,,Carol Davila București [303550]

Universitatea de Medicină și Farmacie

,,Carol Davila” București

Facultatea de Moașe și Asistentă Medicală

Specializarea Tehnică Dentară

LUCRARE DE LICENTĂ

,, ASPECTE TEHNICE DE REALIZARE A FAȚETELOR CERAMICE IN ZONA FRONTALĂ MAXILARĂ “

Coordonator știintific

As.Univ.Dr.Traistaru Victor

Absolvent: [anonimizat]

2015

Cuprins

INTRODUCERE……………………………………………………………………….3

I. NOȚIUNI GENERALE ………………………………………………………………5

1. [anonimizat],istoric, clasificare, indicații, contraindicații

1.1 Definiția ceramicii dentare…………………………………………………………………….5

1.2 Istoricul ceramicii dentare……………………………………………………………………..5

1.3 Clasificarea ceramicii dentare…………………………………………………………………6

1.3.1 Clasificarea microstructurala a ceramicii dentare …………………………………………6

1.3.2 Clasificarea bazată pe tehnică de prelucrare a ceramicii dentare ……………………..9

1.3.3.1 Sistemul e.max…………….……..……………………………………………………………21

1.4 Avantajele și dezavantajele ceramicii dentare………………………………………………….25

II. [anonimizat], istoric , clasificare, indicații, contraindicații……………..26

2.1 Definiția fațetelor dentare……………………………………………………………………26

2.2.Istoricul fațetelor dentare……………………………………………………………………..26

2.3 Clasificarea fațetelor dentare…………………………………………………….………….. 27

2.4 Obiectivele preparării dentare pentru realizarea fațetelor dentare………………………29

2.5 Indicațiile și contraindicațiile fațetelor dentare …………………………………….35

III. [anonimizat] a fațetelor dentare…………………………………….37

IV. [anonimizat] 1 …………………………………………………………………………………………………………. 39

Cazul 2 …………………………………………………………………………………………………………..48

Cazul 3 …………………………………………………………………………………………………………..53

V. Concluzii……………………………………………………………………………………69

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………..70

[anonimizat], este un domeniu al filosofiei care are ca obiectiv principal

analizarea frumosului în sens larg. [anonimizat], dar și conceptualizarea frumosului natural.

Estetica dentară este o [anonimizat], [anonimizat]-maxilar. 
Putem constata de multe ori ca o imbunatatire a [anonimizat] o persoana, astfel incat exista posibilitatea de a transfoma dintii frumosi intr-o carte de vizita de succes.

Unul din dezideratele medicinei dentare este conservarea tesutului dentar. [anonimizat], se pot aplica proceduri minim invazive sau tratamente protetice de calitate care sa satisfacă cerintele estetice dentare.

Noile tendinte in domeniu duc spre renuntarea utilizarii metalelor și aliajelor in restaurari protetice fixe directe sau indirecte oriunde este posibil datorita opacitatii restaurarii dentare, colorarii tesuturilor adiacente, esteticii scazute si oxidarii sub actiunea salivei și ph-ului din cavitatea bucala. De aceea, se doreste inlocuirea aliajelor si metalelor din protetica dentară, cu restaurari protetice integral ceramice, pivoti de sticlă , oxizi de zirconia , materiale compozite , restaurari acrilice temporare sau proteze mobilizabile cu sprijin implantar sau implantomucozal.

Solutiile indirecte de restaurare protetică integral ceramice se impun prin fizionomie , functionalitate , preparare minima sau “fară preparatie” , grosime mica , lipsa metalului , durata indelungată printr-o cimentare adeziva definitivă, ceea ce le face a fi prima optiune avuta in vedere in stomatologia modernă impunand un nou standard de estetică si tratament minim invaziv.

Primele fatete dentare au fost concepute din acrilat cu o utilizare restransă avand caracter temporar datorită tehnologiei ce nu permitea o cimentare definitivă .

Fațetele dentare au revenit în lumina medicinei dentare odată cu ceramica  integrală obținută prin frezare din bloc ceramic de diferite culori, stratificare și ardere pebont refractar sau foiță de platină și presare. Ulterior, ele se cimentează adeziv crescându-le astfel rezistența. Indiferent de tehnică de obținere ele se pot individualiza eficient din punct de vedere coloristic și al reliefului vestibular prin diferite tehnici de colorare și modelare, în limita spațiului protetic pus la dispoziție de medic și de experiență și cunoștințele tehnicianului dentar știință și matematică . 
Tehnică dentară nu este doar știință și matematică, este artă de a îmbină culori, forme geometrice și suflet pentru a realiza frumosul. 
Scopul acestei lucrări este de a evidenția avantajele, indicațiile/contraindicațiile, tehnicile de lucru, proprietățile și rezultatele aplicării fațetelor integral ceramice în practică

medicală continuă. 
Personal consider că integral ceramică a ridicat standardul restaurărilor protetice fixe frontale și nu numai, excelând printr-o estetică greu de egalat având în vedere mijloacele de individualizare avute la dispoziție . Funcționalitate , duritate, rezistență în timp , conservarea țesuturilor dentare , biocompabilitate sunt alte caracteristici ale sistemului intergral ceramică . 
Prin fixarea fațetelor în smalt sau direct pe suprafață dintelui nepreparat, cu o grosime care poate fi de 0,1 mm în cazul fațetelor ceramice realizate pe bont refractar,producătorii recomandând o grosime de minim 0,3 mm pentru fațetele fără preparatie și 0.5 mm pentru cele cu preparatie, totuși este recomandat folosirea lor unde este strict necesar, cu precădere în fracturi incizale , discromii , diasteme . 
Dacă este necesară prepartia dintelui în vederea aplicării fațetelor dentare, se distruge între 3-30% din structura dentară înainte de a fi aplicate. 
Fațetele dentare sunt contraindicate în parafunctii precum bruxism , ocluzie labiodonta , ocluzie inversă sau atunci când pacientul este alergic la unele materiale utilizate în timpul procedurilor de fixare și cimentare .

I. Notiuni generale

Definitia ceramicii dentare

Ceramica dentară este un material anorganic , inert , rigid , dur, casant, cu o estetică deosebita. Joaca un rol foarte important in restaurarea protetica ,are o biocompabilitate excelentacu tesuturile invecinate si nu isi schimba proprietatile sau culoarea in timp . In cavitatea bucala sub actiunea salivei , a mancarilor sau bauturilor , totusi structura din care este compusa ii limiteaza proprietatile , fiind casanta.

De accea unele imbunatatiri se obtin adaugand oxizi in structura de bază pentru a scadea temperatura de ardere , a-i creste rezistenta la microfisuri și pentru a-i creste vascozitatea , masele ceramice pentru stratificare avand un coeficient de contractie intre 15-30% in timpul procesului de ardere.

Istoricul ceramicii dentare

Istoria ceramicii este prezenta in multe civilizatii ce apartin diferitelor colturi ale lumii.

Chinezii sunt cei care au imbunatatit modul de obținere și ei au trecut de la uscarea la soare a lutului care dura zile, la arderea in cuptoare, avand capacitatea de a genera o temperatura inalta de peste 1000 grade Celsius in lipsa fumului.

In timp, ceramica a fost folosita pentru ustensile , oale și recipiente pentru pastrarea diverselor lichide, avant o mare raspandire și popularitate datorită rezistentei și utilitatii crescute.

Opere de artă precum statuiete, obiecte ceramice cu un design deosebit , astazi regasim ceramica atat in stomatologie, folosită pentru restaurari dentare cum ar fi: dinti ceramici pentru proteze , dinti fabricati din ceramică cu sau fara suport metalic, implanturi dentare , bracheti ceramici folositi in ortodontie, dar si in viata de zi cu zi :greseie , faiantă , frăne ceramice pentru autoturisme , cutite , veselă etc.

Diferenta majoră dintre ceramica industriala și ceramica dentară este continutul de caolin , acesta opacizand ceramica oferindu-i un aspect alb, amorf. In ceramica dentară continutul de caolin este numai de cateva procente. Dacă adaugam ceramicii minerale, elemente precum siliciu sau feldspat, obinem portelanul .

Compozitia portelanului (tabel 1)

Tabel 1

Scurt istoric al ceramicii dentare pe ani : 
-1709 descoperirea porțelanului 
-1710 prima manufactură de porțelan 
-1788 în Franța se acordă diplomă pentru dinți de porțelan de către Academia de Stiiinte din Paris lui Dubois De Chemant 
-1791- Dubois De Chemant introduce tehnică modelării protezelor din porțelan 
-1808 se realizează la Paris dinți individuali din porțelan și dinți din porțelan cu crampoane 
-1820- se aduc îmbunătățiri dinților de porțelan și se realizează gingie artificală 
-1825 industrializarea producției de dinți din porțelan, circa 500.000 pe an de către Samuel Wesley Stockton 
-1896- coroane de acoperire din mase ceramice 
-1906 se realizează punți din porțelan 
-1926 perfecționarea tehnicii metalo-ceramice 
-1936 prima ardere a porțelanului pe folie de platină 
-1945 se introduce arderea în vaccum, ce are ca efect reducerea porozității restaurării finale de la 4.6% la 0.5% 3 
-1965 ceramică arsă pe capă de alumină

Clasificarea ceramicii dentare

1.3.1 Clasificarea microstructurala a ceramicii dentare 
Ceramica dentară se deosebește de ceramica industrială prin conținutul redus de caolin(tabel 1) care îi da o culoare alb- opacă porțelanului industrial și are anumiți compuși sau oxizi adăugați pentru a optimiza proprietarile ceramicii în funcție de metodă de prelucrare și obiectivele urmărite. 
De obicei straturile din interiorul unei reconstrucții bazate pe ceramică prezintă un miez realizat dintr-un marerial opac peste care se așează stratul de dentină careeste puțin translucent, iar la final se adaugă stratul de smalt care este la exterior, cu o transluciditate maximă. 
Ceramica dentară este un material rigid , dur și casant , a cărei rezistență scade prin prezența porilor și imperfecțiunilor din interior și în suprafață.

