rata standardizat ă a incidenț ei cancerului pe
localitățile județului Bihor în anul 2004
79
Capitolul IV
Încadrarea sistemului informatic geografic în legisla ția
de sănătate din România
––––––––––––––––––––– ––––-
SIG este prietenos pe ntru efectuarea h ărților și
analizelor asupra datelor privind s ănătatea public ă, fiind
necesară continuitatea în colectarea de informa ții și date,
actualizarea bazelor de da te, efectuarea de analize și
prezentarea rezultatelor.
IV.1.Strategia Na țională de Sănătate Public ă
Unul dintre avantajele majore ale SIG este reprezentat de
faptul că permite o comunicare eficient ă, bazată pe hărți, a
datelor privind s ănătatea public ă. Rolul unui SIG, implementat
la nivel na țional, sau chiar la nivel jude țean, permite s ă poată fi
urmărite, pentru fiecare domeniu prioritar:
• intervențiile desfășurate;
• alocă rile financiare în profil teritorial;
• rezultatele privind îmbun ătățirea stării de s ănătate a
populației reflectat ă în indicatorii st ării de sănătate.
Monitorizarea și evaluarea st ării de sănătate reprezint ă
o component ă esențială a Strategiei Na ționale de S ănătate
Publică; SIG pot aduce beneficii la acest nivel prin crearea
unei aplica ții dedicate monitoriz ării aplicării strategiei.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
80IV.2.Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul s ănătății
Aplicabilitatea domeniului SIG se poate realiza în
domeniul s ănătății publice pentru realizarea urm ătoarelor
funcții ale sănătății publice:
– dezvoltarea politicilor, strategiilor și programelor vizând
asigurarea s ănătății publice;
– monitorizarea și analiza st ării de sănătate a popula ției;
– planificarea în s ănătatea public ă;
– supravegherea epidemiologic ă, prevenirea și controlul
bolilor;
– managementul și marketingul strategic al serviciilor de
sănătate public ă;
– asigurarea calităț ii serviciilor de s ănătate public ă;
– cercetarea-dezvoltarea și implementarea de solu ții
inovatoare pentru s ănătatea public ă;
– prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea st ării de
alertă epidemiologică ;
– protejarea popula ției împotriva riscur ilor din me diu;
– informarea, educarea și comunicarea pentru promovarea
sănătății;
– evaluarea calităț ii, eficacit ății, eficien ței și accesului la
serviciile medicale;
– dezvoltarea și planificarea resurselor umane și
dezvoltarea institu țională pentru sănătate public ă;
-asigurarea capacit ăților de r ăspuns la dezastre sau la
amenințările la adresa vie ții și sănătății populației, inclusiv prin
introducerea de restric ții de circulaț ie a persoanelor și
bunurilor.
Legea nr. 95/2006 prevede acordarea serviciilor unei
populații dintr-o arie geografic ă definită în cazul asisten ței
medicale comunitare (Art.135 Titlul V – Asistenț a medical ă
primară) precum și obligativitatea „distribuitorilor angro de a
asigura permanent o gam ă adecvată de medicamente care s ă
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
81răspundă necesităților unui spa țiu geografic”(Art.695 – Titlul
XVII -Medicamentul).
Considerăm că asistența medical ă comunitară și asistența
farmaceutic ă – angro și en-detail – pot beneficia de suportul
SIG pentru evaluarea și dezvoltarea ulterioar ă.
IV.3.Ordinul comun MSP/CNAS nr. 574/269 pentru
aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de s ănătate în anul 2008
Legislația privind desf ășurarea programelor na ționale de
sănătate elaborat ă anual prevede obligativitatea înregistr ării
beneficiarilor pe baz ă de nume și prenume ș i CNP. Nu există
stipulată înregistrarea domiciliului beneficiarilor programelor
naționale de s ănătate, fapt care face aproape imposibil ă
aplicarea unui sistem informatic geografic la nivel subjude țean.
Bazat pe indicatorii raporta ți de județe se poate întocmi
hărți pentru evaluarea Programelor Na ționale de S ănătate în
condițiile în care este di sponibil fo
rmatul hărților digitale la
nivel național și se actualizeaz ă datele privind jude țele (fișier
tip .shp, inclusiv pe situl Centru lui de Control al Bolilor din
Atlanta, SUA la adresa www.cdc.gov).
