Carol Davila,, București [306928]

Universitatea de Medicină și Farmacie

“Carol Davila,, București

Facultatea de Moașe și Asistență medicală

Specializarea Tehnică Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

“[anonimizat]-CAM în realizarea unei piese protetice”

Coordonator Științific

Șef Lucrări Dr. Corina Marilena Cristache

Absolvent: [anonimizat]

2016

CUPRINS

Introducere……………………………………….………………………………….pag.3

Capitolul 1 Istoricul sistemelor de frezare……….………….…….………………pag.4

Capitolul 2 [anonimizat]………….…pag.7

2.1.Mase ceramice:………………………………………………..……………pag.7

2.1.1.Mase ceramice pe bază de sticlă……………….………………………..pag.7

2.1.2.Mase ceramice policristaline……………………………………………………….pag.13

2.2.Materiale polimerice:……………………………………………………………………….pag.26

2.2.1.Rășini compozite……………………………………………………………………….pag.26

2.2.2.Rășini acrilice……………………………………………………………………………pag.28

2.3.Aliaje metalice:……………………………………………………………………………….pag.33

2.3.1.[anonimizat]……………………………………………………………………………..pag.33

2.3.2.Aliaje bază Ti…………………………………………………………………………….pag.34

Capitolul 3 [anonimizat]..……….……………………..….pag.38

Capitolul 4 [anonimizat]…………………………………………….pag.47

Capitolul 5 [anonimizat] …………………………..….pag.59

Concluzii……………………………………………………..………….….…pag.79

Bibliografie…………………………………………………………………………………………..pag.81

INTRODUCERE

Tema lucrării de licență a [anonimizat] a unei piese protetice.

Metoda de obținere a [anonimizat] o serie de pași diferiți față de metoda clasică și scurteaza etapele tehnologice de realizare. [anonimizat] a datelor pornește fie de la o [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], fie de la amprenta optică (scanarea intraorală), care va înlocui toți acești pași.

[anonimizat], după care exista două posibilitați de obținere a lucrarii: [anonimizat].

Această tehnică de confectionare a [anonimizat], iar rezultatele sunt incomparabil mai bune. Scurtarea numărului de pași cât si precizia lucrărilor obținute face ca acestă tehnologie să atragă din ce în ce mai mulți utilizatori.

CAPITOLUL 1.

ISTORICUL SISTEMELOR DE FREZARE

În anii '50, '60 a [anonimizat]-un dispozitiv ce putea face 'designul' și 'fabricarea' asistată’ de calculator. La început s-[anonimizat]. Primii adepți ai acestei ramuri, visători ca Mormann, Duret, încă nu găsiseră varianta optimă, iar drumul nu a fost lin; aceasta mai ales pentru că la acea vreme, calculatoarele nu începuseră progresul exponențial, componenta software încă nu avea capacitatea de a realiza designul unei restaurări protetice, iar componenta de 'fabricare' (o mașinărie care să frezeze într-un bloc prefabricat) era încă o utopie. Însă perseverența unora și progresul tehnologic au făcut ca sisteme CAD-CAM să fie astăzi prezente în cabinetele stomatologice, bineințeles cu costurile aferente unei astfel de practici.

Un exemplu este sistemul Cerec, disponibil pe piața americană de 20 de ani, folosit în 28 de universități și de către mai mult de 17 000 de medici, a produs peste 12 milioane restaurări protetice (29).

La început a părut o glumă că un material la fel de fragil ca și ceramica să poată fi prelucrat de către o mașinărie la turații mari. O altă întrebare era legată de estetica piesei finite: poate un proces automatizat să obțină aceeași estetică ca și un modelaj manual? Dacă progresul tehnologic a răspuns primelor intrebări, ramâne încă o necunoscută pentru stomatologii contemporani: în ce condiții poate fi încorporat în cabinet un astfel de sistem, ce prețuri de achiziție și întreținere presupune? Cert este că o astfel de achiziție este cu siguranță o investiție care se va amortiza într-o perioadă lungă de timp.

Posibilitatea de a avea o piesă finită în cabinet într-o singură ședință a animat și revoluționat în același timp stomatologia modernă, oferind multiple variante de materiale și scurtarea etapelor clinico-tehnice de la preparație la restaurarea protetică finală. Noua invenție s-a răspandit rapid și în rândul pacienților, sensibilizând opinia publică la ceea ce se numește 'stomatologie modernă' .

Coordonate de referință în istoria frezării computerizate :

1980 Mormann și Brandestini au descoperit metoda Cerec la universitatea din ;

1985 primul pacient tratat cu Cerec (un inlay realizat din ceramică Vitablocs Mark I);

1986 Siemens câstigă licența de a dezvolta conceptul Cerec;

1987 este introdus în practică Cerec I, cu indicație inlayuri realizate din Vitablocs Mark II;

1990 Simpozionul Internațional CEREC de la Zuriich;

1991 motorul controlat electronic înlocuiește mașina hidraulică folosită înainte;

1994 Cerec II este introdus pe piață cu mai multe indicații (inlay,onlay,fațete);

1997 ia naștere compania Sirona, prin vânzarea diviziei medicale dentare a Siemens AG;

1997 programul crown 1.0 pentru coroane posterioare integral ceramice;

1998 apare al doilea producător oficial de material ceramic (Ivoclar,ProCAD);

1998 programul crown 1.11 este introdus pentru coroane posterioare și anterioare;

2000 este lansat Cerec 3 (sistem CAD-CAM, cu un program Windows încorporat);

2000 al treilea producător de ceramică (3M Paradigm MZ100);

2002 mai mult de 2500 de utilizatori ai sistemului în SUA, peste 5.000.000 piese protetice în lume;

2003 este lansată versiunea 3D a software-ului, permitând vizualizarea tridimensională;

2006 Cerec face 20 de ani;

2006 Sirona lansează software-ul Biogeneric, care creează mai exact dinții absenți;

2007 mai mult de 23.000 utilizatori Cerec în lume;

2008 Sirona lansează mașina de frezat MCXL, care produce o coroană în 4 minute;

2009 Sirona a introdus CEREC AC (centru de achiziție), primul system care permite frezarea restaurărilor în cabinet căt și transmiterea impresiunilor digitale în laborator;

2010 marchează 25 de ani de experiență CAD-CAM în practica de cabinet dentar;

2011 a fost introdus CEREC sw 4.0, acesta are capacitatea de a proiecta mai multi dinții;

2012 Cerec face 27 de ani, Sirona introduce noul aparat de fotografiat pentru sistemul Cerec folosit în cabinetele de stomatologie;

2013 Sirona lansează Cerec Omnicam (13).

Datorită progreselor neașteptate acum 33 de ani în tehnologia materialelor dentare, în special a ceramicii și a adeziunii, indicațiile maselor ceramice acoperă diferite specialități ale stomatologiei.

Ceramica este materialul de elecție în restaurările protetice fixe sub formă de coroane de acoperire total/parțial estetice, restaurări pluridentare (punți agregate pe dinți stâlpi, punți adezive). Ca și restaurări protetice unidentare, este folosită pentru inlay, onlay, coroane parțiale, dispozitive radiculare, inserturi ceramice. Sunt folosite pentru placarea infrastructurii metalice sau ceramice,dar și pentru realizarea dinților artificiali ai protezelor. În ortodonție, sunt din ce în ce mai solicitate braketurile ceramice datorită esteticii superioare. Implantologia utilizează clasa de mase ceramice bioactive, care prin eliminarea lentă de ioni vor duce la regenerarea țesutului osos (4).

CAPITOLUL 2.

MATERIALE UTILIZATE ÎN TEHNOLOGIA CAD-CAM

2.1.Mase ceramice.

Clasele ceramice moderne se pot grupa, în funcție de structura lor chimică în două mari categorii: mase ceramice pe bază de sticlă și mase ceramice policristaline (alumina și zircona) .

2.1.1.Mase ceramice pe bază de sticlă

Ceramica feldspatică reprezintă ceramica clasică, sub formă de pulbere, cea mai folosită în practica dentară și care are următoarele componente principale:feldspat, cuarț și caolin.

Feldspatul este aluminosilicat anhidru ce conține în principal: SiO2, Al2O3, CaO, Na2O și fluoruri.Feldspatul crește  transluciditatea dinților artificiali. Feldspatul este utilizat atât în masele ceramice destinate restaurărilor metalo-ceramice cât și în cele pentru restaurări integral ceramice.Acestea din urmă au  ca și caracteristică conținutul crescut în leucit, o formă de feldspat ce conține: K2Al2Si6O12.

Cuarțul este un SiO2.

Caolinul este un aluminosilicat hidratat prezent în cantitate foarte redusă în masele ceramice moderne.

Ceramica feldspatică mai conține diferiți oxizi, fondanți, pigmenți, lianți (13).

Ceramica feldspatică este concepută ca și ceramică de placare, dar tehnologia a făcut posibilă apariția unor lingouri de ceramică feldspatică care pot fi frezate pentru obținerea unor restaurări protetice unidentare.

Proprietăți mecanice:

stabilitate coloristică excepțională;

proprietăți mecanice slabe;

rezistența la flexiune cuprinsă de obicei între 60-70 MPa

Proprietăți chimice:

masele ceramice pe bază de oxizi de siliciu, pot elibera siliciu, bor, potasiu,sodiu, aluminiu în diferite concentrații la diferite valori ale ph-ului; siliciu, sodiu, potasiu în cantități mai mari decât bariu, aluminiu în mediu alcalin. Solubilitatea scade odată cu adaosul oxizilor de aluminiu și zirconiu. Solubilitatea ceramicii cu un punct de topire înalt este scazută prin procesele finale de ardere și glanzuire, în timp ce același lucru se obține prin finisare și lustruire pentru ceramica cu punct de topire scăzut.

Proprietăți chimice:

Empress 2 , o ceramică ce conține mai mult litiu, a avut citotoxicitatea mai mare decat alte mase ceramice ; aceasta a scăzut după 1-2 săptămâni în amestec apa sterilă și 3% albumina și a reapărut după finisare prin frezare. Totuși trebuie continuate studiile în această direcție. Particulele de oxid de siliciu, încărcate electric pozitiv, au determinat citotoxicitate pe culturile de celule macrofage. Se consideră că particulele nanometrice care intră în compoziția ceramicii pot fi toxice, iar materialul per ansamblu să fie tolerat. Acest lucru are importanță pentru praful inhalat și pentru particulele de uzură în ortopedie.

Tipuri de lingouri din ceramică pe bază de sticlă:

Tehnologia Sirona de la firma Ivoclar Vivadent

Grație gradului ridicat de transluciditate, lingourile integral ceramice feldspat se ‘mixează’ perfect cu structurile dentare naturale.Restaurările sunt intacte în proporție de peste 90% după 10 ani.

