Cardurile

CUPRINS

CAPITOLUL I Scurt istoric al cardurilor

1.1. Apariția și evoluția cardurilor

1.2. Expansiunea și diversificarea cardurilor pe plan

mondial

1.3. Sistemul Eurocec

CAPITOLUL II Cardurile

2.1. Definirea cărților de credit

2.1.1. Caracteristicile cărților de credit

2.1.2. Falsificarea cardurilor

2.2. Clasificarea cardurilor

2.2.1. Tipuri de carduri

2.3. Obținerea cărților de credit

Utilizarea cărților de credit

2.4.1. Instrumente de securizare și plată în numerar

a cardurilor

Autorizarea plății

CAPITOLUL III Modalități de utilizare a cardurilor

3.1. Creditul prin carduri

Comerțul prin internet

Plata cardurilor între extensie și saturație

CAPITOLUL IV Cardurile în România

Implementarea cardurilor

Piața românească de carduri

4.3. Cardurile încotro .

STUDIU DE CAZ

CAPITOLUL I

SCURT ISTORIC AL CARDURILOR

1.1. APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA CĂRȚILOR DE CREDIT

Realizările în domeniul tehnologiei informației au determinat diversificarea serviciilor bancare de plăți și a produs importante mutații în circulația banilor . În acest context , transferul electronic al fondurilor și apariția “ monedei ” electronice pe baza cărților de plată , au constituit elemente care au revoluționat sistemele de plăți tradiționale .

Cardurile sub forma cărților de credit au apărut pentru prima dată în S.U.A. , intenția fiind aceea de a oferi clienților un instrument de plată la nivel național care să permită depășirea restricțiilor în acest domeniu , impuse de legea Bancară Federală a S.U.A.

De atunci , cardurile în diferite variante au început să fie utilizate tot mai mult în țările cu economie dezvoltată , devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite și utilizate servicii bancare . Cardurile au apărut în 1941 când WESTERN UNION BANK a emis primele “ Consumer charge Cards ” pentru clienții săi preferați , ele oferind o serie de servicii speciale .

În 1951 FRANKLIN NATIONAL BANK , din LONG ISLAND ( S.U.A. ) a emis un card acceptat de comercianții locali . BANK of AMERICA având ca piață potențială întregul stat California și BANK AMERICARD emis pentru prima dată în 1958 , a avut un succes imediat acesta oferind un avantaj nou CREDIT-UL .

În 1965 BANK of AMERICA va încheia contracte de licență cu bănci din afara statului California care puteau astfel emite BANK AMERICARD .

În 1970 BANK of AMERICA a renunțat la BANK AMERICARD . În 1974 s-a fondat IBANCO , o comparație multinațională care să administreze programul internațional BANK AMERICARD .

În anul 1977 BANK AMERICARD a devenit VISA CARD păstrând cele trei benzi distinctive :

– albastru

– alb

– auriu

NBI devine VISA USA și IBANCO devine VISA INTERNATIONAL . În anii ” 80 au fost introduse pe piață debit cardurile . În prezent , cardurile constituie una din cele mai răspândite metode de plată și de obținere de credite .

Notă :

1.2. EXPANSIUNEA ȘI DIVERSIFICAREA CARDURILOR

PE PLAN MONDIAL

Originea americană a marilor rețele de cărți de plată a modelat organizarea și chiar funcționarea acestora , influențând răspândirea cardurilor în întreaga lume . Astfel , cărțile internaționale de plată ( VISA , MasterCard , American Express , Diners Club ) sunt afiliate , sau chiar aparțin unor rețele de origine americană .

În anul 1988 ,cărțile VISA și MasterCard erau acceptate de aproape 7.000.000 de instituții în mai mult de 160 de țări , Diners Club este prezentă în 163 de țări și mai mult de un milion de instituții acceptă această carte deținută de peste

5.500.000 de purtători , iar cardurile American Express sunt acceptate de mai mult de 2.200.000 instituții din întreaga lume , la data de 31.12.1987 , numărându-se 26.600.000 de purtători de cărți American Express .

O expansiune aproape explozivă a avut dezvoltarea cărților bancare în Franța . Astfel , în anul 1971 , aproape 130 de bănci franceze au creat grupul “ Cartea Albastră “ , destinat favorizării și dezvoltării cărții cu același nume . Câțiva ani mai târziu , în anul 1977 , grupul respectiv a aderat la rețeaua internațională VISA .

În anul 1977 , administrația P.T.T. a creat și ea prima sa carte de retrragere a numerarului , apoi , a aderat la grupul “ Cartea Albastră “ , întărind poziția rețelei “Albastru “ . În anul 1978 , Creditul Agricol a cumpărat societatea Eurocard France și a vândut în anul 1983 jumătate din capitalul său societății Creditul Mutual ,favorizând dezvoltarea celui de-al doilea sistem de plată internațional Eurocard / MasterCard , și crearea în Franța a rețelei “ Verzilor ” .

Pentru a pune capăt acestei multiplicări a marilor familii de cărți de plată

( în principal “ Albaștrii ” și “ Verzii ” ) care prejudicia la urma urmelor utilizatorii ce nu puteau să se folosească de cartea lor decât într-un număr limitat de automate bancare iar comercianții trebuiau să dispună de mai multe tipuri de astfel de echipamente , în 1984 , în Franța , a fost inventată “ interbancaritatea ”.

Acest concept s-a concretizat într-o nouă entitate juridică , grupul “ Cărților Bancare ” , format din băncile emițătoare ale “ Cărții Albastre ” și din gruparea Eurocard France . Primul dintre obiectivele propuse de acest nou grup a fost crearea unui produs care să aibă caracteristicile unui mod de plată adecvat , adică acceptabilitatea și universalitatea . Era vorba de o extindere a unei idei apărute încă de la începuturile cardului și anume de a concepe un card interbancar unic , venindu-se astfel și în întâmpinarea comercianților , care nu priveau cu ochi buni perspectiva unei multitudini de carduri incompatibile .

Un mijloc de plată neutru ar fi asigurat deci , libera alegere a comerciantului și ar fi evitat din partea acestuia investiții costisitoare și inutile .

Odată cu apariția noilor tehnologii ( on-line , off-line , card cu memorie , etc .. )

, trebuiau luate decizii și făcute investiții care erau la îndemâna unei singure bănci , oricât de puternică ar fi fost ea . De asemenea , trebuia stabilită o legătură între un mijloc de plată folosit în mod curent în Franța și asociațiile internaționale emițătoare de carduri .

Sistemul creat în 1984 oferea , din acest punct de vedere , o soluție originală , asigurând o largă deschidere către sistemele internaționale de carduri și păstrând , în același timp , controlul operațiunilor interne de către băncile franceze . Se puneau astfel bazele unui sistem național de plăți prin intermediul cardurilor ,sistem ce urma să fie gestionat de noul grup .

În perioada ce a urmat , s-au realizat progrese remarcabile . Astfel , în anul 1985 a fost pusă la dispoziția clienților o rețea densă de automate bancare ,iar în anul 1986 , ofertele băncilor participante s-au îmbunătățit cu carduri de o factură superioară – Gold pentru Eurocard și Premier pentru VISA . În anul 1988 numărul tranzacțiilor efectuate cu noile carduri ce purtau logo-ul “ CB ” a depășit pragul de 1 miliard , iar în 1991 , se înregistrau peste 500.000 de comercianți afiliați , cifră ce reprezenta aproape 2 / 3 din numărul total al comercianților francezi .

În aceeași perioadă își fac apariția și primele cărți de plată private (mono-comerț ) . Născute din necesitatea de a cunoaște mai bine comportamentul clientelei și din dorința de a obține o eficiență mai mare a vânzărilor prin evitarea costurilor legate de manipularea cecurilor și a numerarului , aceste carduri se află actual într-o continuă expansiune .

Având drept obiectiv de a concura cu băncile , marii emuitenți ( lanțurile de magazine Auchan ,Carrefour , Fnac , Nouvelles Galeries ) își diversifică permanent facilitățile de plată prin carduri oferite clienților lor .

1.2.1. CĂRȚILE DE PLATĂ PE PLAN MONDIAL

1.2.1.1. CÂTEVA DATE SEMNIFICATIVE

Pentru rețeaua American Express ( cifrele la 31.12.1987 pentru cărți și la 31.12.1988 pentru comercianți și distribuitorii de bilete ) , erau în lumea întreagă : 26.600.000 de purtători din care : 5.480.000 erau titulari de Gold Card , iar 2.200.000 comercianți afiliați , 1.500 agenți , 15.000 CD Express Cash .