IV.4. Programul de guvernare 2009-2012
Publicat în Monitorul Ofic ial al României nr. 869 din
data de 22.12.2008, cuprinde în Capitolul 6 obiective și direcții
de acțiune ale Guvernului României pentru perioada 2009-2012
privind S ănătatea. Din analiza con ținutului am identificat
aspecte ale s ănătății din cadrul Programului de Guvernare ce
pot beneficia de aportul SIG, privind solu ționarea problemelor
propuse de rezolvat și monitorizarea îndeplinirii lor:
• Obiectivul „ 2. Aprobarea strategiei na ționale de dezvoltare
a serviciilor sanitare pe o perioad ă de minimum 8 ani.”. O
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
82strategie trebuie s ă cuprindă și reprezentarea la nivel na țional a
tuturor serviciilor sanitare atât prin h ărți la nivel na țional cât și
hărți la nivel regional, jude țean și microregional. SIG poate
determina și gradul de acces al popula ției la diverse tipuri de
servicii bazat pe criteriul geograf ic. Dezvoltarea de noi servicii
prin crearea de noi unit ăți medicale poate fi sprijinit ă de
capacitatea analitic ă a unui SIG.
• Obiectivul “6. Redresarea și dezvoltarea asisten ței medicale
din mediul rural.”, poate beneficia de aportul SIG prin
reprezentarea furnizorilor de serv icii medicale din mediul rural
(medici de familie, medici denti ști, farmacii/puncte
farmaceutice, centre multifunc ționale pentru asisten ța medical ă
de bază , stații și substații de ambulan ță, stații SMURD, unit ăți
sanitare cu paturi).
• Obiectivul „9. Asigurarea transparen ței în cheltuirea banilor
publici.”. Se consider ă că o hartă spune mai mult decât o mie
de cuvinte, prezentarea și analiza aloc ării resurselor în profil
geografic utilizând SIG permite deciden ților să îmbunătățească
aloca
rea resurselor între diferite nivele ale asisten ței medicale
dar și între zone geografice diferite, în func ție de nevoi.
Considerăm că direcț iile de ac țiune, din domeniul
sănătății ale Programului de Guvernare 2009-2012 al
Guvernului României, care pot beneficia de capacit ățile
analitice ale sistemelor in formatice geografice sunt
următoarele:
• Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de
sănătate și creșterea gradului de implicare a administra ției
locale în managementul spitalicesc; • Punerea în aplicare a unui program na țional de investi ții
care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la
standardele europene, în max imum 8 ani, inclusiv prin
atragerea de fonduri europene; • Integrarea serviciilor sanitare în re țele complexe de
asistență, de la medicina primar ă până la nivel spitalicesc;
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
83 • Înființarea de centre multifunc ționale, în special în mediul
rural;
• Informatizarea sistemului sanitar; • Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic și
tratament, astfel încât dup ă 4 ani să existe un nivel standard de
dotare în toate cabinetele din țară;
• Îmbună tățirea sistemului de intern ări de scurt ă durată și a
îngrijirilor la domiciliu; • (…)dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toat ă suprafața țării;
• Introducerea sistemului de ambulan ță comunitară pentru
asigurarea urgen țelor din teritoriu în special în zonele aflate la
mari distan țe de spitale, în cooperare cu autorit ățile locale;
• Stimularea deschiderii de farmacii și puncte farmaceutice în
mediul rural sau zone isolate; • Dezvoltarea unei re țele de centre multifunc ționale pentru
asistența medical ă de bază ;
• Introducerea în programul de educa ție pentru s ănătate în
toate școlile din mediul rural și a unui program de preven ție și
profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentar ă;
• Asigurarea caravanelor medicale (radiologie și laborator de
analize) în zonele rurale și greu accesibile constituite din 15-20
unități mobile repartizate geografic;
• Acces universal și gratuit la servicii de planificare
fa
milială.
84
Capitolul V – Propuneri pentru utilizarea sistemelor
informatice geografice în s ănătatea public ă din
România
––––––––––––––––––––– ––––-
Societatea informa țională, societatea informa ției sau
societatea cunoa șterii sunt no țiuni cunoscute și utilizate în
limbajul tuturor. În aceast ă societate, OMUL este centrul
polarizator, EL este centrul aten ției și acest lucru este
caracteristica principal ă, care deosebe ște societatea
informațională de ori care alta, bazat ă pe dezvoltarea bunurilor
materiale.
