Carol Davila, București [610362]

Universitatea de Medicină și Farmacie
„Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
PROF. UNIV. DR. GÎRD CERASELA ELENA

Absolvent: [anonimizat]

2019

Universitatea de Medicină și Farmacie
„Carol Davila”, București
Facultatea de Farmacie

LUCRARE DE LICENȚĂ
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

Coordonator științific:
PROF. UNIV. DR. GÎRD CERASELA ELENA

Absolvent: [anonimizat]

2019

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………. …………. 5
PARTEA TEORETICĂ
CAPITOLUL I
Date generale privind aspectele anatomice și fi ziologice ale glandei mamare……………. ……7
I.1 Generalități privind alăptarea……………………………………………………………………. ………… .7
I.2 Sânul-structură………………… ……… ………………………………………………… 8
I.3 Glanda mamară în timpul sarcinii……………………………………………………………………… …..9
I.3.1 Mamogeneza………………………………………………………………………………………….. 10
I.3.2 Lactogeneza……………….. ………………………………………………………………………….1 2
I.3.3 Galactopoieza…………………………………………………………………………………………1 3
I.4 Ablactarea………………………… ………………………………………………………………………… ………1 5
CAPITOLUL II
Beneficiile alăptării pentu mamă și copil……………………………………………………………………1 7
CAPITOLUL III
Suplimente de pe piața farmaceutică utilizate pentru stimularea lactației……………………. 20
III.1 Produse cu a cțiune galactog ogă tip ceai medicinal ………………………………………………. 20
III.2 Produse cu acțiune galactogogă tip capsule ………………………………………………………….2 6
III.3 Alte produse ……………………. ……………………………………………………………………………….. 31
CAPITOLUL IV
Produse vegetale cu potențială asociere în stimularea lactației ……………………………………3 2
IV.1 Fișele produselor vegetale utilizate în preparatele pentru stimularea lactației……….3 2
IV.1.1 Foeniculi fructus …………….. ………………………………………………………………….. .32
IV.1.2 Anisi vulgaris fructus …………………………………………………………………………….3 3
IV.1.3 Carvi fructus …………………………….. ………………………………………………………….34
IV.1.4 Coriandri fructus …………………………………………………………………………………..3 5
IV.1.5 Melissae folium ……………………………………………………………………………………..36
PARTEA EXPERIMENTALĂ
CAPITOLUL V
Determinarea calității materiilor prime vegetale ………………………………………………………..3 9
V.1 Examen macroscopic …………………………………………………………………………………………..3 9

V.2 Analiza chimică calitativă ……………………………………………………………………………………4 2
V.2.1 Identificare f lavone ………………………………………………………………………………..4 2
V.2.2 Identificare a AFC -urilor………………………………………………………………………..4 6
V.2.3 Identificare mucilagii ……… ……………………………………………………………………..4 8
V.3 Analiza chimică cantitativ ă…………………………………………………………………………………. 50
V.3.1 Determinarea cantitativă a flav onelor …………………………………………………….. 50
V.3.2 Determin area cantitativă a AFC -urilor …………………………………………………..5 3
V3.3 Determina rea cantitativă a mucilagiilor ……………………………. …………………….5 5
CAPITOLUL V I
Cercetări privind obținerea unor extracte și stabilirea normei de calitate a acestora .…57
VI.1 Procedeul de obținere al extractelor uscate …………………………………………………………5 7
VI.2 Stabilirea normei de calitate a extractelor …………………………………………………………..5 9
VI.2.1 Analiza chimică calitativă a extractelor uscate ………………………………………5 9
VI.2.2 Analiza chimică cantitativă a extractelor vegetale ………………………………….5 9
CAPITOLUL VI I
Formularea fitopreparatelor cu potențială ascociere în stimularea lactației ……………… …60
VII.1 Formularea fitopreparatului de tip ceai medicinal……………………………………………. 60
VII.2 Formularea fitopreparatului de tip capsulă ……………………………………………………… 61
CAPITOLUL VII I
Fișă de produs farmaceutic ……………………………………………………………………………………… ..63
VIII.1 Stilact – ceai………………………………………………………………………………………………….. .63
VIII.2 Stilact – capsule …………………………………………………………………………………………….. .64
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………… .66
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………….. …………….. ..67

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

5

INTRODUCERE

Alegerea acestei teme este dată de importanța alăptării, care din diferite motive
întâmpină multe probleme, mai ales în rândul femeilor care sunt supuse operației de cezariană.
Laptele matern are extrem de multe beneficii atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Pentru a face posibilă alimentarea copilului cu laptele matern trebuie depuse toate eforturile
pentru promovarea importanței alăptarii exclusiv la sân până la 6 luni, apoi complementar până
la vârsta de 2 an i. Laptele matern este o sursa de anticorpi importantă, vine la temperatura
optimă, are toți nutrienții de care bebelușul are nevoie și oferă copilului o dezvoltare sănătoasă.
Alăptarea est e un subiect important la nivel mondial și exista diferite organiza ții care
sprijină și informează mamele cât de benefic este alăptatul atât psihic, cât și fizi c. Alăptarea
formează o legătură emoțională între mamă și copil. Nu doar copilul se bucură de beneficiile
alăptării, ci si mama, care pe lângă scaderea în greutate , are loc o diminuare a stresului și a stării
de anxietate survenite în urma nașterii.
Pentru o pornire sănătoasă în viata, alăptatul e ste recomandat!

Motivația studiului
Pornind de la toate beneficiile alăptării, această lucrare își propune s ă găsească soluțiile
optime pentru stimularea lactației, pentru a se asigura o alăpare de durată și de calitate.

Obiectivele studiului
• Selectarea unor produse cu acțiune galactagogă ;
• Justificarea asocierii produselor vegetale pe baza constituienților chimic i identificați ;
• Formularea unor fitopreparate de tip ceai medicinal și capsule cu potențială asociere în
stimularea lactației.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

6

PARTEA TEORETICĂ

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

7

CAPITOLUL I
DATE GENERALE PRIVIND ASPECTELE ANATOMICE ȘI
FIZIOLOGICE ALE GLANDEI MAMARE

I.1 Generalități privind alăptarea
La nivel internațional, alăptatul este considerat ca reprezentând cea mai eficientă metodă
de a asigura sănătatea, supraviețuirea și de a asigura cerințele nutriționale ale bebelușului [40].
Conform OMS dacă fiecare copil ar fi alăptat într -o oră de la naștere și până la vârsta de doi
ani, se pot salva aproximativ 800.000 de vieți [22].
Cu toate acestea, î n ultimii ani alăptatul a fost în continu ă scădere în majoritatea țări lor
industrializate. În SUA doar 18% din femeile care părăsesc spitatul după o naștere mai hrănesc
copii i cu lapte matern. Nici în Europa lucrurile nu sau mai bine la acest capitol. Acest lucru este
îngrijorător din punctul de vedere al specialiștilor care consideră că această scădere a alăptării
va conduce la apariția infecțiilor intestinale și malnutriției .
Motivele pentru care înțărcatul se face din ce în ce m ai devreme se pare că sunt legate
de anxietatea de diferite tipuri, stres, oboseală, munca intr-o locație departe de casă, lipsa de
motivație , lipsa laptelui sau alăp tare dureroasă. Un alt obstacol în f ața hrănirii cu lapte matern
este dat de forma sânilor [21,35]. S-a demonstrat c ă mamele peste 26 de ani alăptează o perioadă
de timp mai lungă, precum și cele cu studii superioare [21].
Studiile privind beneficiile pe care alăptatul le oferă copilului și mamei , privind
sănătatea ac estora , au evidențiat o rată în scădere a otitei medii acute, a gastroenteritei, a
infecțiilor căilor respiratorii inferioare, obezitații și enterocolitei necrotizante precum si a
depresiei materne postpartum față de cazurile în care nu s -a alăptat [23].
În ultima vreme, din cauza faptului ca s -a încercat trecerea de la metodele tradiționale
de hrănire la cele cu formulă, au fost accentuate beneficiile alăptarii și au avut loc multe
dezbateri despre avantajele și de zavantajele alăptarii [2,13].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

8

I.2 Sânul -structură
Sânii sunt o rgane glandulare de origine cutanată, ei sunt poziționați simetric de o parte
și de alta a liniei mediosternale în regiunea toracică anterioară. Deși sunt prezenți la ambele
sexe, dezvoltarea si rolul lor sunt însă complet diferite. La bărbați aceste organe sun t puțin
dezvoltate, fără a avea o structură complexă sau activitate secretorie, în comparație cu sânii
femeilor care se dezvoltă și capătă o importanț ă deosebită cu atât mai mult în timpul sarcinii și
în perioada de alăptare, laptele matern reprezentând su rsa de hrană esentială a nou -născutului
[12,16].

Fig. nr. 1 Structura sânului
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

9

Sânul este un organ distinctiv al clasei mamiferelor . Acesta este supus modificarilor
fizice și fiziologice pe parcursul diferitelor etape precum menstruația, sarcina sau menopauz a.
Sânul ca structură cuprinde mamelonul și a reola , țesutul mamar, țesutul de susținere și
țesutul adipos, vasele de sange și nervii (fig. nr. 1) .
Țesutl mamar are în componență alveolele, acestea fiind practic săcul eți formați din
celule care au rolul de a secreta laptele matern, și canale. De jur împrejurul alveolelor se găsesc
mănuchi de celule mioepiteliale sau celule musculare care ajută la curgerea laptelui de -a lungul
canalelor [12].
Mamelonul cuprinde în gener al 9 canale mar i care au rolul de a conduce laptele la
exterior; pe l ângă aceste canale se gasesc și fibre musculare și nervi. În jurul mamelonului se
afla o zonă pigmentată denumită areolă care are formă circulară , iar în interiorul ei se află situate
glandele Montgomery. Glandele acestea au rolul de a secreta un lichid uleios care pe lângă
faptul că protejează pielea mamelonului și areolei în timpul lactației, emană și un miros care îl
atrage pe bebeluș la sân [12].

I.3 Glanda mamară în timpul sarcinii
Laptele matern se produce ca urmare a controlului neuroendocrin, control autocrin și
capacitea de stocare a sânilor. Schimbările hormonale din timpul sarcinii pregătesc organismul
pentru a putea hrănii nou născutul. După n aștere, sistemul neuroendocrin face posibilă alăptarea
copilului cu un lapte calitativ, potrivit nevoilor nou -născutului (fig. nr. 2) . Deși laptele matern
începe să se producă în organism încă din saptămâna 16 de sarcină, el este inhibat de nivelul
crescut al progesteronului. Acest lapte care se formează în organism până în momentul nașterii
poartă denumirea de colostru [24].
Procesele de creștere si dezvoltare prin care trec glandele mamare în timpul sarcinii și
lactației sunt datorate unor schimbăr i și procese hormonale, astfel încat se disting patru etape:
a. Mamogeneza (dezvoltarea glandei) : estrogen, hormon de creștere (HG), hormonul
placentar lactogen (HPL), factorul de creștere epidermal ( EGF) și factorul de creștere
insulin -like 1 (IGH1) ;
b. Lactogeneza (inițierea secreției lactate) : prolactina, hormonul placentar lactogen,
insulina, glucocorticoizii, hormonii tiroidieni ;
c. Galactopoieza (menținerea secreției) :este stimulată prin actul suptului și de prolactină;

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

10

d. Gakactokineza (eliberarea secreției) : cel mai important hormon este oxitocina, el
stimulând contracția celulelor mioepiteliale.