Acestea pot fireduse prin răcirea treptată și ardereasub presiune mică ,

crăpăturile și desprindera masei ceramice se poate întâmplă din lipsa glazuri sau pot apărea în

timp datorită tendinței ceramici le oboseală statică. Această problema ce apare în timp este datorată hidroocoloizilor alcalini din SiO din structura ceramicii ce provoacă solubilizareaNa2O și a K2O care sunt parte componentă a feldspatului. Scăderea rezistenței ceramicii este accererata și de coroziunea metalului și pentru a întâmpina această problema,se reduc proporțiile de Na2O și K2O din material. 
Crăpăturile apar și în zonele de maximă tensiune, unde se aplică presiuni în mișcările funcționale sau zone de grosime scăzută. 

“Dacă materiale oxidice cu punct de topire ridicat și rezistență crescută sunt măcinate fin și amestecate în sticlă topită , că particule cristaline , numele materialului de armare este de obicei inclus în numele ceramicii exemplu : ceramică aluminoasă , ceramică magnezică , ceramică disilacata” etc

Sunt diferențe în ceea ce privește ceramică pentru placarea metalului și ceramica ce este folosită ca integral ceramică, din punct de vedere al concentrației componente lor de bază.

Tabel 1

Ceramica felspatică clasică pentru metoda de stratificare

Feldspatul – reprezintă component de bază a ceramicii dentare cu rol in fluidificare , omogenizare și conferă transluciditate. Totodata cu rol important in scaderea temeraturii de ardere a mesei ceramice.

Are trei componente de bază:

-ortoclaz -silicat de aluminiu și oxid de potasiu – scade temperatura de ardere

-albit este silicat de aluminiu și oxid de sodiu

-anortit este silicat de aluminiu și oxid de calciu

Cuartul – reprezintă componență refractară a maselor ceramice la temperaturi de ardere , dilatarea sa termică compensand contractia caolinului la incalzire, asigurand astfel rezistenta la variatiile de temperatura din timpul arderilor și revenirii la temperatura camerei .

Caolinul – reprezintă component plastic cu rol de liant a maselor ceramice. Este aluminosilicat hidrat , prezent in proportie 0-5 %, are o tripla functie: amestecat cu apă confera masei ceramice o stare plastică , conservă forma masei in timpul arderilor și la temperaturi inalte formează cristale , cristalele sunt necesare opririi propagarii crapăturilor de-a lungul maselor ceramice .

Alte componente prezente in cantități mici :

Pulberea de ceramica pentru placat se obține prin macinarea fritei , frita este rezultatul fritarii, proces prin care componenetele principale și adaosurile ceramice amestecate in diverse proportii

sunt topite la temperaturi inalte apoi racite brusc in apă rece, ceea ce duce la aparitia fisurilor, chiar și fracturări.

Pulberea de ceramică este una din cele două componente ale ceramicii de placare ce este sub forma unui sistem bicomponent pulbere și lichid.

Lichidul vine sub forma de recipiente din plastic cu un picurator ce are in componență apă distilată și un liant sau mai mulți care se evapora la temperatura de ardere cu rol da a face pulberea maleabilă pentru a fi stratificată usor de către tehnicianul dentar.

Acest lichid se pune doar la începutul operațiunii iar, dacă se evaporă se completează cu apă . 
În pulbere întâlnim și pigmenți ce sunt oxizi de metale, stabili la temeratura de sinterizare. 
Unele ceramici feldspatice sunt livrate că ceramică opalescentă. 
Opalescentă este un efect de dispersare a luminii și este obținută prin adăugarea unei cantități foarte mici de oxizi metalici care au un indice crescut de reflectare a luminii. Dintele natural are în structura sa zone opalescente. 
De aceea , cu opalescentă disponibilă în ceramică avem posibilități crescute să reproducem cât mai fidel toate planurile structurii dentare pierdute. 
Glazură – o ultima etapă- este aplicată peste ceramică de stratificare ce are o suprafață nefinisată și poroasă. Glazură îi oferă luciu ceramicii, realizând o suprafațănetedă și o transluciditate mai mare. 
O suprafață netedă se poate obține și prin auto-glazurare prin plastifierea de scurtă durată a straturilor superficiale având grijă la supraîncălzire .

Ceramica pentru presare

Este o ceramică cu conținut ridicat de leucit (IPS empress) sau litiu (IPS e.max).

Prezintă o faza plastică pentru a ajunge în toate detaliile tiparului atunci când  este

presată și pentru a rezista la temperatura de presare a cuptorului. 
Ceramica pentru metoda infiltrării 
Se realizează o capă ceramică din suspesie de oxizi AlO2 , MgAlO2, Zr02 pe un bont refractar, iar după sinterizare se infiltrează o sticlă de aluminosilicat de lantan și se continuă cu metodă stratificării .

Ceramica pentru tehnica de turnare

Componenetele ale ceramici utilizate pentru această operațiune sunt predominant Si02, K2O, MgO, MgF2 și AlO2 .

Ceramica este topita intr-un creuzet din oxid de zirconiu timp de 4-5 minute la temperatura de 1300 o C și apoi centrifugată timp de 6 minute.

Ceramica pentru CAD-CAM

Ceramica se prezinta sub forma de blocuri presinterizate , sau se obține capă din oxizi de zironiu care ulterior este placata cu ceramica .

Valori ale rezistentei la flexie ale ceramicilor dentare in MPa

Tabel 2

Clasificarea bazată pe tehnica de prelucrare a ceramicii dentare

– TEHNICA DEPUNERII DE STRATURI SUCCESIVE

Depunerea și sinterizarea ceramicii în straturi sucesive pe un suport (folie de platină, model refractar, nucleu ceramic) este procedeul care permite cel mai bun control asupra morfologiei și aspectului final al restaurării, cu rezultate deosebite.

In cadrul SIC această tehnica este folosită pentu obținerea de inlay, onlay, coroane de înveliș și fațete.

Depunerea ceramicii se poate face în două modalități:

– pe bont refractar pe care ceramica se depune direct și ulterior se sinterizează

– pe folii din aur sau platină care se mulează pe bont și peste care se va depune și sinteriza in straturi masa ceramică . Aceste folii dupa finalizarea restaurării pot fi lasate pe loc sau se pot îndepărta cand restaurararea devine in final integral ceramică.

Sistemul utilizează o ceramica sinterizată fară nucleu, straturile succesive de masă ceramică fiind sinterizate pe un bont dintr-o masă refractară. Masa ceramică este o ceramică sticloasă în care sunt dispersate cristale de leucit.

Printre particularitatile realizarii aceastor restaurari se numară: realizarea bontului din material refractar prin duplicare , depunere sucesivă strat cu strat , realizarea de refaceri foarte subtiri unde este nevoie , tehnica de foliere a modelului utilizand folie din aliajul folosit , manipulare cu grijă a restaurarilor subtiri, fiind foarte fragile .

-TEHNICA ARDERII PRIN INFILTRARE

Infiltrarea unui substrat poros de oxid de aluminiu cu o sticlă și sinterizarea sa consecutivă.

Principiul sistemului constă în realizarea într-o primă fază a unei cape ceramice cu conținut crescut de oxizi care se infiltrează ulterior cu o sticlă de aluminosilicat de lantan . Capa de oxizi poate fi obținută prin mai multe procedee , în a două etapă se definitivează forma restaurării prin depuneri de straturi succesive de ceramică feldspatică.

Introducerea de Al2O3 in compoziția maselor ceramice limitează propagarea fisurilor, iar infiltrarea cu sticlă aluminosilicatică de lanthan reduce porozitatea nucleului. Dimensiunea relativ redusă a ionilor de Al determină o distanță interatomică redusa cu forțe de legătură interatomice crescute și un numar ridicat de legături pe unitatea de suprafață se utilizeaza 3 variante ale sistemului

– realizarea nucleului cu o ceramică cu conținut crescut de Al2O3 (85%). Nucleul din oxid de aluminiu poate fi folosit pentru coroane de înveliș , inlay-uri, onlay-uri și pentru proteze parțiale fixe reduse cu două elemente de agregare și un intermediar în zona frontală.

– compoziția masei ceramice conține cantități de MgAlC , Acesta permite obținerea de restaurari cu aspect estetic mai bun, însă cu o rezistență mecanica mai scazută decat cele realizate cu nucleu de alumina

– înglobarea în matricea nucleului 30% oxid de zirconiu și 70% oxid de aluminiu, cu scopul îmbunătățirii parametrilor mecanici ai restaurării. Conținutul de oxid de zirconiu al nucleului induce o anumita opacitate acestuia rezistența mecanică crescută consecutiv utilizarii oxidului de zirconiu, indică această ceramică în special la unele nuclee ale protezelor parțiale fixe reduse din zona de sprijin.

Masa de ceramica aluminoasă pentru realizarea nucleului se caracterizează prin următoarele:

• cristalele de oxid de aluminiu nu se pot forma din faza sticloasă, ci ele trebuiesc adăugate în topitura sticloasă. Cristalele de Al2O3 se prezintă ca o pulbere cu granulație fină cu o dimensiune a particulelor de 30 qm,20 qm sau chiar mici de 3 qm; ele trebuiesc dispersate cat mai omogen posibil;

• matricea sticloasă și cristalele de oxid de alumimu încorporate au coeficienți de dilatare termică cu valori apropiate, fapt ce influențeaza pozitiv procesul de sinterizare.

Cristalele de oxid de aluminiu au o transluciditate mai scazută decat cristalele de leucit, astfel ceramica armata cu oxid de aluminiu poate fi folosita doar pentru elaborarea unui schelet ceramic, care va trebui placat cu o ceramică mai translucidă, pentu a se îndeplini cerințele estetice.

-SISTEME REALIZATE PRIN PRESARE

Injectarea -presarea unei mase ceramice plastifiate într-un tipar.

Etapele de realizare a restaurărilor protetice integral ceramice prin injectare sunt asemănatoare cu cele întalnite la turnarea aliajelor sau ceramicii , într-o prima fază se modelează macheta, apoi pe baza acesteia se obține tiparul , tipar în care se presează masa ceramică plastifiată.