Lingourilefeldspat(monocromatic)/ Lingourile feldspat (policromatic) (fig.1) :

Caracteristici:

Grad de abraziune asemenea smalțului (prietenos cu antagoniștii) și textură naturală ce permite lustruirea perfectă;

Pot fi lustruite și aplicate imediat după frezare;

Pot fi glazurate sau individualizate.

Fig. 1. Lingou din ceramică feldspatică (17).

Cu noua schemă de culori CEREC avem siguranța ca vom alege culoarea dorită,combinație dintre simplitatea sistemului clasic de nuanțe Vita și diversității oferite de cheia 3D Master ( fig. 2).Rezultatul este inteligenta gamă de cuburi feldspat care are cea mai variată schemă de dimensiuni și nuanțe.

Schema de dimensiuni și culori pentru cuburile CEREC.

Fig. 2. Schema de dimensiuni și culori CEREC (17).

Lingourile monocromatice

O cutie conține 8 lingouri și sunt disponibile în dimensiuni de 8,10,12 și 14 mm în următoarea gamă:translucid(T), mediu(M), opac (O).

Lingouri policromatice.

O cutie conține 8 lingouri și sunt disponibile în urmatoarele dimensiuni:12,14 si 14 mm și în nuanțele : PC-S2, PC-S3 și PC-S4.Varietatea culorilor și dispoziția nuanțelor asigură restaurări foarte estetice, perfect potrivite pentru fiecare caz în parte, ce necesită doar un minim de lustruire și deseori nu necesită individualizare. Lingourile PC oferă o tranziție subtilă între smalț și straturile de la coletul dintelui, o cromă puternic accentuată în dentină cervical precum și transluciditate progresivă de la bază spre vârf.

Lingourile feldspat sunt realizate din ceramică feldspatică, fin structurată, produsă industrial.

Caracteristici lingouri policromatice:

rezistență la abraziune, transluciditate pronunțată și efect de cameleon;

caracteristici de lustruire foarte bune;

disponibil într-o gamă largă de nuanțe (17).

Tehnologia VITABLOCS de la firma VITA.

Din iunie 2010, VITA comercializează noile VITABLOCS RealLife. Acest concept de bloc inovator, tridimensional, a fost dezvoltat special pentru executarea unor restaurări deosebit de estetice în zona dinților frontali (fig.3).

Astfel, VITABLOCS RealLife oferă toate avantajele unui bloc ceramic fabricat industrial și fac în același timp posibilă estetica unei stratificăriceramice executatede către un tehnician dentar.“

Fig. 3: Poziția restaurării în bloc este modificabilă în toate cele trei dimensiuni spațiale (23).

Este necesar softul Sirona inLab 3D V3.80, care dispune de un modul multilayer. Utilizatorul proiectează pe baza unei scanări a modelului sau a unei scanări intraorale o restaurare complet anatomică și în același timp poate profita, la fel ca în cazul proiectărilor convenționale de coroane și punți, de structurarea biogenerică a suprafețelor ocluzale. Pe această bază, programul generează apoi automat, în doar câteva secunde, două seturi de date individuale pentru fabricarea structurii scheletului și structurii componentei estetice feldspatice de acoperire . Designul scheletului nu prezintă în principiu zone retentive, astfel că structura fațetei poate fi inserată cu ușurință ulterior.

VITABLOCS se caracterizează printr-un foarte bun comportament la șlefuire, astfel încât zonele marginale subțiri pot fi de regulă șlefuite rapid și precis, cu o uzură minimă a instrumentelor. Pe de altă parte, scheletul este prevăzut de jur împrejur cu o colereta de sprijin, iar geometria componentei de acoperire este adaptată în mod optim la forma acestuia prin intermediul softului. Efortul necesar pentru finisarea manuală este prin urmare redus la minim. Nici individualizarea prin tehnica de stratificare, respectiv caracterizarea prin tehnica de colorare nu este necesară, datorită structurii policromatice a produsului VITABLOCS TriLuxe – însă desigur că poate fi executată dacă este necesar, înaintea cimentarii adezive (23).

IPS Empress de la firma Ivoclar

IPS Empress CAD este un leucit-armat din sticlă-ceramică prezentat sub formă de bloc pentru tehnologia CAD-CAM.

IPS Empres bloc combină procesul tehnologic CAD-CAM cu materiale ceramice de înaltă performanță,cu omogenitatea, iar difuzia luminii IPS Empress CAD oferă un efect de cameleon echilibrat.În plus față de proprietățile optice luminoase, blocurile ceramice se disting pentru puterea lor la îndoire de 160 MPa.

IPS Empress blocuri CAD sunt disponibile în diferite niveluri de transluciditate și ca policromate multi-blocuri.

HT Blocuri

Cele IPS Empress CAD blocuri HT cu transluciditate mare sunt folosite în principal pentru frezare a restaurărilor mai mici (de exemplu:inlay-uri), datorită efectului lor de cameleon.

LT Blocuri

Datorită valorii lor cromatice și luminozitatea, blocurile cu transluciditate mai mică (LT) sunt ideale pentru fabricarea restaurărilor mai mari (de exemplu: coronare parțiale,coroane).

Blocuri Multi

Cele policromatice IPS Empress CAD blocurile Multi fac parte din gama de produse CAD.Punând în evidență tranziția fluorescentă dintre dentină și zonele incizale oferind restaurări cu un maximum de estetică și aspect natural.

Avantaje:

restaurările CAD-CAM foarte estetice;

3 blocuri diferite pentru fiecare situație a pacientului;

alegerea dintre: efect de cameleon, valoarea luminozității realiste, sau gradient de nuanță naturală;

înconvoiere de 160 MPa (18).

Din dorința de a obține restaurări total ceramice cu rezistență mai mare decât cele din ceramică feldspatică a fost concepută o sticlă cu duritate mai mare pe bază de litiu-disilicat.

Proprietăți chimice:

litiu poate fi eliberat într-un mediu usor alcalin, iar teste în vitro au măsurat ca 28 de coroane ceramice cu suprafață de 78 cm² la 80˚C și ph 11 vor elibera 1.2mg de litiu pe zi, cifra care scade în condițiile fiziologice (30microg/zi).

Lingou Litiu Disilicat(Ceramică translucidă de înaltă rezistență)

IPS e.max CAD

Sunt lingouri fabricate pentru tehnologia CAD/CAM dintr-o ceramică inovatoare litiu disilicat din sticlă-ceramică(LS2). ( fig.4, 5 )

Avantaje:

structură monolitică, foarte rezistentă;

foarte estetică;

necesită șlefuiri minime ale dinților naturali;

punți posterioare din ceramică pe structura de zircona pot fi fabricate într-o singură zi;

procedură adezivă inovatoare, omogenă, integral ceramică.

rezistența excelentă a restaurării (17).

Fig. 4, 5. Lingouri și respectiv fațete din IPS e.max (17).

2.1.2.Mase ceramice policristaline:Alumina și zircona

Ceramica alumina și cea de zircona sunt singurele materiale cu fază policristalină potrivite pentru a înlocui dentina și pentru a suporta stresul mecanic intens. De asemenea întrunesc și cerințele necesare obținerii esteticii unei restaurări moderne.

Proprietăți chimice:

ceramica pe bază de oxid de aluminiu eliberează o cantitate foarte mică de ioni în mediul bucal, și totuși este mai solubilă decât masele ceramice folosite la placarea miezului din oxid de aluminiu. Datele conform ISO 6872 sunt 2000 microg/cm²/16h, cu urmatoarele concentrații : aluminiu 64 ppm, siliciu 45 ppm, calciu 20 ppm, lantan 300 ppm. Însa nu a fost decelat aluminiu în țesutul adiacent lucrării protetice.

Proprietăți biologice:

ceramica cu oxid de aluminiu care conține și lantan a fost testată pe osteoblaste. La aproximativ 2 zile de la adeziunea celulelor, osteoblaștii au dat semne de necroză, lucru mai pregnant la acțiunea ceramicii cu oxid de siliciu : rezultatele nu sunt în concordanță cu cantitatea de substanțe eliberată de fiecare tip de ceramică în parte. Se presupune ca un rol îl au și proteinele ce se atașează de particulele anorganice. Clorura de lantan a avut toxicitate scăzută pe diverse tipuri de celule.

Ceramica alumina se prezintăsub formă de lingouri pentru prelucrare prin frezare mecanică Vita In Ceram Celay și pentru prelucrare prin frezare computerizatăsistem PROCERA. ( fig. 6 )

Procera este un sistem de tehnologie CAD/CAM pentru fabricarea de restaurări dentare estetice și funcționale. Proprietățile materialului de restaurare Procera permite rezultate clinice cu estetică excelentă. Restaurările Procera în colaborare cu sistemul de porțelan NobelRondo,au transluciditate oferindu-i dintelui un aspect natural. În același timp Procera este excelent pentru ascunderea suprafețelor de bază întunecate, cum ar fi amalgam, obturații radiculare (11).

Fig. 6.Infrastructură din ceramică de alumina (11).

Caracteristicile ceramicii alumina:

duritate care o plasează pe locul 2 după diamant(Turcom-Cera-duritate Vickers 1006 );

proprietăți de refracție bune;

conductivitate termică bună;

rezistență la coroziune, fiind protejată de un film provenind dintr-un oxid natural;

biocompatibilitate;

insolubilă în apă;

grad mic de porozitate;

coeficient de expansiune termică în concordanță cu normele ISO.

Proprietățile superioare ale acestei categorii de mase ceramice le indică pentru următoarele tipuri de restaurări total ceramice:fațete,  coroane de acoperire, reconstituiri corono-radiculare, punți frontale și laterale.

Ceramica zircona a apărut din dorința de a asigura pacienților restaurări estetice , biocompatibile uni și pluridentare în zonele laterale ale arcadei, dar în același timp cu o stabilitate pe termen lung care să concureze cu restaurările metalo-ceramice.Scheletele de oxid de zirconiu depășesc aceste limite, excelând în duritate și biocompatibilitate(acumularea de placă este comparabilă cu cea de pe dintele natural).În plus , datorită conductivității termice scăzute a ceramicii (cum nu au restaurările metalice) nu este așteptată o sensibilitate la variațiile de temperatură din mediul bucal.

Oxidul de Zr este stabilizat prin introducerea altor oxizi prin care se pot obține fazele tetragonale sau cubice la temperatura camerei, în funcție de compoziție. Faza tetragonală are proprietăți mecanice satisfăcătoare, se poate obține cu 2-5mol% Y2O3 și poate trece în fază monoclinică prin absorbția stresului mecanic și termic din timpul frezării, sablării sau creșterii temperaturii. Această transformare duce la acumularea stresului compresiv la marginea fisurii, oprind propagarea fisurii. Acest procedeu este numit întărire prin transformare stă la baza rezistenței crescute a ceramicii zircona, iar calitatea finală depinde de procentul fiecărei faze și poate aduce multe avantaje, dar și dezavantaje dacă nu este controlat. (faza monociclică 90% are rezistență de 50-100 Mpa, pe când faza tetragonală 90% are rezistență de 700MPa) (30).