Politicile și strategiile trebuie orientate c ătre cetăț ean,
pentru ameliorarea condi țiilor sale de via ță și pentru a-l
transforma într-un actor activ și conștient al comunităț ii în care
există.
Explozia informaț ională care se desf ășoară în prezent
precum și modificarea modelului bolilor, tranzi ția
epidemiologic ă, determin ă utilizarea unui num ăr mare de date
și informații pentru luarea de ciziilor privind s ănătatea public ă.
V.1. Aspecte legislative
Legislația din domeniul s ănătății din România nu
inte
rzice în prezent utilizarea sistemelor informatice geografice.
Domeniile în care pot fi folosite sistemele informatice
geografice și în care este specificat criteriul geografic au fost
prezentate sec țiunea I.3.
Pentru aplicarea efectiv ă a sistemelor informatice
geografice în s ănătatea public ă din România este necesar ă
existența unei legisla ții care să oblige autorit ățile din sănătatea
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
85publică de la nivelul na țional, regional și județean să utilizeze
aceste aplica ții informatice. Costurile aplic ării nu sunt foarte
mari dacă se opteaz ă într-o prim ă fază pe aplica ții gratuite
(SIGEpi, TheHealthMappper – furnizate de OMS) descrise în
Capitolul I.
Prezentăm în continuare propunerea un proiect de ordin al
Ministerului S ănătății pentru aplicarea sistemelor informatice
geografice în s ănătatea public ă.
Proiect Ordin MS privind aplicarea sistemelor informatice
geografice în s ănătatea public ă
Art.1. În scopul îmbun ătățirii monitoriz ării și evaluării
sănătății publice autorit ățile și instituț iile de sănătate public ă
de la nivel central, regional și județean vor utiliza sisteme
informatice geografice(SIG).
Art.2. În sensul prezentu lui ordin prin sistem
informatic geografic se în țelege ansamblul de resurse
hardware, software, norme, metodologii și personal instruit
pentru colectarea, actualizarea, analiza, sinteza și prezentarea
datelor privind s ănătatea
publică.
Art.3. La nivel central institu ția responsabil ă de
aplicarea SIG este Centrul Na țional pentru Organizarea și
Asigurarea Sistemului Informa țional și Informatic în
Domeniul S ănătății Bucure ști. La nivel regional SIG va fi
implementat de c ătre institutele și centrele de s ănătate
publică, pentru jude țele arondate. La nivel jude țean SIG va fi
gestionat de c ătre autorităț ile de sănătate public ă. Casele
Județene de Asigur ări de să nătate vor furniza informa ții
pentru actualizarea datelor SIG că tre autorit ățile de sănătate
publică.
Art.4. Instituț iile responsabile de aplicarea SIG vor
asigura preg ătirea personalului în domeniu în cadrul
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
86cursurilor organiza te de universit ăți – facultăți – de medicin ă
și farmacie.
Art.5. Datele care vor fi in troduse în cadrul SIG vor fi
în conformitate cu ariile de interven ție ale asisten ței de
sănătate public ă stabilite în art. 6 din Legea nr.95/2006
privind reforma în domeniul s ănătății.
Art.6. Institu țiile nominalizate vor elabora norme și
metodologii de lucru în cadrul SIG dup ă desfășurarea
instruirii personalului.
Art.7. Datele rezultate di n sistemul informatic
geografic vor fi folosite în activit ățile de informare public ă
de că tre institu țiile nominalizate cu respectarea
confidențialității datelor personale și a legii privind accesul
la informa țiile de interes public.
Art.8. Prezentul ordin intr ă în vigoare la data public ării
în Monitorul Oficial al României. Institu țiile nominalizate la
art.3 și direcțiile de specialitate din Ministerul S ănătății vor
duce a îndeplinire prevederile prezentului ordin.
V.2. Program de formare în SIG pentru personalul din
asistența de sănătate public ă
Introducere Programul de formare se adreseaz ă personalului care
lucrează în domeniul asisten ței de sănătate public ă: medici,
asistenți medicali, biologi, chimi ști, economi ști etc.