În Franța , se numărau 500.000 de purtători de cărți American Express din care 16.000 titulari ai Gold Card , 62.000 comercianți afliați ( la 31.12.1987 ) din care 22.100 hoteluri-restaurante .

Conform datelor statistice din surse Eurocec ,în lumea întreagă , existau pentru rețeaua Eurocec ( cifre la 31.12.1989 ) : circa 34.650.000 de purtători de cărți de plată , 9.700.000 purtători de cărți de credit .

Pentru rețeaua Diners Club ( februarie 1988 ) , existau în întreaga lume : 5.000.000 comercianți afiliați , 220.000 distribuitoare CD , 6.800 automate bancare ATM ( Automatic Teller Machine ) , pentru o cifră de afaceri apropiată de 11 miliarde de franci elvețieni .

În Franța ( februarie 1988 ) , se numărau : 165.000 purtători , 45.000 comercianți afiliați din care 22.000 hoteluri-restaurante .

Pentru rețeaua MasterCard ( 1988 , sursă EFMA ) , erau în lumea întreagă :

137.343.720 purtători din care 18.950.620 purtători de cărți Eurocard , 6.966.936 comercianți din care 1.499.678 comercianți Eurocard , 151.955 distribuitoare CD din care 58.230 Eurocard ; 27.283 ATM-uri din care 2.500 Eurocard , 29.000 de bănci aderente din care 7.013 Eurocard , pentru o cifră de afaceri de 137,2 miliarde de dolari . În 1996 volumul total al tranzacțiilor efectuate prin intermediul MasterCard Internațional a depășit 550 miliarde de dolari , 23.000 de instituții financiare fiind afiliate acestei rețele .

De asemenea , 380 de milioane de cărți de credit și de debit erau acceptate în mai mult de 13 milioane de locațiii din întreaga lume , iar apropiată de 11 miliarde de franci elvețieni .

În Franța ( februarie 1988 ) , se numărau : 165.000 purtători , 45.000 comercianți afiliați din care 22.000 hoteluri-restaurante .

Pentru rețeaua MasterCard ( 1988 , sursă EFMA ) , erau în lumea întreagă :

137.343.720 purtători din care 18.950.620 purtători de cărți Eurocard , 6.966.936 comercianți din care 1.499.678 comercianți Eurocard , 151.955 distribuitoare CD din care 58.230 Eurocard ; 27.283 ATM-uri din care 2.500 Eurocard , 29.000 de bănci aderente din care 7.013 Eurocard , pentru o cifră de afaceri de 137,2 miliarde de dolari . În 1996 volumul total al tranzacțiilor efectuate prin intermediul MasterCard Internațional a depășit 550 miliarde de dolari , 23.000 de instituții financiare fiind afiliate acestei rețele .

De asemenea , 380 de milioane de cărți de credit și de debit erau acceptate în mai mult de 13 milioane de locațiii din întreaga lume , iar rețeaua de ATM-uri cuprindea 243.000 de aparate .

Pentru rețeaua VISA ( cifre la 30.09.1988 , sursă EFMA ) , se numărau în lumea întreagă : 180.176.000 purtători , 65.780.700 comercianți , 248.038 distribuitoare CD , 31.611 ATM-uri , 21.048 bănci aderente pentru o cifră de afaceri de 198,4 miliarde de dolari , pe zone geografice , pentru această rețea , repartizarea fiind următoarea :

Purtători . Europa : 33.429.800 , America : 132.144.500 ,

Africa : 1.427.000 , Asia / Pacific : 13.174.400 ;

Comercianți . Europa : 1.740.398 , America : 3.481.249 ,

Africa : 178.083 , Asia / Pacific : 1.118.970 ;

– Distribuitoare CD . Europa : 86.857 , America : 93.669 ,

Africa : 5.328 , Asia / Pacific : 62.184 ;

– ATM-uri . Europa : 11.987 , America : 18.583 ,

Africa : 139 , Asia / Pacific : 1.002 .

Datele statistice din anul 1996 arată că VISA este cel mai mare sistem de plăți din întreaga lume jucând un rol vital în dezvoltarea și implementarea noilor tehnologii . De acestea beneficiază 19.000 de instituții financiare precum și deținătorii de carduri asociați acestora .

Cele 440 de milioane de carduri VISA aflate în uz sunt acceptate de peste 12,2 milioane de comercianți din întreaga lume , iar VISA PLUS este cea mai mare rețea globală de ATM-uri ( 277.500 ATM-uri răspândite în circa 100 de țări ) .

VISA Internațional a emis VISA CASH , o cartelă cu pre-plată care este o nouă modalitate de plată pentru cumpărăturile zilnice de valoare mică . Această metodă de plată , rapidă , ușoară și convenabilă a fost introdusă în locații din întreaga lume .

Utilizând cartele VISA CASH se pot efectua mici cumpărături , cum ar fi o ceașcă de cafea , ziarele , plata telefonului , bilete de cinema sau trabnsport public . Există două tipuri de bază de cartele VISA CASH : consumabile și reîncărcabile :

Cartele consumabile : sunt încărcate cu o valoare predeterminată , de regulă 10 dolari . Când această valoare este consumată , cartela este descărcată și o nouă cartelă trebuie procurată . Aceste cartele pot fi livrate de către mașini numite Card Dispensing Machines ( CMD ) care acceptă o varietate de metode de plată .

Cartele reâncărcabile : sunt încărcate cu o valoare predeterminată . Când valoarea a fost consumată , cartela poate fi reâncărcată iarăși la terminale specializate și ATM-uri , un microcircuit inclus în fiecare cartelă stocând valoarea monetară . De fiecare dată când se utilizează o cartelă VISA CASH pentru a plăti ceva , valoarea cumpărăturii este automat scăzută din valoarea stocată .

China și Rusia au dezvoltat recent activitățile lor în domeniul cărților de plată semnând acorduri cu principalele rețele internaționale . Cărțile de credit care existau de câtva timp în Rusia aveau o utilizare națională limitată în general la retrageri .

Acorduri recente le-au extins utilizarea la plățile electronice . Pentru Rusia , noile acorduri au permis băncilor de afaceri economice străine să obțină o viză de exploatare Eurocard-MasterCard și să trateze cu Eurocec . Pe de altă parte mai multe organisme din Rusia ( Intourist , banca Sberegatelnzbank ) au stabilit acorduri în vederea plății electronice prin carte .

American Express a anunțat în iunie 1988 că după acordul stabilit cu Banca de afaceri economice străine , primele două automate de distribuire a biletelor vor fi puse în funcțiune la Moscova în septembrie 1988 , pentru a permite turiștilor purtători de cărți American Express să obțină în mod automat numerar ( bilete de 10 ruble ) și cecuri de călătorie .

Automatele au fost programate să ofere dialoguri în șase limbi . Negocierile cu banca rusă care asigura deja pentru American Express servicii financiare ( cecuri de călătorie , distribuitoare CD ) , au început în vederea emiterii de cărți American Express în folosul cetățenilor .

În anul 1988 American Express și-a făcut intrarea pe piața chineză cu ajutorul unei pagini întregi de publicitate în Cotidianul Poporului , titrând

“ o mică carte de plastic poate să valoreze mai mult decât aurul ? “ . Acest anunț urmează după acordul încheiat cu trei bănci chinezești ( Bank of China , Bank of Comunications , CITIC Industrial Bank ) .

American Express vizează piața întreprinderilor chinezești , sperând să-și vândă cărțile la 400.000 dintre ele .

1.3. SISTEMUL EUROCEC

În anul 1968 , un sistem european de plată prin cărți a văzut lumina zilei în Germania : Eurocec-ul . Din inițiativa lui Eckart Van Honen , câteva personalități de naționalități diferite : germanii Urlich Weiss și Friederich Bosel , belgienii Marie-Anne Raymaekers și Paul De Bellfroid , italianul Umberto Burani , francezii Geoeges Cauart și Jean-Louis Martinolle , austriacul Wilhem Hirschmann , olandezul Jan Kraa , elvețianul Markes Lusser și englezul Michael Swift , s-au reunit la 10 mai 1968 la Frankfurt .

Obiectivul lor era de a pune la dispoziția cetățenilor din Europa un mijloc de plată universal oferind un maxim de facilități și acceptat peste tot , o carte de garanție de cecuri . Acest sistem s-a deschis în mod progresiv “cărții electronice ”

pentru a oferi servicii de distribuire a biletelor de bancă și a permite folosirea terminalelor de plată .