Proprietăți zirconia:

Proprietăți mecanice

1.Rezistență și duritate.

Rezistența la stress mecanic datorată geometriei

Inițială : zircona prezintă o rezistență la forțe de 2 sau 3 ori mai mari decat cele masticatorii între 400 si 600 N. Aceasta depinde și de geometria preparației, de respectarea suprafeței minime de 9 mm² a conectorilor și de numarul elementelor din restaurare (lungimea lucrării protetice).

Studii au căutat să testeze durabilitatea pe termen lung a inlayurilor și a onlayurilor total ceramice; astfel că 34 de pacienți cu 96 de restaurări au fost urmăriți pe a durată de 12 ani, la intervale de 1,2 sau 4 ani. Inlayurile au fost cimentate cu diferite cimenturi rășinice. Din cele 16 cazuri în care s-au semnalat fracturi, 12 erau cimentate cu rășini foto. Concluzia a fost că inalyurile cimentate cu rășini duale au rezistență mai mare în timp decât cele cimentate cu rășini foto, pe o durată de 12 ani (22).

Infrastructura de zircona :

densitate : 6,08 g/cm³;

rezistență la flexiune : 1100 Mpa;

rezistență la fractura : 5 – 10 Mpa/m²;

modul de elasticitate : 205GPa.

Rezistența la uzură.

Eșecuri datorate uzurii

Multe structuri înregistrează eșecuri la testul timpului. Încărcarea ciclică la forțe ce nu provoacă singure deteriorări poate duce la eșecul restaurărilor total ceramice. Scăderea rezistenței mecanice se datorează propagării microfisurilor existente inițial în structura materialului. Prezența mediului umed scade rezistența cu 20% la ceramică traditională, dar se pare că nu are efect dovedit asupra ceramicii zircona stabilizată cu ytriu; există experimente care au reprodus forțele de masticație din mediul bucal și concluzia lor a fost că acest material este puțin influențat de mediul umed, sau poate că studiile nu au fost derulate destul de mult timp. Rezistența la fractură după uzură este în continuare crescută la ceramica zircona, iar fisurile nu apar nici la piese alcătuite din mai multe straturi de ceramică.

Uzura termică și cea determinată de mediu

O problemă indelung studiată este sensibilitatea ceramicii zircona la temperaturi scăzute. Îmbătrânirea apare la nivelul unui strat superficial care trece din faza metastabilă tetragonală la cea monociclică la temperaturi între 65-500˚C. Limitatea acestui fenomen doar la stratul superficial poate fi acceptată, dar pe termen lung, dacă procesul cuprinde întreaga probă, va duce la variații volumetrice care în final vor genera microfisuri; pe aici va pătrunde apa și va declanșa degradarea și transformarea dintr-o fază în alta. Suprafața va deveni rugoasă, iar restul proprietăților materialului se vor pierde (1).

Abraziunea.

Ceramica de placare este testată în ceea ce privește abraziunea. s-a demonstrat că valoarea pierderii de material prin uzură cu suprafețele dentare este foarte mică, aprox. 10(-3)mm³ după 20 000 de cicluri masticatorii însoțite de variații de temperatură. În schimb, abraziunea a două suprafețe ceramice în contact este mai mare. Fisurile care s-au găsit în smalț erau prezente înaintea începerii studiului, nu secundare contactului cu antagonistul ceramic.

Proprietăți optice.

1. Estetica .

Potrivirea culorii este o problemă importantă în protezare fixa. Ceramica, fiind un material amorf, reflectă și absoarbe lumina în mod diferit față de smalț, astfel că restaurările dentare pot apărea diferit din mai multe unghiuri. Un factor important pentru aspectul final îl are cimentul folosit. De exemplu, un schelet realizat din ceramica alumina poate fi cimentat ,datorită opacității lui, cu diferite produse comerciale; în schimb, restaurările cu schelet de zircona posedă o translucență necesitând alegerea culorii cimentului disponibil în diferite nuanțe.

Pudra de ceramică folosită pentru placare se află în intervalul galben – roșu predefinite. Sunt disponibile nuanțe pentru ajustare și machiaj, întrucat culorile naturale ale dinților cuprind o paletă mai largă; există pudră gri, roz, maron, albastră, portocalie care se poate adăuga opacului sau pe parcursul construirii morfologiei dentare. Machiajul extrinsec se realizează cu glanzuri de diferite nuanțe, dar dezavantajul lor este că nu au durabilitate mare ( ca rezultat al solubilizării) și că pot scădea translucența naturală a smalțului. (Fig. 8 )

Translucența la diferite straturi de ceramică diferă. Opacul are o traslucență scazută pentru a masca infrastructura de metal pentru restaurările mixte. Translucența dentinei variază de la 18 la 38 %, iar a smalțului de la 45 la 50 %, aceasta fiind influențată de faza cristalină a ceramicii. Oxidul de uraniu este adăugat pentru a obține efectul flourescent al smalțului natural în lumina ultravioletă. Datorită discuțiilor duse pe baza radioactivității uraniului, compusul lui a fost înlocuit cu oxid de ceriu.

Efectul estetic este obținut prin reflexia luminii pe stratul de opac și dentină, straturile superioare fiind transparente; grosimea dentinei determinând coloarea obtinută prin opac. Culoarea finală rezultă prin combinarea translucenței și reflexiei la diferite niveluri ale straturilor de ceramică (30).

Fig. 7. Estetica restaurărilor ceramice (30).

Transluciditate zirconiului.

Depinde de proprietățile optice intrinseci ale materialului, cât și de grosimea pereților. Ținând cont de grosimea recomandată de 0,5 mm, translucența este comparabilă cu ceramica Empress în grosime de 0,8 mm. La o grosime de 0,3 mm, recomandată de unii producători pentru zona anterioară (Lava), rezultatul estetic este îmbunătățit (27).

C. Proprietăți biologice.

1. Biocompatibilitatea.

Proprietățile biologice ale zirconiului au fost îndelung studiate în vitro și în vivo și concluziile au fost că acest material nu prezintă risc alergen, mutagen, cancerigen, iritant local. Implantările în țesuturi, studiul pe celule vii sau al țesuturilor periapicale au arătat o reactivitate bună a organismului primitor și o acțiune inertă sau bioactivă a ceramicii zirconice (17) .

Fig. 8. Inlay la 9 ani de la cimentare (17).

Toxicitate sistemică și alergii

În general se consideră că riscul de alergii și toxicitatea sistemică a ceramicii au valori foarte mici. Doar tehnicienii dentari sunt mai expuși riscului de silicoză datorită inhalării prafului rezultat în urma prelucrării și finisării ceramicii. Îmbolnăvirile pulmonare au fost observate de-a lungul timpului la muncitorii din industria prelucrării ceramicii, dar exact gradul de risc nu se cunoaște. Aceasta și pentru ca tehnicienii sunt expuși mai multor tipuri de substanțe vehiculate prin praf (nisip,polimeri). Totuși se consideră foarte mic riscul de îmbolnăvire pulmonară dacă sunt respectate regulile de protecție a muncii (13).

Toxicitate locală și reactivitate tisulară

Oxidul de zirconiu nu a avut toxicitate pe diverse culturi. Particulele submicronice au determinat apoptoza în celulele stem medulare. Însa dimensiunile de ordinul micronilor nu sunt relevante pentru stomatologie, în comparație cu ortopedia, unde este mai probabil să rezulte astfel de particule și să migreze în țesutul adiacent (23).

D. Proprietăți chimice.

1. .Stabilitatea materialului.

Inițială : zircona posedă o excelentă stabilitate inițială de 1100 Mpa, confirmată prin testarea modulului Weibull și a testelor conforme cu ISO 6872; mai mult, aceasta nu se modifică după sablarea cu pulbere diamantată granulație 30 microni. Ceramica de placare are o rezistență la flexiune de 100 Mpa.

Termen lung : durabilitatea materialului se poate calcula prin estimarea vieții restaurării dentare. Aceasta ține cont printr-o formulă matematică de stabilitatea inițială și de nivelul subcritic de propagare a fisurilor, care vor evalua timpul până la care în anumite condiții ceramica va ceda prin fractură. S-au făcut studii în care diferite sisteme integral ceramice s-au menținut în mediu cu umiditate de 60%, 22˚C timp de 5 ani și incărcare statică între 100 și 600 Mpa. Rata de eșec diferă de la o firmă la alta între 2 si 10%. (prof. Marx, dr. Fischer, ). De asemenea durata de viață depinde și de 'îmbătrânirea' materialului în mediul bucal, unde este supus la încărcare masticatorie, variații termice. Proprietățile fizice și chimice ale ceramicii și mai ales ale zirconiului au dus la concluzii că fenomenul de 'îmbătrânire' nu influențează notabil proprietățile restaurării protetice corect concepute. (dr. G . Fleming, University of Birmingham) (10).

Reactivitate în mediul bucal

Ceramica dentară este privită ca fiind inertă în mediul bucal sau foarte puțin activă. Cu toate acestea, ea își pierde duritatea inițială datorită solicitării permanente și a mediului apos intraoral. Degradarea în timp poate fi de natură chimică (solubilitatea într-un mediu acid, neutru sau alcalin), de natură mecanică prin uzura fizică a materialului sau o combinație a celor doua. Unele ceramici pe bază de fosfat de calciu sunt gândite pentru a se resoarbe lent. Deci , pe de o parte, eliberarea substanțelor în mediul bucal poate produce efecte nedorite sau poate favoriza apoziția nouă de țesut osos.

Sărurile acidului flourhidric dizolvă ceramica : SnF2 8% a gravat suprafața ceramicii, gelul APF (acidulated phosphat flouride ) de concentrație 1.23% a crescut porozitatea și a dizolvat suprafața de oxid de siliciu aplicat 1 minut la ceramica glanzuită; aceeași concentrație sub formă de sumă nu a avut același efect, în timp ce soluția de 2% NaF nu a fost activă pe ceramică, deci pastele de dinți cu flour nu au niciun efect asupra lucrărilor ceramice. În schimb, acidul flourhidric este folosit pentru gravarea ceramicii înainte de cimentare.

Solubilitatea ceramicii zircona în condiții ISO 6872, la 80˚C în acid acetic, a fost cu mult sub valorile maxime admise , între 0 și 4 microg/cm² (19).

E. Alte proprietăți.

Adaptare marginală.