Fig. nr. 2 Controlul hormonal asupra glandelor mamare
[https://www.google.ro/ ]

I.3.1 Manogeneza
În mod normal, în afara sarcinii, sânul este format în cea mai mare parte din țesut adipos
și colagen, glandele mamare reprezentând un procent mic din volumul total al sânului. Din
punct de vedere al structurii, în afara sarcinii, glandele mamare prezinta canale galact ofore ce
se întind de la orificiile galact ofore ale ariei cribriforme până la acinii glandulari și care prezintă
o serie de ramificații tubulare și tubuloacinoase. Canalele prezintă ramificații în porțiunile
intralobare ce sunt asociate teritoriului unui lobul și dau naștere la mai multe canale alveolare
în care se deschid acinii glandulari. Fiecărui lobul glandular îi este asociat un canal galactofor.
Totalitatea lobulilor glandulari dependenți de un trunchi galactofor comun formează un lob
glandular.
Canalul galactofor prezi ntă doua straturi : unul intern , format din celule epiteliale
secretorii cili ndro-cubice și unul extern, cu celule mioepiteliale care prezintă proprietați

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

11

contractile. În timpul sarcinii are loc o creștere semnificativă a secreției și eliberării hormonale
determinând prin procese complexe modificari majore în ceea ce privește forma și structura
sânului și care conduc în cele din urmă la formarea și menținerea lactației [31].
Creșterea g landei în volum se datorează hiperplaziei epiteliului glandular care treptat
înlocuiește țesutul adipos și a fenomenelor congestive care chiar pot sa dubleze volumul sânilor
în timpul sarcinii. Începând cu săptămâna a șasea de sarcină, apare o rețea vasculară de numită
Haller reprezentată de rețeaua venoasă subcutanată, cu posibilitatea de apariție a striurilor
cutanate atrofice, iar din săptămâna 8 -10 de sarcină, areola capătă o nuanță mai intensă, cu
hipertrofierea glandelor sebacee perimamelonare cunoscute sub numele de tuberculi
Montgomery [5].
La începutul sarcinii, ramificarea canalelor este marcată, lobulii cresc în dimensiune, iar
pe măsură ce activitatea secretorie crește apar n oi lobuli și se formează acinii glandulari. Aceste
procese sunt legate de secrețiile placentare de estrogen și progesteron, evidente în special în
ultima parte a evoluției sarcinii.
Se disting la nivelul glandei mamare ca urmare a efectului acțiunii estrogenului și
progesteronului doua etape, în prima jumătate a sarcinii o fază proliferativă caracterizată prin
dezvoltarea intensă a tubilor, a lobulilor și a alveolelor, iar în a doua jumătate activitatea
proliferativă se reduce, în schimb epiteliul se diferențiază pentru activitatea secretorie.
Reglarea mamogenezei este realizat ă prin acțiunea estrogenilor, ce conduc la
dezvoltarea și creșterea sistemului canalicular și a lobulilor. De dezvoltarea lobuloacinoasă este
responsabil progesteronul împreună cu prolactina și hormonul placentar lactogen care în
prezența receptorului pent ru factorul uman de creștere epidermal (HER) conduce la
diferențierea epiteliului alveolar . Celulele parenchimale din alveolele glandulare se hipertofiază
în trimestrul III de sarcină și produc colostru [8].
În mamogeneză mai intervin și hormonul de creșt ere (GH), somatomedina, insulina,
factorul de creștere insulin -like 1 (IGF1) și hormonii tiroidieni care au rol în lactație prin
acțiunea lor asupra metabolismului general.
În timpul sarcinii, lactogeneza este inhibată de concentrațiile mari de hormoni sexuali
steroizi placentari, fiind inhibată astfel ac țiunea lactogenă a polactinei și blocând activitatea
secretorie a epiteliului glandular, prin stimularea secretiei de factorul inhibitor al prolactinei
(PIF) la nivel h ipotalamic. O dată cu eliminarea placentei nivelul progesteronului si estrogenilor
scade brusc și are loc dezinhibarea prolactinei.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

12

Placenta joacă un rol important în derularea mamogenezei prin secreția la nivelul
sincițiotrofoblastului a hormonului lacto gen placentar (HPL), hormon de creștere. Activitatea
biologică a acestui hormon se manifestă printr -o acțiune mamogenetică. Estrogenii cresc
numarul receptorilor prolactinici locali [14].
I.3.2 Lactogeneza
Declanșarea secreției lactate după naștere sau lactogeneză , cuprinde sinteza
intracelulară a laptelui și secreția sa în canalele d e excre ție.
Mecanismul de declanșare a lactației este unul complex, are de obicei loc între zilele 2 –
4 postpartum și este precedată pe parcursul sarcinii de creștera fiecăr ui sân cu circa 400 g.
Secreția lactat ă zilnic ă variază la nivel individual între 800 și 1.800 ml.
La baza acestui proces stă un mecanism neu roendocrin, caracterizat printr -o scădere
bruscă a hormonilor placentari după naștere și un mecanism nervos ce pre supune influențarea
hipofizei prin intermediul mai multor mecanisme cu punct de plecare la nivelul uterului, prin
distensia uterului care în timpul sarcinii inhibă pe cale reflexă hipofiza anterioară prin
baroreceptori și trecerea mobilului fetal prin cana lul cervico -vaginal. Mecanismul
neuroendocrin este mai complex și presupune defrenarea hipofizei anterioare prin scăderea
secreției de progesteron și estrogeni, fapt ce va duce după sine secreția de prolactină [28].
În cursul lactației, glanda mamară se prezintă ca o glandă cu secreție holo mero crină în
timpul alăptatului. La nivelul celulelor glandulare are loc procese metabolice complexe, cu
sinteza lipidelor din lapte prin lipogeneză ce se face plecând de la acetat în prezența glucozei.
În țes utul mamar se sintetizează glucoză, galactoză și lactoză, celula mamară fiind singura care
realizează acest metabolism. Transferul precursorilor în celulele alveolare și eliminarea
constituienților laptelui în lumenul alveolar se realizează pe diverse căi (difuziune simplă,
exocitoză, pinocitoză, cale paracelulară) [32,33].
Secreția din ultima perioadă a gestației și primele zile după naștere este diferită de cea
lactată și poartă numele de colostru. Acesta este secretat încă din ultimul trimestru de sarcină și
într-o cantitate mai mare în primele 2 -4 zile după naștere. Colostrul este îmbogățit cu
imunoglobuline secretorii IgA (90%), IgM, IgG ca urmare a activității de colaborare a celulelor
plasmatice și alveolelor seroase și asigură nou -născutului im unitate umorală pe termen lung și
scurt. Din acest motiv alăptare a naturală este modalitatea cea mai indicată de nutriție a nou –
născutului. Colostrul este un lichid gros, de culoare galbenă datorită concentrației mar i de

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

13

caroten (precursor vitamina A). Este bogat în proteine și sărac în lipide, fapt ce în face ușor de
digerat pentru nou -născut [32].
În următoarea săptămână colostrul devine treptat lapte matur , cu o compoziție ce diferă
față de cea a colostrului, iar culoarea devine albă. În unele cazuri secreția se poate instala și
poate asocia angorjarea sânilor, mastalgii, leucocitoză cu limfocitoză, eozinofilie, ascensiune
termică, cefalee, p uls accelerat și disconfort. Aceste manifestări constituie așa numita „furia
laptelui”, durează aproximativ 24 de ore și se remit spontan odata cu golirea sânilor. În plus,
secteția lactată este asociată în primele săptămâni cu modificări psihice materne, ce pot merge
până la „psihoza de lactație ” cu tulburări maniaco -depresive. De cele mai multe ori acestea
dispar spontan sau în urma tratamentului cu tranchilizante ușoare [3,27].
Compoziția chimică prezintă mari diferențe de la fem eie la femeie și chiar și la aceeași
femeie de la un supt la altul , având un conținut în medie de 87 -88% apă, 1% proteine, 3 -5%
grăsimi, 7% carbohidranți, în special lactoză. Toate vitaminele, cu excepția vitaminei K, se
regăsesc în laptele matern în cantități suficiente. Volumul de lapte secretat zilnic prezintă
variați i individuale, între 700 și 1.900 ml. În plus laptele matern are o compoziție variată în
funcție de momentul alăptării fiind adaptat nevoilor practice ale sugarului. La începutul suptului
laptele are un conținut scăzut în lipide spre deosebire de cel de la sfârșitul suptului, astfel încât
sugarul este hidratat și apoi hrănit [3].

I.3.3 Galactopoieza
Menținerea secreției lactate implică mai multe mecanisme (fig. nr. 3) :
A. Refluxul de supt reprezintă factorul principal ce antrenează eliberarea de prolactină ,
oxitocină, ACTH și GH. Oxitocina stimulează contractilitatea celulelor mioepiteliale și
favorizează eliminarea laptelui. Reacția de ejecție a laptelui este asociată cu stimulare
contra cțiilor uterine, motiv care frecvent crampele abdominale sunt asociate cu alăptatul, însă
celulele mioepiteliale sunt de 10 -20 de ori mai sensibile la oxitocină decât miometrul. Prolactina
este necesară, însă în concentrații mici, constatându -se scăderea p rogresivă a nivelului său.
B. Automatismul mamar : golirea periodică a ductelor și acinilor prin supt stimulează
direct activitatea secretorie a epiteliului prin fenomenul de baroreglare. În aceasta fază sistemul
hipotalamo -hipofiziar nu mai intervine.
C. Reglarea nervoasă este reprezentată de stimulul psihic, sub efect vizual (țipătul
copilului) și auditiv (vederea copilului) producându -se creșterea secreției de oxitocină. Stresul,

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

14

durerea, frigul, sau anumite medicamente inhibă reflexul de ejecție al l aptelui, prin scăderea
secreției factorului de inhibare al prolactinei. Spre deosebire de femeile care alăptează, la care
involuția mamară se produce treptat, glanda mamară involuează brusc la în cazul femeilor care
nu alăptează datorită secreției de prola ctină. După perioada de lactație, deși sânul revine la
volumul anterior sarcinii, țesutul glandular nu regresează complt și se instalează o oarecare
scădere a sensibilitații la stimulii hormonali [11].
Un alt aspect important de care trebuie ținut cont în menținerea unei lactații
sănătoase este regimul alimentar adecvat al gravidei. Cerințele dietetice sunt mai mari decât
cele necesare în ultimul trimestru de sarcină și includ creșteri ale cantității de proteine, glucide,
lipide, minerale, iar aportul calo ric trebuie menținut pe toată durata alăptării. Laptele își va
menține concentrația ingredientelor de bază și în cazul regimului inadecvat însă cu
repercursiuni asupra rezervelor organismului matern și va fi produs într -un volum mai mic. Un
deficit de calc iu în dietă va conduce la golirea rezervelor materne cu pierderea masei osoase
[7].

Fig. nr. 3 Fiziologia alăptării
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

15

I.4 Ab lactarea
Deși alăptarea reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de a oferi copilului un
start bun în viață, există cazuri în care suprimarea lactației este necesară. Aceste cazuri includ
eventualitatea fătului mort sau adopție, morbiditate maternă obstet ricală severă sau diferite
cauze estetice sau sociale [30].
Exist ă posibilitatea ca mama să nu aibă suficient lapte din diferite motive precum
nașterea premat ură sau re -lactația după o perioadă de întrerupere prelungită. Dacă mama trece
printr -o perioadă de anxietate , oboseală sau stres emoțional, lactația poate fi inhibată [1,36].
Ablactarea se poate realiza prin dou ă metode :
➢ Metode farmacologice
➢ Metode non-farmacologice

Metode farmacologice
În vederea unei suprimări de succes a lactației trebuie ținut cont de procesul de
lactogeneză, având în vedere că acesta nu debutează până când nivelul de progesteron și
estrogen nu scade ca urmare a expulziei placentei. În plus , sunt necesare 2 -4 zile pentru ca
lactogeneza să înceapă efectiv. Ca urmare se utilizează steroizi exogeni în vederea
menținerii concentrației crescute postpartum. Administrarea sexosteroizilor după debutul
lactogenezei sau a unui singur hormon estrogen sau progesteron, are un impact minim
asupra lactației (fig. nr. 4) [42].
O alt ă metodă folosită pentru suprimarea lactației este administrarea de bromocriptină ,
un antagonist al secreției de dopamină [9]. După oprirea lactației trebuie evitată stimularea
mamelonului deoarece poate să apară efectul de rebound de secreție a glandelor mamare
pentru o perioadă scurtă de timp. De asemenea carbegolina s-a dovedit a fi utilă având o
durată de acțiune mai mare de cât bromocriptina.
Ambele medicamente asociază efecte advese ce include amețeală, hipotensiune
arterială, dureri de cap, greță și au fost asociate cu o frecvență a ischemiilor acute
miocardice și cerebral, convulsii și tulburări psihice. Se mai pot adminis tra diuretice ușoare
în vederea suprimării lactației cu toate ca studiile în acest sens nu au evidențiat rezultate
mai bune la utilizarea acestora [36].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

16

Conform OMS, bromocriptina și preparatele pe bază de estrogen, deși au succes mai
mare în suprimarea lactației la administrarea în prima săptămână postpartum, din cauza
efectelor adverse necesită profilaxia trombozei venoase [37].