Eurocec-ul constituie un mijloc de plată cu adevărat european pentru marele public întrucât el poate să fie redactat în toate monedele europene . Un sistem de compensare special , folosind canalele uzuale cu transmitere de imagini cec , a fost pus la punctpentru a realiza economii de funcționare reducând costurile de colectare și de prelucrare a Eurocec-urilor .

Logotip-ul cărților a fost modificat în 1987 / 1988 făcând să dispară numele “ Eurocec ” pentru a nu lăsa decât “ EC ” , și luând chipul lui Ludwing van Beethoven ca model pentru holograma sa . Cărțile “ EC ” au devenit multifuncționale : garantarea cecurilor în toată rețeaua , acces la

CD / ATM , la anumite terminale de plată electronică ( TPE ) și terminale puncte de vânzare POS ( Point of Sale ) , în funcție de banca emițătoare .

În anul 1988 , cartea “ EC ” era acceptată de mai mult de 6.000 CD internaționale , în 1990 numărul acestora crescând la 30.000 . Obiectivul Eurocec-ului , în domeniul plății electronice , este acela de a face compatibile cărțile sale cu piste magnetice și / sau cu microcircuit cutoate rețelele TPE / POS de folosință generală .

Pentru atingerea acestui obiectiv ,Urlich Weiss ,președintele Eurocec Internațional și Wilem Scherpenhuisjen Rom , președinte al Eurocard Internațional , au organizat în 1985 o reuniune a bancherilor din întreaga Europă . Din această reuniune s-a născut Acordul European constituit dintr-un ansamblu de principii destinate să concretizeze reciprocitatea de folosire a cărților bancare în toată Europa .

Acordul a fost aprobat în unanimitate cu ocazia reuniunii de la Florența , în octombrie 1987 în cursul căreia Consiliul și-a luat aici responsabilitatea punerii în funcțiune a propunerilor ce tind să îmbunătățească serviciile internaționale în toate țările membre și să creeze infrastructura necesară concretizării acestui obiectiv .

În prezent , Comunitatea Eurocec unitară cuprinde 33 de țări din Europa și bazinul mediteranean . Dintre țările Europei de Est au aderat la sistem : Cehia , Slovacia , Polonia , Iugoslavia , Ungaria .

Din comunitatea Eurocec unitară fac parte institutele de credit din următoarele țări ( vezi Tabelul 1 din ANEXE ) .

Eurocec-urile sunt vândute de bănci clienților lor ( care au conturi deschise la ele ) , sub forma unor carnete de cecuri în alb Beneficiarii le completează , Eurocec-urile fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca menționată pe formularul Eurocec-ului .

Eurocec-urile se particularizează prin aceea că banca , odată cu eliberarea carnetului de cecuri , dă clientului său și o carte de garanție . Aceasta cuprinde anumite elemente care , pe de o parte , asigură băncii plătitoare încasarea certă a banilor de la banca emitentă , iar pe de altă parte , constituie o protecție suplimentară împotriva furturilor și falsificărilor .

Eurocec-urile nu sunt onorate fără prezentarea de către beneficiar a cărții de garanție . Între elementele înscrise pe cartea de garanție și Eurocec trebuie să existe o identitate absolută , iar iscălitura dată de beneficiar în fața lucrătorului de la ghișeu trebuie să fie identică cu cele existente pe carte de garanție și pe documentul de identitate ( pașaport ) .

Moneda și limita superioară a sumei ce poate fi completată pe Eurocec variază de la țară la țară și de la perioadă la perioadă . În prezent , de exemplu , suma maximă garantată este : Germania – 400 DM  ; Olanda – 300 Hfl  și 200 de dolari S.U.A. ; pentru celelalte țări .

Începând cu anul 1993 , Comunitatea Eurocec unitară a convenit schimbarea cărților de garanție . ” Cartea – EC ” oferită clienților băncilor afiliate la sistem , denumită codificat ” 70 / 30 ” , o înlocuiește pe cea veche , denumită ” 100 % Eurocec uniform ” ( în anul 1992 au circulat în paralel cu ambele cărți de garanție ) . Cartea de garanție ” 70 / 30 ” are suprafața ( recto ) segmentată în două părți : 30 % zonă uniformă situată în dreapta cărții de garanție sub forma unei benzi pe care se regăsesc de sus în jos : logo-ul EC , codul țării , holograma cu efigia portretului lui Beethoven și , în sfârșit , jos harta Europei .

Restul de 70 % din suprafața cărții de garanție este lăsat la dispoziția băncii emitente ( desigur , în limitele unor rigori tehnice impuse de sistem ) pentru a imprima propriile însemne și a fi trecute : numele deținătorului , numărul contului bancar , și numărul cărții de garanție .

Pe verso-ul cărții de garanție se disting : banda magnetică , spațiul pentru semnătură situat pe linia cu marcarea anului până la sfârșitul căruia respectiva carte de garanție este valabilă pentru celelalte țări . Instrucțiunile privitoare la dispozițiile speciale de plată atât privind sumele ,cât și elementele de identificare a falsurilor sunt trimise tuturor băncilor din Europa care primesc la achitare Eurocec-uri . Termenul de garanție este necontestat numai dacă Eurocec-ul este prezentat băncii trase în timp de 20 de zile de la data emiterii .

Sistemul Eurocec se înscrie în ansamblul preocupărilor comunității bancare de a surmonta riscurile implicate în utilizarea cecului : certitudinea disponibilului în contul trăgătorului și riscul furtului , pierderii sau utilizării prin fraudă ( iscălituri false ) . Potrivit unor studii în domeniu , cei care emit cecuri fără acoperire pot fi :

– excroci : în mod deliberat emit cecuri fără provizion ;

– imprudenți : emit cecul în speranța că , pe intervalul de

timp ce se scurge până la încasare , vor primi sume în

cont ;

– neglijenți : nu verifică sau verifică neatent disponibilul

în cont ;

– ignoranți : nu cunosc legislația în materie .

Indiferent de cauză , însă , efectul este același : beneficiarul cecului nu poate încasa suma .

În acest context , Eurocec-ul este un mijloc de plată simplu și sigur , care , poate fi utilizat pentru achiziționarea de bunuri și servicii în cele 33 de țări și de retragere de valută în principalele bănci din țări situate în Europa și bazinul mediteranean .

România nu face parte din sistemul Eurocec , dar bănci comerciale autorizate să funcționeze în țara noastră primesc la ghișeele lor Eurocec-uri , eliberând , pe loc , suma solicitată de titularul Eurocec-ului în cadrul limitei de garanție . În cazul în care suma dorită în numerar este mai mare ,titularul Eurocec-ului poate completa mai multe cecuri , fiecare însă în limita sumei garantate de banca trasă .

1.3.1. ROLUL COMUNITĂȚII ECONOMICE EUROPENE ÎN PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE A UNUI SISTEM EUROPEAN DE PLATĂ PRIN CĂRȚI DE PLATĂ

În timp ce statele membre ale C.E.E . au decis să pună în funcțiune încă din anul 1990 toate mijloacele pentru a realiza libera circulație a persoanelor și a capitalurilor ( marea piață unică din 1992 ) , ceea ce înseamnă utilizarea mijloacelor de plată identice acceptate în toate statele C.E.E. , se constată o foarte importantă disparitate între statele membre , în planul utilizării cărților dar și la nivelul organizării mijloacelor de plată ca și al regulilor juridice aplicabile .

Încă din anul 1984 prin avizul din 5 octombrie , Comisia Comunităților a subliniat obiectivele C.E.E. în acest domeniu : protecția consumatorilor ( securitate , servicii ) , îmbunătățirea situației comercianților ( productivitate , securitate ) , dezvoltarea industriei europene .

Interbancaritatea europeană presupune ca aceste cărți să poată fi folosite în toate genurile de comerț din cadrul ale C.E.E. , deci ca mijloacele de plată să

fie armonizate , securitatea operațiunilor să fie asigurată , iar condițiile de stabilire a prețurilor să corespundă unui echilibru care este acceptat de către toate

părțile .

Diferite Direcții Generale , în funcție de competențele lor au trebuit să trateze aceste probleme și au făcut să progreseze dosarul mijloacelor de plată europene , cu privire la diferite aspecte ( în special tehnice și juridice ) . Direcțiile Generale au făcut apel la un anumit număr de organisme consultative ce reprezintă partenerii implicați într-un sistem de plată (comerț și distribuire organizații de credit , consumatori ) , dar și la organisme mai tehnice precum CEPT , CEN , CENELEC ș. a. .