Precizia adaptării marginale este dată de scanarea modelului și de frezarea computerizată, etape incluse în procedura Cad-Cam. Frezarea se realizează în blocuri presinterizate de zircona, care sunt mai moi și mai ușor individualizate și care ulterior își vor căpăta duritatea finală în momentul sinterizării. În această fază, capele de zircona se contractă cu aproximativ 20% liniar; pentru a compensa contracția, se va indica frezarea supradimensionată. Adaptarea corectă finală rezultă din controlul parametrilor de sinterizare, care vor genera contracția scheletului.

Adaptarea marginală ajunge la o 'gaură' de 40 – 70 microni, valori similare lucrărilor metalo-ceramice. Acestea se încadreaza în limitele admise pentru 'prezența' cementului în mediul bucal (22).

Infrastructura de zircona:

coeficient de expansiune termică : 10 ppm;

punct de topire : 2700˚C;

dimensiunea particulelor : 0,5 microm.

Fig. 9. Infrastructura de zirconia punte totala (22).

Tipuri de lingouri de alumina și zircona:

Sistemul Digident CAD\CAM permite confecționarea coroanelor și punților din ceramică pe bază de oxid de zirconiu dens sinterizată și presată izostatic la cald( tehnica” hip „).Acest tip de ceramică are o structură foarte omogenă, un număr de și de defecte de pornire a fisurilor redus, dar prezintă dezavantajul unei prelucrări dificile datorită durității cu freze speciale de frezaj, cu preț de cost crescut.

Forma de prezentare a acestei mase ceramice este de lingou de ceramică pentru frezare mecanică : Celay-sistem, sau pentru frezare computerizată: VITA in- Ceram Classic BLANKS ZIRCONA; sistem PROCERA; LAVA TM-3M ESPE.

Se indică pentru obținerea coroanelor , a reconstituirilor corono-radiculare , a punților frontale și laterale, unde alte sisteme sunt deficitare (30).

Tehnologia Sirona de la firma Ivoclar Vivadent

Lingourile Zircona și Alumina (structuri de calitate, estetice și rezistente pentru coroane și punți).

Structuri rezistente pentru realizarea punților și coroanelor estetice, de mare precizie și perfect biocompatibile.

Caracteristici remarcabile:

1.lingouri Al-lingouri din oxid de aluminiu sunt disponibile în nuanțe de fildeș;

2.lingouri Zr-lingouri de oxid de zirconiu sunt disponibile în cinci nuanțe diferite-un avantaj extrem, deoarece restaurarea obținută după frezare nu mai trebuie tratată suplimentar cu soluții care să îi schimbe nunața de bază (17).

Fig. 10, 11. Infrastructura de alumina și zircon (17).

Procera

Procera Alumina și Procera Zircona oferă realizarea tuturor restaurărilor din ceramică combinând estetica și transluciditatea cu rezistența și durabilitatea.

Sistemul Procera oferă doua niveluri de selecție de bază și puterea materială: originalul oxid de aluminiu și o bază noua rezistență la încovoiere.

Procera Alumina este compus din oxid de aluminiu sinterizat dens de înaltă puritate, care este disponibil în două straturi de grosime: 0.4mm pentru anterior și 0.6mm pentru posterior.

Procera Zircona este compus din oxid de ytriu din zirconiu (YSZ), prevede aproape de doua ori puterea aluminei originale. În plus, acesta poate fi plasată oriunde în gură și poate fi folosită în cadrul punților până la 14 unități (14).

Lava Zircona (3M-Espe)

Sistemul ceramic Lava 3M ESPE este un sistem inovator de tehnologie CAD-CAM pentru coroane și punți pe bază de oxid de zirconiu.Estetica și biocompatibilitatea restaurărilor Lava reprezintă optim toate sistemele ceramice.

Preparațiiile Lava necesită îndepărtarea din structura dintelui mai puțin și cimentarea poate fi realizată folosind tehnici convenționale.

Lava oferă una dintre cele mai durabile și estetice restaurări ceramice (12).

Unele mase ceramice conțin adaosuri de oxid de uraniu, care a crescut de 4.2 ori radiație de fond prin eliberare de particule alpha. S-a calculat că ceramica ce conține și oxid de uraniu expune țesutul epitelial la doze de 2.7 rem radiație. Cu toate acestea, unui pacient ar trebui să i se șlefuiască 60 de coroane pentru a se absorbi cantitatea necesară de uraniu pentru a fi nociv; deci nu sunt expuși acestui risc. În schimb, tehnicienii pot inhala praful rezultat din frezarea pieselor protetice. Din aceste motive in anii '70, '80 s-au înlocuit acești compuși cu alții inofensivi.

Noile cerințe ISO impun ca doza de radiație din lucrările dentare să nu depașească 1 Becquerel/g uraniu 238 (= 1 descompunere radioactivă per secundă). Nicio ceramică nu depașește acest nivel, iar radiațiile sunt în mare de tip alpha și au valori de 0.015, asemănătoare cu valoarea organismului uman. Chiar dacă radiațiile alpha sunt mai nocive decat cele gamma, având lungimea de unda de 30 microm, pot fi absorbite de saliva sau biofilmul dentar înainte de a ajunge la stratul bazal epitelial. Ceramica feldspatică poate înregistra un gradient de radiație mai mare datorită prezenței potasiului, dar cu toate aceasta nu depașește nivelul maxim admis. Nu s-au relatat efecte adverse ale radiației ceramicii dentare.

Ceramica cu oxizi de aluminiu nu s-a dovedit teratogenă sau mutagenă pe animale, nici cu efecte asupra fertilității. Aceleași concluzii sunt valabile și pentru ceramica cu oxizi de aluminiu și pentru cea cu oxizi de zirconiu, chiar dacă cel din urmă material are proprietăți radioactive mai ridicate; ceramica modernă a ajuns la o formulă chimică care înlătura orice risc legat de radioactivitate (19).

1. Ceramill Unități Zolid (Oxid de zirconiu)

Fig. 12, 13.Blank din oxid de zirconiu.Restaurare total fizionomică obținută din blank de ZrO2(12).

Caracteristici:

acoperirea estetică nu este necesară, sunt necesare doar colorarea și glazurarea.

coroanele cu efect translucid de adâncime.

Indicații:

coroane reduse anatomic.

2. Ceramill Unități Zr (oxid de zirconiu)

Fig. 14..Blank din ZrO2(12). Fig. 15. Restaurare total fizionomică

din blank de ZrO2 (12).

Caracteristici:

rezistențã,stabilitate și biocompatibilitate ridicatã;

culoare naturalã;

cimentare convențională și adezivă.

Indicații:

coroane și punți în zona lateralã;

coroane telescopic (12).

2.2.Materiale polimerice

2.2.1.Rașinile compozit.

Mai nou apărut după tehnologia de frezare a maselor ceramice, sunt procedee de prelucrare mecanică a materialelor polimerice.

Lingourile Compozit(Restaurări de lungă durată, realizate CAD/CAM)

VITA CAD Temp firma Vita

Material compozit pentru fabricarea de restaurări temporare de lungă durată.

Avantaje:

material foarte omogen datorită procesului industrial de polimerizare;

fiabilitatea mare asigură prin evitarea erorilor în amestecare, mirosul neplăcut, contracție la polimerizare, amestecării manual sau folosirii cartușului;

combinație echlibrată de proprietăți mecanice cum ar fi raportul dintre rezistența la rupere și elasticitate, fiind indicat în utlizarea clinică;

stabilitatea dimensională datorită rezistenței mari în comparație cu materialele compozite convenționale;

restaurări temporare realizate din VITA CAD – Temp sunt frezate perfect, fară riscul de a se fractura sau rupe;

rezistența la abraziune excelentă;

fără pierderi de timp cu înlăturarea materialului în exces;

estetică foarte bună datorită stabilității nuanței în timp;

transluciditate și cromă naturală;

lustruire excepțională pentru rezultate estetice remarcabile;

rezultatele estetice îl recomadă ca material provizoriu ideal precum și ca înlocuitor de waxx-up în lucrările de înaltă complexitate;

se fixează rapid cu toate tipurile de ciment provizoriu (17).

Fig. 16. Lingouri din material compozit (17).

Blank-uri de compozit de la firma Amanngirrbach

Ceramill Unități COMP(compozit)

Fig. 17. Blank compozit (12). Fig. 18. Restaurare total fizionomică din

compozit (12).

Caracteristici:

nano compozit;

rezistență mare la flexie;

fără metal;

materiale prefabricate industrial;

Indicații:

coroane și punți în zona frontală și laterală;

coroane telescopic (12).

2.2.2.Rășini Acrilice

Polimetacrilat este un material rezistent, datorită densității mare la suprafață și nu are agenți toxici.

Acesta se distinge prin fidelitatea bună a culorilor și transluciditate.Proprietățile de material plastic sunt potrivite pentru frezarea computerizată eficientă. Sunt indicate pentru restaurări temporare.

Duritate=26,6 HV

Rezistență la înconvoiere=114,0 AMF(15).

Table I.Tipuri de blancuri Polimetacrilat (15).

Fig. 19. Blank Polimetacrilat (12).

IPS AcrylCAD firma Ivoclar Vivadent

Fig. 20. Lingouri AcrylCAD (19).

Sunt lingouri acrilice utilizate pentru mașina de frezat CAD. Acestea sunt folosite pentru realizarea de machete din rășină care în mod normal se realizează din ceară.

Datorită culorii lor, machetele frezate prevăd un contrast optim pentru vizibilitatea pe model. Mai mult decât atât materialul oferă o rezistență sporită la deformare și precizie dimensional optimă, care permite, deasemenea, controale ale machetelor realizate atât pe model cât și în cavitatea bucală.

În plus IPS AcrylCAD poate fi, deasemenea folosit pentru coroane de acoperire mixte (overstructures) atunci când se utilizează tehnica de presă având ca suport metal sau oxid de Zr.

Lingourile sunt disponibile în mărimea B40L (15,4 x 19 x 39 mm) (19).

Fig. 21, 22.Macheta unei restaurări fixe pluridentare realizată din lingou AcrylCAD (19).

Telio CAD firma Ivoclar Vivadent

Lingourile Telio CAD sunt utilizate pentru frezarea CAD-CAM în realizarea restaurărilor pe termen lung, temporare (perioadă de uzură maxim 12 luni).

Restaurările pot fi lustruite rapid și eficient sau pot avea efecte speciale imitând pete. Mai mult zonele incizale pot fi personalizate cu materiale de stratificare sau materiale TelioLab pentru a atinge rezultate foarte estetice.

Avantaje:

stabilitate durabilă și fluoreșcență;

6 nuanțe (BL3, A1, A2, A3, A3,5 și B1);

omogenitatea materialului este ridicată datorită procesului de fabricație industrială.