In funcție de temperatura de plastifiere a ceramicii se disting 2 tipuri de sisteme:

– sisteme cu temperatură înaltă de injectare

– sisteme cu temperatură scăzută de injectare

In incinta cuptorului de injectare temperatura este crescută cu aproximativ 60°C pe minut pană la 1100°C. Aceasta temperatură se menține constantă pe parcursul întregului proces de injectare. După aproximativ 20 minute de la atingerea temperaturii de 1100°C se începe procesul de injectare propriu-zis la o presiune de 4 bari. Pistonul de injectare progresează cu aproximativ 0,3 mm pe minut.

Straturile de ceramică pentru individualizare se depun prin pensulare pe nucleul ceramic aplicat pe un model special, atașat la o tijă prevăzută cu striuri. Aceste striuri permit ca prin vibrare să se obțină compactarea particulelor din suspensia de ceramică depusă pe nucleu. Materialul pentru acest model este fotopolimerizabil fiind livrat sub formă de pastă în seringi cu mai multe nuanțe.

Restaurarea finalizată se verifică in cavitatea bucală și apoi se pregatește pentru fixare:

– gravarea intradosului restaurării cu acid fluorhidric (soluție 4,9%) timp de 60 secunde;

– silanizarea intradosului restaurării timp de 60 secunde și aplicarea adezivului;

– gravarea suprafețelor dentare cu acid fosforic 37% timp de 30-60 secunde pentru smalț și 10-15 secunde pentru dentina;

– aplicarea primerului și adezivului pe suprafața dentară;

– alegerea culorii cimentului ce urmează a fi utilizat și fixarea propriu-zisa.

SISTEME CONCEPUTE PENTRU TEHNICI DE TURNARE

Turnarea este un procedeu larg utilizat in tehnologia restaurărilor metalice sau a scheletelor metalice ca părți componente ale coroanelor și protezelor parțiale fixe mixte această tehnologie a fost transferată și în domeniul ceramicii dentare, fiind utilizată la realizarea unor restaurări integral ceramice.

Principiul este același ca și în cazul tumării metalelor și se bazeaza pe umplerea unui tipar obținut pe baza machetei restaurării, prin forță centrifugă cu masa ceramică topită.

Are ca principiu turnarea din sticlă a viitoarei reconstituiri urmată de ceramizare (cristalizare in masa sticloasă) și acoperirea cu straturi de ceramică pentru a se obține aspectul fizionomic dorit.

Macheta viitoarei restaurări, modelată din ceară, trebuie să reproducă cu exactitate toate detaliile anatomice necesare (morfologie ocluzala, contacte ocluzale și proximale, adaptare cervicala etc.).

Se pun apoi tijele de turnare, iar macheta astfel pregătită se ambalează. Se folosesc tije precalibrate, una de 3 mm grosime in cazul coroanelor dinților anteriori și două de 2,5 mm grosime pentru coroanele dinților laterali. După ambalare cilindrii sunt plasați într-un cuptor și aduși la temperatura de 900-950°C.

Lingourile de sticlă se depun într-un creuzet din oxid de zirconiu, apoi sunt topite la 1300°C, într-un cuptor cu rezistențe de platină atașat la brațul unei instalații de turnat controlată electronic, special concepută pentru acest sistem. Sticla utilizată sub formă de mici lingouri are în compoziție predominant Si02, K2O, MgO, MgFi și Al2O3.

Lingourile topite sunt menținute la această temperatură timp de 6 minute, după care tiparul se plasează pe același braț al aparatului de tumat și se începe turnarea. Centrifugarea durează 4-5 minute pentru a permite sticlei topite să pătrundă in toate detaliile tiparului. După răcire, pană la temperatura camerei, restaurarea se dezambalează, iar surplusul de material de ambalat se elimină prin sablare cu granule de alumina de 25 qm sau cu ajutorul ultrasunetelor. Tijele de turnare se pot secționa cu un disc de separat. în această stare restaurarea este fragilă și transparentă.

Transformarea structurii amorfe a sticlei într-una cristalină se face printr-un tratament termic într-un cuptor de ceramizare, specific sistemului. Operațiunea se realizează timp de 6 ore la 1075 °C. Coroana din sticlă acoperită cu masa de ambalat este depusă pe timpul

ceramizării într-una din geodele plăcii care serveste drept suport în timpul ceramizării.

Cuptorul de ceramizare este programat electronic permițandu-se astfel controlul și menținerea temperaturii. Controlul vizual asigurat de două conuri martor din ceramică așezate pe aceeași placă cu reconstituirea permite evaluarea gradului de ceramizare pentru situații speciale (ex. întreruperi de curent). In timpul ceramizării are loc o ușoară contracție volumetrică, de pană la maximum 1,6% din volum, care însă nu afectează rezultatul fmal. După răcirea lentă a reconstituirii în cuptorul de ceramizare, se îndepărtează materialul de ambalat prin sablare cu oxid de aluminiu 25 qm. Consecutiv ceramizării numai 45% din material mai ramane în stare sticloasă, restul de 55% transformandu-se in fază cristalină. Totodată datorită reducerii fazei sticloase restaurarea devine mai opacă, are o rezistență mecanică mai mare și este mai puțin rugoasa decat înainte de ceramizare.

După ceramizare se prelucrează zonele corespunzătoare tijelor de turnare cu o freză diamantată și se verifică pe model adaptarea ocluzală, proximală și cervicală. Coroana astfel pregătită este gata pentru a fi acoperită cu straturile ceramice de suprafață. Nu este vorba de o placare propriu-zisă ca și in cazul restaurărilor metalo-ceramice la care legătura se face prin intermediul oxizilor metalici și de o ceramică adaptată coeficientului de dilatare termică a sticlei ceramizate. Fiecare strat de masă ceramică este sinterizat la 940 oC. De menționat că primul strat depus trebuie să fie mai opac pentru a compensa transluciditatea ceramicii sticloase.

Aplicarea de straturi succesive nu provoacă variații dimensionale ale coroanei, etapele putand fi repetate de mai multe ori dacă este nevoie. în final se realizează individualizarea restaurării, cu seturi speciale de culori pe bază de oxizi metalici și în final se glazureaza. In vederea obținerii unor efecte cat mai bune sistemul dispune de 18 nuanțe de masă ceramică după cheia de culori Biodent și 16 dupa cheia de culori Vita.

Pentru cimentare au fost concepute cimenturi de mai multe nuanțe – aceleași cu cele ale lacurilor distanțoare – datorită relativei transparențe pe care o are ceramica sticloasă.

SISTEME SUBSTRACTIVE

Fig 1.1

Termenul de sistem substractiv cuprinde acele tehnici care permit obținerea restaurărilor integral ceramice prin reducerea succesivă, dintr-un bloc ceramic de un anumit volum, pană la atingerea formei finale a restaurării.

Sistemele substractive cuprind:

– tehnicile de frezare computerizată CAD/CAM

– tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanica

-Sistemul CAD/CAM

Conceperea și lansarea sistemelor de frezare computerizată CAD/CAM a fost influențată decisiv de cercetările lui Francois Duret (1972), finalizate prin ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de amprentă optică. Duret a urmărit cu tenacitate eliminarea amprentei clasice (chimico-manuala) cu una modernă-optoelectronică.

Astfel un emițător de raze neionizante proiectează un fascicol luminos, coerent sau necoerent, care poate „codifica" suprafața supusă analizei (dinți, țesuturi limitrofe) . Un receptor situat într-o cameră de înregistrare (de exemplu cameră de luat vederi) va decodifîca in timp real informațiile volumetrice obținute și le va transmite unui computer care va prelucra datele și va creea designul viitoarei restaurări. Computerul dirijeaza apoi instalația de frezare care va freza într-un bloc de material (ceramică, titan etc.) restaurarea.

Un astfel de sistem de realizare a restaurărilor, bazat pe amprentă optica, constă în trei segmente de bază:

– un sistem de măsurare și captare a formelor dentare care constă într-un emițător și un receptor de raze (camera de amprentare optică);

– un ansamblu de analizare și prelucrare a informaței captate (computer sau procesoare specializate), care permite conceperea într-un timp cat mai scurt posibil a formei restaurării.

– un dispozitiv de frezare cu comandă numerică.

Dispozitivul de achiziționare a datelor poate fî constituit din:

– o sursă luminoasă coerentă (laser) sau necoerentă, sufîcient de putenică pentru a proiecta imaginea unei grile pe campul protetic și pentru a permite ca această grilă să fie detectabilă

– o cameră de amprentare digitală

Reconstrucția imaginii tridimensionale se face pe baza informației achiționate și constă in calcularea cu ajutorul unor algoritmi matematici a celor trei coordonate în spațiu (X, Y și Z) pentru fiecare punct al campului

Consecutiv amprentei optice, calculatorul memoreaza poziția fiecărui punct de pe suprafața campului protetic, fiind astfel capabil să reproducă ulterior imaginea structurilor scanate pe un monitor pentru a permite utilizatorului să aprecieze calitatea amprentei și a controla design-ul restaurării. De remarcat că timpul necesar unei amprente optice este de maximum 30 de secunde, comparativ cu timpul de aproximativ 5-10 minute necesar unei amprente clasice

Amprenta optică elimină in totalitate materialele de amprentă, iar posibilitatea realizărilor restaurărilor protetice asistate de calculator tind să elimine participarea laboratorului de tehnica dentară cel puțin pentru unele piese protetice.

1. Dispozitivul de achiziționare a datelor constă într-o camera intraorală de luat vederi cu ajutorul căreia se amprentează optic campul protetic

• forma camerei intraorale a fost optimizata pentru a facilita accesul în cavitatea bucală;

• segmentul intraoral al camerei a fost prevăzut cu un înveliș detașabil ce poate fi sterilizat pentru a nu expune pacienții la un risc crescut de infecții.

Primele amprente optice necesitau un timp mai mare de captare a imaginii fapt ce implica menținerea într-o poziție fixă a campului de amprentat. Cum menținerea într-o poziție imobilă a campului protetic intraoral era greu de realizat pentru o perioada mai îndelungată, amprentarea se facea extraoral pe un model de lucru.

In prezent, timpul de captare a imaginii a fost redus semnifîcativ, obținandu-se amprente optice direct din cavitatea bucală.