CAPITOLUL II

CARDURILE

Definirea cărților de credit

Cartea de plată sau cardul este un instrument de plată bazat pe electronică , cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu achiziționate de la comercianți abilitați să o accepte sau prin utilizarea căreia poate obține

lichidități de la banca emitentă .

Ca suport fizic , cardul este realizat din material plastic , comparabil ca formă și dimensiune cu o carte de vizită , având înglobate componente electronice speciale pentru decodificare a diferitelor operațiuni pentru care a fost concepută : în principal , accesul deținătorului la contul său bancar și efectuarea electronică a plății , de unde și denumirea de “ monedă electronică ” sau “ bani electronici ” .

Deoarece cardurile au apărut pentru prima dată în S.U.A. , iar ulterior au cunoscut cea mai largă răspândire în spațiul american și vest european pe plan internațional s-au impus termenii din limba engleză . De menționat este faptul că termenul de card , plastic card este utilizat pentru a descrie în general , aceste instrumente de plată .

În limba română , termenul de plastic card ( carte de plastic ) este mai rar utilizat , folosindu-se cu același înțeles denumirile de cartelă de plată sau card . Potrivit reglementărilor BNR acest instrument de plată va fi denumit , conform practicii internaționale , CARD .

2.1.1. CARACTERISTICILE CÃRȚILOR DE CREDIT

Cardul este un instrument de plată bazat pe electronică ca alternativă la instrumentele “ clasice ” de plată , numerarul și cecul , iar deținătorul lui are dreptul de acces la o procedură de autorizare și plata cu cardul . Cardul înglobează în bandă magnetică informații standardizate , securizate și individualizate care , decodificate cu ajutorul unor dispozitive speciale , permit accesul titularului la contul său bancar , autorizarea de plăți , efectuarea de plăți sau obținerea de numerar .

Dat fiind componenta electronică și larga utilizare a cardurilor , emitenții de carduri au anumite responsabilități privind confecționarea materială și informațiile minime pe care trebuie să le conțină în card ; ei trebuie să asigure următoarele caracteristici comune :

– fabricarea de material plastic cu aceleași dimensiuni ,

indiferent de emitent ;

– pe fața cardurilor să se regăsească anumite informații

despre client și despre bancă și anume :

denumirea și sigla emitentului ( banca și altă instituție )

numărul cardului

numele si prenumele deținătorului

4. data la care expiră valabilitatea cardului

5. o hologramă vizibilă la lumina naturală

– pe partea din spate :

banda magnetică

spațiul de semnătură unde clientul semnează la primirea cardului

informații pentru deținătorul cardului

adresa băncii.

Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise în întreaga lume indiferent de marca sau de banca emitentă .

2.1.2. FALSIFICAREA CARDURILOR

În scopul reducerii posibilității de fraudă au fost introduse anumite măsuri de prevenire . Procesorul unui card trebuie să fie conștient de necesitatea efectuării unor verificări în procesul utilizării cardului având ca scop prevenirea utilizării greșite , iar la rândul său , persoana și compania care acceptă carduri pentru plăți trebuie să cunoască procedurile impuse de folosirea acestora .

Una din aceste măsuri o reprezintă necesitatea unei holograme pe fața cardului . Hologramele sau impus ca fiind cele mai eficiente în ansamblul tehnicilor de asigurare a securității cardurilor . În același timp , există anumite tehnici de realizare a cardurilor privind rezistența la uzură , elemente de siguranță , un desen cu scopul evitării posibilităților de ștergere sau modificare .

Personalul companiilor care acceptă carduri , înaintea efectuării tranzacțiilor trebuie să verifice prezența hologramei ,validitatea și integritatea cardului . Totodată , trebuie să verifice dacă semnătura de pe card corespunde semnăturii clientului de pe documentul semnat la efectuarea achiziției . Efectuarea acestor verificări duce la prevenirea utilizării cardurilor falsificate .

Notă :

CLASIFICAREA CARDURILOR

Cărțile de credit se clasifică după mai multe criterii :

Visa are cinci tipuri de carduri :

– Clasic card accesibil oricărui tip de solicitant ;

– Bussines card adresat persoanelor care călătoresc în

interes de serviciu ;

– Gold card pentru persoane cu disponibilități în conturi ;

– Electron card accesibil persoanelor cu venituri mici ;

Plus card utilizate la automatele bancare de distribuire a

numerarului .

a) După funcția contului care se accesează prin utilizarea cardului :

– Credit card ;

– Debit card –charge card ;

– Deferred debit card .

b) După mediul in care este utilizat :

manual ;

electronic ;

automated teller machine ;

c) După asocierea între participanții la emiterea cardului :

– affinity card : se adresează unui grup specific de

oameni dintr-un domeniu de activitate cu scopul de a

acorda anumite avantaje utilizatorilor ;

Co-Branded Card : carduri emise sub logo-urile

participante la emiterea cardurilor cu scopul acordării

de facilități celor ce utilizează aceste carduri .

d) Din punct de vedere al circulației se disting :

– Carduri internaționale a căror circulație și utilizare

depășesc granițele țării companiei emitente ; ele sunt

emise în valute convertibile și acceptate pe plan

mondial , pe baza lor , putându-se efectua plăți în orice

monedă , indiferent de valuta în care este exprimat

contul deținătorului ;

– Carduri naționale care sunt exprimate în moneda

națională a țarii unde se află amplasată banca și

compania emitentă , ele putând fi utilizate ca instrument

de plată numai în faza respectivă . Astfel în România

sunt cardurile PRIMA , în lei , emise de BRD .

TIPURI DE CARDURI

Ĩn țările dezvoltate , publicul poate alege dintre mai multe tipuri de carduri care sunt puse la dispoziție de către bănci sau de organizații specializate . Ca tendință în politica de promovare a cardurilor , companiile emit , de regulă , carduri structurate pe clase de clienți și bară sau facilități oferite . Astfel avem :

credit card

store card

debit card

carduri multifuncționale

smart card

CREDIT CARDUL

Credit cardul indică faptul că deținătorului i-a fost deschisă o linie de

credit care îi permite să achiziționeze bunuri și servicii și numerar , în limita unui plafon stabilit în prealabil . Credit cardul se emite titularului în baza unui cont bancar deschis în acest scop . Particularitatea credit cardului , așa cum rezultă și din denumirea sa , este faptul că permite titularului să efectueze plăți chiar dacă nu are disponibilități în contul său . În contractul care s-a încheiat între client și bancă se specifică plafonul limită în cadrul căruia banca îl va credita . Credit cardul este astfel emis încât permite deținătorului :

– să ramburseze în totalitate creditul la sfârșitul perioadei

stabilite în acest caz fiind denumit , potrivit practicii

internaționale și CHARGE CARD ;

să ramburseze numai parțial creditul , partea rămasă urmând a fi considerată o extensie a creditului accesat anterior . Dispunând de credit card , titularii pot efectua plați la toate magazinele , instituțiile , etc. care acceptă aceste instrumente de plată . În contextul dezvoltării rețelelor informatice și a reducerii costurilor de instalare și utilizare,magazine din întreaga lume acceptă plata prin astfel de carduri .

Comercianții și firmele care sunt conectate la rețea plătesc băncilor și companiilor emitente de carduri o taxă pentru posibilitatea efectuării tranzacțiilor prin utilizarea cardurilor . Credit cardurile pot fi folosite nu numai la plata mărfurilor , dar și a servi de cele mai variate tipuri , cum sunt cele telefonice si poștale .

Titularii credit cardurilor primesc lunar situația debitelor . Aceste situații lunare cuprind în general următoarele informații :

valoarea limitată a creditului de care titularul cardului

poate beneficia ;

– plățile efectuate prin folosirea cardului ;

intrările de sume în contul titularului la compania emitentă a cardului ;

dobânda ce a fost debitată ;

soldul la zi ;

valoarea creditului și după caz ,suma rămasă ,disponibilă în cont .

La primirea acestei situații , clientul poate opta pentru achitarea integrală și parțială a datoriei sub forma unui procent stabilit , calculat asupra întregii sume datorate , sau rambursarea oricărei alte sume . În cazul în care titularul cardului nu achită datoria în totalitate , se percepe o dobândă asupra sumei ne rambursate , care se adaugă la soldul debitor al contului .

Pentru a descuraja clienții să depășească limita creditului , dobânda calculată pentru acest sold în condițiile unui credit obișnuit , având caracter penalizator . Situația lunară a debitelor , întocmită de bănci și companiile emitente ale cardurilor , este document în baza căruia titularilor li se solicită efectuarea plații datoriei . Plata trebuie efectuată în douăzeci și unu de zile de la data emiterii situației debitelor . În funcție de data la care se cumpără marfa și data întocmirii situației debitelor , credit cardurilor dau posibilitatea unei creditări fără dobânda pe o perioadă de până la cincizeci și șase de zile .