Cerințele minime de participare sunt reprezentate de
activitatea anterioar ă cu un PC pentru editare de text și calcul
tabelar și motivația de a dobândi cuno ștințe în domeniul SIG.
Obiectivele programului de formare După participarea la programul de formare participan ții
vor putea:
• să defineasc ă obiectul de studiu și metodele
geoinformaticii;
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
87• să defineasc ă noțiuni de baz ă ale Sistemelor Informa ționale
Geografice;
• să clasifice metodele de lucru de achizi ție, stocare, analiz ă
și vizualizare a datelor geografice;
• să evidențieze componentele unui SIG;
• să achiziționeze date geospaț iale;
• să aplice opera ții de actualizare a bazelor de date din cadrul
aplicațiilor SIG;
• să pregătească datele pentru afiș are și imprimare;
• să planifice etapele realiz ării unui SIG;
• să aprecieze utilitatea folosirii tehnicii de calcul și SIG la
problemele de s ănătate public ă de la nivel jude țean ș i național.
Structura programului de formare propus
Programul va cuprinde trei sesiuni de formare fiecare
având o component ă teoretică (prelegere) cu durata de 1 or ă
și o component ă pra ctică (lucrul în cadrul unui SIG pe PC)
cu durata de dou ă ore. Con ținutul prelegerilor și aplicațiilor
practice este prezentat în caseta urm ătoare (Caseta 1).
Caseta 1 – Con ținutul programului de formare în SIG
Conținutul prelegerilor:
Noțiuni generale despre Sistemele Informatice
Geografice. Rela ția lor cu alte Sisteme Informa ționale
Spațiale și cu alte discipline. Geomatica și Geoinformatica.
Organizarea unui SIG. Componente hardware și
software. Baze de date. Metode și modele. Entit ăți spațiale.
Date și informa ții în SIG. Conceptul de spa țiu și
reprezentarea spa țiului.
Sistemul informa țional de s ănătate public ă din
România
Modelarea spa țială. Modelele grafice ale lumii reale.
Surse de date pentru SIG.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
88Sisteme geodezice de referin ță, proiecții cartografice,
georeferen țiere. Bazele de date spa țiale și Sistemele de
Gestionare a Bazelor de Date. Metode de achizi ționare a
datelor grafice. Digitizarea date lor cartografice. Metodele de
achiziționare a datelor atribut. Introducerea atributelor.
Realizarea unui proiect SI G. Etapele de planificare și
realizare. Interpretarea datelor. Tipuri de analiz ă spațială a
datelor geografice. Opera ții analitice pe raster și vector.
Metode de interpolare. Preg ătirea rezultatelor c ătre
vizualizare și imprimare. A șezare în pagin ă.
Aplicaț ii practice:
• Sisteme de operare. Analiz ă comparativ ă a SO Windows
și SO Linux. Aplica ții grafice și tabelare. Paint, Microsoft
Excel și OpenOffice.org Calc.
• Organizarea unui SIG. Componente hardware și
software. Baze de date. Metode și modele. Componente
hardware de intrare și ieșire.
• Modelarea spa țială. Modele vector și raster. Analiza
comparativ ă a formatelor raster și vector. Modelul numeric
al terenului.
• Sisteme geodezice de referin ță, proiecții cartografice,
georeferen țiere. Sist
eme de referin ță și proiecții cartografice.
• Metode de achizi ționare a datelor grafice. Digitizarea
datelor cartografice. Digitizarea pe ecran.
• Metodele de achizi ționare a datelor atribut. Introducerea
atributelor. Crearea și gestionarea tabelelor de atribute.
• Indicatorii de s ănătate public ă. Pregătirea datelor de
sănătate public ă și management sanitar pentru SIG.
• Interpretarea datelor. Tipuri de analiz ă spațială a datelor
geografice. Preg ătirea rezultatelor că tre vizualizare și
imprimare. A șezare în pagin ă. Pregătirea așezării în pagin ă și
imprimarea rezultatelor.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
89Bibliografia cursului
Este reprezentat ă de literatura de specialitate ș i situri
internet cu tematic ă în domeniul SIG:
1. Băduț M.-Sisteme informatice geografice – fundamente
practice, -Editura Albastr ă, Cluj-Napoca, 2004, p.23-24.
2. Dimitriu G.-Sisteme informatice geografice GIS-Editura
Albastră, Cluj Napoca, 2001.