Fig. nr. 4 Ablactarea
[https://www.google.ro/ ]

Metode non -farmacologice
În afara metodelor farmacologice sunt utilizate anumite măsuri generale pentru a inhiba
lactația, cum ar fi evitarea punerii copilului la sân sau stimularea areolelor (fig. nr 5) , bandaj
compresiv purtat 24 h/zi, aplicarea intermitentă a compreselor cu gheață, utilizarea
analgezicelor la necesitate, evitare ceai, cafea și restricție lichidiană [39].
Fig. nr. 5 Ablactarea -metode non -farmacologice
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

17

CAPITOLUL II
BENEFICIILE ALĂPTĂRII PENTU MAMĂ ȘI COPIL

Alăparea oferă beneficii bine cunoscute atât pentru mamă, cât și pentru sugari ; ea poate
duce la o îmbunătățire a sănătății publice.
Printre organizațiile care susțin alăptarea se numără Organizația Mondială a Sănătății,
Fondul Internațional pentru Urgenț e ale Copii lor al Nați unilor Unite (UNICEF) , Alianța
Mondială pentru Alăptare, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.
Pentru sprijinirea mamelor, un rol important îl joacă asistenții medicali care trebuie să
pună la dispoziție toate cunoștințele dobândite în domeniul alăptării în cel mai scurt timp de la
naștere pentru ca mama să nu abandoneze practica alăptatului [15].
Fig. nr. 6 Alăptarea
[https://www.google.ro/ ]

Avantajele alăptării pentru mamă :
• Ocitocina care este eliberată datorită suptului, contribuie la stimularea involuției uterine ;
• Mai multe studii au demonstrat scăderea riscului de cancer ovarian și de sân la femeile
care alăptează ;
• După înțărcare densitatea minerală revine și are chiar o valoare mai mare, deși în timpul
sarcinii și al alăptării, densitatea oaselor scade ;

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

18

• Alăptatul le ajută pe femei sa revină la greutatea dinaintea sarcinii mult mai repede față
de cele care nu alăpteaza și chiar sa aibă un risc de obe zitate scăzut de -a lungul vieții ;
• Femeile care au diabet de tip I, în timpul alăptării au nevoie de o cantitate mai scăzută
de insulină, datorită conversiei continue a glucozei în galactoză și lactoză ;
• Alăptarea crează o legătură emoțională stânsă între ma mă și copil .

Avantajele alăptării pentru copil
• Laptele matern are o compoziție unică ce oferă copilului o dezvoltare optimă ;
• Are în compoziție substanțe care ajută la o bună funcționare a sistemului digestiv, renal,
nervos și cardiovascular ;
• Ajută la construirea sistemului imunitar ;
• Datorită imunoglobulinelor și enzimelor din compoziția laptelui matern, copilul este
protejat de infecți (bacterii, viruși și fungi) ;
• Reduce riscul de astm bronșic și riscul alergic ;
• Reduce riscul diabetului zaharat de tip I și II ;
• Scade riscul obezității și hipercolesterolemiei ;
• Este scăzut riscul sindromului de moarte subită a nou -născutului ;
• Este favorizată dezvoltarea mușchilor feței și a dentiției ;
• În cazul copiilor născuți prematur reduce riscul enteroco litei necrozate și a retinopatiei ;
• Copiii care au fost alăptați au un grad crescut de siguranță, maturitate și aservitate. În
ceea ce privește dezvoltarea cognitivă, s -au demonstrat scoruri mai bune la testele de
inteligență pentru copiii care au fost alăp tați.

Alăptarea joacă un rol impor tant în viața bebelușului, atât în timpul alăptării, cât și mult
după terminarea acestui proces.
Academia Americană de Pediatrie și Organi zația Mondială a Sănătății consideră că
alăptarea exclusivă la sân în primele șase luni plus continuarea suplimentar ă încă cel puțin un
an conduce la rezultate bune din punct de vedere al neurodezvoltării. Studiile au demontrat că
alăptarea mai mult de șase lun i a condus la rezultate congnitive mai bune, a scăzut riscul de a
dezvolt a tulburări de d eficit de atenție, hiperactivitate și a scăzut riscul de a fi diagnosticat cu
tulburări ale spectrului de autism [4].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

19

Deși nu s -a demonstrat protecția împotriva astmul ui, alăptatul protejează împotriva
infecțiilor tractului respirator inferior pe timpul copilăriei. S -a demonstrat de asemenea că există
și un efect protector asupra alergiilor.
Laptele matern are în compoziție factori care interacționează cu sistemul imunitar și
intestinal mediu precum alergeni, citokine, imunoglobuline, acizi grași polinesaturați și
chemokine, aceste componente ajută la menținerea homeostazei intestinale și reglarea
inflamației [29]. Transferul de memorie imunologic ă de la ma mă la nou -născut se face prin
secreția IgA în timpul alăptării [6].
Un alt beneficiu pe care alăptarea îl are pentru copil este faptul că acesta duce la o
scădere a ratei de obezitate. Obezitatea în rândul copiilor a atins cote alarmante. Cercetătorii au
încercat să demonstreze relația dintre alăptare și obezitate, iar în urma studiilor, s -a constatat că
alăptarea timp de cel puțin patru luni a condus la reducerea obezitații. La copi ii care au fost
hrăniți cu lapte matern mai puțin de patru luni, s -a observat că până în vârsta de trei ani au avut
o greutate mai mare dar și un țesut adipos mai mare. Cu cât alăptarea este mai de durată , cu atât
riscul de obezitate scade [27].
Subnutriția și boala diareică sunt principalele cauze ale morții in fantile la copii i sub
cinci ani. Pentru o stare bună de sănătate a sugarilor, alimentația este foarte importantă. Mai
multe studii au indicat faptul că alăptatul scade riscul de diaree datorită oligozaharidelor care
se regăsesc în lapele mater. Copi ii care nu sunt alăptați au tendința de agravare a diareei. În
urma studiilor s -a constatat că doar trei luni de alăptare exclusivă poate să reducă diareea acută
[6,41].
Sindromul de moarte subită a sugarilor, cunoscut și sub denumirea de SIDS, a făcut ca
cercetătorii să stabilească dacă alăptarea poate să scadă incidența acestui sindrom. S -a
demonstrat că alăptatul oferă protecție împotriva SIDS, însă după mai multe cercetări s -a stabilit
și care ar fi perioada optimă de alăptare. Pentru reducerea sindromulu i de moarte subită este
necesară o alăptare de cel puțin două luni a nou -născutului. După două luni de alăptare, riscul
SIDS (sudden infant death s yndrome) se pare că este înjumătățit [34,38].
Timp de mulți ani s -au făcut studii cu privire la beneficiile alăptării printre care și
protecția împotriva otitei. Studiile recente au arătat că încă din prima zi după naștere, colostrul
oferit nou -născutului este bogat în factori de protecție, lipide, proteine, zaharide [6,25].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

20

CAPITOLUL III
SUPLIMENTE DE PE PIAȚA FARMACEUTICĂ UTILIZATE PENTRU
STIMULAREA LACTAȚIEI

Cu siguranță laptele matern este cea mai bună sursă de hrană a bebelușului, iar alăptarea
are nenumărate beneficii atât pentru mamă, cât și pentru copil. De aceea cele mai multe ma me
doresc să își alăpteze b ebelușii măcar șase luni, însă de multe ori mămicile se confruntă cu
problema lactației scăzute. În ajutorul lor vin o multitudine de produse farmaceutice existente
pe piața de la ceaiuri, capsule până la uleiuri.

III.1 Produse cu acțiune galactogogă tip ceai medicinal

Conform producătorului acest produs conține:
• Fructe anason ( Fruct us Anisi )
• Fructe de fenicul (Fructus Foeniculi )
• Fructe de chimion (Fructus Carvi )
• Urzică ( Herba Urticae )
• Roiniță ( Herba Melissae )
• Cimbrișor ( Herba Serpylli )
• Mentă ( Herba Menthae ) Fig. nr. 7 Fares -Ceai stimularea lactației
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

21

Recomandări : ceaiul se consumă de mame în timpul alăptării. Ingredientele ceaiului nu
provoacă nici un disconfort bebelușului. Substanțele active care trec în lapte favorizează
calmarea tulburărilor digestive ale micuțului, precum : colici, crampe sau dureri abdominale .
Mod de administrare : se beau 1 -4 căni de ceai pe zi.
Preparere : peste un plic se toarnă 200 ml apă clocotită și se lasă 10 minute acoperit.
Contraindicații: la dozele recomandate nu se cunosc.
Efecte secundare și interacțiuni: la dozele recomandate nu se cunosc [44].

Pimpinella Anisum L.(Umbelliferae ). Anasonul este o plantă erbacee, anuală, înaltă de
50-70 cm cu frunze puține. Florile sale cu petale albe înfloresc în iulie -august. Fructele au o
culoare cenușie -verzuie și sunt acoperite cu peri scurți și au miros aromat. Aceasta se recoltează
în august -septembrie.
Anasonul este bogat în ulei volatil, iar principalul component este antolul. Pe lână ulei
volatil mai conține și uleiuri grase, cumarine, substanțe proteice, vitamine și flavonoide.
Această compoziție oferă anasonului proprietăți expectorante, antiseptice și antispastice.
Totodată stimulează secreția salivară, gastrică, intestinală și pancreatică, dar acționează și
asupra sistemului nervos central, asupra căruia în doze terapeutice are e fect stimulant în special
asupra centrilor respirației și circulației. Se utilizează în tratarea insomniilor, asteniei nervoase,
migrenelor, vertijurilor, reumatismului. Se poate administra și la mamele care alăptează pentru
creșterea produției de lapte, c ât și la copiii mici contra colicilor.
Substanțele conținute în fructele de anason îi conferă acestuia proprietăți aromatizante,
fiind utilizat și ca un condiment alimentar. Semințele de anason sunt utilizate și pentru creștera
poftei de mâncare [44].
Foeniculum vulgare L. Feniculul este o plantă erbacee, bienală, sau perenă, cu tulpină
ce ajunge la 1 -2 m, ramificată la bază, frunze de 3 -4 ore sectate, cu fragmente filiforme. Florile
mici, galbene, grupate câte două, cu cinci coste proeminente fiecare ș i plăcut romate.
În majoritatea cărților mai vechi sau mai noi de specialitate, feniculul este prezentat ca
și carminativ, stimulent, galactogog, diuretic și diaforetic, cu utilizare în colici înoțite de
flatulență, amenoree și hiposecreție lactată [44].
Medicina științifică românească de la începutul secolului XX, consideră că feniculul
este cel mai preferat mijloc de stimulare a secreției lactate. În plus are o acțiune carminativă și

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

22

înlesnește expectorația. El mai este eficient și în combaterea convulsii lor fiind indicat și în tusea
măgărească (convulsivă), astm.
Efectele antispasmodice, antiinflamatoare, secretomotoare și antibacteriene ale uleiului
esențial de fenicul au fost demonstrate în studiile in vitro și în studiile pe animale [44].
Melissa officinalis L.(Lamiaceae ). Fiind o plantă meliferă, roinița este vizitată frecvent
de albine, iar numele științific de „Melissa ” deriv ă din cuvântul grecesc „Melitta ”, care
înseamnă albină.
Este o plantă medicinală bienală care crește î n soluri cu fertilitate ridicată. Tulpinile
bogate ale roiniței formează tufe înalte. Frunzele sunt lungi și late , cu peri scurți și albi. În scop
fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescență. Florile au culoare albă sau alb
gălbuie. Mirosul seamănă cu cel al lămâiței, iar gustul roiniței este acrișor.
Planta are multiple proprietăți terapeutice. Acțiunea antibacteriană, antivirală și
antifungică este dată de uleiul volatil,dar și de prezența unor acizi po lifenolcarboxilici precum
acid cafeic, clorogenic, rozmarinic. De asemenea, roinița stimulează capacitatea mentală,
concentrarea și memoria [44].
Carum carvi este o plană ierboasă din familia Apiaceae , care crește în regiunea de deal,
atât spontan, cât și în culturi, rodind numai în al doilea an. În scop medicinal se recoltează
fructele (semințele), mici de circa 5 mm lungime.
Substanțele active sunt reprezntate de: uleiuri volatile (carvonă, carveol, carvacrol),
mucilagii, substanțe albuminoide, glucide , rezine, tanoizi, minerale, fitosteroli.
Acțiune : crește secreția lactată și îmbunătățește calitatea laptelui matern, susține digestia
și funcțiile digestive, ajută la întărirea sistemului imunitar [44].

Fig. nr. 8 Galactogil -plicuri
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

23

Conform producătorului acest produs conține:
• Extract din mal ț de orz 3000 mg
• Extract de fenicul 195mg
• Extract de anason 183 mg
• Calciu 120 mg
Acest produs este utilizat:
➢ Pentru sus ținerea alăptării prelungite
➢ După naștere la inițierea alăptării și în caz de relactație sau de lactație indusă
➢ În situația în care rezerva de lapte matern este insuficientă
➢ Compensează pierderile fosfocalcice datorate alăptatului prelungit
Acțiune: antiinflamator la nivelul aparatului digestiv și urinar.
Spre deosebire de ceai, aceste plicuri pot fi administrate cu apă ori cu altă bautură
caldă sau rece.
Instrucțiuni de utilizare: doza recomandată este de 3 plicuri pe zi (dimineața, la prânz
și seara), timp de 8 zile. Se poate repeta la nevoie.
Precauții de utilizare : a nu se depășii doza recomandată pentru consumul zilnic [44].