Avantajele credit cardurilor

O parte din aceste avantaje sunt comune și debit cardurilor .

Avantaje pentru posesorul credit cardului .

Deținerea credit cardului îi oferă posesorului posibilitatea de a cumpăra un bun la momentul oportun pentru el achitându-l în momentul cumpărării cu bani proprii și din creditul deschis pe baza cărții de credit .

În lume , numărul companiilor care acceptă achitarea produselor și serviciilor prin credit carduri este de ordinul milioanelor , iar aria geografică de utilizare a lor este foarte largă . Sunt țări , cum ar fi cele din Europa de Est , unde numărul acestor companii este încă foarte mic , fiind , de obicei , localizate în principalele zone turistice . Deci , gama produselor și serviciilor ce pot fi achiziționate folosind credit cardul este foarte largă și în același timp posesorul unui card are posibilitatea de a efectua cea mai avantajoasă achiziție .

Deținând un credit card , cumpărătorul are posibilitatea să aleagă momentul efectuării anumitor achiziții .

În multe țări , legile pentru protecția consumatorilor conferă un anumit grad de protecție celor care achită produsele cumpărate prin credit carduri , în sensul că , în cazul în care produselor sunt falsificate , posesorul creditului va obține o recreditare din partea companiei emitente a credit cardului , dacă valoarea achiziției depășește o anumită sumă , de exemplu în Marea Britanie 1.000 de lire sterline , posesorul cardului are posibilitatea , așa cum am văzut , de a achita datoria în întregime la primirea situației soldului său de a achita acest sold în rate lunare .

În cazul în care datoria este achitată în totalitate , posesorul unui credit card poate beneficia de un credit fără dobândă pentru o perioadă de până la 56 de zile . Tranzacțiile se realizează mai rapid în cazul cecului : în cazul în care comerciantul este dotat cu un echipament adecvat , procedura va consta doar în introducerea cardului în aparat și realizarea de către aparat a notei de plată , urmată de semnarea acesteia de către client .

Totodată cu credit carduri pot fi achitate și serviciile telefonice și poștale , prin simpla tastare la telefon a numărului cardului sau prin înscrierea acestuia pe un ordin de plată în favoarea poștei . Un avantaj , în comparația cu plata prin cec și numerar , este gradul ridicat de securitate asigurat de folosirea credit cardului în procesul efectuării achizițiilor .

Avantaje pentru comerciant

Spre deosebire de cec , prin utilizarea cardului este garantată , iar contul comerciantului este creditat imediat cu valoarea mărfurilor sau serviciilor vândute pe baza de credit card , în momentul în care documentele atestă vânzările sunt prezentate pentru plata la bancă . Sistemul permite comercianților să ofere clienților mărfuri vândute în condiții de credit , fără să suporte cheltuieli administrative cu riscuri de neplată .

Oferind mărfuri și servicii pe credit , comercianții care acceptă credit cardurile atrag mai mulți clienți , comparativ cu cei care nu au introdus această facilitate . Operând cu credit carduri , comerciantul este degrevat de o mare parte din cheltuielile și riscurile pe care le presupune folosirea numerarului . În realizarea acțiunilor promoționale și a companiilor publicitare , comercianții beneficiază de infrastructura unei rețele internaționale de credit carduri .

În scopul îmbunătățirii standardului serviciilor oferite clienților , o parte din marile lanțuri de magazine dau posibilitatea clienților de a obține numerar prin prezentarea cardului . Pentru client , acest lucru reprezintă o facilitate în plus , iar pentru comerciant un mijloc de a vehicula numerar , fără a suporta cheltuieli pentru o astfel de operațiune .

Avantaje pentru bănci

Pentru bănci , emiterea de credit carduri și utilizarea acestora de către clienții lor prezintă o serie de avantaje :

permit creșterea gradului de automatizare a operațiunilor , aducându-se astfel volumul operațiunilor efectuate manual ;

determină diminuarea operațiunilor cu numerar ;

plățile efectuate cu credit carduri sunt garantate ;

dobânzile percepute în cadrul operațiunilor cu credit carduri sunt mai ridicate , comparativ cu cele prevăzute în cazul majorității celorlalte forme de împrumut ;

comisioane percepute de la comercianții care accepta achitarea cu credit carduri a mărfurilor sau serviciilor oferite de ei reprezintă o sursă de venituri pentru bancă .

Principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de credit carduri sunt :

achiziționarea de mărfuri și servicii în baza unui credit , ale cărui limite au fost stabilite prin contractul încheiat de bancă cu clientul său .

emiterea periodică de către companiile de carduri a situației soldului .

posibilitatea acordată clientului de a opta pentru modalitatea de achitare a datoriei către compania emitenta a cardului .

STORE CARDUL

Multe din marile magazine sau companii de servire a populației au introdus propriile carduri care intr-un fel , concurează cu credit cardurile emise de bănci . Acest card denumit Store card oferă avantajul asigurării loialității clienților pentru magazinul emitent , determina creșterea vânzărilor prin facilitățile de plată oferite și furnizează comercianților informații de piață valoroase .

În esența , store cardurile sunt o variantă a credit cardurilor , deci modul de utilizare este asemănător acestora : lunar , se întocmește situația debitelor , iar clienții au posibilitatea de a opta la sfârșitul fiecărei luni pentru achitarea întregii datorii sau numai a unui procent din aceasta . Există însă și unele magazine care emit carduri de tipul CHARGE CARD și drept urmare întregul sold trebuie plătit în fiecare lună . Store cardurile pot fi folosite numai în cadrul aceluiași grup de magazine , iar tranzacțiile nu se derulează prin intermediul sistemului bancar de decontări , astfel că acest tip de operațiuni pot fi considerate ca aparținând unui sistem închis .

DEBIT CARDUL

Cartea de debit și debit cardul permite ca deținătorului său să îi fie debitată în mod direct contra valoarea bunurilor , serviciilor achiziționate și numerarului folosit pe seama fondurilor din contul său . Debit cardul se emite în baza unui cont bancar al clientului titular al cardului . Debit cardul este folosit asemănător numerarului , în sensul că titularul poate efectua plăți în limita disponibilităților sale bănești din cont său , dacă a încheiat în prealabil o convenție cu banca , un credit descoperit de cont .

Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulația nici un document pe suport de hârtie . Debitarea contului titularului se efectuează simultan cu creditarea contului magazinului sau instituției care acceptă ca instrument de plată debit carduri . Pentru a le face mai atractive pentru clienți , băncile debitează contul titularului după 3 zile de la efectuarea cumpărării . Spre deosebire de cec , în cazul debit cardurilor mărfurilor pot fi comandate prin telefon , iar valoarea tranzacțiilor nu este limitată . Tranzacția va fi concretizată numai în cazul în care disponibilitățile bănești din contul clientului sunt eficiente .

Avantajele debit cardurilor

Avantaje pentru bănci :

gradul ridicat de control asupra tranzacțiilor clientului în raport cu disponibilitățile bănești din contul și creditul descoperit de cont ;

costurile băncii pentru operarea debit cardurilor sunt mai reduse comparativ cu cheltuielile utilizării cecurilor numeralului ;

degrevarea activității la ghișeele bancare,inclusiv reducerea

cheltuielilor din acest punct de vedere .

Avantajele pentru clienți :

clienții nu sunt nevoiți să retragă și să poarte asupra lor sume mari de bani pentru a achita mărfuri de valori mari , eliminându-se astfel riscurile de furt și disconfort pe care la presupune numeralul la purtător .

spre deosebire de cec , nu există o limită a valorii achizițiilor și nu trebuie completat nici un document .

tranzacția se realizează instantaneu .

Avantaje pentru comerciant :

spre deosebire de plata în numerar sau prin cec sumele pe care clienții le pot cheltui nu sunt limitate , utilizarea cardurilor fiind , în același timp o premiză a creșterii vânzărilor ;

cheltuielile impuse de asigurarea securității sunt mult mai reduse decât în cazul folosirii numeralului ca mijloc de plată ;

pentru operarea debit cardurilor , banca percepe

vânzătorului taxe mai mici decât în cazul operării

numerarului ;

decontările sunt mai rapide decât în cazul cecului .