3. Enăchescu D, Marcu MG-S ănătate Public ă și Management
Sanitar-Editura All, 1998.
4. Marcu A.-Metode utilizate în monitorizarea stă rii de
sănătate public ă-Institutul de S ănătate Public ă București,
2002.
5. www.who.int
6. http://www.freegis.org
7. http://www.fsfeurope.org
8. ***-Basic of making maps, http://webhelp.esri.com/arcgisdesktop/9.1.
Materiale necesare:
• stații de lucru PC (maxim 10 pentru o serie de cursan ți),
• baze de date (date geogr afice, date atribut)
• software SIG (SIGEpi),
• hărți,
• suport de curs,
• chestionare de evalu
are a participan ților (pretestare și
posttestare).
V.3. Cercet ări ulterioare
Rezultatele ob ținute în lucrarea de doctorat, par țial
prezentate anterior, vor pu tea fi continuate în urm ătoarele
domenii:
• actualizarea bazei de date privind s ănătatea public ă în
județul Bihor în anii ulteriori, inclusiv cu reprezentarea sta țiilor,
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
90substațiilor de ambulan ță și SMURD, furnizorilor de servicii de
planificare familial ă și a farmaciilor/punctelor farmaceutice,
• utilizarea SIG în analiza deceselor evitabile,
• aplicarea SIG în domeniul preven ției și controlului
cancerului (coroborat cu ap licarea Ordinului MSP nr.
2027/2007),
• dezvoltarea unei aplicaț ii SIG la nivel na țional privind
datele de la nivelul jude țelor și municipiului Bucure ști (date
demografice, date de morbid itate, serviciile de asisten ță
primară),
• definitivarea detaliilor programului de preg ătire în
domeniul SIG pentru asisten ța de sănătate public ă (menționat în
secțiunea V.2.): institu ție organizatoare, infrastructur ă,
finanțare etc.
• utilizarea platformei web Google Earth pentru aplica ții de
sănătate public ă și management sanitar.
91
Bibliografie selectiv ă
––––––––––––––––––––– ––––-
1. Marcu A.-Metode utilizate în monitorizarea st ării de sănătate publică-
Institutul de Să nătate Public ă București, 2002
2. Vulcu L.-S ănătatea este un bun economic-Editura Universității "Lucian
Blaga" Sibiu, 2005
3. Enăchescu D, Marcu MG-S ănătate Public ă și Management Sanitar-
Editura All, 1998
4. Dahlgren & Whitehead-Health Inequities, http://www.health-
inequalities.org/bot_Seite184.ht ml-accesat 23 decembrie 2006
5. www.who.int-accesat la 23 martie 2008
6. Ministerul S ănătății-Strategia Na țională de Sănătate Publică-Ed.Herris,
Suceava, 2004
7. Dimitriu G.-Sisteme informati ce geografice GIS-Editura Albastră, Cluj
Napoca, 2001
8. ***-Basic of making maps, http://webhe lp.esri.com/arcgisdesktop/9.1/
-accesat 23 decembrie 2006
9. www.mapmaker.com -accesat 24 martie 2008
10. Băduț M.-Sisteme informatice geografice – fundamente practice, –
Editura Albastr ă, Cluj-Napoca, 2004, p.23-24
11. www.esri.com -accesat 24 martie 2008
12. 12-Csiki IE, Marcu A, Ungurean C. -Descrierea Sistemului Na țional
Informațional de S ănătate din România.-Institutul de S ănătate Publică
București, 2003.
13. Jenicek M – Epidemiology – The logic of modern medicine, Epimed,
Montreal, 1995.
14. Steinbrook R. Searching for the Right Search — Reaching the Medical
Literature. N Engl J Med 354;1. www.nejm.org january 5, 2006.
15. Eremia A.,Tatiana Constantinov, Vieru S.Cartier Dic ționar – Statele
Lumii, Edi ția a II, Editura Cartier, Chi șinău, 2004.
16. ***-www.ms.ro-acces at: 14.03.2008.