Conform producătorului acest produs conține:
• Anason
• Fenicul Fig. nr. 9 Hipp Mama Organic -ceai de ajutare a lactației
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

24

• Chimen
• Lămâiță
• Roiniță

Printre beneficiile acestui ceai se enumeră :
➢ Ideal de folosit în perioada de alăptare
➢ Este eficient și stimulează producția de lapte matern
➢ Are un gust bun
➢ Calmează bebelușul și elimină colicii
HIPP Mama Organic Ceai de ajutare a lactației poate fi folosit începând cu sfârșitul
sarcinii și pe toată perioada alăptării.
Pe perioada alăptării este recomandat consumul a 3 -6 căni, pe parcursul unei zile
[44].

Conform producătorului acest produs conține:
• Fructe de fenicul organic 875,00 mg
• Fructe de anason organic 350,00 mg
• Amestec brevetat 525,00 mg
▪ Fruct de chimen organic
▪ Urzică organică Fig. nr. 10 Organic Mother’s Milk -Ceai stimularea
lactației
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

25

Este un supliment alimentar pe bază de plante fără arom e adăugate. Acest ceai stimulează
lactația și promovează astfel alăptarea sănătoasă.
Este recomandată administrarea a 3 până la 5 căni pe zi.
Prepararea este una impotantă pentr u obținerea unui efect maxim de eficiență. Se toarnă o
cană de apă fiartă peste un plic de ceai într -o cană ceramică. Se infuzeaz timp de 10 minute,
apoi se stroarce ușor plicul pentru a elibera și resturile de extract. Se poate indulci după gust.
Combinaț ia tradițională de anason, fenicul și chimen a fost utilizată timp de mai multe
secole de către femeile europene. Această combinație a fost recomandată chiar și de consilierii
în alăptare și specialiștii în medicină naturală[ 44].

Conform producătorului acest produs conține:
• Zaharoz ă
• Maltodextrină
• Extract de hibiscus 2,6%
• Extract de fenicul 0,2%
• Extract de rooibos 0,2%
• Extract de verbină 0,2%
• Ulei de fenicul 0,02%
• Extract din frunze de căpșuni 0,2%
• Vitamina C Fig. nr. 11 Hummana Still -Tee
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

26

Dintre aceste componente cel mai important este extractul de fenicul care stimulează
lactația și care trece în laptele matern conferind proprietăți ant icolici.
Ca principale avantaje se numără faptul că are un gust plăcut, este bogat în vitamina C,
are o formulă instant, ușor de preparat și nu conține coloranți, conservanți sau arome
artificiale.
Mod de preparare:
1. Se amestecă 100 ml de apă fierbinte și răcită cu 3,75 gr de ceai (o linguriță cu vârf) ;
2. Se verifică să aibă o temperatură de maxim 37 ̊C;
3. Nu se adaugă zahar [44].

Pe lângă aceste produse de tip ceai medicinal se mai găsesc si alte multe ceaiuri care au
la bază ingrediente precum a nasonul, feniculul, roinița, chimenul sau coriandru :
❖ Weleda Stilltea : semințe de schinduf, fructe de anason, fructe de fenicul, fructe de chimen,
frunze de lămâiță cultivate ecologic ;
❖ Holle Bio: 38% fenicul, 30% chimen, 17% lămâiță, 15% anason ;
❖ Neuner’s ceai ecologic: anason, fenicul, verbină, chimen, semințe de schinduf ;
❖ Artemis ceai stimularea lactației Eco: cicoare, schinduf, scorțișoară, chimion, verbină,
anason verde;
❖ Teekanne : rășină parfumată 27%, urzică, chimen dulce 22%, iarbă de lămâie, anason 10%,
levănțică 6%, chimen 3%.

III.1 Produse cu acțiune galactogogă tip capsule

Fig. nr. 12 Fares -capsule stimularea lactației
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

27

Conform producătorului acest produs conține:
• Semințe de schinduf ( Trigonellae foenugraeci semen ) 115,9 mg
• Fructe de cumin ( Cumini fructus ) 114 mg
• Roiniță ( Melissae herba ) 76 mg
• Sânziene ( Galii veri herba ) 68,4 mg
• Ulei esențial de fenicul ( Foeniculi aetheroleum ) 3,8 mg
• Ulei esențial de anason ( Anisi aetheroleum ) 1,9 mg
Învelișul capsulei este pe bază de celuloză vegetală.
Beneficii:contribuie la stimularea lactației, si astfel, la creșterea volumului laptelui
matern ; ajută la reducerea discomfortului abdominal postprandial la sugari.
Mod de administrare: 1 capsulă de 3 ori pe zi, la o oră după masă. Se administrează până
la dobândirea unei lactații optime. Dacă se dorește un efect mai puternic se pot administra până
la 6 capsule pe zi, la recomandarea medicului sau farmacistului.
Atenționări: nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele
produsului.
Efecte secundare și interacțiuni: acest produs se poate uti liza concomitent cu alte
medicamente. La dozele recomndate nu au fost semnalate efecte secundare [44].

Schinduful , foarte apreciat de Hipocrate, de greci și de romani, este una dintre cele mai
vechi plante utile pentru sănătatea omului. Era folosit de femeile indiene pentru stimularea
lactației . Studiile moderne au evidențiat faptul că utilizarea semințelor de schinduf a crescut
semnificativ volumul de lapte matern după 24 -72 de ore de la începerea curei [44].
Semințele de schinduf conțin :
➢ Proteine
➢ Aminoacizi liberi
➢ Fibre mucilaginoase în proporție ridicată
➢ Lipide
➢ Steroli
➢ Lecitină
➢ Vitamina PP
➢ Alcaloizi non -toxici (trigonellina)
Aceste componente au urmatoarele efecte:

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

28

➢ Afrodisiace
➢ Anabolizante
➢ Tonice
➢ Hiperglicemiante
➢ Hipocolesterolemiante
➢ Stimulente neurovascul are
Efectele hiperglicemiante și hipocolesterolemiante sunt astăzi susținute atât de studii de
laborator, cât și de studii clinice [44].

Cuminul (Cuminum cyminum L.) este o plantă mică, anuală, aromatică, din familia
Umbeliferae , cunoscută din cele mai îndepărtate timpuri ale medicinei. Fructul este o diachenă
ovală sau fusiformă, fiecare achenă cu șapte coaste, cu miros puternic și gust aromatic, pe
măsură .
Ca si alte Umbeliferae aromatice, cuminul este un stimulent aromatic, carminativ, folosit în
aceleași scopuri ca și rudele sale chimionul, anasonul, feniculul etc.
Fructele de cumin, asemănătoare celor de chimion, acționează galactogog la mamele care
alăptează și contribuie, de asemenea, la eliminarea discomfortului digestiv [44].

Roini ța are un efect liniștitor, util pentru a relaxa mama și de optimizare a contracțiilor
musculaturii netede intestinale, favorizând eliminarea gazelor. În plus, substanțele active din
roiniță trec în laptele matern, contr ibuind la reducerea discomfortului abdominal la sugari.
Planta are multiple proprietăți terapeutice. Acțiunea antibacteriană, antivirală și antifungică este
dată de uleiul volatil, dar și de preze nța unor acizi polifenolcarboxilici precum acid cafeic,
clorogenic, rozmarinic. De asemenea, roinița stimulează capacitatea mentală, concentrarea și
memoria [44].

Sânzienele , în tradiția norvegiană, trebuiau purtate de mamele care alăptează pentru a
prote ja laptele. Planta prezintă efect diuretic și depurativ, contribuind la purificarea
organismului mamei.

Uleiurile esențiale de fenicul și anason stimulează secrețiile glandulare, inclusiv secreția de
lapte la mamele care alăptează [44].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

29

Fig. nr. 13 Lactil -capsule
[https://www.google.ro/]

Laptele matern ofer ă numeroase avantaje. Pe lângă faptul că asigură hrănirea nou –
născutului într -un mod natural, compoziția sa este perfect echilibrată și se schimbă continuu în
funcție de nevoile sugarului pe măsură ce crește. De asemenea, laptele matern contribuie la
dezvoltarea sistemului imunitar al sugarului.
Conform producătorului acest produs conține:
• Extract uscat din fructe de anason ( Pimpinella anisum ) 150 mg
• Extract uscat din fructe de fenicul ( Foeniculum vulgare ) 125 mg
• Agenți de încărcare : extract din tărâțe de orez și concentrat din tărâțe de orez (provenite
din culturi organice), agent de îngroșare -talc [44].

Combinația de extracte din fenicul și anason are triplă acțiune:
1. Stimulează lactația, favorizând secreția și acțiunea estrogenilor și prolactinei, hormonii
necesari secreției de lapte matern;
2. Încurajarea bebelușului să sugă, dând un gust bun laptelui;
3. Ajută bebelușul la digestia laptelui mater.

Administrare : 2 capsule pe zi, administrate una dimineața și una seara, cu un pahar mare
de apă.
Contraindicații : a nu se utiliza în timpul sarcinii; a nu se administra la copii cu vârsta
sub 12 ani ; a nu se depăși doza recomandată pentru consumul zilnic [44].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

30

Fig. nr. 14 Secom -Lactation Ease
[https://www.google.ro/ ]

Conform producătorului acest produs conține (ingrediente per 2 capsule) :
• Schinduf ( Triginella foenum -graecum )-extract din semin țe 500 mg
• Fenicul (Foeniculum vulgare )-fruct 400 mg
• Urzică ( Urtica dioica )-frunza 100 mg
• Celuloză -agent de încărcare
• Maltodextrină -agent de ăncărcare
• Stearat de magneziu -agent antiaglomerant
Învelișul capsulei este pe bază de celuloză vegetală [44].
Efecte și beneficii:
Asociere de plante cu efect galactogog, tonic și de susținere a digestiei sănătoase ;
Se prezintă sub formă de capsule vegetale, ce pot fi administrate și în dietele
vegetariene/vegane ;
Îmbunătățește digestia și reduce colicii abdominali ai belelușului, datorită anetolului din
fenicul care este excretat în laptele matern .
Mod de administrare : câte 2 capsule de 2 ori pe zi, la masă, cu 200 ml apă sau conform
recomandării consultantului de specialitate.
Contraindicații : a nu se utiliza de către copiii mici, femeile însărcinate sau care doresc
să rămână însărcinate, persoane cu alergii la oricare dintre componente
Efecte adverse: nu s -au evidențiat la dozele prescrise [44].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

31

III.3 Alte produse

Fig. nr. 15 Weleda -ulei
pentru stimularea lacției
[https://www.google.ro/ ] Un ulei de masaj complet natural, ce
folosește uleiuri eterice de migdale
dulci, pregătind sânii pentru un alăptat
confortabil, sănătos.
Ingrediente:
-ulei de Prunus Amygdalus
-parfum
-limonem
-linalool
-glicerină
Mod de utilizare: din săptămâna 38 de
sarcină, se masează de mai multe ori pe
zi cu mi șcări circulare pe întreaga lor
suprafață. Se evită sfârcurile și nu se
aplică imediat după alăptat.

Fig. nr . 16 Neobulle –
ulei pentru stimularea
lactației
[https://www.google.ro/]
Ingrediente:
-alune
-fenicul dulce
-scoarță de copac
-ulei vegetal de busuioc

Fig. nr. 17 Lacto+ –
produs natural
concentrat
[https://www.google.ro /] Ingrediente:
-anason stelat( Illicium verum )
-armurariu( Silybum marianum )
-schinduf( Trigonella foenum -graecum )
-fenicul dulce( Foeniculum vulgare )
-coada calului( Equisetum arvense )
-hamei( Humulus lupulus )
-mușețel( Matricaria chamomilla )
-lămâiță( Lippia citriodora )

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

32

CAPITOLUL IV
PRODUSE VEGETALE CU POTENȚIALĂ ASOCIERE ÎN
STIMULAREA LACTAȚIEI

IV.1 Fișele produselor vegetale utilizate în preparatele pentru stimularea lactației

IV.1.1 Foeniculi fructus (fructe de fenicul)
În scop medicinal se folosesc fructele. Foeniculi fructus este reprezntat de fructele
mature , uscate după recoltarea de la specia Foeniculum vulgare Mill . (fig. nr. 1 8), fam ilia
Umbeliferae . Fructele sunt bogate în ulei volatil, plăcut mirositor, ulei gras și zaharuri care -i
dau gust dulceag [10,17].
Fig. nr . 18 Foeniculum vulgare Mill .
[https://www.google.ro/]
Obținere : planta se seceră manual sau mecanizat, când aproximativ 75% din fructe sunt
coapte; se depozitează până la completa maturizare, apoi se treieră.
Compoziție chimică : 2-8,5% ulei volatil bogat în fenol -metil -eteri, 20% ulei gras
(constituit din gliceride ale acizilor grași superiori), fitosteroli (beta -sitosterol, stigmasterol,
colesterol), d erivați cumarinici (esculetol, umbeliferonă), furanocumarine (xantotoxină,
bergapten, imperatorină), acid cafeic și clorogenic, pectine, oze etc . [10,17].
Acțiune : carminativă, stomahică, galactagogă, ușor diuretică, vermifugă .
Întrebuințări : în tratamentul colicilor abdominale, flatulenței, hipogalactogenezei.
Feniculul are proprietatea de a stimula secteția laptelui (galactogog) și a mări diureza.
Se recomandă mamelor care alăptează fie singur fie în asociere cu chimionul . În acelasi timp
fenic ulul absoarbe gazele care se formează în stomacul sugarilor [10,17].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

33

IV.1.2 Anisi vulgaris fructus (fructe de anason)
Reprezintă fructele mature (fig.nr. 20), uscate după recoltare de la specia Pimpinella
anisum L. (fig. nr . 19), fam ilia Apiaceae și conține cel puțin 2% ulei volatil. Anasonul mai este
cunoscut și sub numele de bădean sau chimion de grădină și este originară din regiunea
mediteraneană [10,17].