Camera de amprentare tridimensională comunică cu procesorul de imagine prin intermediul unui dispozitiv special numit interfață

2. Prelucrarea datelor și stabilirea designului viitoarei restaurări se poate face in mai multe feluri:

• pe baza unor algoritmi integrați in COS;

• stabilirea de catre utilizator a limitelor preparației și a viitoarei restaurari pe imaginea de pe monitor cu ajutorul unor taste, a track-ball-ului precum și a instrucțiunilor și meniurilor din interfața grafică, afișata pe monitor;

• prin consultarea unei baze de date cu design-uri de restaurări prestabilite de exemplu pentru morfologia ocluzala);

• prin accesarea informatiei din diferite surse

3. Dispozitivul de frezare consta în două micromotoare .

Etape de lucru

Principalele etape parcurse pentru a realiza o restaurare integral ceramică sunt:

• efectuarea preparației

• achiziționarea datelor:

– acoperirea preparației cu pulberea de oxid de titan;

– amprentarea optică a campului protetic;.

• elaborarea design-ului restaurării pe ecran

• frezarea restaurării din blocul ceramic

• fixarea adezivă a restaurării;

• fînisarea reconstituirii;

1. Efectuarea preparației

Manopera difera de la caz la caz in funcție de tipul restaurării (inlay, onlay, fațetă, coroană etc.) se efectueaza cu un instumentar rotativ adecvat. Acuratețea preparației se verifică atat endooral, cat mai ales pe monitorul instalației, care oferă o imagine mărită de 12 ori la

Cerec 2. Pentru a avea o imagine cat mai corectă asupra preparațiilor este bine ca acestea să fie realizate în corelație cu tipurile de suprafețe care pot fi frezate de către micromotoare.

Preparațiile trebuie să asigure o grosime pe cat posibil uniformă a restaurărilor (minim 1 mm) și să nu prezinte muchii ascuțite ce induc o concentrare de forțe în masa ceramică, cu apariția consecutivă a unor fîsuri și fracturi.

2. Achiziționarea datelor:

Acoperirea preparației, cat și a dinților limitrofi cu o pulbere de Ti02 este necesară pentru a se evita captarea unei imagini necorespunzătoare (distorsionate). Acest neajuns poate apărea datorită:

– indicilor de reflexie diferiți pe care îl au structurile dentare (smalț și dentină);

– translucidității crescute a smalțului.

Consecutiv acoperii campului protetic cu dioxid de titan se evita dispersarea razelor de lumină, obținandu-se o uniformizare a indicelui de reflexie pentru toate suprafețele de amprentat.

Amprenta optica se realizează cu ajutorul unei camere intraorale, dispozitiv ce realizează amprenta optică tridimensională a campului protetic. Amprenta poate fi realizată și extraoral, in laborator sau cabinet de pe un model de lucru, unde preparațiile și campul protetic in general se acoperă de asemenea cu pulbere de TiO3.

Imaginea campului protetic este preluată de camera intraorală și transpusă pe monitor la o dimensiune mărită . Prin poziționarea camerei intraoral se urmărește obținerei unei imagini care să satisfacă cateva deziderate:

– să permită vizualizarea marginilor și limitelor preparației;

– vizualizarea tuturor pereților preparației; – ,

– să nu existe zone ale preparației care sa nu poată fî urmarite pe imagine. Cand toate aceste condiții sunt întognite se capteaza imaginea care prin prelucrare va fumiza informațiile necesare reconstituirii tridimensionale a campului protetic. Din acest moment întregul proces de design (componență CAD) este realizat pe baza reproducerii tridimensionale a campului protetic în memoria procesorului. Cand imaginea captată este necorespunzătoare și nu asigură optimul de vizibilitate, etapa de amprentare optică se reia

Timpul de desfașurare al etapei care include aplicarea pulberii și amprenta optică difera in funcție de practician și încadrarea cu personal ajutator al cabinetului.

3. Elaborarea design-ului restaurarii pe ecran (componență CAD)

Programul cu ajutorul caruia este realizat design-ul restaurației este in permaneta imbunatatit și pus la dipozitia utilizatorilor prin upgrade-uri de soft.

Stabilirea formei și morfologiei restaurarii se bazează pe reproducerea tridimensională a campului protetic. In aceasta etapă operatorul trebuie să introduca datele necesare pentru conceperea restaurări. Aceasta se realizează prin:

a) trasarea pe monitor a unor elemente:

– limita cervicală a preparației;

– înălțimea cuspizilor.

b) modificarea unor elemente (linii, puncte) deja trasate (sugerate) de program:

– curba ce corespunde șanțului mezio-distal (șanțul intercuspidian);

– ecuatorul viitoarei restaurări;

– limitele suprafeței ocluzale (în cazul unei restaurări în zona laterală) sau a liniei superioare care delimitează restaurarea în sens V-0 (în cazul unei fațete).

In vederea stabilirii design-ului restaurării trebuie parcurse mai multe etape:

a) trasarea de către clinician a limitelor cervicale ale preparației

b) trasarea ecuatorului dinților vecini timpul este necesar pentru aprecierea mai tarziu a diametrului M-D al reconstituirii. ;

c) controlul și eventual modificarea șanțului mezio-distal propus de program

d) marcarea varfurilor cuspizilor dinților limitrofi;

e) stabilirea de către calculator a ecuatorului restaurării prin aprecierea acestuia in corelatie cu o bază de date;

f) stabilirea de catre calculator a limitelor suprafețelor ocluzale și eventual modificarea ei de către operator

g) construcția automată a restaurării în memoria calculatorului prin unirea liniilor deja stabilite

FREZARE PRIN COPIERE

Exista sisteme a căror funcționare se bazează pe copierea unei machete și realizarea pur mecanica a piesei protetice neasistată de calculator.

Principiul sistemului constă în frezarea pur mecanică a unei piese protetice integral ceramice deosebit de precise dintr-un bloc ceramic prin intermediul unei machete din rașină cu ajutorul unui profilometru .

Fig.1.2

Sistemul constă dintr-un unit în care sunt înglobate două dispozitive care acționează simultan:

– dispozitivul de scanare (profilometrul) – o tijă metalică care urmarește conturul machetei realizata din rășină diacrilică

– dispozitivul de frezare constă într-un micromotor cu freze diamantate de diferite forme. Forma frezelor (globulară, efilată, disc) este corelată cu forma profilometmlui, freza și profilometrul acționand simultan și pe aceeași direcție.

Descrierea sistemului

Preparatia efectuata este amprentata clasic apoi se toama un model pe care se realizează macheta. Aceasta se modelează dintr-o RDC fotopolimerizabilă și se fixează in dispozitivul de scanare. Prin deplasarea profilometrului pe suprafața machetei se va deplasa simultan și micromotorul care va reduce prin frezare din blocul ceramic. Frezarea se face cu freze diamantate, sub răcire continuă cu jet de apă.

La ora actuală sistemul este folosit la realizarea de restaurări protetice fixe prin două procedee:

a) prin copierea unei machete modelate corespunzător unei morfolgii și unui volum identic cu cel al viitoarei restaurări. în acest caz se folosesc blocurile din ceramică feldspatică cu granulație fină

b) prin copierea unei machete mai reduse față de volumul fînal al restaurarii;

această tehnică presupune obținerea unui nucleu din Al2O3 ce va fi infiltrat cu o sticlă pe care se vor depune straturi succesive de masă ceramică.

Pentru realizarea nucleului se folosesc blocuri din oxid de aluminiu presinterizat industrial -. Tehnica este utilizată la realizarea de nuclee ceramice pentru coroane și proteze parțiale reduse, care ulterior vor fi placate prin tehnici clasice de stratificare.

Precizia și fiabilitatea sistemului au facut ca acesta să fie aplicat și în alte situații cum ar fi:

a) realizarea de suprastructuri pentru implante: Procedeul este utilizat la obținerea de nuclee din Al2O3 presinterizat . Nucleele obținute sunt infiltrate cu sticlă de aluminosilicat de lantan (LaAl2O3SiO2), iar apoi placate cu ceramică prin metoda stratificării.

In prezent tehnica este folosită doar la realizarea de coroane de înveliș pentru acoperirea implantelor.

b) frezarea prin copiere a nucleelor din ZrO2 presinterizat pentru coroane și PPF.

Aceste nuclee sunt de asemenea tratate și placate cu ceramică

1.3 Sistemul IPS e.max

Sistemul IPS e.max al firmei Ivoclar Vivadent este asemantor cu sistemul IPS.empress lansat la începutul anilor 1990 , diferența este dată de conținutul lingoului de ceramică ce urmează să fie presat și de inovații aduse pastilelor de ceramică. IPS e.max folosește ceramică cu conținut ridicat de disilicat de litiu (LS2) pentru sistemul de presare , sistemul având 3 ramuri principale care cuprind ceramică pentru presare , ceramică pentru frezare și ceramică pentru metodă depunerii strat cu strat. În schimb sistemul IPS empress folosește lingouri ceramice cu conținut ridicat de leucit.

Sistemul tehnologic folosit este cel de presare a unui lingou de ceramică în tipar , multe dintre etape fiind asemantore cu etapele de realizare a coroanei metalice cu grosime totală .

IPS e.max că sistem intregral ceramic realizat prin presare acoperă o gama variată de rastaurari protetice și sunt indicate ca : fațete fără preparatie , fațete , fațete ocluzale ,coroane parțiale , coroane de acoperire anterioare sau în zona posterioară , incrustratii , punte de 3 elemente până în zona premolarului secund ,punți extinse până la 12 elemente cu suport din oxid de zirconiu bonturi sau coroane pentru implanturi cimetate pe o bază de titaniu. De reținut este că, cimentarea se face doar adeziv ceea ce necesită o etapă clinică suplimentară.

Contraindicațiile sistemului IPS e.max:

-preparare subgingivala foarte adâncă

-parafunctii ale aparatului dento-maxilar (bruxism)

-fațetări în ocluzie psalidodontă

-pacienți cu abraziune mare a dinților restanți

Principalele tipuri de ceramici oferite de IPS e.max sunt:

1. IPS e.max press – este o ceramică vitroasă cu disilicat de litiu versatilă indicată pentru tehnica de presare , materialele oferă adaptare , funcționalitate ,estetică și o rezistență de 400MPa (cimentate adeziv valoarea se dublează) , pastilele de ceramică vin într-o gama variată de nuanțe și niveluri de transluciditate .