17. Haining R. – Spatial Data Analisys. Theory and Practice. Cambridge
University Press, 2004.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
9218. ***-Neuron, Seminarul„SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE
UTILIZATE ÎN GESTIUNEA TERITORIULUI”, Cluj-Napoca, 2006.
http://www.cjcluj.ro/UserUploade dFiles/File/PREZENTARI %20gis/
Prezentari%205%20oct%20NEURON/PREZENTARE%20112.PPT,
accesat: 14.03.2008-
19. Gâlea D,Frâncu C, Oche șel A-Harta electronică pentru asigur ări de
sănătate-Caiet de rezumate, Conferinț a Managementul Informa ției și
Informatizarea Sistemului de Săn ătate, Iași, 2004:18
20. NORTH AMERICAN ASSOCIATION OF CENTRAL CANCER REGISTRIES-Using Geographic Info rmation Systems Technology in
the Collection, Analysis, and Presentation of Cancer Registry Data: A
Handbook of Basic Practices, October 2002,
http://www.schs.state.nc.us/NAA CCR-IS/GISHandbook20030603.pdf-
accesat 23 martie 2008
21. www.monitoruloficial.ro – ac cesat 12 ianuarie 2009,
22. Mincă DG, Marcu MG,-S ănătate Public ă și Management Sanitar-Edi ția
a II-a, Ed.Universitar ă "Carol Davila" Bucure ști, 2004.
23. D.P.Țîrț – „Căutarea pe internet a articolel or referitoare la sisteme
informatice geografice (SIG)”, Acta Medica Transilvanica, An XIII,
2008 – nr.3, p.121-123.
24. D.P.Țîrț – „Sistemele informatice geografice (SIG) și înregistrarea
datelor privind inciden ța cancerului. Studiu descriptiv pentru jude țul
Bihor în anul 2004”, Acta Medica Transilvanica, An XIII, 2008 – nr.4.
p.21-23.
25. Owen T, Slaymaker O.-Toward modeling regionally specific human
security using GIS: case study Cambodia.-Ambio. 2005 Aug;34(6):445-
9.
26. D
unn CE, Kingham SP, Rowlingson B, Bhopal RS, Cockings S, Foy
CJ, Acquilla SD, Halpin J, Diggle P, Walker D.-Analysing spatially
referenced public health data: a comparison of three methodological approaches-Health Place. 2001 Mar;7(1):1-12.
27. Dutkiewicz T, Konczalik J, Murowa niecki Z.-Evaluation of regional
environmental and health hazards by applying synthetic measures.-Rev
Environ Health. 1998 Jul-Sep;13(3):111-29.
28. Edelman LS.-Using geographic information systems in injury research.-
J Nurs Scholarsh. 2007;39(4):306-11
29. Ulugtekin N, Alkoy S, Seker DZ, Goksel C.-Use of GIS in epidemiology: a case study in Istanbul.-: J Environ Sci Health A Tox Hazard Subst Environ Eng. 2006; 41(9):2013-26.
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
9330. Uphoff H, Stalleicken I, Bartelds A, Phiesel B, Kistemann BT.- Are
influenza surveillance data useful for mapping presentations?-Virus
Res. 2004 Jul;103(1-2):35-46.
31. van der Horst D.-Assessing the efficiency gains of improved spatial
targeting of policy interventions; the example of an agri-environmental
scheme.-J Environ Manage. 2007 Dec;85(4):1076-87. Epub 2007 Mar
9.
32. Eisen L, Meyer AM, Eisen RJ.-Climate-based model predicting
acarological risk of encountering th e human-biting adult life stage of
Dermacentor andersoni (Acari: Ixodidae) in a key habitat type in
Colorado.-J Med Entomol. 2007 Jul;44(4):694-704.
33. Direcția Județeană de Statistică Bihor – Anuarul Statistic 2007, Jude țul
Bihor, CD ap ărut în 2008 la Oradea.
34. Menegozzo M, Trinca S, Cammino F, Mastrantonio M, Menegozzo S, Sturchio A, Comba P.-[Geographical distribution of mortality from malignant pleural neoplasms and of former asbestos-exposed workers in
the Campania Region]-Epidemiol Prev. 2004 May-Jun;28(3):150-5.
35. Lake IR, Harrison FC, Chalmers RM, Bentham G, Nichols G, Hunter
PR, Kovats RS, Grundy C.-Case-control study of environmental and
social factors influencing crypto sporidiosis.-Eur J Epidemiol.
2007;22(11):805-11. Epub 2007 Sep 21.