Obținere : planta se seceră manual sau mecanizat, când aproximativ 75% din fructe sunt
coapte; se depozitează până la completa maturizare, apoi se treieră.
Compoziție chimică : 1,5-6% ulei volatil bogat în anetol, 20% ulei gras (format din
gliceride ale acizilor grași superiori), flavone (derivați ai luteolului), cumarine (umbelif eronă,
scopoletol), furanocumarine (bergapten), acid cafeic și clorogenic, proteine, glucide simple,
amidon, pectine.
Acțiune : stomahică (ulei volatil), carminativă (ulei volatil), antispastică (flavone,
cumarine), galactagogă ( ulei volatil), stimulează secrețiile glandulare -salivare, gast rice,
intestinale, biliare (ulei volatil), antiinflamatoare (ulei volatil, flavone), colecistochinetică (acid
cafeic, clorogenic) [10,17].
Întrebuințări: în tratamentul colicilor digestive inclusiv la sugari, flatulență, anorexie,
afecțiuni respiratorii (tuse spastică, astm), hipogalactogeneză.
Observații:
• Anetolul este un bun carminativ, antiinflamator și antiinfecțios la nivel intestinal;
• Bergaptenul poate induce reacții alergice cutanate;
• Anasonul se poate asocia cu feniculul și chimenul pentru înobilarea acțiunii carminative
[10,17].
Atenție! Doza medie zilnică este de 3 g produs vegetal. Fig. nr. 19 Pimpinella anisum L.
[https://www.google.ro/ ] Fig. nr. 20 Anisi vulgaris fructus
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

34

Acid cafeic Acid clorogenic
Bergapten
Beta-pinen Anetol

IV.1.3 Carvi fructus (fructe de chimen)
Reprezintă fructele mature (fig. nr. 2 2), uscate după recoltare de la specia Carum carvi
L. (fig. nr. 21), denumit popular chimen sau chimion din fam. Apiaceae . Fructele conțin cel
puțin 3% ulei volatil [17].

Fig. nr. 21 Carum carvi L.
[https://www.google.ro/ ] Fig. nr. 2 2 Carvi fructus
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

35

Obținere : se cosește partea aeriană pe timp umed, când 75% din fructe sunt mature ;
se usucă la soare și se treieră.
Compoziție chimică : 3,5-9% ulei volatil, alături de 15 -20% ulei gras (gliceride ale
acizilor lauric, miristic, palmitic, stearic, oleic, linoleic, petroselinic, 20 -25% substanțe
proteice, 20 -25% glucide (în deosebi manani), rezine, ceară, cumarine (herniarină, scopoletol) ,
furanocumarine (bergapten, xantoxină), beta -sitosterol, flavone (izocvercitrozidă, glucozide ale
kemferolului și cvercetolului), acizi polifenolici [17].
Acțiune : carminativă, stomahică, ușor antispastică, galactagogă.
Întrebuințări: în tratamentul colicilor intestinale, hiposecre ției lactate; condiment și
aromatizant alimentar ; materie primă pentru obținerea uleiului volatil.
Atenție!
Dependent de sensibilitatea individuală poate induce apariția unor ușoare fenomene
alergene, mai evidentă la persoanele care au dezvoltat deja alergii la speciile din familia
Apiaceae [17].

IV.1.4 Coriandri fructus (fructe de coriandru)
Reprezintă fructele uscate (fig. nr . 24) după recoltare de la specia Coriandrum sativum
L. (fig. nr 2 3) var. vulgare, familia Apiaceae . Conține minim 3 ml ulei volatil/kg produs vegetal
[17].

Fig. nr. 2 4 Coriandri fructus
[https://www.google.ro/ ] Fig. nr. 2 3 Coriandrum sativum L.
[https://www.google.ro/ ]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

36

Obținere : se cosesc plantele pe timp umed (pentru a împiedica pierderile) atunci când
cel puțin 75% din fructe sunt mature ; se usucă la soare, apoi se separă fructele.
Compoziție chimică : produsul vegetal conține până la 2% ulei volatil, 12 -30% uleiuri
grase (gliceride), proteine 15%, derivați flavonici (un terpenil -flavonol – selinona), acizi
polifenolicarboxilici (acid cafe ic și clorogenic, acizi 4 – și 5- cafeoilchinic, p -cumaroilchinic,
feruloil -chinic), furanocumarine (bergapten), furanoizocumarine (coriandrină), triterpene,
steroli, acizi organici, aldehide alifatice etc [17].
Acțiune : tonică și stimulentă, antiinfecțioasă (prin alcooli și hidrocarburile
monoterpenice din uleiul volatil), antispastică (esterii din uleiul volatil), stomahică, carminativă
(prin uleiul volatil, acizii polifenolcarboxilici), antiinflamatoare (prin hidrocarburile din uleiul
volati l, steroli); aromatizantă.
Întrebuințări: în tratamentul colicilor gastrointestinale, atonii digestive, dispepsii,
flatulență, inapetență; corector de gust și miros ; condiment în alimentație (panificație,
prepararea mezelurilor, aromatizarea băuturilor al coolice [17].
Obresvații:
• Fructele prezintă potențial alergen prin derivații furanocumarinici;
• Fructele de coriandru se pot asocia cu fructele de anason și fenicul în compoziții de
medicamente cu acțiune carminativă, anticolicativă și laxativă;
• Se asociază în preparatele farmaceutice și cu antracenozidele pentru a preveni apariția
colicilor intestinale ;
• Mierea de coriandru prezintă o bună acțiune stomahică, antiinfecțioasă, antiseptică;
• Fructele se conservă întregi, în flacoane închise etanș, ferite de lumină și umiditate [17].

IV.1. 5 Melissae folium (frunze de roiniță)
Reprezintă frunzele uscate după recoltare de la specia Melissa officinalis L. Face parte
din fam. Laminaceae . Conține cel puțin 4% derivați hidroxicinamici totali exprimați în acid
rozmarinic. Roiniță mai este cunoscută și sub denumirea de floarea stupului sau lămâiță fiind
denimită asa deoarece are un miros plăcut de lămâiță, miros care apare datorită unui ulei volatil
bogat în citrat, citronelal, geraniol și linalol [10,17].
Obținere : frunzele se recoltează înainte de înflorire, uscarea se face în încăperi bine
aerisite, ferite de umezeală, la o temperatură care să nu depășească 30oC.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

37

Compoziție chimică : ulei volatil în cantitate de 0,5% în produsul vegetal uscat (în cel
proaspăt există o cantitate mai mică), alături de derivați polifenolcarboxilici (acid cafeic,
clorogenic, 7% acid ro zmarinic ), principii amare, derivați triterpenici ( acid ursolic, oleanolic,
hidroxioleanolic), derivați flavonici (heterozide ale luteolulu i-cinarozida, apigenolului,
kemferolului și cvercetolului) și cumarinici (esculozida), mucilagii, substanțe rezinoase
[10,17].

Acțiune : carminativă, calmează spasmele stomacale și intestinale atât la adulți , cât și la
copii; sedativă și antispastică asemănătoare papaverinei, prin aldehidele și esterii din uleiul
volatil ; coleretic -colagogă, prin acidul cefeic și clorogenic, principiile amare ; antiherpetică prin
acidul rozmarinic și aldehide ; imunomodulatoare, prin derivații polifenolici și uleiul volatil
[10,17].
Întrebuințări : ameliorează senzațiile de vomă la femeile în sărcinate, pentru stimularea
lactației, în combinație cu alte plante, în tratamentul insomniilor, nervozelor cardiace și gastrice,
urcelerol gastro -duodenale, indigestiilor [10,17].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

38

PARTEA EXPERIMENTALĂ

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

39

CAPITOLUL V
DETERMINAREA CALITĂȚII MATERIILOR PRIME
VEGETALE

Material și metodă
Ca material de studiu am folosit cinci ceaiuri medicinale monocomponente de tip produs
vegetal uscat și mărunțit, achiziționate din rețeaua unițăților farmaceutice. Metoda utilizată a
fost analiza farmacognostică.
Analiza farmacognostică reprezintă un ansambl u de metode calitative și cantitative,
efectuate cu scopul determinării identității, purității și calității produselor vegetale [ 17,18].
Etapele an alizei farmacognostice
Cu ajutorul metodelor calitative se urmărește precizarea caracterelor macro – și
microscopice ale produsului vegetal analizat, precum și orientarea asupra grupului de principii
active care induc activitate terapeutică acestuia.
Metodele cantitative de analiză se aplică în scopul determinării purității și calității unui
produs vegetal [17].
Determinarea identității unui produs vegetal se realizează prin:
o examen macroscopic;
o examen microscopic;
o examen microchimic;
o examen chimic calitativ [17].
V.1. Examenul macroscopic
Are ca scop stabilirea particularităților morfologice și organoleptice specifice fiecărui
tip de produs vegetal.
În urma examenului macroscopic efectuat pe produsele vegetale s -a observat:

Fig. nr. 2 5 Foeniculi fructus
[foto original]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

40

Fructele de fenicul (fig. nr. 2 5):
• aspect heterogen;
• achene formate din două mericarpe libere, alungite ;
• culoare brun -verzuie ;
• miros aromat specific .

Fig. nr. 2 6 Anisi vulgaris
fructus
[foto original]

Fructele de anason (fig. nr. 2 6):
• aspect heterogen;
• fructe mici, piriforme, pubescente ;
• culoare galben -cenușie ;
• miros aromat .

Fig. nr. 2 7 Carvi fructus
[foto original]

Fructe de chimen (fig. nr. 2 7):
• aspect heterogen;
• diachene glabre, alc ătuite din două mericarpe aplatizate, fusiforme ;
• culoare brun -cenușie ;
• miros aromat caracteristic .

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

41

Fig. nr. 2 8 Coriandri fructus
[foto original]

Fructe de coriandru (fig. nr. 2 8):
• aspect heterogen;
• fructe globuloase, glabre constituite din do uă mericarpe unite ;
• culoare cafenie ;
• miros plăcut caracteristic .

Fig. nr. 2 9 Melissae folium
[foto original]

Frunze de roini ță (fig. nr. 2 9):
• aspect heterogen;
• fragmente mici, de culoare verde caracteristică frunzelor uscate;
• rar se observă fragmente dure, cilindrice, de tulpină;
• miros aromat, caracteristic de lămâiță.

Concluzii: din punct de vedere macroscopic s -a putut verifica identitatea produselor,
acestea fiind în conformitate cu specificațiile producătorului.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

42

V.2 Analiza chimică calitativă
Analiza chimică calitativă, are un rol important în cercetarea fitochimică și se aplică în
scopul identificării principiilor active din materiile prime vegetale [ 17,18].
Separarea principalelor grupe de principii active se realizează prin extracția succesivă
și selectivă a materiei prime vegetale cu solvenți de polar ități diferite, și anume solvent apolar
(eter etilic, eter de petrol, benzen, hexan, cloroform etc.) și solvent polar (etanol, metanol și în
final apa). Extractele obținute se prelucrează diferit în funcție de natura compușilor care
trebuiesc identificați.
Având în vedere faptul că producătorul recomandă administrarea preparatului sub formă
de ceai, am identificat doar principiile active solubile în apă.
În extractul apos se vor identifica :
Flavone
AFC -uri ;
Mucilagii [17,18].
Examenul chimic calitativ a fost efectuat pe produse vegetale uscate : fructe de fenicul,
fructe de anason, fructe de chimen și frunze de roiniță.

