Care Sunt Factorii Care Contribuie la Abandonul Scolar al Elevilor Romi

=== 286859a258561d32f20d9d6598b61dc611ad07f7_446236_1 ===

Universitatea București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Factorii care contribuie la abandonul școlar al elevilor rromi

Profesor coordonator:

Student:

Rezumat

Tema pe care am ales-o pentru acest proiect este Factorii care contribuie la abandonul școlar al elevilor rromi.

Prin această lucrare urmăresc descoperirea nevoii de sprijinire a copiilor de etnie rromă în realizarea dreptului lor de a primi o educație care să le permită dezvoltarea în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității lor.

Variabila mea dependentă este “discriminarea pe motive etnice “ și vreau să demonstrez că prin acest tip de discriminare o mare parte dintre copii sunt marginalizati si refuză efectiv să mi mearga la școală.

În chestionar, variabila este masurată prin întrebarea “ați fost discriminate in vreun fel la școală fiindcă sunteti de etnie rromă?, iar ca răspunsuri avem 1-Deloc…10-Da, atât de către elevi, cât și de către profesori”.

Pentru această cercetare, voi folosi 3 variabile independente, care sunt.

– variabila principală, “venitul părinților”, pentru măsurarea căruia am folosit întrebarea: “Luând în considerare toate veniturile, salariile, pensiile și alte surse de venit, în ce categorie ați încadra gospodăria dvs?”. Variantele de răspuns sunt: “1- Cel mai scăzut nivel…10- Cel mai ridicat nivel.”

– o variabilă sociodemografică, educația părinților care se masoară prin întrebarea: “Care este cel mai înalt nivel de educație atins de dumneavoastră?”, având ca răspunsuri “1 Fără școală 2 Școală primară neterminată 3 Școală primară terminată 4 Gimnaziu incomplet 5 Gimnaziu complet 6 Școală de ucenici (complementară) 7 Școală profesională 8 Liceu neterminat 9 Liceu terminat 11 Școală de maiștri 10 Școală postliceală 12 Facultate neterminată 13 Facultate – subingineri sau colegiu 14 Facultate complet 15 Masterat, 16 Doctorat”

– o variabilă sociodemografică, sexul care are ca și răspunsuri “1 Băiat, 2 Fată”.

Populația analizată cuprinde un număr de 100 rromi, de vârste scolare.

Literatura de specialitate

Cu toate că au existat numeroase cercetări de amploare și detaliate privind această temă, am dorit să prezint situația fenomenului din perspectiva unei persoane care timp de doi ani, a luat contact cu acești copii rromi și familiile acestora și i-a sprijinit în prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, în vederea creșterii calității vieții.

În comunitățile tradiționale de rromi, încurajarea independenței copilului face parte din educație. Copilul are responsabilități încă de mic, iar după 12 – 13 ani este considerat capabil să se descurce singur, să se căsătorească -în unele comunități-, să contribuie la veniturile familiei.Odată ajuns la școală și constrâns la disciplină și un program strict, copilul rrom are tendința de a reacționa pe loc, uneori chiar violent. Disciplina, rutina, deprinderea de a sta liniștit, de a învăța noțiuni abstracte sunt lucruri care diferă de modul de viață a unui copil rrom.

În 1992, C. Zamfir și E. Zamfir constatau că doar 51% dintre copiii de rromi din țara noastră având vârsta de 10 ani frecventau regulat cursurile școlare.

Alți 14% întrerupseseră școala, 16% o frecventau „când și când”, iar 19% nici nu se înscriseseră vreodată.

Tabel nr. 1: Frecventarea școlii de către copiii rromi în 1998:

Situația era alarmantă, dar s-a considerat că introducerea condiției de a frecventa școala pentru obținerea alocației de stat pentru copii o va rezolva în mare parte. După șase ani, în urma cercetării din 1998, situația este, într-adevăr, puțin mai bună.

Deși încă există 16% potențiali viitori analfabeți printre copiii rromi de vârstă școlară, procentul celor care frecventează regulat școala este acum de 63% pentru clasele I-VIII și este și mai ridicat pentru clasele mici. Deși, pe de-o parte, este generatoare de excluziune socială pentru că cei care nu merg la școală sunt excluși de la obținerea alocației pentru copii, condiționarea acordării alocației de frecventarea școlii reduce, pe de altă parte, excluziunea socială pentru cei care, mergând (oarecum de nevoie la școală), vor avea mai multe șanse în viitor să se integreze pe piața muncii și să trăiască mai bine.

Atitudinea rromilor față de educație este însă în continuare negativă. Atunci când nu este obligatorie, educația formală este în bună parte refuzată de rromi, chiar dacă este gratuită precum grădinița, liceul, școlile vocaționale sau facultățile de stat.

Doar 20% dintre copiii de rromi de vârstă corespunzătoare sunt înscriși la grădiniță.

Situația frecventării ciclurilor de învățământ superioare este și mai gravă: dacă un sfert dintre rromi nu au făcut nici o clasă și aproape jumătate dintre ei au făcut maxim patru clase, doar 5% au terminat liceul și doar 0,2% au urmat o facultate.

=== 286859a258561d32f20d9d6598b61dc611ad07f7_446236_2 ===

Tabel 1. Statistici descriptive

Tabel 2. Tabel de contingență între educație și discriminare etnică

Chi square= 75, p= 0,01

Celulele cu galben indică reziduuri standardizate ajustate negative

Celulele cu albastru indică reziduuri standardizate ajustate pozitive

Observăm că în Tabelul 2, codul mic de la Educație, și anume 1.Am absolvit cel mult 8 clase ăși are corespondentul la codul mic de la discriminare etnică. Codul mare de la Educație si anume 4.Facultate, are ca și corespondent codul mare de la Discriminare etnica si anume – Ridicată.

Deducem următoarele concluzii, că cele două variabile sunt asociate pozitiv, de unde rezultă că respondenții care au absolvit cel mult 8 clase nu le pasă de discriminarea etnică și probabil nu aceasta a stat la baza deciziei de a abandona școala.

Tabel 3. Tabel de contingență între venit și discriminarea etnică

Chi square= 95, p= 0,01

Celulele cu galben indică reziduuri standardizate ajustate negative

Celulele cu albastru indică reziduuri standardizate ajustate pozitive

De aici reiese că cei cu venit mai scăzut au fost discriminati la scoala, atat de catre colegi, cat si de catre profesori. Dar la fel de discriminati s-au declarat si cei cu venituri mai mari, aici fiind un procent chiar mai ridicat, ceea ce denota faptul ca acestia au mai mult curaj in a vorbi despre aceste lucruri.

Tabel 4. Tabel de contingență între sex și libertatea de decizie

Chi square= 2, p= 0,02

Celulele cu galben indică reziduuri standardizate ajustate negative

Celulele cu albastru indică reziduuri standardizate ajustate pozitive

Discriminarea este ridicată și din punct de vedere al sexului, procentele fiind apropiate. Valoarea p-ului este de 0,02 , fapt ce arată că, relația dintre cele doua variabile este pozitivă și are însemnătate statistică. Procentele apropiate arată că discriminarea etnică nu tine seama de sexul unei persoane.