Indicații:

coroane temporare anterioare și posterioare;

punți temporare anterioare și posterioare cu până la 2 elemente corpuri de punte;

restaurări temporare pe implante;

restaurări terapeutice pentru a corecta problemele de ATM și ajustări ocluzale (28).

Fig. 23. Lingouri Telio CAD (28).

Fig. 24. Punte provizorie realizată din lingou Telio CAD (28).

Blank-uri Polimetacrilat de la firma Amanngirrbach.

1. Ceramill Unități TEMP (rașină Polimetacrilat).

Fig. 25. Blank Polimetacrilat (12). Fig. 26. Coroană provizorie obținută din blank Polimetacrilat (12).

Caracteristici:

rășină colorată;

material prefabricat industrial.

Indicații:

coroane provizorii;

2 elemente intermediare.

2. Ceramill Unități Polimetacrilat (material plastic).

Fig. 27. Blank Polimetacrilat (12). Fig. 28. Coroană privizorie obținută din blank Polimetacrilat ( material plastic ) (12).

Caracteristici:

material plastic transparent;

material prefabricat industrial.

Indicații:

coroanăpentru proba în cavitatea bucală (12).

2.3.Aliaje metalice

2.3.1.Aliaje CO-Cr.

Aliaje Co-Cr au un conținut ridicat de cobalt (cca. 60%) și crom (25-30%) în compoziție. Au fost elaborate ca o alternativă pentru aliajele nobile clasa a-IV-a și proprietățile lor sunt comparate cu ale acestora.

Proprietăți:

rezistența elastică-aliajele Co-Cr și NiCr au valori ale rezistenței elastice ce depășesc 700MPa.

densitatea are valori cuprinse între 8-9g/cm³;

duritatea aliajelor Co-Cr sunt mai dure decât majoritatea aliajelor de aur (4).

Fig. 29. Infrastructură Co-Cr (12).

Blank-uri Co-Cr de la firma Amanngirrbach.

Ceramill Unități NP M (CoCr-frezare).

Fig. 30. Blank Co-Cr (12). Fig. 31. Infrastructură metalică a unei punți din Co-Cr (12).

Caracteristici:

rezistență și stabilitate mare;

posibilitatea de a realiza structuri complexe;

fără beriuliu și nichel;

înveliș metalo-ceramic convențional.

Indicații:

coroane și punți în zonele dentare frontale și laterale;

coroane telescopice;

cu structură de acoperire sau complet anatomic (12).

2.3.2.Aliaje Bază Ti.

Rezistența mare la coroziune a titanului, biocompatibilitate, densitatea mică,rezistența mecanică mare, fac ca aliajele pe bază de titan să devină atractive în stomatologie.

Proprietăți:

Rezistența la oboseală și întindere- aliaje monofazice cu o arie de interfață α/β mică și granulație fină au o bună rezistență la oboseală și întindere.

Titanul este un aliaj relativ ușor;

Excelentă rezistență la coroziune, superioară oricăror altor aliaje dentare cunoscute;

Bicompatibilitate absolută și lipsa oricărei toxicități, fiind perfect tolerat de organism;

Nu produce combinații alergice;

Posibilitatea realizării unor piese protetice ultraușoare;

Conductibilitate termică redusă, similară smalțului natural (4).

Blank-uri din Ti de la firma Amanngirrbach

Ceramill Unități Aliaj Ti.

Fig. 32 .Blank Ti (12). Fig. 33. Restaurare pluridentară total metalică din Ti (12).

Caracteristici:

rezistență, stabilitate și biocompatibilitate mare;

structură omogenã;

material prefabricat industrial.

Indicații:

coroane și punți în zonele dentare frontale și laterale;

2 elemente intermediare (12).

Prezentare generală a materialelor Ceramill Mall (Amanngirrbach):

Fig. 34. Blank-uri Ceramill Mall.- concepute pentru frezat, firma Amanngirrbach (12).

CAPITOLUL 3.

TEHNOLOGIA FREZĂRII CAD-CAM

Asistarea de către calculator crește acuratețea, rapiditatea, ergonomia și oferă rezultate rapide, într-o singură ședință. Camera introrală ia amprenta optică, transferă informația unității centrale, care va realiza desingul piesei finale. Mașina de frezat preia datele procesate de calculator și obține piesa protetică (care ulterior se finisează) (4).

Fig. 35. Blocuri de ceramică Vita Mark II și Ivoclar Vivadent (4).

CLASIFICAREASISTEMELOR CAD-CAM

Sistemul Cerec

Cerec este prescurtarea de la ' computer-assisted CERamic REConstruction' și a fost dezvoltat și utilizat la universitatea din de către Mormannsi Brandestini în 1980. Cerec 1 a funcționat prima oară în 1985 și a realizat primul inlay din ceramică Vita Mark I. În 1994 a fost lansat Cerec 2 pentru a oferi posibilitatea de a realiza lucrări din 3-4 elemente, însa software-ul folosit încă era în 2 dimensiuni. În 2000, Cerec 3 a renunțat la roata pentru frezaj și folosea un sistem de 2 freze, una cilindrică diamantată și una conică. Sistemul era divizat într-o parte de achiziție/design și una de frezare. În 2003 a fost introdus software-ul 3D, care ajuta vizualizarea piesei atât în laborator cât și în cabinet. În 2006 a fost introdusă o nouă freză cu diametrul 1/3 din cel al frezelor de diamant pentru a crește acuratețea.

Fig. 36. Sistemul CEREC (12). Fig .37. Inlay total ceramic (12).

Acest sistem oferă posibilitatea de a avea piese 'la scaun', într-o singură sedință. Pașii ce trebuie urmați sunt următorii : întâi se aplică pe preparație o pudră de dioxid de titan, care va oferi contrast și va permite scanarea optică. Rezultatul este păstrat într-un calculator ca și model, pe care se va concepe piesa protetică. După realizarea designului, se alege un disc de ceramică corespunzator ca și culoare și piesa este frezată lângă scaun. Meterialele ce pot fi folosite sunt : Vita Mark II (ceramică granulară feldspatică), PRO Cad (ceramică ranforsată cu leucit), Paradigm MZ 100 (compozit). Alte materiale mai noi sunt : Spinell, Alumina, Zircona, YZ (ziconiu stabilizat cu ytriu) și Invizion (combină cuburi InCeram YZ cu VITAMV9 ca masă de placare) (12).

Sistemul Celay

Este realizat tot în Elveția și a apărut în 1992. Poate freza inlayuri, onlayuri, fațete ceramice din diferite blocuri. În 1993 s-au folosit blocuri Vita de ceramică alumina. Pot fi utilizate tehnici directe sau indirecte, într-o sedință sau în 2 (32).

Fig. 38. Sistemul Celay (32).

Sistemul DCS

'Digitising Computer System' produce coroane și punți după modele virtuale 3D. Sistemul DCS Precident este format dintr-un Preciscan laser și dintr-un Precimill pentru frezaj. Software-ul Dentform al sistemului DCS sugerează forma stâlpilor și elementelor intermediare, alături de dimensiunea conectorilor și profilul piesei. Poate scana 14 modele și simultan poate realiza 30 de piese protetice într-o singură operațiune de fezare. Materialele ce pot fi folosite sunt ceramica sticloasă, InCeram, Zircona densă, metale și compozit ranforsat cu fibre. Este unul dintre puținele sisteme Cad Cam care poate freza discuri de titan sau de zirconiu complet sinterizat (16) .

Sistemul CICERO (Computer Integrated Ceramic Reconstruction)

De multe ori sistemele Cad Cam restrâng posibilitatile de a alege culoarea finală a unei piese, iar rezultatul final este mult influențat de procesul de frezare. De aceea mai este necesară o etapă de finisare manuală.

Sistemul Cicero aduce acestuia un proces : el produce un nucleu de ceramică de alumina și 2 straturi de opac și transparent de grosimi controlate (0.6-0.8 mm) care vor determina estetica finală. Tot acest procedeu va fi realizat într-un laborator centralizat.

Sistemul Procera

A fost conceput de suedezii și Oden în 1993. O coroana este compusă dintr-un nucleu foarte dens sinterizat și cu puritate mare de oxid de aluminiu, și mase de placat compatibile AllCeram. Ceramica nucleului este printre cele mai dure folosite în stomatologie, datorită conținutului de 99,9% alumină. Este folosit pentru cororane, inalyuri, onlayuri, fațete pe dinți anteriori sau posteriori. O caracteristică a sistemului Procera este ca după scanarea intaorală, modelul virtual realizat este mărit la scală, nucleul ceramic realizat și sinterizat, iar în final prin contracție va ajunge la dimensiunea dorită. Propritetățile mecanice și rezistența în timp sunt foarte bune : rata de menținere la 5 și la 10 ani este de 97.7 și 93.5 %, iar rezistența la încovoiere pentru Procera alumina și zircona este de 639, respectiv 1158 MPa (24).

Fig. 39. Sistemul Procera (24).Fig. 40. Punte totalceramic (24).

Sistemul Cercon

Este considerat doar pentru că nu are și componentă Cad. Pe modelul clasic se realizează o matrice de ceară de minim 0.4 mm grosime, iar masina frezează în timpul scanării matricei într-un disc de oxid de zirconiu la o dimensiune plus 20% pentru a compensa contracția de sinterizare. Timpul de procesare este de 30 minute pentru o coroana și 80 de minute pentru o punte din 4 elemente. Proprietățile mecanice obținute sunt foarte bune, iar timpul este mai redus.

Sistemul Lava

A fost introdus pe piață în 2002 și cu ajutorul lui se pot obține piese foarte rezistente și dense din ceramică de oxid de zirconiu întărită cu ytriu. Laboratorul dentar trebuie dotat cu Lava scan, Lava form (masina de frezat) si Lava therm (cuptorul de sinterizare), plus tehnologia software necesară. Scanarea optimă se realizeaza fără niciun contact și folosește triangulația luminii albe, durând 5 minute pentru o coroană și 12 pentru o punte de 3 elemente. După realizarea designului, piesa este frezată într-un bloc 'verde', adică ceramica nesinterizată ; aceasta reduce timpul de frezare, scade uzura frezelor și încărcarea mașinii. Timpul de frezare este de 35 minute pentru o coroana si 75-90 de minute pentru o punte de 3 elemente. După frezare, se pot adăuga și alte nuanțe înainte de sinterizare. Acest ultim proces durează 8 ore, incluzând încălzirea și răcirea cuptorului. Ytriul crește proprietățile mecanice ale piesei finale (1).

Fig. 41. Sistemul Lava (1). Fig. 42. Restaurări total ceramice(1).