V.2.1 Identificarea flavonelor
Flavonele, sunt pigmenți naturali de culoare galbenă, reprezentați de O – sau C-heterozidele
unor agliconi cu structură de 2 -fenil--benzopironă. Acestea reprezintă legătura dublă C 2-C3.
Proprietățile fizice :
➢ flavonozidele și agliconii acestora sunt substanțe solide, cristalizate, colorate în galben
sau portocaliu (în funcție de structura chimică și de concentrație), lipsite de miros și
gust;
➢ prezintă fluorescență galben -aurie până la galben -verzuie (cele cu hidroxilul de la C 3
liber) sau brună (dacă acest hidroxil este glicozidat);
➢ flavonozidele sunt solubile în apă, alcool și sp ecific în acetat de etil;
➢ agliconii sunt insolubili în apă, dar solubili în alcool, solvenți apolari și soluții alcaline
(datorită hidroxililor fenolici) [ 17].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

43

Proprietățile chimice :
➢ flavonozidele și agliconii acestora se solubilizează în soluții alcaline cu formarea
fenoxizilor intens colorați în galben și în soluții de acizi minerali concentrați când se
obțin săruri de oxoniu colorate în galben intens;
➢ flavonele cu grupări hidroxilice libere la C 3 sau C 5 formează cu metalele bi – sau
trivalente chelați;
➢ în prezența hidrogenului nativ (rezultat din reacția magneziului metalic cu acidul
clorhidric conc.) se reduce gruparea cetonică, cu formarea antocianului corespunzător
(reacția cianidolului sau Shibata);
➢ hidroliza O -flavonozidelor are loc î n mediu de acid mineral diluat, iar a C –
flavonozidelor în mediu de acid mineral concentrat și în prezență de catalizatori [ 17].

Identificarea se realizează pe baza proprietăților chimice.
Reacțiile de identificare pentru acest grup de compuși se pot adresa:
❖ grupelor hidroxil fenolice (formarea fenoxizilor, evidențierea caracterului reducător);
❖ grupării ceto de la C 4 (reacția Shibata);
❖ grupelor hidroxil fenolice și grupării ceto de la C 4 (obținerea chelaților).
Observație : pentru a se identifica flavonele, soluție extractivă a fost supusă unei
hidrolize acide, urmat apoi de extracția agliconului în eter, evaporarea solventului organic
apolar pe baia de nisip și solubilizarea agliconului în alcool [17].

Formarea fenoxizilor
Principiul reacției : flavonozidele și agliconii formează în mediu alcalin fenoxizi colorați
în galben [ 19].
O
OHOHOH
OOH
OH O
OHOH
ONa
OONa
OH
cvercetolfe n o x id u l c v e rc e to lu lu i+ N a O H

(galben) (galben intens )

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

44

Reactiv necesar : hidroxid de sodiu 100 g/L.
Tehnică de lucru : la 1 mL soluție extractivă alcoolică se adaugă 0,5 mL soluție de
hidroxid de sodiu 100g/L. Se observă intensificarea colorației galbene [19].

Reacția Shibata
Se mai numește reacția cianidolului sau reacția de reducere a grupării ceto de la C 4.
Principiul metodei : Se bazează pe proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora
de a-și reduce gruparea cetonică în prezența hidrogenului nativ, rezultat în urma reacției dintre
magneziu și acid clorhidric concentrat. Se formează o clorură de oxoniu colorată în roșu.
Reactivi necesari:
– magneziu metalic;
– acid clorhidric concentrat [ 20].

O
OHOHOH
OOH
OH
cvercetolO
OHOHOHOH
OH
M g + H C l c o n c .+ C l-
c lo ru rã d e c ia n id o l

(galben) (roșu)

Tehnică de lucru:
La 1 mL soluție extractivă alcoolică se adaugă câteva fragmente de magneziu metalic și
0,5 mL soluție de acid clorhidric concentrat. Reacția este însoțită de efervescență. Modificarea
culorii de la galben la roșu sau portocaliu intens are loc în decurs de câteva minute [20].

Reacția de obținere a chelaților
Principiul reacției : proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora de a forma în
prezența metalelor bi – sau trivalente chelați colorați în galben [ 20].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

45

O
OHOHOH OH
OO
Al
3
c h e la tu l c v e rc e to lu lu i c u A l3+
(galben)

Reactivi folosiți:
– acetat de sodiu 100g/L;
– clorură de aluminiu 25 g/L.
Tehnica de lucru:
La 1 mL soluție alcoolică extractivă se adaugă 0,5 mL soluție acetat de sodiu 100 g /L și
1 mL soluție de corură de aluminiu 25 g/L. Se observă colorarea soluției î n galben [20].

Fig. nr. 30 Evidențierea prezenței
flavone lor din fructele de fenicul
[foto original]

Fig. nr. 31 Evidențierea prezenței
flavonelor din fructele de anason
[foto original]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

46

Fig. nr. 3 2 Evidențierea
prezenței flavonelor din
fructele de chimen
[foto original]
Fig. nr. 3 3 Evidențierea
prezenței flavonelor din
fructele de coriandru
[foto original]
Fig. nr. 3 4 Evidențierea
prezenței flavonelor din
frunzele de roiniță
[foto original]

V.2.2 Identificarea AFC -urilor

Acizii fenol carboxilici, sunt esteri monocafeilchinici (acidul clorogenic și izomerii săi),
dicafeilchinici (cinarina și izomerii săi), esteri ai acidului cafeic cu acizii tartric și 2 -hidroxi –
dihidrocafeic sau derivați glicozidați ai acidului cafeic. În această clasă sunt incluși de asemenea
esteri ai acizilor p -cumaric, ferulic, sinapic (esteri între două sau mai multe molecule de astfel
de acizi, identici sau diferiți) [ 20].
Propriet ăți fizice :
❖ sunt substanțe cristaline (cristale aciculare), incolore sau slab gălbui, solubile în apă și
alcool.
Propriet ăți chimice:
❖ prezintă caracter puternic reducător (se oxidează cu ușurință).
Identificarea se realizează pe baza proprietăților reducătoare și a capacității de
substituție a nucleului aromatic.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

47

Reacția cu reactivul Arnow
Principiul reacției : formarea nitrozoderivaților (în mediu acid) și tautomerizarea
spontană a acestora la oximele corespunzătoare, care prezintă colorație roșie și se solubilizează
în mediu alcalin [ 20].

Reactivi necesari : acid clorhidric 0,5 N sau 1 N, reactiv Arnow (R), hidroxid de sodiu
0,5 N sau 1 N.
Tehnică de lucru :
1 mL soluție extractivă apoasă sau alcoolică se tratează cu 1 mL acid clorhidric 0,5 N,
1 mL reactiv Arnow și 1 mL hidroxid de sodiu 0,5 N. Apare o colorație roșie sau roșu -violetă
[20].

Fig. nr. 3 5 Evidențierea
prezenței AFC -urilor în
fructele de fenicul
[foto original] Fig. nr. 3 6 Evidențierea
prezenței AFC -urilor în
fructele de anason
[foto original] Fig. nr. 3 7 Evidențierea
prezenței AFC -urilor în
fructele de chimen
[foto original]
O
H
O
H
O
O
H
HNO
+
2
H
2
O
O
H
O
H
O
O
H
N
O
O
O
H
O
O
H
N
O
H

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

48

Fig. nr. 3 8 Evidențierea prezenței AFC –
urilor în fructele de coriandru
[foto original]
Fig. nr 3 9 Evidențierea prezenței AFC –
urilor în frunzele roiniță
[foto original]

V.2.3 Identificarea mucilagii

Mucilagiile, alături de gume și pectine, fac parte din clasa poliholozidelor mixte.
Poliholozidele mixte sut compuși naturali alcătuiți din oze și acizi uronici.
Mucilagiile sunt cei mai reprezentativi compuși din acestă clasă. Sunt poliholozide
mixte cu masă moleculară mare (50000 – 5000000 daltoni) și structură complexă. Pot conține în
structura lor acizi uronici (mucilagii ozuronice) [20].

Proprietăți fizice:
➢ mucilagiile sunt substanțe solide, amorfe, alb -gălbui;
➢ nu prezintă miros;
➢ au gust mucilaginos;
➢ cu apa, la cald, formează geluri vâscoase;
➢ sunt insolubile în alcool, acetonă și solvenți apolari.
Proprietăți chimice:
➢ în reacția cu hematoxilină se colorează în violet;
➢ cu albastru de toluidină și cu albastru de metilen, mucilagiile se color ează în albastru
[20].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

49

Identificarea se realizeată pe baza proprietăților chimice.

Reacția cu hematoxilină
Principiul metodei : mucilagiile se colorează în violet în prezența hemateinei.
Reactivi necesari:
– metanol (R) sau acetonă (R);
– hematoxilină.
Tehnică de lucru:
Într-o eprubetă ce conține 10 mL metanol sau acetonă se toarnă în fir subțire, sub
continuă agitare, 2 -3 mL soluție apoasă concentrată. Precipitatul format se separă (filtrare pe
hârtie de filtru) și se aduce într -o eprubetă . Se adaugă 1 -2 picături hematoxilină.
Se filtrează și se spală filtrul cu alcool sau acetonă până când apele de spălare sunt
incolore. În cazul prezenței mucilagiilor, reziduul rămas pe filtru este de culoare violetă [ 20].

hematoxilină

Reacția cu metanol absolut
Principiul metodei : mucilagiile vor forma o masă voluminoasă de precipitat în prezența
matanolului absolut [20].
Reactivi necesari : metanol absolut.
Tehnică de lucru:
Într-o eprubetă ce conține 2 -3 mL soluție apoasă concentrată și răcită, se toarnă în fir subțire 5
mL metanol absolut. În cazul prezenței mucilagiilor va rezulta un precipitat voluminos [ 20].

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

50

V.3 Analiza chimică cantitativă
Dozarea principiilor active este etapa finală a analizei farmacognostice, cu valoare
hotărâtoare pentru aprecierea calității unui produs vegetal.
În funcție de structura chimică a principiului activ, se pot aplica metodele:
➢ gravimetrice;
➢ titrimetrice;
➢ spectrofotometrice;
➢ cromatografice;
➢ biologice etc [ 20].

V.3.1 Determinarea cantitativă a flavonelor
Principiul metodei : flavonozidele formează cu clorura de alum iniu chelați de culoare
galbenă [20].

Fig. nr. 40 Evidențierea
prezenței mucilagiilor în
frunzele de roiniță
[foto original]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

51

Reactivi necesari:
– acetat de sodiu 100g/L;
– clorură de aluminiu 25 g/L.
Tehnică de lucru:
1 gram de produs vegetal se extrage cu apă prin infuzare. Soluția extractivă se filtrează
într-un balon cotat de 25 mL și se completează la semn. La 10 mL din această soluție se adaugă
10 mL acetat de sodiu 1 00 g/L, se agită și se filtrează. Din soluția filtrată se iau volume de 0,5
– 1 mL și se aduc în baloane cotate de 10 mL. Se adaugă 2 mL soluție de AlCl 3 25 g/L. Se
completează la semn cu apă, se agită și se lasă în repaus 45 de minute.
Paralel cu probele de dozat, se prepară probele martor corespunzătoare, obținute din 0,5
– 1 mL soluție filtrată prin diluare cu apă până la 10 mL la balon cotat. Se cite sc extincțiile
(absorbanțele) probelor de analizat față de martorii respectivi la un spectrofotometru, la λ max
stabilit în funcție de substanța folosită ca etalon, de exemplu, pentru rutozidă λ = 427 nm [ 20].
Stabilirea curbei etalon pentru rutozidă (s. r)
În 4 baloane cotate de 10 mL se aduc 1, 2, 3 și 4 mL soluție de rutozidă 0,01 mg/mL în
metanol peste care se adaugă 5 mL soluție acetat de sodiu, 3 mL clorură de aluminiu 25 g/L și
se completează la semn cu metanol. Se agită fiecare probă, se lasă în repau s timp de 45 minute
și se stabilește maximul de absorbție. Se citește absorbția fiecărei probe, în cuve de 1 cm, față
de martorii preparți în aceleași condiții, dar înlocuind clorura de aluminiu cu metanol.
Cu valorile absorbanțelor și ale concentrațiilo r corespunzătoare, se trasează curba etalon
(tabelul I) [ 20].

Tabel I Variația extincției în funcție de concentrația soluției de rutozidă
(µg/mL )
Concentrația soluției de rutozid
(mg/mL) Extincția soluției de rutozid
1 0,137
2 0,354
3 0,584
4 0,799

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

52

Fig. nr. 39 Reprezentarea grafică a curbei etalon de rutozidă

Conținutul în flavone corespunzător la 100 g produs vegetal se calculează conform
formulei:
100 % x
CpCet
x
EetEp
c=

unde:
c% = conținutul de flavone al produsului vegetal (μg flavone % exprimate în
substanța de referință);
Ep = absorbanța probei;
Eet = absorbanța soluției de flavonă, substanță de referință de concentrație C et
din curba etalon;
Cet = concentrația soluției de flavonă, substanță de referință rezultată din curba
etalon (μg/mL);
Cp = masa de produs vegetal uscat corespunzătoare la 1 mL soluție probă folosită
la dozare ( μg/mL) [ 20].