Cu toate aceste avantaje utilizarea acestor carduri este încă limitată . În unele cazuri , datorită faptului că în toate magazinele au terminale pentru debit carduri , clienții nu le pot folosi și deci vor trebui să apeleze la cecuri sau numerar . Multe magazine fiind dotate cu terminale pentru tipărirea de cecuri , folosirea cecului este preferată , i ar achitarea plăților de valori mici cu debit card nu se justifică datorită cheltuielilor de operare .

CARDURILE MULTIFUNCȚIONALE

Sunt emise de către bănci pentru a se apropia cât mai mult de nevoile clienților săi . Cardul multifuncțional este orice debit card care are si alte funcțiuni care îl pot face recunoscut ca mijloc de plată cum sunt :

cartea de numerar și cash card este un card exclusiv pentru automate programabile care pot distribui numerar .

cartea de garantare a cecurilor care asigură garantarea unui cec emis și semnat , până la o sumă specificată de către banca emitentă a cardului .

SMART CARDURI

Ele permit derularea unor tranzacții mult mai sofisticate decât celelalte carduri denumite , pentru diferențiere carduri de plastic . Există două tipuri de smart carduri , unele pot înmagazina unități de valoare și altele mai sofisticate care au încorporate în ele microprocesoare .

Aceste carduri au primit acest nume datorită faptului că un microcomputer întreg este încorporat într-un card de dimensiuni atât de reduse , imprimându-i acestuia un grad de inteligența determinat de memoria și puterea procesorului .

Smart cardurile prezintă câteva avantaje față de cardurile cu bandă magnetică :

nu este necesara autorizația on-line ;

acestor carduri le pot fi asociate plăți mai mari în efectuate în cont ;

protecția împotriva fraudelor și riscului de credit al băncii este mult mai mare ;

carduri cu cipuri încorporate nu pot fi copiate și securitatea acestora poate fi sporită prin solicitarea făcută clientului de a –și introduce codul personal de identificare ( PIN ) ;

2.3. OBȚINEREA CĂRȚILOR DE CREDIT

În general , orice persoana fizică sau juridică poate solicita băncii sau companiei emitente eliberarea unui card .

Pentru a obține persoana fizică sau juridică , trebuie în primul rând să solicite băncii sau organizației emitente , eliberarea unui card . Între bancă și client se încheie un contract în care se precizează tipul de card emis , respectiv solicitat de client , facilitățile de care va dispune titularul , obligațiile acestuia față de bancă , etc .

Contul prin care se pot face operațiuni cu carduri este un cont bancar care poate fi asemănat unui cont curent care mai este denumit “ cont card “ sau cont colateral contului curent în funcție de practica diferitelor bănci . Obținerea și deținerea unui card presupune plata de către titular a unei taxe de emitere si a unei taxe de utilizare anuale , sub forma unor sume fixe . La primirea cardului , titularul semnează pe spatele cardului , în spațiul destinat semnăturii , semnătura fiind comparată cu semnătura dată de titular pe alte documente legate de utilizarea facilitaților oferite de card .

Odată cu primirea cardului banca îi comunică în mod confidențial titularului parola personală . Codul personal de identificare aferent unui card conform practicii internaționale este PIN abreviere utilizată și în limba română , este codul atribuit de emitent unui deținător de card , cod pe care utilizatorul poate fi pus în situația de a-l reproduce , în vederea verificării identității deținătorului , în cazul unei plăti prin card deservită ca de exemplu de un automat programabil .

În cazul în care plata se face prin transfer electronic de date , PIN-ul poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnăturii deținătorului . Pentru că cel mai adesea utilizarea cardului implică și o operație de creditare din partea băncii , aceasta trebuie să verifice bonitatea clientului căruia îi emite un card de o anumită valoare .

La baza acordului încheiat între client și bancă stă formularul – cerere pe care clientul trebuie să-l completeze și banca obține astfel informații despre client ca de exemplu : locul de muncă , salariul , dacă este proprietar sau chiriaș al locuinței , starea civilă , numărul copiilor , venituri suplimentare , etc. . De asemenea clientul va trebui să menționeze pe acest formular numele băncii sale . În cazul în care aceasta este alta decât banca de la care clientul a solicitat emiterea unui card , banca emitentă poate cere relații asupra situației și mijloacelor financiare ale clientului de la banca la care clientul are cont .

Bonitatea clientului este stabilită printr-o metodă statistică numită punctaj și scor al creditului . Aceasta metodă constă în atribuirea unui anumit număr de puncte elementelor înscrise în formularul-cerere . Scopul urmărit este de a stabili probabilitatea de rambursare a creditului si deci de evaluare a riscului de credit . Totodată companiile emitente de carduri pot apela la firme specializate în verificarea bonității potențialilor clienți și a eventualelor datorii neonorate . Dacă unui client i-a fost refuzat un credit , el are dreptul de a contacta agenția respective pentru a afla de ce i-a fost refuzat creditul , deoarece și cardurile sunt doar o alta formă de creditare , la fel ca în cazul oricărui împrumut , banca trebuie sa se asigure ca riscul pe care și-l asumă este minim .

2.4. UTILIZAREA CĂRȚILOR DE CREDIT

2.4.1. INSTRUMENTE DE SECURIZARE ȘI PLATĂ DE NUMERAR A CARDURILOR

Odată obținut cardul , titularul de drept îl poate utiliza pentru plata mărfurilor și serviciilor la unitățile care vând mărfurile sau prestează servicii și acceptă drept instrument de plată cardul sau poate obține numerar de la ghișeele băncii ori de la distribuitoarele automate de numerar .

Plata se poate realiza în două moduri :

– fie cardul este introdus în terminalul electronic al

magazinului – EFTPOS , care va tipări automat nota

de plată ;

– fie vânzătorul va folosi un aparat de tipărire numit

IMPINTER pentru note de plată standardizate denumite

VOUCHERE .

EFTPOS

Efectuarea plăților cu cardul prin utilizarea EFTPOS presupune existența unui terminal la comerciant , conectat la structura informatică și de telecomunicații destinată plății prin carduri . Terminalul pentru transferul electronic al fondurilor , permite preluarea , captarea și transmiterea de informații asupra plății cu card prin mijloace electronice , de la comerciant la centrul de autorizare .

În câteva secunde , utilizând informația conținută pe banda magnetică a cardului introdus în terminal , acesta va testa valoarea tranzacției la punctul de vânzare , iar comerciantul primește automat autorizarea de efectuare a plății .

După ce tranzacția a fost autorizată , dispozitivul furnizează nota de plată în două exemplare . Ele sunt semnate de client , semnătura dată se compară de comerciant cu cea de pe card , iar dacă acestea coincid plata a fost efectuată . O notă de plată rămâne la comerciant , iar cealaltă împreună cu marfa este dată cumpărătorului .

IMPRINTER

Imprinterul este un dispozitiv mecanic care permite luarea unei amprente de pe elementele în relief , de pe fața cardului și transpunerea lor pe suprafața unui document confecționat pe un suport de hârtie .

În cazul în care comerciantul verifică formal cardul și comunică elementele de identificare ale cardului și valoarea tranzacției , centrul de procesare folosind sistemul de telecomunicații prin satelit , autorizează efectuarea tranzacției . După confruntarea semnăturii de pe card , vânzătorul eliberează marfa și îi dă un exemplar al notei de plată și clientului .

La încheierea zilei de lucru , comerciantul totalizează notele de plată întocmite cu ocazia vânzării lor prin intermediul cardului . El le înregistrează și le predă băncii câte un exemplar din fiecare , celelalte rămân în evidențele sale . Banca plătește comerciantului contravaloarea notelor de plată predate la un termen prestabilit prin contractul încheiat .

Pentru utilizarea acestora , deținătorul cardului trebuie să introducă într-o fentă specială a aparatului , să tasteze codul PIN și suma dorită , operațiunea se realizează direct și imediat , iar deținătorul cardului primește automat un document scris prin care le permite să păstreze evidența tranzacției .

Într-o abordare strictă se disting două tipuri de distribuitoare de numerar :

– distribuitor automat de numerar sau cash dispenser , este

un dispozitiv electromagnetic care permite unui

utilizator de card accesul la dreptul deținătorului de a

retrage disponibil din contul său sub formă de

bancnote și uneori monede metalice ;

– ghișeu automat de bancă : este un dispozitiv

electromagnetic , în principiu asemănător distribuitorului

automat de numerar , care în afară de faptul că permite

retragerea de numerar din disponibilul din cont , permite

deținătorului de card să aibă acces și la diferite servicii de

informare asupra situației unor conturi ale sale .