8. Sistemul Amann Girrbach

În anul 2009 a avut loc lansarea pe piață a sistemului Ceramill CAD-CAM de la Amangirrbach, urmând ca în anul 2011 să fie lansat Ceramill Zolid, în anul 2012 a fost lansat Ceramill Propunerea 2, în anul 2013 lansarea Ceramill Sintron (12).

Sistemul folosit de Amanngirrbach este alcătuit din scaner total automatic Ceramill Map 400, software-ul CAD-CAM Ceramill MIND&MACH, mașină de frezat – unitate CAM Ceramill Motion 2, sistem de aspirație Airstream

Scaner-ul total automatic Ceramill Map 400 poate scana situații până la 14 elemente. Scanarea 2D este foarte rapidă datorită reducerii axelor de scanare.Pot fi scanate modele funcționale, parodonțiul marginal, modele antagoniste, wax-up-uri și modele de studiu.Relația ocluzală poate fi determinată prin scanarea întegistrării ocluzale din silicon sau prin scanarea modelelor montate în ocluzie.

Modelele montate în orice articulator Artex pot fi transferate prin scanare în Articulatorul Virtual Artex CR, astfel putând fi păstrată poziția osului maxilar față de axa balama terminală a pacientului înregistrată cu Arcul Facial.Sistem deschis – informațiile pot fi transmise către orice mașină de frezat.

Fig .43. Scaner Ceramill Map 400 (12).

Ceramill MIND&MACH este alcătuit din : Ceramill Mind care este software CAD, adică ajută la conceperea pieselor protetice și Ceramill Match care este software , adică ajută la poziționarea pieselor protetice în blank.

Software CAD/CAM Ceramill a fost dezvoltat în strânsă legătură cu tehnicienii dentari.

Ceramill Mind :

folosit pentru conceperea de: coroane și punți, abutment-uri individuale, inlay / onlay, bara Doldder, punți înșurubabile pe implanturi dentare, ghiduri chirurgicale, gutiere, wax-up-uri, press-over, telescoape.

utilizareconfortabilă și sigură.

operatorulpoate concepe automat lucrările protetice, ulterior putând fi ajustate în funcție de relațiile ocluzale.

software-ul identifică și alege automat formele morfologice dintr-o bază de date inclusă, aceasta putând fi îmbogățită cu alte forme morfologice întâlnite în situațiile reale.

articulatorul virtual simulează mișcările mandibulei și realizează automat funcționalizarea pantelor de abraziune, în funcție de ocluzia dinamică (unghi Benett, pantă condiliană, ghidaj canin, ghidaj anterior), reducând astfel necesitatea de a ajusta piesele protetice după frezare.

compatibilitate cu scaner-ul intraoral.

permite modelajul simultan pe ambele arcade.

sistem deschis – se pot primii orice fișiere de tip STL .

fișierul final va fi transmis automat către mașina de frezat Ceramill Motion 2.

Fig. 44. Ceramill MIND&MACH (12).

La mașina de frezat Ceramill Motion 2,frezarea se realizează în cinci axe simultane:

sistem hibrid – frezare umedă și uscată sau șlefuire umedă

posibilitate de frezare de la un element unitar până la punți de 14 elemente

frezare extrem de rapidă pentru o gamă foarte largă de materiale: dioxid de zirconiu presinterizat standard, dioxid de zirconiu presinterizat translucent, ceară, rășini acrilice (Plimetacrilat și TEMP), compozit, aliaj presinterizat, poliuretan, ceramică etc.

dispune de magazie de freze, care permite înlocuirea automată a frezei în timpul programului de frezare.cel mai bun preț, accesibil pentru orice tip de laborator.

AMORTIZARE RAPIDĂERGONOMIC – spațiu mic de depozitare datorită dimensiunilor redusepregătit pentru viitor datorită posibilității schimbării suportului de blank-uri în funcție de forma blank-urilor și materialele care vor aparea în viitor.
SISTEM DESCHIS – poate fi folosit în combinație cu orice Scaner ( 3Shape, Dental Wings)

Fig. 45.Mașină de frezat Ceramill Motion 2 (12).

Sistemul de aspirație Airstream este un sistem de aspirație încorporat sau extern:

două sisteme de filtrare;

puternic și silentios;

unitate "Turbo-Flow" (brevetat);

realizează o filtrare de 99%;

permite ajustarea volumului de aer aspirat cu variator;

zgomot redus: 46dB (A);

filtru de praf până la 0,5 µm.

Fig .46. Sistem de aspirație Airstream (12).

CAPITOLUL 4.

ETAPELE CLINICO-TEHNICE

Ceramica dentară este materialul de elecție pentru restaurarea morfologică și functională a leziunilor cu pierdere de substanță de diferite etiologii. Caracteristicile optice indică acest material pentru obținerea unei estetici asemănătoare structurilor dentare (formă, culoare, textură, translucență, reflexie), obținută nu doar prin proprietățile intrinseci ale materialului, ci și prin talentul și priceperea tehnicianului. În plus, estetica a fost mult îmbunătățită odată cu introducerea în practică a lucrărilor total ceramice, structura de rezistență metalică fiind înlocuită cu ceramica pe bază de oxid de zirconiu.

Din ceramica dentară pot fi obținute următoarele tipuri de restaurări :

Inlayuri și onlayuri.

Fațete.

Coroane total ceramice.

RCR.

Punți adezive pentru edentații de incisiv lateral sau premolar 1 (cu contraindicațiile sale).

Punți dentare.

Dinți pentru proteze parțiale scheletate.

Implanturi de oxid zirconiu.

Braket-uri ortodontice

Amprenta :

Digitală cu camera intraorală (optică)

După realizarea preparațiilor se va aplica o soluție specială fotosensibilă pe bază de dioxid de titan pentru camera intraorală, care va capta câmpul protetic 3D și va genera automat modelul virtual. Camera intraorala oferă și posibilitatea de a verifica preparațiile cu mărire până la 12 ori dimensiunea reală.

Fig. 47. Amprenta digitală cu camera intraorală (22).

Amprenta optică în protetica convențională joacă un rol foarte important întrucât reprezintă primul pas în realizarea liniei digitale complete de realizare a construcției protetice.

Printre beneficiile amprentei digitale se numără:

1. Creșterea gradului de acceptabilitate de către pacient ;

2. Reducerea distorsiunilor materialului de amprentă ;

3. Previzualizarea 3D a preparației ;

4. Reducerea costurilor cu materialele de amprentă, linguri individuale, ghips pentru confecționat modele ;

5. Timp de lucru redus, este o tehnică “curată” (fără a fi necesară pregătirea materialelor de amprentă, turnarea modelelor, etc) ;

6. Nu există risc de contaminare microbiană pentru laboratorul de tehnică dentară (nu există contact fizic cu amprenta) ;

7. Informația (amprenta) poate fi transmisă electronic imediat laboratorului (pe email) ;

8. Se păstrează datele clinice legate de preparație, dinții vecini, antagoniști, rapoarte intermaxilare, în fișiere, fără ca acestea să sufere modificări, pe o perioadă practice nelimitată.

Comparativ cu amprenta clasică, amprenta optică elimină câțiva pași clinici și de laborator în confecționarea pieselor protetice. Astfel pașii clinici eliminați sunt: alegerea portamprentei, pregătirea materialului, amprentarea propriu-zisă, decontaminarea amprentei, ambalarea acesteia și trimiterea către laboratorul de tehnică dentară. Pașii de laborator eliminați sunt: turnarea modelului, secționarea acestuia, stabilirea rapoartelor intermaxilare,scanarea modelelor individual și în ocluzie.

Există totuși și obstacole și dificultăți întâmpinate în amprentarea optică. Printre acestease numără următoarele: unele sisteme impun pudrarea cu un spray special a dinților înaintede scanare iar stratul neuniform de pudră poate genera inacuratețe, timp necesar manevrei descanare propriu-zisă mai îndelungat comparative cu amprenta clasică, deplasările scanneruluiîn timpul amprentării optice pot afecta acuratețeaamprentei finale și nu în ultimul rând, costul achiziției echipamentului (scanner, software și/sau mașină de frezat – pentru sistemele închise).

Este varianta mai costisitoare dar care necesită mai puțin timp și mai puține etape intermediare. Este foarte eficient pentru varianta cu elemente finite în cabinet, însă poate da erori în cazul în care există retentivități ale bonturilor sau nu este respectată conicitatea (2).

Clasică cu materiale de amprentă

Materialele de amprentă de elecție pentru amprentare sunt elastomerii de sinteză de adiție sau polieteri. Proprietățile lor le-au impus ca prima alegere în realizarea amprentei : fidelitatea, consistența diferită, fluiditatea și avantajele date de ușurința în utilizare.

Pot fi folosite în tehnica de amprentare în 2 timpi rigid-elastică în portamprenta sectorială sau totală, cea mai indicată de către producători pentru gradul ridicat de fidelitate.

Fig. 48, 49. Material de amprentă elastomeric și amprenta obținută (17).

Siliconii de adiție cer o atenție sporită în manipulare (consistența chitoasă se prepară fără mănuși) și sunt hidrofili, spre deosebire de siliconii de condensare care sunt hidrofobi și au nevoie de un câmp protetic uscat pentru amprentare.

Tehnica de șlefuire cu prag subgingival necesită introducerea firului de retracție gingivală pentru obținerea amprentei exacte.

Protezarea provizorie este obligatorie și se realizează prin tehnica Scutan(imediată sau de scurtă durată) sau în laborator (de lungă durată). Se așteaptă minim 1 săptămână de la momentul șlefuirii până la amprenta definitivă pentru restaurarea finală, timp necesar vindecării gingivale (17).

Modelul poate fi:

2.a.Modelul digitalse obține în cazul amprentei optice.

2.b.În cazul amprentei clasice se va obține modelul de gips prin turnare, apoi se vor realiza bonturile mobile cu pin dublu. Se pot folosi și modele Split-Cast.

Fig. 50. Modelul antagonist obținut prin turnare (1).

Pregătirea modelului pentru scanare :

Modelul nu trebuie să conțină impurități de silicon de la înregistrarea ocluziei sau modelul duplicat

Toate elementele modelului trebuie să fie mobile și se vor asigura impotriva rotației

Soclul trebuie să aibă margini rotunjite și trebuie bine fixat în suportul scanerului

Modelul trebuie tăiat ascuțit imediat sub marginile preparației

Zonele reflectante sunt nefavorabile scanării, se recomandă acoperirea lor cu un spray special

În zonele de bifurcație, sistemul de scanare poate da erori inerente; se recomandă ca în aceste cazuri se recomandă blocarea lor cu spray și apoi finisarea scheletului de zirconiu cu freze diamantate.

Se scanează într-o primă fază modelul în întregime și apoi individual fiecare componentă din bonturile detașabile (1).