0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
0.137
0.354
0.584
0.799

Аbsorbаnță lа 427 nm
Curbă etаlon flаvone

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

53

Tabel II. Rezultatele chimice cantitative ale flavonelo r
Nr. crt. Denumire produs vegetal mg% flavone exprimate în rutozidă
1 Foeniculi fructus –
2 Anisi vulgaris fructus –
3 Carvi fructus –
4 Coriandri fructus –
5 Melissae folium 0,378

V.3.2 Determinare a cantitativă a AFC -urilor
Principiul metodei : acizii fenolcаrboxilici reаcționeаz ă cu аcidul аzotos formând
nitrozoderivаți cаre în mediul аlcаlin se izomerizeаză lа oxime, de culoаre roșie. Аcidul аzotos
utilizаt se formeаză în urmа reаcției dintre аzotit de sodiu și аcid clorhidric [ 20].
Reаctivi necesаri:
– аcid clorhidric 0,5N;
– hidroxid de sodiu 0,5 N ;
– reаctiv Аrnow [20].
Tehnicа de lucru:
• Obținerea extractului apos necesar dozării: Într -un pahar Erlenmeyer se aduc 0,5 g
produs vegetal cântărit la balanța analitică, peste care se adaugă 5 mL apă caldă necesari
îmbibării. După 5 minute se aduce și restul de apă (în total 25 mL), amestecul se aduce
la fierbere și se menține timp de 30 minute. Soluția rezultată se filtrează.
• Prepararea solu ției de analizat: într -un bаlon cotаt de 10 mL se introduc 2 mL soluție,
peste care se adaugă 2 mL HCl 0,5 N, 2 mL reаctiv Аrnow, 2 mL NaOH 10% și se
aduce la semn cu apă distilată.
• Prepararea martorului: într -un bаlon cotаt de 10 mL se introduc 2 mL soluț ie, peste care
se adaugă 2 mL HCl 0,5 N, 2 mL NaOH 10% și se aduce la semn cu apă distilată.
Absorbanța probei se determina la lungimea de undă de 510 nm, față de martor. Calculul

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

54

concentrației de AFC -uri se face prin interpolarea absorbanțelor obținute pe o curbă de
acid cafeic obținută în condiții similare [20].

Tаbelul III. Variația extincției în funcție de concentrația soluției de acid cafeic (µg/mL)

Concentrаție (µg/mL) Аbsorbаnță
13,36 0,193
26,72 0,385
40,08 0,578
53,44 0,764
66,80 0,963

Fig. nr. 40 Reprezentаreа grаfică а curbei etalon a аcidului cаfeic

Cantitatea de AFC exprimate în acid cafeic corespunzător la 100 g produs vegetal se
calculează conform formulei:
100 % x
CpCet
x
EetEp
c=

0
1
2
3
4
5
6
7
8
0.19
0.38
0.57
0.76
0.96

Аbsorbаnțа lа 510
nm
Curbă etаlon АFC
–

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

55

unde:
c % = concentrația de polifenoli a produsului vegetal (μg acid cafeic %);

Ep = absorbanța probei;
Eet = absorbanța soluției de acid cafeic de concentrație Cet din curba etalon;
Cet = concentrația soluției de acid cafeic rezultată din curba etalon (μg/mL);
Cp = masa de produs vegetal uscat corespunzătoare la 1 mL soluție probă folosită la
dozare (μg/m L) [20].

Tabel IV. Rezultatele chimice cantitative ale AFC -urilor
Nr. crt. Denumire produs vegetal mg% AFC -uri exprimate în acid
cafeic
1 Foeniculi fructus 0,123
2 Anisi vulgaris fructus 0,267
3 Carvi fructus 0,112
4 Coriandri fructus 0,178
5 Melissae folium 0,897

V.3.3 Determinarea cantitativă a mucilagiilor
Se folosește frecvent metoda gravimetrică, iar cu valoare orientativă factorul de
îmbibare și vâscozitatea soluției apoase.
În cazul în care se cunoaște structura poliholozidei, dozarea se poate realiza și prin
intermediul compușilor de hidroliză [20].
Principiul metodei:
Metoda constă în precipitarea acestor principii active în alcool concentrat (sau acetonă),
purificarea prin dizolvări repetate în apă și reprecipitări în alcool, urmată de cântărirea în final
a precipitatului [20].
Reactiv necesar: alcool (sau acetona) (R).
Tehnică de lucru :

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

56

O probă de 10 g produs vegetal se supune extracției cu volume mici de apă, prin infuzare
repetată, până la epuizar e. Soluțiile extractive se reunesc, și după ce se concentrează la volum
mic (maxim 10 mL) se răcesc. Soluția extractivă rezultată se toarnă în fir subțire în 100 mL
alcool absolut. Se lasă în repaus câteva ore, apoi se filtrează. Precipitatul se dizolvă în tr-o
cantitate minimă de apă caldă și după răcire se reprecipită în alcool. Se repetă operațiile de
dizolvare și precipitare de 3 –4 ori (până când filtratele sunt incolore). Ultima filtrate se
realizează pe un filtru tarat, adus în prealabil la pondere con stantă. Filtrul împreună cu
precipitatul se usucă la aer, apoi se aduce la pondere constantă și în final se cântărește [20].
Cantitatea de mucilag se calculează conform formulei:
100 % x
MpvMpp
c=

unde:
c% = conținutul de mucilagii al probei de produs vegetal;
Mpp = masa de precipitat obținut (g);
Mpv = masa de produs vegetal uscat luată în lucru (g) [ 20].

Tabel V. Rezultatele dozării mucilagiilor din materiile prime vegetale
Nr. crt. Denumire produs vegetal C (g%)

1 Melissae folium 0,105

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

57

CAPITOLUL VI
CERCETĂRI PRIVIND OBȚINEREA UNOR EXTRACTE ȘI
STABILIREA NORMEI DE CALITATE A ACESTORA

VI.1. Procedeul de obținere al extractelor uscate

Obținerea extractelor a fost realizată astfel:
1. Obținerea soluțiilor extractive: Anisi vulgaris fructus , Coriandri fructus, Melissae folium :
câte 20 g din fiecare produs vegetal s -au supus extracției cu 500 mL apă prin infuzare.
2. Filtrarea soluțiilor extractive;
3. Concentrarea la rotaevaporator a soluțiilor filtrate până la obținerea unei consistențe
siropoase;
4. Congelarea soluțiilor concentrate;
5. Liofilizarea soluțiilor congelate.

Fig. nr. 41 Rotaevaporator
[foto original]

Fig. nr . 42 Liofilizator
[foto original]

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

58

Schema procedeul de obținere al extractelor uscate în laborator

Astfel s -au obținut extracte uscate care prezintă caraceristicile materiilor prime
vegetale, și anume:
• Anisi vulgaris fructus : pulbere fină, de culoare c ărămizie ;
• Coriandri fructus : pulbere fină, de culoare maro;
• Melissae folium : pulbere de culoare maro închis.

Fig. nr. 43 Extractele produselor vegetale
analizate
[foto original]
Produs vegetal
Extractie la
rece/infuzare/decocție
Soluție extractivă
Rotaevaporator
Liofilizator

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

59

VI.2. Stabilirea normei de calitate a extractelor
Pentru a obține fitopreparate cu potențială asociere în stimularea lactației au fost
efectuate cercetări pe extractele uscate obținute din produsele vegetale analizate : Anisi vulgaris
fructus , Coriandri fructus, Melissae folium .

VI.2.1 Analiza chimică calitativă a extractului uscat
Se fac reacțiile de identificare pentru principiile active (flavone, AFC -uri, mucilagii ).
Tehnicile de lucru sunt identice cu cele prezentate în capitolul V.

Tabel VI. Rezultatele screening -ului c himic calitativ pentru extract ele uscat e
Principiu activ Rezultat
Flavone Reacție pozitivă
AFC -uri Reacție pozitivă
Mucilagii Precipitat abundent

VI.2.2 Analiza chimică cantitativă a extractelor vegetale
Din punct de vedere cantitativ s -au făcut determinări în ceea ce privește conținutul în AFC –
uri utilizând metodele enunțate în capitolul V.

Concluz ii:
S-au obținut extracte vegetale care posedă particularitățile materiilor prime vegetale din
care s -au obținut .

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

60

CAPITOLUL VI I
FORMULAREA FITOPREPARATELOR CU POTENȚIALĂ ASOCIERE
ÎN STIMULAREA LACTAȚIEI

VII.1 Formularea fitopreparului tip ceai medicinal
Analizând rezultatele obținute în capitolele anterioare , pentru prepararea
fitopreparatului de tip ceai medicinal am ales să asociez cele cinci produse vegetale în
urmatoarele proporții :
Tabel VII. Formularea fitopreparatului tip ceai medicinal ( 100 g)
Nr. crt. Denumire produs vegetal (g)
1 Foeniculi fructus 25
2 Anisi vulgaris fructus 25
3 Carvi fructus 25
4 Coriandri fructus 15
5 Melissae folium 10

Descriere :
Preparatul reprezintă un amestec de produse vegetale în cantități diferite. Aceste plante
ajută în principal la susținerea lactației, dar sunt benefice și bebelușului deoarece favorizează
calmarea tulburărilor digestive precum colici, crampe sau dureri abdominale.
Anasonul este bogat în ulei volatil, dar mai c onține si acizi grași, cumarine, substanțe
proteice, vitamine și flavonoide. Această compoziție oferă anasonului proprietăți expectorante,
antispastice și antiseptice.
Feniculul, utilizat frecvent la începutul secolul XX pentru stimularea lactației, mai ar e
și acțiune carminativă.
Chimenul conține uleiuri volatile, minerale, fitosteroli, rezine și ajută la îmbunătățirea
calității laptelui matern, susține digestiei, întărește sistemul imunitar.
Preparare :

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

61

➢ Se cântăresc produsele vegetale ;
➢ Se amestecă produsele vegetale formând un amestec eterogen care păstrează
particularitățile materiilor prime componente ;
➢ Amestecul se pulverizează pentru a asigura uniformitatea în principii active și o
administrare corepunzătoare ;
➢ Conținutul fitopreparatului se aduce cantitativ într -o punga de hârtie și se sigilează.
Propietăți :
Toate cele cinci plante utilizate pentru prepararea fitopreparatul de tip ceai medicinal au
în comun stimularea lactației și reducerea discomfortului abdominal la sugari.
Întrebuințări :
✓ în tratamentul colicilor abdominale ;
✓ în hipogalactogeneză ;
✓ în tratamentul flatulenței.

VII.2 Formularea fitopreparului tip capsulă
Pentru prepararea capsulelor am folosit extractele obținute prin tehnicile dezbătute în
capitolul an terior.
Tabel VI II. Formularea fitopreparatului tip capsulă (500 g)
Nr. crt. Denumire produs vegetal (g)
1 Extract uscat din
Anisi vulgaris fructus 150
2 Extract uscat din
Coriandri fructus 150
3 Extract uscat din
Melissae folium 150
4 Agenți de încărcare: extract din
tărâțe de orez 35
5 Agent de îngroșare : talc 15

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

62

Învelișul capsulei este pe bază de celuloză vegetală.

Descriere :
Sunt p reparate farmaceutice destinate administrării pe cale orală. Sunt capsule
amilacee, cu formă de cilindri plați. Amestecul acestor extracte de anason, fenicul și roiniță a re
scopul de a forma un fitopreparat cu rezultate bune asupra hipogalactogenezei. În capitolul VI
am putut identifica și doza principiile active, care fac ca aceste capsule să fie utilizate în timpul
alăptării cu obținerea rezultatelor dorite.

Preparare :
➢ se cântăresc extractele și subtanțele auxiliare ;
➢ substanțele active împreună cu substanțele auxiliare se aduc la gradul de finețe prevăzut ;
➢ se omogenizează și se continuă cu procesul de încapsulare [43].

Propriet ăți:
Datorit extractelor din fructele de anason, coriandru și frunzelor de roiniță, acest
fitopreparat are ca principala acțiune stimularea lactației, dar și multe alte acțiuni precum cea
stomahică, carminativă, antispastică, antiinfecțioas ă.

Întrebuinț ări:
✓ stimulează lactația ;
✓ ajută bebelușul la digestia laptelui matern ;
✓ combate colici abdominali.