Caracteristicile generale ale IPS e.max press

– Spectru larg de utilizare

– Rezultate clinice îndelungate

– Estetică naturală , indiferent de nuanță dintelui preparat

– Restaurări minim invazive cu adaptare și închidere exacte

Varietatea pastilelor și indicații :

-IPS e.max Press MT (translucenta medie)- sunt ultimile intrate pe piață și se clasează între pastilele HT(transparență mare) și LT (transparență scăzută ) indicate pentru tehnică cut back (reducere incizala) și tehnică de individualizare cu pigmenți fetele ocluzale , fațete cu praparatie sau fără preparatie , coroane parțiale , coroane , punți de 3 elemente până la premolarul doi stâlp distal. Sunt disponibile în două mărimi și 3 nuanțe de colori.

-IPS e.max Press Mulți – ele se deosebesc prin un gradient de culoare și transluciditate similar cu cel al coroanelor dentare naturale cromatică și opacitatea materialului. Sunt mai mari în regiunea cervicală și dentinara, iar zona incizala este mai translucidă, fiind indicate în coroane în zona frontală și laterală , fațete , coroane hibride pentru protetică pe implanturi .

Că inovație principala, elimina stratificarrea ulteriara a ceramicii. Se obține rezultatul dorit printr-o singură ardere pentru glazură,. câștigând timp și cu rezultat spectaculos .Disponibile într-o singură mărime și în 12 nuanțe de culori .

-IPS emax press HT – pastile cu transuciditate mare, similară cu cea a smalțului natural. Sunt indicate pentru realizarea de restaurări mici, de exemplu inlay-uri sau fațete , fiind disponibile în 16 nuanțe.

-IPS e.max LT – transluciditate scăzut similară cu cea a dentinei, indicate pentru restaurări mari cum sunt zonele laterale. Aspectul estetic maxim se obține prin tehnică de cut-back , fiind disponibile în 16 nuanțe

-IPS e.max HO – opacitate crescută, fiind indicate pe bonturi din titan și dinți cu modificări mari de culoare , față anatomică a dinților restaurandu-se cu IPS e.max Ceram. Disponibil în 3 nuanțe.

-IPS e.max- Impulse  restaurările produse din aceste pastile au proprietăți de opalescentă , fiind

indicate pentru producerea de fațete subțiri pentru dinți deschiși la culoare care necesită efect de opalescentă , disponibile în 3 nuanțe de culori. 
2 IPS e.max ZirPress – pastilă din fluorapatit de ceramică de sticlă pentru tehnică de presare pe schelete din oxizi de zirconiu care au CTE de 10.5-11.0. Sunt disponbile pe 3 niveluri de opacitate (transparențăcrescută , transparență scăzută , transparență medie) culori A-D și , 2 culori gingivale, ajustări ulterioare presarii se fac cu ceramică de stratificare. 
Avantaje generale: 
– rapiditate și eficența prin scăderea arderilor 
– 4 tehnici de procesare 
– tehnici pentru suprastructuri pe implant 
Recomandat pentru restaurări pe un singur dinte , punți în zona anterioară și posterioară , suprastructuri pe implant , punți cu agragare în incrustratii , reconstituri gingivale. 

Pastile disponibile și indicații : 
Pastilă HT – transluciditate mare pentru conturare integrală și individualizare folosind steain-uri 
Pastilă LT- transluciditate scăzută indicată pentru tehnică cut-back , aria incizala fiind individualizată folosind ceramică de placare 
Pastilă MO – opacitate medie 
Pastilă Gingivală – facilitaeaza fabricarea porțiunii gingivale a restaurării , în special în restaurări mari , materialul nu se strânge și numărul de arderi poate fi redus 
3 IPS e.max Ceram – ceramică pentru stratificare , indicată pentru placarea de ZrO2 și ceramică presată LS2 , disponibilă în 16 nuanțe de culori plus materiale suplimentare de individualizare , în completare vinegama IPS e.max Ceram Gingiva pentru reproducerii

gingivale estetice.

Este recomdata pentru :

-Individualizarea și fațetarea restaurărilor IPS e.max (Press, ZirPress, CAD, ZirCAD)

-Individualizarea și fațetarea Bontului Straumann Anatomic IPS e.max

-Individualizarea și fațetarea scheletelor, bonturi de implant și Suprastructuri pentru implant realizate din oxid de zirconiu sau oxid de zirconiu presinterizat

-Fațetări stratificate

1.4 Avantajele și dezavantajele ceramicii dentare

În comparație cu acrilatul și compozitul , ceramică își menține culoare fără modificări în timp sub agresiunea mediului acid din cavitatea bucală. Rezistă la variațiile de temperatura , prin suport metalic conferă rezistență sporită, ajungând la o valoare mare pentru toată restaurarea metalocermica sau, dacă este un sistem integral ceramică, se crește rezistență adăugând elemente care formează cristale după ardere.

Aceste cristale au rol de a opri propagarea microfisurilor și împreună cu cimetarea adezivă, cresc rezistență totală a restaurări protetice , ceramică fiind tehnic superioră.

Este un material inert , rezistent atunci când sunt respectați toți pașii clinici tehnologici de realizare. Dacă nu se respectă ultimul pas de laborator, glazurarea, va rezultă o ceramică poroasă care în timp își schimbă culoarea , retenționează bacterii , un dezavantaj fiind și costul și tehnologia de obținere. Cu cât sunt mai moderne și complexe tehnicile, cu atât sunt mai costisitoare.

Avantajele și dezavantajele ceramicii dentare:

Avantaje :

-cromatică ideală

-stabilitate coloristică în timp

-transluciditate

-biocompabilitate

-conductibilitate termică redusă

-rezistență chimică -rezistenta mecanica la rupere și incovoiere

-densitate la suprafata și luciu

Dezavantaje :

-rezistență scăzută la tracțiune

-prelucrări ulterioare dificile , suprafețele prelucrate devenind rugoase

-posibilitatea aparițiilor unor fisuri interne și externe care duc la fractură

-prețul de cost ridicat”

2.1 Definitia fațetelor dentare

Definiție

În stomatologie , o fațetă este un strat subțire de material plasat peste o coroana dentară cu sau fără preparatie , care are menirea de a îmbunătăți estetică dintelui ori de a proteja suprafață lui. Sunt trei tipuri de materiale, cel mai des folosite în prepararea fațetelor dentare și anume: materialele compozite , acrilatul și ceramică dentară.

Fațetele dentare pot fi confecționate direct în cavitatea orală a pacientului prin metodă directă, folosind un material compozit sau prin metodă indirectă prin labolatorul de tehnică dentară. Fațetele dentare sunt realizate de un tehnician dentar din ceramică dentară sau acrialat prin diferite metode precum ardere pe material refractar sau pe o foița foarte subțire de metal care este eliminată după ardere, presare , frezare dintr-un bloc ceramic sau acrilic și ulterior fiind cimentate în cabinetul stomatologic folosindu-se un ciment rasinic sau adeziv .

2.2.Istoricul fațetelor dentare

Istorie

Fațetele dentare au fost inventate în California în anul 1928 de către Charles Pincus -medic stomatolog . Aveau caracter temporar și erau folosite de către actori pentru a le schimbă estetică dinților în timpul filmărilor unor scene . Primele fațete fabricate din acrilat au apărut în anul 1937 și erau retentionate de adeziv pentru protezele mobilizabile din aceea vreme , având un caracter temporar datorită unei adeziuni scăzute .

În anul 1959 s-a introdus gravarea de către doctorul Michael Bounocore care a dorit să obțină o lipire a fațetelor din ceramică gravatea pe bontul dentar printr-un gravaj în smalt dar fără o soluție palpabilă. În anul 1982 cercetariile au continuat în această problema de către Simonsen și Calamină care au scos la iveală faptul că porțelanul poate fi gravat cu acid florhidric și o legătură puternică se poate crea între rășinile compozite, ceea ce a prezis că poate permanentiza fațetele ceramice pe suprafață dintelui.

Astăzi, cu cimenturi îmbunătățite și agenți de legătură, au o viață medie între 10-30 de ani .Trebuie înlocuite datorită defectelor sau inconvenientelor care apar cu timpul cum ar fi :crăparea , ciobirea , colorarea / decolorarea dinților , îmbătrânirea , retragerea liniei gingivale , măcinarea dintelui sau ruperea lui .

Fațetele ceramice sunt mai durabile și mai puțin probabil să își schimbe culoarea în timp decât fațetele fabricate din compozit sau acrilat.

2.3 Clasificarea fațetelor dentare

După materialul de confecționare

– fațete dentare din acrilat – . primele fațete confecționate , dezavantaj major- lipsa cimentării de lungă durata. Erau folosite strict cu caracter temporar , tehnicile noi de prelucrare CAD-CAM și apariția unor cimenturi compatibile au reașezat în atenție fațetele acrilice că o soluție temporară și obținută rapid datorită tehnologiei disponibile.

– fațete dentare din material compozit – metodă directă se confecționează direct în cavitatea orală fără intervenția laboratorului de tehnică dentară , printre avantaje se numără prepararea minimă sau absența , neinvazivă , agresinea asupra țesuturilor dentare și iritatie pulpara scasuta , rapiditate , prețul redus , estetică stisfacatore pentru moment care scade în timp datorită proprietăților materialului care este poros. Își pierde culoarea și strălucirea , reține bacterii și nu conferă transluciditate, cu un efact opac asupra dintelui pe care se aplică ,și adaptarea marginală precară care duce la deslipire sau carii subaiacente restaurării.

-fațete dentare din integral ceramică – ceremica are prorprietati remarcabile: biocompabilitate , estetică , resistenta în timp la abraziune și uzură , cromatică stabilă ,dacă sunt executate corect , tehnologia avansată care scade grosimea și permite lipirea adezivă și, implicit, salvare de țesut dentar important și o creștere semnificativă a duratei de viață.