36. Meyer KJ, Reif JS, Veeramachan eni DN, Luben TJ, Mosley BS,
Nuckols JR.-Agricultural pesticide use and hypospadias in eastern
Arkansas.-Environ Health Perspect. 2006 Oct;114(10):1589-95.
37. Xiao H, Gwede CK, Kiros G, Milla K.-Analysis of prostate cancer
incidence using geographic information system and multilevel
modeling.-J Natl Med Assoc. 2007 Mar;99(3):218-25.
38. Swartz CH, Rudel RA, Kachajia n JR, Brody JG.-Historical
reconstruction of wastewater and land use impacts to groundwater used for public drinking water: exposure assessment using chemical data and GIS.-J Expo Anal Environ Epidemiol. 2003 Sep;13(5):403-16.
39. Rushton G.-Public health, GIS, and spatial analytic tools.-Annu Rev
Public Health. 2003;24:43-56. Epub 2002 Oct 23.
40. Ryan K, Norris P, Becket G.-Capturing data on medicines usage: the
potential of community pharmacy databases.-N Z Med J. 2005 Oct 7;118(1223):U1677.
41. Szwarcwald CL, Bastos FI, Barcellos C, Pina MF, Esteves MA.-Health conditions and residential concentration of poverty: a study in Rio de Janeiro, Brazil.-J Epidemiol Community Health. 2000 Jul;54(7):530-6.
42. Tanser F, Lesueur D, Solarsh G, Wilkinson D.-HIV heterogeneity and proximity of homestead to roads in rural South Africa: an exploration
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
94using a geographical information system.-Trop Med Int Health. 2000
Jan;5(1):40-6.
43. Tanser F, Wilkinson D.-Spatial implications of the tuberculosis DOTS strategy in rural South Africa: a novel application of geographical information system and global positioning system technologies-Trop
Med Int Health. 1999 Oct;4(10):634-8.
44. Xiaonong Z, Minggang C, McManus D, Bergquist R.-Schistosomiasis
control in the 21st century. Proceedings of the International Symposium
on Schistosomiasis, Shanghai, July 4-6, 2001.-Acta Trop. 2002 May;82(2):95-114.
45. Yang DH, Goerge R, Mullner R.-Comparing GIS-based methods of
measuring spatial accessibility to health services.-J Med Syst. 2006
Feb;30(1):23-32.
46. Yang G, Zhou X, Malone JB, McCarroll JC, Wang T, Liu J, Gao Q, Zhang X, Hong Q, Sun L.-GIS prediction model of malaria transmission in Jiangsu province.-Zhonghua Yu Fang Yi Xue Za Zhi.
2002 Mar;36(2):103-5.
47. Meyer-Pannwitt U, Pinnau R, Mundemann-Hahn A, Schirmer W.-Use
of geographic information systems (GIS) in strategic planning of
surgical
capacity within a hospital organization-Langenbecks Arch Chir Suppl Kongressbd. 1998;115:870-6.
48. Hu H, Singhasivanon P, Salazar NP, Thimasarn K, Li X, Wu Y, Yang H, Zhu D, Supavej S, Looarecsuwan S.-Factors influencing malaria endemicity in Yunnan Province, PR China (analysis of spatial pattern
by GIS). Geographical Information System.-Southeast Asian J Trop
Med Public Health. 1998 Jun;29(2):191-200.
49. Mielke HW, Gonzales CR, Smith MK, Mielke PW.-Quantities and
associations of lead, zinc, cadmi um, manganese, chromium, nickel,
vanadium, and copper in fresh Mississippi delta alluvium and New
Orleans alluvial soils.-Sci Total Environ. 2000 Feb 10;246(2-3):249-59.
50. Kuehn CM, Mueller BA, Checkoway H, Williams M.-Risk of malformations associated with residential proximity to hazardous waste
sites in Washington State.-Environ Res. 2007 Mar;103(3):405-12. Epub
2006 Oct 13.
51. Miller C, Chudek P, Babcock S.-A comparison of wellhead protection
area delineation methods for public drinking water systems in Whatcom county, Washington-138: J Environ Health. 2003 Sep;66(2):17-26, 44.