Conservare :
– în recipiente bine închise, ferit de lumină ;
– la temperaturi de cel mult 250C.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

63

CAPITOLUL VIII
FIȘA DE PRODUS FARMACEUTIC

VIII.1 Stilact – ceai

Compoziție :
Foeniculi fructus (fructe de fenicul)
Anisi vulgaris fructus (fructe de anason)
Carvi fructus (fructe de chimen)
Coriandri fructus (fructe de coriandru)
Melissae folium (frunze de roini ță)
Proprietăți :
• Stimuleaz ă lactația ;
• Compensează nevoile crescute de lichide din timpul sarcinii;
• Reglează digestia .

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

64

Efect:
→ Galactagog

Indicații: ceaiul este recomandat mamelor în timpul alăptării pentru creșterea secreției de
lapte matern. Substanțele active care trec în laptele matern favorizează calmarea tulburărilor
digestive ale bebelușului.
Contraindicații: la dozele recomandate nu s -au semnalat.
Mod de administrare : se beau 3 -6 căni pe parcursul zilei. Se administrează maxim 12 zile.
Preparare : peste o linguri ță de produs vegetal se toarnă 200 ml apă clocotită și se lasă 10 –
15 minute acoperit, apoi se strecoară .
Prezentare: cutie albă cu 100 g produs vegetal în pungă de hârtie.

VIII.1 Stilact – capsule

Compoziție :
1. Substante active:
1.1. Extract uscat din Anisi vulgaris fructus
1.2. Extract uscat din Coriandri fructus
1.3. Extract uscat din Melissae folium

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

65

2. Substanțe auxiliare:
2.1. Extract din tărâțe de orez (agent de încărcare)
2.2. Talc (agnt de îngroșare)
Proprietăți :
• Susține secreția lactată la mamele care alăptează ;
• Ajută la reducerea discomfortului abdominal la sugari.
Efect:
→ Galactagog
→ Carminativ
→ Antispastic
Indicații: aceste capsule sunt recomandate mamelor în timpul alăptării pentru creșterea
secreției de lapte matern, dar și pentru calmarea colicilor abdominali la sugari. Roinița are un
efect liniștitor, util pentru a relaxa mama și de optimiza re a contracțiilor musculaturii netede
intestinale, favorizând eliminarea gazelor. Pe langa asta, substanțele active din roiniță trec în
lapte, contribuind la reducerea discomfortului abdominal la nou -născuți.
Contraindicații : nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la oricare dintre
ingredientele produsului .
Efecte secundare și interacțiuni: Se poate utiliza concomitent cu alte ingrediente . La
dozele recomandate nu au fost semnalate efecte secundare.
Mod de administrare : 1 capsulă de 3 ori pe zi, înainte de masă.
Prezentare: recipient închis ermetic. Conține 30 de capule.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

66

CONCLUZII

Lucrarea de licență intitulată „ Cercetări preliminare privind formularea un ei truse de
fitopreparate destinate stimulării lactației” și -a propus formularea unor fitopreparate pe bază de
extracte vegetale ce conțin principii active utile în stimularea lactației.
1. Partea teoretică a lucrării de licență cuprinde date din literatura de specialitate referitoare
la structura sânului, transformările acestu ia în timpul sarcinii, beneficiile alăptării pentru
mamă și copil , dar și cateva exemple de produse existente pe piața farmaceutică.
2. În partea practică a lucrării au fost analizate 5 produse vegetale ( Foeniculi fructus, Anisi
vulgaris fructus, Carvi fructu s, Coriandri fructus, Melissae folium ) cu potențială
asociere în preparate pentru tratamentul hipogalactogenezei ;
3. A fost stabilită identitatea produselor vegetale, achiziționate din rețeaua farmaceutică,
pe baza unui examen macroscopic;
4. A fost stabilită i dentitatea principiilor active din produsele vegetale analizate;
5. A fost stabilită concentrația în principii active a produselor vegetale;
6. Metoda de extracție a principiilor active a fost infuzarea ;
7. Obținerea soluțiilor extractive a fost urmată de obținerea extractelor vegetale cu ajutorul
rotaevaporatorului și a liofilizatorului;
8. Extractele astfel obținute au fost ulterior incluse în trusa de fitopreparate Stilact
destinată stimulării lactației ;
9. Gam a Stilact cuprinde un ceai și capsule formulate pe baza extractelor naturale obținute
din produsele vegetale menționate mai sus;
10. Preparatele Stilact au acțiune galactagogă, carminativă, antispastică.

În concluzie, considerăm că produsele vegetale analizat e conțin principii active benefice
în tratamentul hipogalactogenezei.

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

67

BIBLIOGRAFIE
1. Zuppa AA, Sindico P, Orchi C, Carducci C, Cardiello V, Romagnoli C, Catenazzi P.
Safety and Efficacy of Galactogogues: Substances that Induce, Maintain and
Increase Breast Milk Production, J Pharm Pharmaceut Sci , Volume 13, Issue 2, May
2010, 162 -174
2. Allen J, Hector D . Benefits of breast feeding. N S W Public Health Bull. 2005 Mar -Apr;
16(3-4): 42 -6
3. Ballard O , Morrow AL . Human milk composition: nutrients and bioactive factors.
Pediatr Clin North Am. 2013 Feb; 60(1): 49-74
4. Bar S, Milanaik R, Adesman A. Long -term neurodevelopmental benefits of
Breastfeeding. Curr Opin Pediatr. 2016 Aug; 28(4):5 59-66
5. Beesley R, Johnson, J, Glob. libr. women’s med. (ISSN: 1756 -2228) 2008
6. Brandtzaeg P. The mucosal immune system and its integration with the mammary
glands. J Pediatr. 2010 Feb; 156(2 Suppl): S8-15
7. Butte N, King J . Energy requirements during pregnancy and lactation. Public Health
Nutr. 2005 Oct; 8(7A): 1010 -27
8. Connor E.E et al. Regulation of Gene expression in the Bovine Mamma ry Gland by
Ovarian Steroids 1. Journal of Dairy Science, Volume 90, E55 – E65
9. Cooke I N, Jenki ns A. Foley M et. Al. The treatment of puerperal lactation with
bromocriptine. Prostgra nd Med J 1 (Suppl 52): 75, 1976
10. Constantinescu C, Plantele medicinale în apărarea sănătății, ed. Uniunea Centrală a
Cooperativelor de Consum, București, 1976, ediția a IV -a: 39-40
11. Meier -Abt F, Bentires -Alj M, How pregnancy at early age protects against breast
cancer, Trends in Molecular Medicine, Volume 20, Issue 3, March 2014, 143 -153, ISSN
1471 -4914
12. Faguy K . Breast disorders in pregnant and lactating women. Radiol Technol. 2015 Mar –
Apr; 86(4): 419M -438M; quiz 439M -442M
13. Fern R. Hauck, John M. D. Thompson , Kawai O. Tanabe , Rachel Y. Moon , Mechtild
M. Vennemann Breastfeeding and Reduced Risk of Sudden Infant Death Syndrome: A
Meta -analysis. Pediatrics 2011; 128:1 103 -110; published ahead of print June 13, 2011
14. Stamati an F. Obstet rică și ginecologie. Vol. I – Obstet rică. Ed. Echinox 2003. 151 -152

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

68

15. Gathron EL . Strategically Positioned: Breastfeeding, Advocacy, and the Hands -On
Nurse. Creat Nurs. 2017 Aug 1; 23(3): 192-200
16. Geddes DT. Inside the Lactating Breast: The Latest Anatomy Research. J Midwifery
Womens Health. 2007 Nov -Dec; 52(6): 556-63
17. Gîrd C.E., Curs de Frmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, ed. Printech, București, 2014,
vol.II, e diția a II -a:70-72, 78-85, 94 -97, 97 -98, 107 -109, 120 -121, 191 -192, 196 -197
18. Gîrd C.E., Duțu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A., Tudor I., Bazele terapeutice
și practice ale analizei farmacogostice, vol. II, ed. Curtea Veche, București, 2009: 28,
85, 88, 157, 250 -56
19. Gîrd C.E., Curs de farmacognozie, Fitochimie, Fitotarapie, vol. II, ed. Curtea Veche,
București, 2010: 43 -46, 73 -75, 77 -79, 326 -330
20. Gîrd C.E., Duțu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Iordache A., Tudor I., Bazele terapeutice
și practice ale analizei farmacogostice, vol. I, ediția a -II-a, ed. Curtea Veche, București,
2010: 31 -33, 39 -44, 80-3, 93, 97, 101, 168 -71, 202 -4, 236 -45, 333, 341 -2, 476 -82, 487
21. Klackenberg G, Klackenberg -Larsson I. The Development of children in a Swedish
Urban Communit y. A Prospective Longitudinal Study, Acta Pediatrica, Volume 57,
Issue S187, December 1968, 94 -104
22. http://int/features/factfiles/breastfeeding/en/
23. Ip S , Chung M , Raman G , Chew P , Magula N , DeVine D , Trikalinos T , Lau J .
Breastfeeding and maternal infant health outcomes in developed contries. Evid Rep
Technol Assess (Full Rep). 2007 Apr; (153): 1 -186
24. Kent J. How Breastfeeding Works. Journal of Midwifery&Womens Health, Volume 52,
Issue 6, 2007: 564 -570
25. Kørvel -Hanquist A , Djurhuus BD , Homøe P . The Effect of Breastfeeding on Childhood
Otitis Media. Curr Allergy Asthma Rep. 2017 Jul; 17(7): 45
26. Kulski JK, Hartmann PE. Changes in human milk composition during the initiatin of
lactation. Aust J Exp Biol Med Sci. 1981; 59(1): 101 -4
27. Lefebvre CM , John RM . The effect of breastfeeding on childhood overweight and
obesity: a systematic review of the literature. J Am Assoc Nurse Pract. 2014 Jul; 26(7):
386-401
28. Mohrbacher N, Stock J. La leche League International. The Breastfeeding Answer
Book. 3rd Rev. Ed. Franklin Park, Illionis : La Lech League International; 2003

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

69

29. Oddy WH . Breastfeeding, Childhood Asthma, and Allergic Disease. Ann Nutr
Metab. 2017;70 Suppl 2:26 -36
30. Oladapo OT, Fawole B. Treatments for suppression of lactation. Cochrabe Databese of
Systematic Reviews 2009, Issue 1. Ar t. No.: CD005937
31. Paladi G. Bazele ostet ricii fiziologice: manual: vol. 2. Chișinău: CEP Medicina, 2006
32. Picciano MF. Nutrient composition of human milk. Pediatric Clinics of North America
2001; 48(1): 53 -67
33. Ramsay DT, Kent JC, Owens Ra, Hartmann PE. Ultraso und imaging of milk ejection
in the breast of lactating women. Pediatrics 2004; 113: 361 -7
34. Sankar MJ , Sinha B , Chowdhury R , Bhandari N , Taneja S , Martines J , Bahl R . Optimal
breastfeeding practices and infant and child mortality: a systematic review and meta –
analysis. Acta Paediatr. 2015 Dec; 104(467): 3-13
35. Sjölin S, Hofvander Y, Hillervik C. Factors related to early termination of breast
feeding: A Retrospective Study in Sweden, Acta Pediatrica, Volume 66, Issue 4, 505 –
511
36. Swift K, Janke J. Breast binding. Is it all it’s wrapped up to be? J Obstet Gynecol
Neonatal Nurs. 2003 May -Jun; 32(3): 332-9
37. Tchoffo PA. Treatment for suppression of lactation: RHL commentary (last revised: 1
November 20 09). The WHO Reproductive Health Library; Geneva: World Health
Organization
38. Thompson JMD , Tanabe K , Moon RY , Mitchell EA , McGarvey C , Tappin D , Blair
PS, Hauck FR . Duration o f Breastfeeding and Risk of SIDS: An Individual Participant
Data Meta -analysis . Pediatrics. 2017 Nov; 140(5). pii: e20171324.
39. Us Food, Drug Administration. Fertility and Maternal Health Drugs Advisory
Committee. Summary minutes. Prevention of postpartum breast engorgement with sex
hormones and bromocriptine. Washington: US Food and Drugs Administration, 1989
40. Word Health Organization. Global strategies for infant and young child feeding.
Geneva : Fifty -fourth Health A ssembly; 2001
41. Wright MJ , Mendez MA , Bentley ME , Adair LS . Breastfeeding modifies the impact of
diarrhoeal disease on relative weight: a longitudinal analysis of 2 -12 month -old Filipino
infant s. Matern Child Nutr. 2017 Apr; 13(2)

CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND FORMULAREA UNEI TRUSE
DE FITOPREPARATE DESTINATE STIMULĂRII LACTAȚIEI

70

42. Wynn RM, Harris JA, Chatterton RT: Interaction of progesterone and adrenocorticoids
in ultrastructural development of the ma mmary gland of the rat. Am J Obtret Gynecol
126: 920, 1976
43. xxx, Farmacopeea Română Ed.a X -a, Ed.Medicală, București 1993 (reeditare 2000):
192-194
44. xxx,prospect ceai medicinal