Prezintă totodată o individualizare cromatică variată ce acoperă toate tipurile de colori ,nuanțe și colorații ale dinților care sunt disponibile pe piață ce acoperă cele mai exigențe cerințe în fizionomie, singurul dezamantaj major în momentul de față în comparative cu alte restaurări este prețul de cost ridicat , limitete fiind la zona frontală.

După metodă de obținere utilizată cel mai des în practică modernă:

Metodă stratificării – adăugarea strat cu strat de mase ceramice , această metodă constă în confecționarea din material refractar a unui bont prin metodă duplicării bontului sau modelului pe care se vor adaugă stratificat mase ceramice și arde în cuptoarele convectionale de ceramică, acaesta opțiune necesită o pregătire specială a tehnicianului dentar și cunoștințe avansate pentru a obține coloristică și textura cât mai naturală a dintiilor. Nu nu necesită cupoare speciale,iar dacă sunt executate incorect, fatelele vor avea o înfățișare falsă și evidență , având totuși un preț corespunzător.

Metodă presarii – se urmează pașii de confecționare pentru macheta coroanei de înveliș total ,metalică până la ambalare .Ambalarea se realizează cu masă de ambalat specifică într-un conformator special care se reutilizează și nu ajunge în cuporul de presare, care creează un spațiu pentru cilindrul de presare și pastilă de masă ceramică.

Lingourile ceramice care vin în nuanțe variate după cheia standard și în combinații incisal -colet cu 2 nuanțe diferite în același lingou , după presare se pot lasă că atare din punct de vedere dimensional, glazurandu-le și lustruindu-le sau se pot adaugă straturi de ceramică fledspatica sau nuanțe de culori înainte de glazură.

Metodă substractivă – prin frazare din bloc ceramică sau acrilat de diferite culori prin ajutorul CAD-CAM , amprenta poate fi optică luată direct în cavitea orală, metodă fiind apreciată pentru eliminarea erorilor apărute din cauza contracției /dilatării materialelor de amprentare și materialelor pentru turnarea modelului. Sau există posibilitateade a scana un model pentru a introduce datele în calculator , fațetele obținute din acrilat având caracter temporar.

2.4 Obiectivele preparării dentare pentru realizarea fațetelor dentare

Obiectivul general este conservarea, pe cât posibil, a țesuturilor dentare și plasarea fațetelor dentare pe suprafață dintiilor pregătiți sau în grosimea smalțului care este pregătit prin gravare chimică cu acid fosforic pentru a permite adeziunea cu fațetă, gravată la rândul ei cu acid florhidric. Nu se folosesc materiale de cimentare clasice, se va folosi o cimentare adezivă .

Fațetele dentare, în funcție de situația clinică, necesită o preparare a dintelui cu pierdere de țesut dentar dur între 10%-30% , o grosime minimă de smalt trebuie înlăturată pentru a creea spațiul necesar pentru o preparatie bine conturată, Ideal este că pragul să fie chamfren rotunjit plasat în grosimea smalțului la nivel gingival sau ușor subgingival.

Smalțul oferă o sigilare mai bună și adeziune crescută față de o prepartie care se termină în ciment sau în ionomerii de sticlă.

Datorită grosimii smalțului foarte mică la nivelul gingiei se recomandă o reducere de 0.3 mm până la 0.5 mm , reducerea exactă se realizează respectând pașii impuși de o reducere progresivă.

După examinare, că prima etapă, vom determina culoarea dintelui cu o cheie de culori pusă la dispoziție de producătorul materialelor din care realizăm restaurarea. Nu este recomandată folosirea altor chei de culori.

Diga- se poate folosi pentru protejarea țesuturile învecinate , crescând confortul pacientului și ridicând o barierea pentru protejarea medicului și personalului medical împotriva îmbolnăvirii , având rol și de a împiedică diverse obiecte să alunece în oro-faringele pacientului .

Reducerea fetei vestibulare – cantitatea de smalt scade progresiv până la întâlnirea smalt-ciment ,de aceea unii dinți nu pot fi reduși mai mult de 0.3 mm.

După jumătatea fetei vestibulare spre incizal se poate reduce 0.5 mm , preparearea este ușurată de instrumente speciale pentru această sarcina cum este frază diamantată cu trei discuri de tăiere calibrate. Se ia 0.3 mm de substanță dentară, partea neabraziva se oprește pe suprafață dintelui lăsând un șanț calibrat. (fig 2)

Spre incizal se reduce cu aceeași freza calibrată care lasă șanțuri de 0.5 mm ( fig 3 ) Structura dentară rămasă între șanțuri este îndepărtată cu o freza cu vârful rotunjit, realizând la nivel cervical pragul chamfren rotunjit. (fig 4)

Fig 2 fig 3 fig 4

Reducerile proximale sunt o simplă extindere a reducerii vestibulare , se folosește o freza diamantată cu vârful rotunjit.

Pe măsură ce freza lucrează interproximal, se poate înclină freaza spre incizal .

În același timp, se poate renunță la această etapă deoarece este un sacrificiu suplimentar de țesut dentar fără câștiguri vizibile fizionomic , preaparatia se va opri în punctul de contact fără a-l freza (fig 5 ).

Reducerea incizala – sunt două tehnici pentru preparatia incizala:

1. Nu se reduce muchia incizala și preparatia se oprește în muchia incizala, fără a merge pe suprafață linguală

2. Marginea incizala este ușor redusă și preparatia se extinde spre lingual. Pentru a reduce 0.5 mm din incizal de folosește freza cu 3 capete diamantate calibrate, pentru a reduce exact dimensiunea dorită (fig 6) . Structura dentară dintre șanțuri se îndepărtează cu o freza diamantată, având capul rotunjit (fig7). Cu aceași freza să reduce restul de structura de pe față vestibulară (fig 8 ).

Reducerea linguală – pentru a crea delimitarea linguală se folosește o freaza diamantată rotunjită , freaza trebuie ținută paralel cu față lingulă, în acest fel se formează un prag chamfren rotund de o adâncime de 0.5 mm care unește preparatiile proximale (fig 9 ) . Este de preferat să fie la o distanță de 0,5 mm de contactele centrice.

În timpul reducerii linguale se creează muchii ascuțite mezial și distal care se reduc (fig10 )

Fig 5 fig 6 fig 7

Fig 8 Fig 9 fig 10

Finisarea preparării . Trebuie înlăturate unghiurile ascuțite care pot fi puncte de acumulare a stresului funcțional , în mod particular în zona incizala-linguală unde se va rotunji cu freza diamantată cu vraf rotunjit (fig 11). Se for finisa cu aceeași freza și zonele vestibulară-proximal M-D și lingual, unde se găsesc muchii ascuțite rămase după preparare. În final preparatia nu trebuie să prezinte nici un unchi ascuțit (fig12).

Fig 11 fig 12

Determinarea culorii bontului preparat

Dacă dintele este devital sau cu modificări de culoare, avem posibilitatea de a determina această culoare și de a o reproduce. Pentru verificare în labolatorul de tehnică dentară , se folosesc de obicei materiale compozite pentru redarea culorii bontului .

-Amprentarea .

Vom folosi fire de retactie gingivală deoarece de obicei preparatia se află subgingival și materialele de amprentare nu ajung. Se folosesc siliconi , polieteri pentru amprentare și este recomandat să se înregistreze toată arcadă de lucru în amprenta ,precum și arcadă antagonistă, amprenta digitală fiind o opțiune.

-În acest moment se pot realiza fațete provizorii , etapă obtionala .

Cimentarea – este diferită de cimentarea clasică deoarece se inpun etape suplimentare :

-pentru o manipulare mai ușoară a fațetelor se va folosi un adesiv special cu un aplicator din plastic

– gravarea chimică a bontului cu acid fosforic , concentrație 37% timp de 15-30 secunde pentru smalt sau 10-15 secunde pentru dentină (fig 13)

– spălarea cu apă din abundență (fig 14)

– gravarea chimică a restaurării cu acid florhidric, dacă această nu a a fost făcută în laborator.

Se folosește acid florhidric concentrație 5 % timp de 20 secunde după care este spălată cu apă din abundență și suflată cu aer(fig 15)

– condiționarea fațetei – se folosește o substanță care asigura o legătură solidă între restaurare și materialul de cimentare (fig16)

fig 14 Fig 13

Fig 15 Fig 16

– se aplică substanțe pentru a crea o legatrura puternică între bont și ciment

– cimentare – adezivă ciment activat prin lampa uv(fig 17) sau ciment autoadeziv

– ajustări intraorale , în zonele proximale de contact se vor folosi benzi pentru polisare , iar pentru suprafață palatinală se folosesc gume de finisat (fig 18)

Fig 17 Fig 18

Obiectivele preparării dentare:

-dacă este posibil preparatia trebuie să rămână în grosimea smalțului

-prag subgingival pentru rezultate estetice cele mai bune

-a nu se opri limita preparatiei incizale în zona suprafețelor de frecare sau în zonele de contact în mișcările ocluzale dinamice

-dacă este spațiu disponibil suficient, această depinzând și de metodă de obținere a fațetelor , se renunță la preparea dintelui

-pentru fațetele subțiri obținute prin presare sau stratificare grosimiea minimă la colet și vestibular este de 0.3 mm sau prin tehnică substractivă de 0.4 mm la colet respectiv 0.5 mm vestibular

– mărimea preparatiei poate varia în funcție indicațiile producătorului ceramicii folosite și mărimea defectului ce trebuie restaurant

– mărimea preparatiei poate varia și în funcție de diferența de culoare ce trebuie compensate

– fațetele cu grosime normală au un maxim de 0.5 mm la colet și cel puțin 0.7 incizal

– gravare chimică

– cimentare adezivă

-ajustari și finisare

2.5 Indicațiile și contraindicațiile fațetelor dentare

Fațetele dentare sunt o metodă de tratament avută în vedere atunci când aveam un mediu optim cu ocluzie psalidodonta, fără hiperfunctii ATM , igienă corespunzătoare , factor scăzut de carie , dorința de conservare și sacrificul minim al țesutului dentar dur , sunt indicate în zonele frontale maxilară sau mandibulară, rar întinzându-se până în zona premolara.