Fig. 51, 52. Modele obținute prin turnare, cu bonturi detașabile (1).

Macheta virtuală :

Designul asistat de calculator al machetei virtuale se realizează cu un program software special conceput care etapizează procedeul :

Alegerea bonturilor anatoforme

Adaptarea la colet

Respectarea spațiului pentru ciment

Anatomia bontului

În urma acestora rezultă un 'premodelaj' care va fi supus unor retușuri care să respecte cerințele de rezistență ; grosimea pereților axiali și a conectorilor sunt decisive pentru proprietățile mecanice ale piesei finite. Ca și coordonate generale, grosimea pereților nu trebuie să scadă sub 0,5 mm și suprafața de secțiune a conectorilor nu trebuie să scadă sub 9 mm². Dimensiuni mai mici pun probleme nu doar la rezistența piesei protetice la forțele masticatorii, cât și la manevrarea după frezaj, știut fiind că ceramica înainte de sinterizare este de duritate scăzută. Există și excepții de la cifele de mai sus :

Grosimea pereților în cazul restaurării dinților anteriori poate fi minim 0,3 mm, când pacientul nu prezintă bruxism

Grosimea pereților elementelor de agregare ale unor punți colate trebuie să fie minim 0,7 mm

Suprafața de secțiune a conectorilor pentru punți în zona anterioară poate fi minim 7 mm²

Suprafața de secțiune a conectorilor pentru punți în zona posterioară variază de la producator la producator , intervalul fiind 9 – 16 mm²

Dinții stâlpi trebuie să respecte morfologia finală a piesei protetice, deci și infrastructura trebuie să fie anatoformă. Raportul corpurilor de punte cu creasta edentată sunt în funcție de arcadă : tangenta vestibular la maxilar și punctiform la mandibulă, respectând principiul biologic al autocurățirii în zona respectivă (1).

Fig. 53, 54. Machete virtuale realizate prin programul software 3D (1).

Frezare computerizată a infrastructurii.

Substratul pentru aparatul de frezaj îl reprezintă discuri de oxid de zirconiu presinterizat de consistență cretoasă, în care se va freza conform machetei digitale. Aparatul trebuie reglat și uns înainte de fiecare utilizare. Se folosesc freze pentru prelucrare brută, de finisat și ultrafinisat. Înainte de pornire, se verifică existența prafului, urmelor de ulei, plastic sau metal, care ar putea perturba procesul de frezaj computerizat. Acesta se efectuează cu discul imersat în apă pentru a evita supraincalzirea, împrastierea prafului și defecte tip fisuri sau fracturi. Pentru un rezultat optim se indică înlocuirea frezelor la intervale de timp regulate, în conformitate cu indicațiile producătorului. Tot cu ajutorul programului software se încadrează în disc piesa ce urmează a fi frezată, alături de altele sau pe discuri deja parțial folosite (1).

Fig. 55. Încadrarea machetei în discul presinterizat din oxid dezirconiu (1).

Fig. 56. Scheletul din oxid de zirconiu obținut prin frezare (1).

Fig. 57. Frezarea computerizată (1).

Fig .58. Aparat de frezare (1).

Variantele presinterizate se prelucrează usor în stadiul cretos, dar se vor contracta cu 25% dupa sinterizare. Pentru îndepartarea lor din disc după frezaj se vor folosi freze de turbină pentru că induc vibrații mai mici decât piesele contraunghi; de asemenea se vor manipula cu grijă pentru a evita deteriorarea. Dacă nu este accesibilă o piesă turbina, atunci se poate folosi o freză de tungsten la mai puțin de 20 000 rpm. În general se evită plasarea pinurilor de contenție în disc pe suprafața ocluzală sau pe muchia incizală pentru a nu afecta funcționalitatea piesei finite; se aplică de obicei pe fețele aproximale sau orală (22).

Fig. 59, 60. Scheletul din oxid de zirconiu, vedere din interior și exterior (22).

Finisarea pieselor presinterizate este mai ușoară decât cea a piselor deja sinterizate; la ultimele pot apărea fracturi imposibil de detectat cu ochiul liber , iar cele de la nivelul conectorilor pot compromite rezistența piesei. De aceea toate colțurile, marginile ascuțite, denivelările se vor finisa înainte de procesul de sinterizare. Se folosesc doar freze în turații de 10 000 – 20 000 rpm și se vor evita marginile coroanei pentru a nu periclita adaptarea marginală a restaurării finale.

Scheletul obținut se va curăța cu perii speciale și nu va fi manipulat cu mâinile murdare. Nu trebuie să aibă resturi de ulei sau apă înainte de colorare. Această etapă poate fi omisă dacă există discuri în diferite culori, însă este importantă pentru efectul optic. Scheletul se imersează într-o baie obținută dintr-un lichid în diferite nuanțe corespondente cheii Vita și se lasă pentru 2 minute; după aceea se indepartează excesul de lichid dintre conectori și coroane și se pozitionează pentru sinterizare.

Fig. 61. Sinterizarea (26).

Procesul de sinterizare la 1350 – 1500˚ C durează între 6 și 11 ore în funcție de producător și include uscarea, sinterizarea propriu zisă și răcirea; în acest proces își atinge dimensiunea și rezistența finală, ea contractându-se cu cca 25%. Scheletul este plasat în cuptor pe un pat de sinterizare pentru a se putea contracta liniar în toate direcțiile. Dacă contracția este stânjenită prin poziționarea necorespunzătoare în cuptor, se poate ajunge la întârzierea procesului respectiv la neadaptare sau la distrucția scheletului. De obicei lucrările se plasează cu fața ocluzală în sus și sunt așezate pe pinuri de susținere.

Finisarea după sinterizare se realizează doar cu freze de turbină cu granulații galbene sau roșii, dar se evită supraîncalzirea prin aplicarea de presiuni reduse. Apoi se finisează cu gume, discuri sau conuri speciale diamantate. Înainte de etapa următoare de placare se va verifica grosimea fiecărui perete. Este necesară o probă clinică a scheletului pentru a verifica adaptarea marginală și spatiul rămas pentru placare. Ca și pregătire înainte de placare, unii producători recomandă sablarea suprafeței cu oxid de aluminiu de 110 microni, sau tratamentul chimic al suprafeței, alții recomandă doar curățarea, îndepărtarea prafului și degresarea scheletului (12).

Fig. 62. Macheta virtuală și scheletul obținut prin frezare (26).

Placarea nucleului cu mase ceramice :

Placarea scheletelor de oxid de zirconiu poate fi facută prin tehnica conventională a stratificării. Pe lângă aceasta mai există și posibilitatea obținerii placării prin presare. Pentru a optimiza estetica și adaptatarea în zona de închidere marginală, Capa poate fi redusă marginal și apoi presată sau stratificată; pot fi posibile și combinații ale celor 2 tehnici, întâi presare, apoi stratificare (Cercon Ceram Express, IPS e.max, Fa. Ivoclar Vivadent) pentru aceasta avem la dispoziție schelete colorate din oxid de zirconiu care reduc gradul în care transpare scheletul opac. Versiunile posedă proprietăți mecanice asemănătoare sau mai bune decât înruditele blocuri albe (17).

CAPITOLUL 5.

PARTEA PERSONALĂ – CAZURI CLINICE

Caz clinic nr.1

Pacientul A.C. s-a prezentat la medicul stomatolog cu edentație 12-22, pentru restaurarea estetică a zonei frontale, iar medicul a hotarât realizarea unei restaurări protetice total estetice cu infrastructură din oxid de zirconiu cimentată pe implanturi. În prima etapă s-a realizat tratamentul cu implanturi dentare în zona frontală, iar dupa osteointegrare și conformarea gingivală, extrem de importantă ăn zona estetică, s-a stabilit executarea a 4 coroane total ceramice cu infrastructură din oxid de zirconiu cimentată pe implanturi. După încheierea conformării ginigivale, amprentării preliminare și confecționării portamprentei individuale deschise se vor monta bonturile de transfer fixate cu ajutorul șuruburilor de fixare și solidarizarea acestora cu rașină acrilică în vederea luării unei amprente funcționale de arcadă cu o portamprentă individuală deschisă. După priză materialul de amprentă se vor deșuruba șuruburile de fixare ale bonturilor de transfer, se îndepărtează amprenta funcțională din cavitatea bucală, se montează bonturile analog în transferuri, se verifică stabilitatea acestora în amprentă și corectitudinea amprentei funcționale. Amprentarea antagoniștilor se realizează în portamprentă standard utilizând silicon cu două consistențe. Poziția de intercuspidare maximă (IM) se identifică și se reproduce cu silicon de ocluzie. Cu ajutorul arcului facial Amann Girrbach se înregistrează poziția maxilarului față de axa balama terminală în vederea montării în articulatorul compatibil.

Se va decontamina amprentele și se vor trimite la laboratorul de tehnică dentară împreună cu înregistrarea IM și înregistrarea cu arcul facial montată pe masa de transfer.

În laborator se va aplica ‘gingie falsă’ (Gingifast) la joncțiunea dintre bont de transfer și implant analog în amprenta funcțională maxilară iar În amprentă se toarnă modelul funcțional cu bonturi mobilizabile din ghips clasa a-IV-a prin tehnologia Accutrac. Modelul antagonist este turnat din ghips clasa a-III-a. Cele două modele se vor monta în articulatorul Artex Amann Girrbach.

Tehnicianul dentar a ales bonturile protetice si le-a montat pe modelul funcțional după care a urmat paralelizarea acestora.( figurile 63, 64)

Fig. 63. 64. Realizarea modelului funcțional din ghips clasa a-IV-a în Accutrac, în care avem bonturile protetice paralelizate și gingie falsă.Bonturile protetice sunt:1.1;1.2;2.1;2.2.

În figurile 65-72 sunt prezentate etapele de montare a modelelor în articulator și realizarea capelor în mediu virtual cu ajutorul softului CAD:

Fig. 65,. Turnarea modelului antagonist din ghips clasa a –III-a și montarea modelelor în articulatorul Artex Amanngirrbach..

Fig. 66, 67. Scanarea modelului funcțional cu ajutorul scanerului Dental wings. Scanarea cu și fără gingie falsă.

Fig. 68. Realizarea viitoarelor cape din oxid de zirconiu individualizate pe softul de CAD.

Fig. 69, 70, 71.. Realizarea infrastructurii din oxid de zirconiu pe softul de CAD.

Fig. 72. Se va ține cont și de spațiul necesar realizării viitoarei component estetice.

În figurile 73- 79 sunt prezentate etapele de obținere a capelor din blank-ul din oxid de zirconiu, sinterizarea acestora în cuptor și adaptarea pe modelul de lucru:

Fig. 73. Obținerea restaurării pluridentare din oxid de zirconiu prin frezare la aparatul CNC în blank din oxid de zirconiu.