Cardul poate fi folosit și pentru tranzacții poștale și telefonice . Numărul este citit de telefon sau este scris pe nota de plată și tranzacția este încheiată . Pentru a preîntâmpina frauda , când se folosește cardul pentru astfel de tranzacții au fost introduse multe mijloace de control . În cazul în care bunurile sunt livrate la domiciliul cumpărătorului , reprezentantul firmei vânzătoare trebuie să obțină semnătura pentru livrarea mărfii .

2.4.2. AUTORIZAREA PLĂȚII

Pentru a putea fi efectuată o plată prin utilizarea ca instrument de plată a cardului , ea presupune autorizarea prealabilă la centrul de procesare al băncii emitente. Răspunsul primit , care este rezultatul autorizării poate conține unul din următoarele tipuri de mesaje referitor la card :

acceptarea pentru toată suma plătită ;

– solicitarea de instrucțiuni suplimentare la o adresă

dată și într-un anumit interval de timp ;

– neacceptarea ca mijloc de plată ;

– neacceptarea ca mijloc de plată , cu solicitarea de a

se confisca respectivul card de către comerciant .

Sistemul este astfel conceput încât asigură securitatea operațiunilor , protecția băncii emitente și comerciantului , din punct de vedere al plății și existența fondurilor , precum și protecția tuturor celor implicați împotriva fraudelor și falsurilor .

Cheltuielile posesorilor de carduri :

Ca pentru orice serviciu suplimentar , trebuie achitat un preț .

Dacă posesorul cardului optează pentru achitarea unui procent minim

din datorie , i se va percepe o anumită dobândă pentru restul datoriei

. În majoritatea cazurilor , posesorul cardului are de achitat o taxă de

emitere și o taxă anuală de utilizare .

Cheltuielile comercianților și prestărilor de servicii :

Așa cum s-a arătat atât vânzătorul cât și alte persoane care acceptă cardurile ca mijloc de plată , trebuie să achite sale un anumit comision . Acest comision este denumit ” taxă pentru comerciant ” care se stabilește de către banca comerciantului sub forma unui procent care se aplică asupra valorii tranzacțiilor derulate de acesta .

Comparativ cu cheltuielile pe care vânzătorul ar trebui să le facă în cazul în care tranzacțiile s-ar efectua cu plata în numerar , nivelul acestui comision este mai avantajos pentru vânzător .

Cardurile pierdute sau furate :

Companiile emitente de carduri trebuie să asigure un anumit grad de

protecție posesorilor de carduri în cazul în care aceștia le pierd sau le sunt

furate .

Posesorul trebuie să anunțe imediat pierderea sau furtul cardului , imediat

ce a fost constatat , compania emitentă . Numărul de telefon unde se reclamă

pierderea sau furtul cardului este comunicat de către compania emitentă

fiecărui titular .

În momentul în care a fost înștiințată , compania procedează la anularea

cărții de credit pentru a preveni folosirea ei de către o altă persoană .

În Anglia posesorii de carduri intră sub incidența răspunderii limitate

ceea ce presupune că aceștia vor să suporte numai o mică parte din suma

rezultată din folosirea ilegală a cardului , anterior comunicării pierderii .

În cazul debit cardului posesorii acestora suportă singuri , întreaga sumă

în cazul în care cardul a fost folosit înainte de a fi comunicată pierderea lui .

Pentru o anumită sumă plătită în plus , denumită ” primă ” , posesorii

cardurilor pot cumpăra polițe de asigurări pentru cazuri de boală sau accidente.

Primele sunt calculate în funcție de soldul bancar și sunt evidențiate în

situația soldului . Aceste servicii sunt opționale .

Unele companii emitente de carduri , în schimbul unei taxe anuale

, pot asigura cardurile clienților împotriva pierderii sau furtului .

Clienții trebuie să anunțe telefonic pierderea sau furtul ,iar compania

va anula cardul imediat și va ordona înlocuirea lui . În acest fel clienții , vor

fi protejați împotriva pierderilor ce le-ar înregistra ca rezultat al folosirii

frauduloase a cardului .

CAPITOLUL III

MODALITĂȚI DE UTILIZARE A CARDURILOR

3.1. CREDITUL PRIN CARDURI

Importanța deosebită a cardurilor în activitatea bancară este dată de operațiunile implicite determinate de funcționalitățile cardului :

– construirea depozitelor pentru cardurile de debit ;

– împrumuturile acordate de bănci prin intermediul

cardului de credit .

Se va insista în cele ce urmează asupra evoluției creditelor acordate de bănci prin intermediul utilizării de către titulari a liniilor de credite deschise de bănci care este una din căile principale de acordare a creditelor de consum în S.U.A. .

La nivelul anului 1998 totalul creditelor acordate de către bănci prin intermediul cardurilor se menținea la un nivel de 25 de miliarde de dolari . De o deosebită semnificație se consideră însă nivelul capacității de creditare nefolosite care atingea în martie în martie 1998 , uriașa sumă de 1,8 trilioane de dolari . Aceasta se explică prin faptul că în ultimii 5 ani volumul creditelor neutilizate a crescut cu mai mult de un trilion de dolari .

Apar astfel două tendințe inverse :

Pe de o parte , disponibilitatea băncilor de a extinde operațiuni care se înscriu printre cele mai rentabile , și prin această încercare de a forța la maxim creșterea prin deschideri tot mai generoase către clientelă .

Pe de altă parte , ritmul mai restrâns al creșterii față de operațiunile optimiste ale băncilor se explică prin rezistența clientelei în a se angaja prea mult în beneficierea de credite , care reprezintă pentru ea , cea mai ridicată rată a costului , uneori peste 20 % pe an .

Semnele unei saturații în dezvoltarea acestui credit specific se relevă pe diverse planuri :

Astfel , pe un prim plan cresc creditele restante , care în 1998 reprezentau 12,4 miliarde de dolari , și care de fapt s-au dublat în ultimii 3 ani și jumătate . Creșterea rapidă a creditelor restante ale titularilor de carduri arată că în sfera debitorilor au fost incluse tot mai multe persoane cu capacitatea de plată neadecvată .

Încordarea relațiilor de credit se vădește și prin numărul anual al falimentelor personale care prezintă o creștere de 9 % față de anul precedent . Această situație semnificativă privind evoluția potențialului economic al clientelei bancare nu poate să nu influențeze evoluția profitului bancar care era de 26 % în anul 1997 față de 5,4 % într-o perioadă de vârf în 1983 .

O asemenea stare de fapt a determinat băncile să statueze și să aplice unele măsuri pentru stoparea fenomenelor aducătoare de pierderi și respectiv pentru atragerea clientelei prin tarife modice . Fermitatea în condițiile de creditare , susținută un timp a trebuit să fie stopată sau temperată , în funcție de condițiile pieței .

La începutul anului 1998 dacă bănci americane de primă mână , FIRST US BANK și CAPITAL ONE , au început să promoveze carduri de credit cu sarcini fixe și mult mai reduse respectiv 9,99 % față de media de 19 % înregistrată pe piața americană . Dar se pare că exemplul lor nu găsește mulți adepți .

Unul din specialiști de înaltă competență Robert K . Hammer reamintește că ratele sunt crescătoare și ponderate în funcție de riscuri și vor evolua corespunzător , dacă ponderea rău platnicilor va crește . De aici importante acțiuni bancare de cunoaștere a clienților pe temeiul organizării unei minuțioase baze de date în măsură să clasifice clienții în funcție de riscul de credit și probabilitatea de epuizare a posibilităților de plată ale fiecărui client .

Așa cum s-a arătat mai sus , scăderea semnificativă a profitului bancar în S.U.A. este explicată adesea prin neâmplinirile activității cu carduri bancare .

O semnificativă analiză a costurilor desfășurată în anul 1996 la nivelul băncilor emitente de carduri cu active mai mari de 200 de milioane de dolari în depozite prezintă următoarele elemente ( vezi Tabelul 2 din ANEXE ) .

Este semnificativă întinderea fenomenului în condițiile în anul 1996 mai mult de 2 / 3 din utilizatorii de carduri aveau balanță activă a conturilor și plăteau dobânzi băncilor , iar dimensiunea medie a soldurilor active ale utilizatorilor erau de 1139 de mii de dolari . În anul 1997 pierderile rezultate din creditele acordate titularilor de carduri erau estimate la 7 miliarde de dolari , din care 80 % reprezentau debite neachitate la termen și 20 % fraude .

În 1998 pierderile reprezentau peste 5 % din creditele acordate .