Este o tehnică destul de laborioasă în privește pregătirea dintelui prin gravare acidă , șlefuirea minimă sau deloc a dinților vitali, cu pericolele de rigoare asupra pulpei dentare și țesuturilor adiacente preparatiei.

Indicații primare

– Tulburări de formă (și parțial de volum)

– fracturi de unghiuri cu expunere minoră de suprafețe dentinare

– refacerea formei dinților cu margini incizale reduse prin abrazie (dinți scurți)

– eroziuni generalizate (dar cu expuneri punctiforme de suprafețe dentinare)

– dinți conoizi

– caninizarea unor premolari superiori

– închideri de diasteme

– refacerea ghidajului anterior și canin

– anomalii ușoare de poziție

– corecții ușoare a dinților rotați

– infraocluzii

– Discromii moderate .

– statusuri clinice posttraumatice cu modificări cromatice post-necroze pulpare

– discromii la vârstă a treia

– discromii medicamentoase tetraciclinice ,fără afectări importante ale structurilor amelare

– indicații cumulate

– statusuri postatraumatice

– forme ușoare de anomalii genetice sau de dezvoltare, displazii (amelogeneza imperfectă, hipoplazii de smalt

În cadrul indicațiilor cumulate trebuie să se țină cont de calitatea „rezervei de smalț". Această este valabilă în discromiile tetraciclinice și în amelogenezele imperfecte unde nu toate situațiile clinice se pretează la această tehnică (deoarece prezența insulelor de dentină scade eficiența colajului). Este ideal ca colajul fațetei să se facă doar în smalt, fără descoperirea dentinei.

Indicațiile secundare se referă mai ales la utilizarea fațetelor ca tehnci secundare când se urmărește obținerea unui provizorat de lungă durată:

– dintîi devitali fracturati la tineri

– discromii tetraciclinice majore

-tulburări accentuate de dezvoltare și genetice cu manifestări la nivelul coroanelor dentare

III ETAPELE TEHNICE DE REALIZARE A FAȚETELOR DENTARE

– Dezinfectarea amprentei

-Turnarea modelului –cu sau fără bonturi mobilizabile, depinzând în funcție de metodă aleasă pentu realizarea fațetelor , sistem bonturi mobilizabile strict pe dintîi praparati pentru tehnică presarii , toate părțile amprentei mobilizabile pentru sistemul CAD-CAM , refacerea punctelor de contact , gips clasa 4 vaccum malxat și predozat , amprenta pusă pe măsuță vibratorie

-Modelul de lucru se demulează, se finisează și se verifică de imperfecțiuni

-Două posibilități pentru modelul de lucru : după demulare se scanează și se continuă prin tehnică de realizare machetei asistată de calculator sau se urmează pașii pentru tehnică de realizare prin picurare

-Se montează în articulator

-Izolarea modelului

-Realizarea coroanelor provizorii – opțional

-Realizarea machetei viitoarei piese protetice prin CAD-CAM sau clasic

– Se cântăresc machetele cu tijele de turnare atașate pentru a se calcula cantitatea de ceramică pusă în tipar

-Ambalarea – se respectă indictiile producătorului privind masă de ambalat și așezarea machetelor pe conul de turnare

-Scoaterea tiprului din conformator , așezarea în cuporul de încălzire cu conul de turnare în jos și se ridică temperatura la 850 grade celsius

-La temperatura de 850 grade C se mută în cuptorul de presare înainte de introducere și se pune pasila/pastilele de ceramică și cilindrul de presare în con deasupra pastilei

-Presarea propriu-zisă la temperatura de 1100 grade

-Dezambalarea –constă în scoaterea piselor turnate din masă de ambalat și are etape specifice depinzând de producător. Se folosește sablatorul , baia cu ultrasunete , freze pentru tăiat tijele din ceramică etc

-Prelucrare , adăugare de ceramică feldspatică ,dacă este nevoie , pete și nuanțe apoi glazurare

– Gravare chimică folosind acid florhidric concentrație 5% în interiorul preparatiei pentru 20 de secunde

PARTEA SPECIALA

Caz clinic 1

Pacientă în vârstă de 62 ani , cu funcție publică importantă ,se prezintă la medicul dentist pentru îmbunătățirea fizionomiei și funcțiilor masticatorii .

Prezintă dinți frontali maxilari inestetici, corespunzător vârstei, , breșe edentate în zonele laterale având dificultăți în tritrurarea alimentelor. Planul de tratament a fost ales de către medicul dentist și prevede fațete dentare integral ceramice IPS e.max pe 1.2. , 1.1 , 2.1 , 2.2 , lucrare protetică mixa metaloceramică 1.3 -1.7 cu doi intermediari total fizionomici , iar în raport cu creastă edentată- tangent liniar vestibular și 2.3-2.5-2.7 cu intermediari total fizionomici , în raport cu creastă edentată – tangent liniar vestibular .

Laboratorul de tehnică dentară primește amprenta dezinfectată în cabinetul stomatologic , se spală și de dezinfectează suplimentar și în laborator .

Fig 19

Am atașat pinurile Dowel cu ac în fiecare preparatie și parte mobilizabilă (fig 2). La preparatiile din zona frontală, unde vom avea de conceput fațetele dentare, acul pinului va perforă zona palatinală , în afară ariei de preparatie a dintelui.

Fig 20

Fig 21 . Folosirea vaccum-malaxolului pentru amestecul apă/gips predozat are următoarele avantaje : efectuează malaxarea , scoate aerul din recipient și vibrare ceea ce determina realizarea unui amestec omogen al pastei de gips , a lipsei bulelor și în final modelul va avea o duritete și calități îmbunătăție, în comparație cu cel malaxat manual. Se fixează în perete sau pe masă , pentru această operațiune am folosit gips extra dur clasa a 4-a.

După priză gipsului în amprenta (fig 23) vom crea retentii suplimentare pentru a poziționa precis bonturile odată mobilizabile (fig 24), apoi poziționăm ceară la terminarea pinurilor (fig.25) prin care evităm avariarea discului soclatorului atunci când reducem soclul modelului în încercarea de a ajunge la pinuri pentru mobilizare. În acest stadiu modelul este izoleat pentru a nu face priză cu gipsul soclului și a ușura mobilizarea bonturilor .

Fig.23 fig.24 fig.25

Turnarea soclului – umplem conformatorul din gips moldano . acoperim pinurile , ceară și retentile, având grijă să nu prindem bule de aer , apoi răsturnăm amprenta peste conformator , îndepărtăm excesul de gips și așteptăm priză gispsului (fig 26)

Fig 26 Fig 27

Fig 28

m lipit bordurile de ocluzie din ceară prefabricată în zonele edentate laterală și peste preparatiile din aceeași zona, pentru a determina dimensiune verticală de ocluzie .Bordurile au avut aproximativ mărimea dinților pierduți și fiind în zona laterală au avut o înălțime de 5-7 mm și late de 10 mm , aceste informații ne vor ajută ulterior (fig30)

Fig 30

Fig 31

Va urmă spacerul de 3 nanometri pentru

închiderea porilor (fig31), și spacerul pentru

ciment (fig 32)care se oprește la 1 milimetru

de colet (fig33) pentru a asigura o

închidere marginală bună .

fig 32

Fig 33 fig 34

Machetarea se realizează cu ceară care are o contracție mică și foarte fidelă (fig 35) , peste spacer se aplică un izolator gips-ceară pentru a ușura scoaterea machetelor de pe model după atașarea tijelor.

Machetele cu tijele atașate se lipsc de conul din plastic(fig 36) la un unchi de 45 grade , se folosesc tije din ceară cu diamentrul de 2,5 mm , se aplică degresant pentru a nu rămâne bule de aer pe suprafață machetelor

Fig 36

Pentru ambalare folosim masă de ambalat specifică IPS e.max(fig 37) , pe măsuță vibratorie turnam masă de ambalat în conformator(fig 38) , masă de ambalat a fost dozată pulbere/lichid , pulbere 100 g și lichid 27 ml , macheta ambalată (fig 39 )

fig

Fig 37 fig 38 fig 39

După priză masei de ambalat care durează 30 min , tiparul se introduce în cuptorul de preîncălzire (fig40) la 850 grade timp de 45 minute , tiparul se mută la la cuptorul de presare unde de introduce pastilă de ceramică IPS e.max LT A2(fig 41 ) și se adaugă cilindrul de presare (fig42) , ambele nefiind preîncălzite.

Fig 40

Fig 42

Fig 41

Fig 21

După presare avem tiparul cu cilindriul de presare (fig 44), procesul de dezambalare cuprinde trasarea mărimii cilindrului de presare cu o piesă de aceeași mărime pentru a evita taiera acestuia și a tăia cu aproximație la începutul pieselor presate din tipar (fig 45)

tăierea tiparului (fig 46)

Fig 44 fig 45 fig 46

Fig 47

Fig 48

dez

Fig 49

Fig 50

Fig 51

Verificarea adaptării (fig52) , folosirii spayului de ocluzie pentru a verifică punctele de contacte premature, de un verde mai închis (fig53) , finisarea resturilor tijelor de turnare (fig54)

Fig 52 fig 53 fig 54

Pentru a realiza un relief vestibular care să imite morfolagia dinților naturali și să se intergeze cât mai bine în cavitatea bucală am folsit o pastă de contur argintie(fig 57) pentru a evidenția relieful și contrul, urmând să îi facem mici modificări.

Etapă următoare este aplicarea stratului de glazură , am folosit glazură IPS. Emax venită sub formă de pastă (fig 58)

Fig 57 Fig 58

Rezultatul final

Fig 59

Cazul 2

Pacient de 45 ani , se prezintă la medicul dentist cu dorința de a-și îmbunătăți aspectul dinților frontali . Medicul dentist ia decizia de a urmă planul de tratament cu realizarea de fațete dentare fără praparatie , având în vedere că dintîi sunt sănătoși, vitali și fără anomalii de culoare.