52. Zhou XN, Hu XS, Yang GJ, Sun NS, Wang TP, Malone J, McCarroll J,
Lin DD, Hong QB, Sun LP, Zhang ZY, Xu DZ-Establishment of
APLICAȚII ALE SISTEMELOR INFORM ATICE GEOGRAFICE ÎN S ĂNĂTATEA PUBLIC Ă
________________________________________________________________________
95minimum medical geographic information systems database in China-
Zhonghua Liu Xing Bing Xue Za Zhi. 2003 Apr;24(4):253-6.
53. Zhou Y, Levy JI.-Factors influencing the spatial extent of mobile source air pollution impacts: a meta-analysis.-BMC Public Health. 2007 May 22;7(147):89.
54. Ruankaew N.-GIS and epidemiology.-J Med Assoc Thai. 2005 Nov;88(11):1735-8.
55. Cromley EK.-GIS and disease.-Annu Rev Public Health. 2003;24:7-24.
Epub 2002 Oct 23.
56. Inserra S, Phifer B, Pierson R, Campagna D.-Community-based
exposure estimate for hydrogen sulfide.-J Expo Anal Environ
Epidemiol. 2002 Mar;12(2):124-9
57. Jackson MM.-Organic liquids storage tanks volatile organic compounds
(VOCS) emissions dispersion and risk assessment in developing
countries: the case of Dar-es-Salaam City, Tanzania.-: Environ Monit
Assess. 2006 May;116(1-3):363-82.
58. Hales S, Black W, Skelly C, Salmond C, Weinstein P.-Social deprivation and the public health risks of community drinking water supplies in New Zealand-J Epidemiol Community Health. 2003
Aug;57(8):581-3.
59. Bonner MR, Han D, Nie J, Rogerson P, Vena JE, Freudenheim JL.-
Positional accuracy of geocoded addr esses in epidemiologic research.-
Epidemiology. 2003 Jul;14(4):408-12.
60. Bonniface J, Coppin s GJ.-Particle data management–turning data into
accessible information.-J Radiol Pr ot. 2007 Sep;27(3A):A77-87. Epub
2007 Aug 24.
61. Borrell LN, Northridge ME, Miller DB, Golembeski CA, Spielman SE, Sclar ED, Lamster IB.-Oral health and health care for older adults: a
spatial approach for addressing disp arities and planning services.-Spec
Care Dentist. 2006 Nov-Dec;26(6):252-6.
62. -Boudet C, Zmirou D, Vestri V.-Can one use ambient air concentration data to estimate personal and population exposures to particles? An
approach within the European EXPOLIS study.-Sci Total Environ.
2001 Feb 21;267(1-3):141-50.
63. Boulos MN, Burden D.-Web GIS in practice V: 3-D interactive and
real-time mapping in Second Life.- : Int J Health Geogr. 2007 Nov
27;6:51.
64. Boulos MN, Honda K.-Web GIS in pr actice IV: publishing your health
maps and connecting to remote WMS sources using the Open Source UMN MapServer and DM Solutions MapLab.-Int J Health Geogr. 2006
Jan 18;5:6.
DOREL -PETRU ȚÎRȚ
________________________________________________________________________
9665. Brabyn L, Barnett R. -Population need and geographical access to
general practitioners in rural New Zealand.-N Z Med J. 2004 Aug
6;117(1199):U996.
66. Brabyn L, Beere P.-Populati on access to hospital emergency
departments and the impacts of health reform in New Zealand.-: Health Informatics J. 2006 Sep;12(3):227-37.
67. Brabyn L.-Solutions for character ising natural landscapes in New
Zealand using geographical information systems.-J Environ Manage. 2005 Jul;76(1):23-34.
68. Brewer CA.-Basic mapping principles for visualizing cancer data using
Geographic Information Systems (GIS).-Am J Prev Med. 2006
Feb;30(2 Suppl):S25-36.
69. Brianti E, Malone JB, McCarroll JC, Bernardi M, Drigo M, Gruszynski K.-[A minimum medical GIS database (MMDb) for Europe]-
Parassitologia. 2004 Jun;46(1-2):67-70.
70. Briggs D.-The role of GIS: coping with space (and time) in air pollution
exposure assessment.-J Toxicol Environ Health A. 2005 Jul 9-23;68(13-
14):1243-61.
71. www.scholar.google.com/
72. www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Carte Sig Tirt A5 0 [613549] (ID: 613549)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.