Fig. 74, 75. Sinterizarea capelor din oxid de zirconiu la cuptorul de sinterizare MIHN-VOGHN după ce au fost așezate pe un pat de sfere de oxid de zirconiu stabilizat ytriu.

Fig. 76, 77. Adaptarea capelor din oxid de zirconiu pe modelul de funcțional.

Fig.78, 79. Adaptarea capelor din oxid de zirconiu în relația de ocluzie pentru a verifica dacă avem spațiu suficient pentru componenta estetică.

Caz clinic nr.2.

Pacientul P.C. s-a prezentat la medicul stomatolog pentru restaurare estetică la nivelul zonei frontale 1.3 și 2.3 și la nivelul zonei laterale 3.6 și 4.6, iar medicul stomatolog a hotărât ca soluție de tratament executarea a 4 coroane metalo-ceramice cu infrastructura pe titan.

După prepararea dinților stâlp 1.3, 2.3, 3.6, 4.6, sub formă de bonturi s-a luat amprente de arcadă. În amprente au fost turnate modelele funcționale cu bonturi mobilizabile din ghips clasa a-IV-a, iar soclul este materializat printr-o placuta alba realizat prin tehnica Giroform ( Amann Girrbach ).( figurile 80- 83)

Fig. 80. Realizarea modelelor funcționale (maxilar și mandibular) din ghips clasa a IV-a cu bonturi mobilizabile prin tehnica Giroform (Amanngirrbach).

Fig. 81, 82.. Modelele functionale cu bonturile prelucrate.

Fig. 83. Aparatul giroform Amanngirrbach.

În figurile 84- 90 sunt prezentate etapele de montare a modelelor în articulator și obținerea capelor în mediul virtual cu ajutorul softului CAD:

Fig. 84. Montarea modelelor funcționale în articulatorul Artex Amann Girrbach.

Fig. 85. Realizarea viitoarelor cape cu ajutorul softului CAD, vedere frontal.

Fig. 86, 87. Realizarea viitoarelor cape cu ajutorul softului CAD, vedere laterală.

Fig. 88, 89, 90. Verificarea spațiul rămas pentru componenta estetică care se va depune ulterior.

În figurile 91- 96 sunt prezentate etapele de prelucrare a capelor din blanc de Ti și adaptarea acestora pe modelele de lucru:

Fig. 91, 92.. Obținerea capelor din Ti prin frezare la aparatul CNC în blank de Ti; freza prezintă răcire cu emulsie apa-ulei semisintetic.

Fig. 93, 94.. Adaptarea capelor din Ti pe modelele funcționale.

Fig .95, 96. Adaptarea capelor din Ti pe modelele funcționale și verificarea spațiului rămas pentru componenta estetică.

Caz clinic nr.3.

Pacienta O.O. s-a prezentat la medicul stomatolog cu 11 irecuperabil (Fig. 97) pentru restaurarea estetică individuală. De comun accord cu pacienta s-a decis inserția imediată (postextracțional), atraumatică a unui implant dentar. În acest scop s-au amprentat arcadele maxilare, s-a determinat poziția IM și s-a efectuat o computer tomografie cu fascicul conic (CBCT) în vederea realizării ghidului chirurgical prin tehnologia CAD-CAM și pentru evaluarea structurii osoase pentru o eventuală încărcare protetică imediată. Ghidul chirurgical permite inserția precisă, tridimensională a implantului .

Încărcarea protetică imediată nu a fost posibilă. După osteointegrare (4 săptămâni) s-a decis amprentarea optică implantului și confecționarea unui bont customizat din zirconia și unei coronae provizorii frezate din bloc de PMMA pentru a permite conformarea gingivală și modelarea papilei.

In figurile 97-113 sunt prezentate etapele de tratament

Fig. 97 Radiografia panoramica preoperatorie

Fig. 98 Aspectul clinic al pacientei la prezentarea la tratament

Fig. 99 Extracția atraumatică 11

Fig. 100 Aplicarea ghidului chirurgical în vederea inserției corecte, tridimensionale a implantului dentar

Fig. 101 Aspectul postoperator al pacientei. Se observă poziția implantului față de dinții vecini.

Fig. 102 Pentru protezarea temporară s-a utilizat o proteză mobile tip Kemmeny

Fig. 103 La 6 saptamani de la inserția implantului se inițiază restaurarea protetică

Fig. 104 Radiografia retroalveolară de control

Fig. 105. Folosirea capei de vindecare pentru inițierea conformării gingivale

In figurile 106-107 sunt prezentate etapele amprentării optice cu ajutorul scanner-ului intraoral Carestream și a transferului pentru scanare (bontului de scanare):

Fig. 106. Montarea bontului de scanare (bontului de transfer pentru scanare)

Fig. 107. Scanarea propriu zisă folosind scanner-ul intraoral.

Fig. 108 Alegerea culorii pentru bontul de zirconia și coroana provizorie din PMMA

Fig. 109 Amprenta optică obținută cu scannerul Carestream

Fig. 110 Design-ul bontului protetic customizat și coroanei provizorii

Fig. 111 Bontul customizat de zirconia fixat pe platformă si coroana provizorie din PMMA la gata

Fig. 112 Inserarea bontului de zirconia pe implant

Fig. 113 Aplicarea coroanei provizorii ce reface punctele de contact și exercită ușoară presiune pe marginea gingivală în vederea conformării papilei. Coroana provizorie se ajustează periodic și se menține pentru o perioada de circa 4 luni, până la obținerea aspectului estetic dorit.

CONCLUZII

1.Sistemele de frezare au apărut din dorința de a realiza restaurările protetice în cabinet printr-un dispozitiv ce poate face „designul” și fabricarea asistată de calculator;

2.Initial frezarea computerizata a fost conceputa pt. obtinerea restaurarilor ceramice  apoi , datorita avantajelor pe care le prezinta a fost extinsa și pentru alte materiale (polimerice și aliaje metalice).

3.Asistarea de calculator crește acuratețea, ergonomia și oferă rezultate rapide intr-o singură ședință. Camera intraorală ia amprenta optică, transferă informația unității centrale, care va realiza designul piesei finale. Mașina de frezat preia datele procesate de calculator și obține piesa protetică care ulterior se finisează;

4..Materialele utilizate pentru frezare sunt prezentate sub formă de blanc, lingouri. Masele ceramice se caracterizează printr-un foarte bun comportament la șlefuire, astfel încât zonele marginale subțiri pot fi de regulă șlefuite rapid și precis, cu o uzură minimă a instrumentelor;

5.Prin frezare lingourilor compozit se obțin restaurări temporare de lungă durată, iar din lingorile de polimetilmetacrilat se obțin restaurări temporare de scurtă durată;

6.Pentru obținerea infrastructuriimetalice a unei punțise utilizeză si aliaje metalice de tipul aliajelor Co-Cr;

7.Cele mai cunoscute sisteme CAD-CAM sunt: Cerec, Celay, DCS, CICERO, Procera, Cercon, Lava, Ammangirrbach;

8.Amprenta poate fi digitală cu camera intraorală, care oferă posibilitatea de a verifica preparațiile cu mărire până la 12 ori dimensiunea reală, este mai costisitoare, dar necesită mai puțin timp și mai puține etape intermediare sau amprentă clasică cu material de amprentă;

9.Modelul digital se obține în cazul amprentei optice, iar modelul de gips prin turnare în cazul amprentei clasice;

10.Designul asistat de calculator al machetei virtuale se realizează cu un program software special conceput care etapizează procedeul.

BIBLIOGRAFIE

1. 3M ESPE ' Tehnical Product Profile Lava ' .

2. Cristache CM, Butnărașu C, Bunea I, Stanciu E. Amprenta optică în medicina dentară: prezent și viitor. Optical impression in dentistry: present and future. Dental Target 2016;11(2):8-14.

3. D. Bratu, R. Nussbaum ‘Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe’,Editura Medicală

4. Dr. Ion Patrascu ‘Tehnologia aliajelor dentare’, Libripress

5. Gottfried Schmalz, Dorthe Arenholt-Bindslev ‘Biocompatibility of Dental Materials’. 24. Herbert T. Schillinburg ‘Fundamentals of Fixed Prosthodontics’.

6. http://en.wikipedia.org/wiki/CEREC

7. http://www.amanngirrbach.com/en/company/

8.http://www.amanngirrbach.com/en/products/ceramill-cadcam-system/ceramill-blanks/

9. http://www.azom.com/Details.asp?ArticleID=1682

10. http://www.dentajoy.com/procera_ceramic.asp

11. http://www.dentalartslab.com/lava-zirconia

12. http://www.dentalartslab.com/procera-alumina-procera-zirconia

13. http://www.dentalartslab.com/procera-alumina-procera-zirconia

14. http://www.dentaldirekt.com/products/cad-cam-blanks/further-cam-blanks.html

15. http://www.denthetik.de/vollker.htm

16. http://www.implantoshop.ro/userfiles/catalog_implantoshop.pdf

17.http://www.ivoclarvivadent.com/en/all/products/all-ceramics/ips-empress-system-technicians/ips-empress-cad

18.http://www.ivoclarvivadent.com/en/all/products/resin-based-veneering-cadcam-materials/cad-cam-acrylic-polymer-blocks/ips-acrylcad 19.http://www.ivoclarvivadent.com/en/all/products/resin-based-veneering-cadcam-materials/cad-cam-acrylic-polymer-blocks/telio-cad

20.http://www.unboundmedicine.com/medline/ebm/record/16911887/full_citation/Retention_of_zirconium_oxide_ceramic_crowns_with_three_types_of_cement 21.http://www.unboundmedicine.com/medline/html

22. http://www.vita-masterlab.com/resourcesvita/shop/ro/ro_3056163.pdf

23.http://www.wieland-imes.de

24.https://www.zora.uzh.ch/9170/2/Moermann_Attin_CAD_CAM_ZBW_2008_02-email_V.pdf

25. J. Tinschert, G. Natt 'Oxidkeramiken und Cad-Cam Technologie'.

26. Jack L. Ferracane, ‘Materials in Dentistry,Principies and Application Second Edition'.

27. Quintessence, Quintessence PUBLISHING octombrie 2006 .

28. Richard van Noort, 'Introduction to Dental Materials'.

29. Robert Craig, John M. Powers ‘Restorative Dental Materials’.

30. Roland Striezel, Claudia Lahl 'Cad-Cam Systeme in Labor und Praxis'.

31. Vita,Dental-Labor 'Vollkeramik'.

D E C L A R A Ț I E

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul________________________________________________________________________________

este scrisă de mine si nu a mai fost prezentată niciodata la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;

reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;

rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Absolvent,

__________________________

Data:______________________