Prin fațetare se dorește închiderea tremelor și diastemelor și refacerea unei fracturi incizale (fig 60)

Fig 60

Modelul a fost trimis că atare , turnat , socalt cu bonturile tăiate și mobilizate de către doctor și echipa din cabinetul medical care au în dotări și apartură de tehnică dentară .

Fig 2

Fig 61

Am creat un wax-up dignostic (fig 61 )pentru a previzualiza rezultatele. Se poate prezența pacientului acest wax-up, iar dacă aveam un caz în care trebuia să șlefuim dintîi, puteam folosi wax-up-ul pentru a crea fațete provizorii din compozit și pentru a proteja preparatia și a păstra gingia la distanță de preparatie.

La acest caz nu am folosit spacer , am folosit un lac transparent de grosime de 3 microni(fig 62) cu scopul de a acoperi porozitățile din gips și a favoriza dezinsertia machetelor de pe dinți .

Modelul dat cu lac are un aspect lucios și neted la atingere (fig 63)

Fig 3

Fig 62 fig 63

Fig 64

Fig 65

Macheta pregătită pentru ambalare

După ambalare (fig 66), se scoate conul de turnare , ringul din silicon și capacul și rezultă macheta ambalată (fig 67 ). Se va nivela partea de jos a masei de ambalat cu tiparul și se introduce la cuptorul de încălzire cu conul de turnare în jos pentru a permite cerii să se scurgă , tiparul(fig 68) se mută la cuptorul de presare unde se adaugă pastilă , cilindrul de turnare, ambele reci apoi se introduc în cuptorul de presare .

Fig 66 Fig 67 fig 68

După aceste etape se extrag fațetele din masă de ambalat prin sablarea cu oxid de aluminiu la maxim 2 atmosfere , se introduc în baia de ultrasunete pentru curățirea masei de ambalat rămasă după sablare , urmează tăierea tijelor de ceramică

Fig 70

Fig 71

După sablare, pentru a curată rezidurile de oxid de aluminiu folosim steamerul cu mare atenție pentru a nu sparge fațetele sau a le scapă din pensă (fig 72) , apoi aplicăm stratul de glazură (fig 73) care vine sub formă de pulbere și lichid.

Fig 72 fig 73

Fig 74

Fig 76

Rezultatul final

Fig 77

Caz clinic 3

În laborator , tehnicianul primește o amprenta cu arcadă dentară integra, ce are rol de model pentru studiu și arcadă antagonistă cu o înregistrare în IM. Dacă arcadă dentară prezintă multiple contacte dento-dentare nu este nevoie de înregistrarea în IM.

Se recomandă înregistrările făcute cu arcul facial care determina poziția condilului față de linia interincisiva și se vor înregistra mișcările funcționale care se pot reproduce apoi în articulatorul programabil . În acest moment se realizează wax-up diagnostic, wax-up ce are rol în a previzualiza aspectul final al lucrării și spațiul avut la dispoziție. Realizând o cheie din silicon se pot confecționa mai ușor fațetele provizorii, dacă este nevoie sau mock-up care este proba wax-up-ului în cavitatea orală.

Fig.78. fig.79.

Fig.80.

Gipsul clasa a IV-a și a III-a se recomandă să fie dozat după indicațiile producătorului .

Modelele au fost turnate cu gips predozat (fig.81 )în proporție de 100 g pulbere și 20 ml apă distilată apoi vaccummalaxat .

Avantajele vaccum-malaxării :

-aparatul malaxează și absorbe aerul

-malaxarea mecanică salveză timp , materiale și muncă fizică

-crează un amestec omogen care va avea o duritate crescută

– prin vidare se elimina aerul din pastă de gips sau masă de ambalat

Fig.81. Fig 82

Fig 83

Fig 84 fig 85

In acest moment aveam două optiuni: prima, aceea de a realiza macheata prin adaugarea cerii progresiv prin metoda clasică care implica aplicarea unui lac de 3 microni(fig 96) care inchide porii gipsului si permite o adeziune mai buna a spacerului. Acest lac se va aplica si dincolo de limita preparatiei si ulterior spacer (fig 97 ) va fi la 1 mm distanta de marginea preparatiei pentru a crea spatiu cimentului dentar .

Fig 98

A două variantă este de a scana modelul pentru a introduce datele in CAD-CAM.

Fig 99 fig 100

Montarea modelului de lucru in dipozitivul de fixare (fig 99) si introducerea lui in scaner (fig 100,101)

Fig 101 fig 102

Pentru modelele de scanat , nu se utilizează nici un fel se spacer deoarece spatiul pentru ciment se va obține din setarile softului. Adaugand ciment din progamul CAD , se va alege marimea dorită din calculator .

Toate bonturile modelului trebuie să fie mobilizabile, pentru a fi scanat întregul bont dentar și câmpul protetic. Uneori camerele de scanare nu pot pătrunde interdentar și se scot unele bonturi (fig 101)

Fig 103 fig 104

Se poate urmări progresul amprentării virtuale care durează maxim 15 minute (fig 103,104). Dacă sunt zone de pe suprafață modelului care nu apar pe ecran, datorită reflexiei razelor de scanare, , se va folosi un spary special (fig 105). Pe amprenta finală nu trebuie să existe zone goale vizibile pe modelul virtual. Imagine mărită (fig 106) și imaginea extinsă (fig 107.)

Fig.105 fig 106

Fig 107

În continuare vom trece la etapă de trasare a limitei preparatiei ,etapă foate importantă pentru închiderea marginală. Totul este asistat de calculato,r având funcție de autocompletare, iar tehnicianul are rol de verificare și de executarea prin comenzi a unor mici retușuri sau corecturi. (fig108,109)

Fig 108 fig 109

Ocluzia se întregistrează în două moduri:

1. Cele două arcade sunt amprentate cu un material chitos într-un singur timp și apoi se va scana impresia lăsată de antagoniști (fig 110), cu restul amprentei pe modelul de lucru introdusă în scanner (fig111). Astfel, în calculator vom avea modelul și dinții antagoniști în ocluzie. (fig 112)

Fig 110 Fig 111

Modelul antagonist virtual Amprenta pe modelul de lucru

Fig 112

Arcada dentară a modelului de lucru cu dintii antagonisti in intercuspidare maxima

2. Amprentarea articulatorului. Articulatorul fixat pe suportul de scanare este scanat din toate directiile, rezultand un model virtual in IM(intercuspidare maxima).

Avand ocluzia, alegem grosimea statului de spacer care, in acest caz, este de 6 microni pe ecran evidentiandu-se prin culoarea galbena . Culoarea verde prezenta la colet reprezintă terminatia preparatiei peste care nu aplicam spacer .(fig 113)

Fig 113

Design-ul îl modificăm respectând morfologia și cerințele fizionomice ,în cazul de față închidem diastemele și treme. Se poate observă, în acest moment, o neadaptare la colet. Fațetele sunt lungi și incisivii centrali nu sunt de aceeași mărime.

Dupa ajustari, vizualizam lucrarea (fig 114) si verificam contactele cu antagonstii ( fig 115 )

Fig 114

Designul final se vizualizează și se verifică din toate unghiurile ușor datorită interfeței sistemului CAD . Vedere vestibulară (fig116) și vedere palatinală (117).

Fig 116

Fig 117

Alegem un disc de ceară pentru CAD-CAM (fig 118 ), îl montăm , alegem frezele pentru ceară (fig 119) și pe discul de ceară scanat poziționăm locul de unde se vor freza restaurările dentare, (fig 120) apoi trimitem comanda către mașină de frezat .

Fig 118 fig 119 fig 120

Fig 44

Pentru a elibera restaurările din discul de ceară (fig 122), utilizăm o freză tripodică cu ajutorul căreia tăiem tijele de susținere a restaurărilor (fig123) . Am utilizat 10000 rotații pe minut, conform indicațiilor producătorului frezei tripodice concepută pentru taiera cerii și a acrilatului.

Fig 122 fig 123

Fig 124

Machetele din ceară( Fig.124) sunt verificate pe model și adaptate. La închiderea marginală, dacă este nevoie , se vor finisa ușor cu o spatulă de ceară, în cazul în care sunt zone cu rugozități rămase în urmă frezării sau în locul atasarii tijelor de susținere de discul din ceară.

De aici până la rezultatul final se urmează etapele de presare IPS e.max.

Rezultatul final

Fig 125

CONCLUZII

-Fațetele dentare reprezintă un plan de tratament calitativ datorită:

– Rezultatelor fizionomice ridicate cu un strat minim de material

– Preparatiei minim invazive sau neinvazive

– Cimentării adezive în urmă unui dublu gravaj, atât în interiorului restaurării cu acid florhidric cât și al preparatiei bontului cu acid fosforic, ce determina o legătură de lungă durata și o creștere de 3-4 ori a rezistenței fațetelor după cimentare

-Diverselor posibilități de ardere și machetare a maselor ceramice pentru fațetare

– Biocompabilitatatii , material inert , rezistent în mediul bucal

– Lipsa componenței metalice, ceea ce determină o creștere a translucidității și o scădere a grosimii ceramicii dentare folosite

– Posibilitatatii individualizării din punct de vedere al culorii înainte de glazurare și obținerea unor efecte deosebite și nuanțe variate

-Pastilelor care acoperă întreagă gama coloristică a cheilor de culori , cu diferite grade de opacitate/translucentă

Bibliografie

-Dr Andrei Ionescu Tratamentul edentatiei parțiale cu proteze mobile clinica și tehnica de labortor editura National 1999

– Jhon McCabe, angus W.G Walls Applied Dental Materials Ninth Edition 2008

-Dorin Bratu, Robert Nussbaum: Bazele Clinice și Tehnice ale Protezarii Fixe, Editura Medicală, București 2003

– Ivoclar Vivadent – Clinical Guide IPS e.max

– Dr. I . Patrascu – Materiale dentare editura Horanda Press , București -2002

– Dr.Ion Randasu , Dr.Elena Randasu Biomateriale stomatologice 1996

– Stephen F. Rosenstiel , Martin F.Land – Contemporary Fixed Protetics 2001

– Herbert T. Shillingburg Fundamentals of Fixed Prosthodontics Third Edition

-WWW.IVOCLARVIVADENT.RO