În fața acestei situații exprimate prin statisticile bancare , atitudinile specialiștilor sunt diferite . Unii consideră că factorul pierderi este , în fapt , o parte a felului de-a fi al afacerii , și în acest sens gândim și noi . În legătură cu această viziune trebuie să subliniem că o separare completă și precisă a costurilor și chiar a veniturilor pentru ceea ce aparține cardului , față de activitatea de colectare depozite-efectuarea de plăți și credite , în care acestea sunt atât de intim corelate , este greu de susținut .

O parte importantă a costurilor și veniturilor se derulează în continuă și intimă independență și putem spune că se poate ușor atribui cardurilor deficite care pot aparține întregului ansamblu conceptual funcționalității și filozofiei bancare . Chiar dacă avem rezerve asupra vinovatului sau a vinei fiecărui factor , unele din datele prezentate facilitează accepțiunea unei viziuni a fenomenului în ansamblul său .

Dobânzile elastice ar permite , prin creșterea lor , protejarea băncilor împotriva clienților cu potențial major de rău platnici , concomitent cu constituirea unor rezerve acoperitoare . S-ar acționa astfel asupra unei cauze care afectează major și alte segmente ale creditului de consum , suprasolicitarea băncilor de către virtuali clienți care împinsă la maxim , aduce mai mari prejudicii decât avantaje .

Dar , pe de altă parte o mai flexibilă politică a dobânzilor creează , în

condiții de piață , cadrul de delimitare a dobânzii ce poate fi suportată de clientul mediu dincolo de care solicitările de credit scad semnificativ .

Analiza principalelor tendințe actuale în evoluția cardurilor în S.U.A. , scoate în evidență unele laturi contradictorii și negativiste dacă se judecă fenomenul cardurilor separat și nu în contextul funcționării aparatului bancar în ansamblul lui și fără a lua în considerare că băncile în majoritatea lor luptă pentru supraviețuire .

În economia americană asistăm în ultimii ani la afluxul unor noi categorii de carduri emise de societățile financiare și chiar de către marile societăți comerciale .

Competiția se răspândește tot mai mult . Cetățenii americani primesc zilnic oferte tot mai multe ale societăților emitente , dar și ale băncilor cu reputație , privind atribuirea de carduri de credit , cu linii de credit accesibile , tot mai promițătoare .

Evident , sunt semne că fenomenul cardului este în extensie pe multiple planuri și că manifestările de insuficiență și saturație în unele aspecte pot fi ele însele laturi ale unei crize de creștere .

3.2. COMERȚUL PRIN INTERNET

Comerțul electronic via internet a prins un avânt deosebit în ultimii ani în întreaga lume . Ce ați spune să vă vindeți produsele sau serviciile în permanență , chiar și în timpul somnului sau când sunteți plecat în vacanță ?

Totul este posibil pe internet prin comerțul electronic .

Tot mai multe firme își deschid magazine virtuale sau vând pur și simplu la comandă direct din site-ul propriu de pe internet . Principiul de funcționare al unui magazin virtual este simplu , vizitatorii își caută produsul sau serviciul dorit , îi studiază caracteristicile și îl comandă , iar plata se face fie prin ramburs fie prin utilizarea cărților de credit direct prin internet .

Milioane de oameni de pe întregul glob utilizează internetul , ca structură de bază în schimbul electronic al informațiilor . Utilizarea acestuia în scopuri comerciale a devenit în ultima perioadă , din ce în ce mai frecventă ca urmare a instituirii magazinelor virtuale on – line . Clienții pot vizita aceste magazine în scopul vizualizării și achiziționării produselor care le sunt oferite . Plata acestor cumpărături se realizează cu carduri de credit pe baza transmiterii informațiilor necesare prin modem , dar interceptarea mesajelor pe internet fiind relativ simplă . Gradul de securitate al acestor operațiuni este scăzut .

Soluția preconizată pentru această problemă constă în utilizarea tehnologiei de criptare în cadrul internet , fapt care necesită adaptarea unui protocol de criptare standard sau realizarea de înțelegeri între cumpărători și vânzători înaintea încheierii tranzacțiilor .

O dezvoltare de ultimă oră în crearea de bani electronici sunt

E-MONEY compatibili cu tipul de monedă existentă pe cardurile prealimentate .

În acest caz puterea de cumpărare nu este transferată dintr-un microchip către o unitate de procesare , ci , mai simplu se transferă printr-o linie telefonică . O astfel de schemă implică cu necesitate dezvoltarea unor sisteme speciale pentru combaterea fraudelor . În domeniul sistemelor de plăți , aparent aceasta este una din zonele care urmează să se dezvolte pe scară largă în mileniul următor .

Notă :

CAPITOLUL IV

CARDURILE ÎN ROMÂNIA

4.1. IMPLEMENTAREA CARDURILOR

În percepția noastră , fenomenul cardului , ca și altele , se impune prin

prisma cifrelor , ce reflectă realitatea din țările cele mai dezvoltate , unde serviciile bancare și potențialul economic al titularilor de carduri , mentalitățile lor sunt altele . O abordare mai veridică trebuie să pornească de la situația zonelor semnificative pentru noi nu numai geografic , prin aria de evoluție , ci și prin procesul tranziției prezent în diferite trepte de infăptuire .

Datele dispersate și relativ incomplete prezentate în tabel exprimă un alt stadiu al extensiei fenomenului card în aceste țări și în special poziția întârziată a României. În momentul de față ,în care se află băncile românești programme laborioase de implementare a sistemului în condițiile în care legislația și metodologia sunt conturate și deci au fost depășite greutățile începutului , se pune problema aprecierii perspectivelor apropiate , a ritmului așteptat de extindere și de rulare a progresului în acest domeniu .

O evaluarre lucidă a perspectivei prin prisma realităților de azi și a viitorului apropiat exclude o evoluție ascendentă , un ritm susținut în acest domeniu ; dimpotrivă , există premizele unei evoluții latente , dependente de rezolvarea multiplelor probleme care se vor ameliora într-un timp relativ îndelungat .

Pierderile majore în cadrul dezvoltării sistemului cardului în general sunt :

– nivelul redus de bancarizare ;

– nivelul redus al veniturilor populațiilor și al

economiilor ;

– gradul de dezvoltare a rețelei de comunicații și a

modului de circulație a informațiilor băncilor și

acceptanților și în general al investitorilor posibili

în rețele electronice bancare .

Se va insista în special asupra aspectelor privind bancarizarea și nivelul veniturilor ( vezi Tabelul 3 din ANEXE ).

Bancarizarea , după cum se știe , reprezintă gradul de cuprindere în activitatea bancară a populației și se exprimă prin numărul de conturi bancare pe locuitor . În timp ce în țările dezvoltate ale lumii , media este de 1 , 9 – 2 ,1 conturi pe locuitor . Aceasta încărcătură redusă se explică prin faptul că populația are puține conturi de depozite la vedere , marea majoritate a acestora fiind afectate societăților comerciale sau instituțiilor .

Pe de altă parte trebuie subliniat faptul că există o afluența a depozitelor populției “ la termen “ prin care în condițiile inflației interne s-a încercat să se mențina valoarea reală a depozitului ca scop principal .

Rezultă din cele de mai sus că în momentul actual populația României , la modul general , nu îsi încasează veniturile prin conturi și nu deține în conturi disponibilități “ de cheltuit “ în perioada până la obținerea unei noi tranșe de venituri , situație care are mărit gradul de cuprindere a populației în serviciile bancare și ar determina numeroase plăți posibile a fi efectuate cu diferite instrumente , inclusiv cu cartea de plată .

Nivelul redus al veniturilor și posibilitățile restrânse de a economisi , reduc implicit volumul sumelor “ de cheltuit “ care ar putea fi subiectul acelor plăți prin instrumente bancare .

Diminuarea potențialului financiar al populației conduce la reducerea consumului și la reducerea nivelului disponibilităților , în numerar , dar și în conturi destinate cheltuielilor , și reduce astfel funcționalitatea instrumentelor de plată în general , a cardului în special .

Considerăm că , în perspectivă , procesul de dezvoltare a cardului trebuie să urmeze și să depășească două etape obligatorii ca rezonanțe pe termen scurt și pe termen lung .

ETAPA I

Dorește să definitiveze baza tehnică minimală a funcționării sistemului de carduri și având un timp de aplicare de 3 -5 ani ( 2000 – 2004) .

Această etapă trebuie să realizeze următoarele obiective :

– modernizarea și interconetarea sistemului informațional

interbancar în măsură să realizeze interbancaritatea la

nivel national , condiție elementară pentru utilizarea

cardului ca un instrument de decontare la nivel

national ;

– extinderea rețelei de bancomate și terminale instalate

la firmele comerciale acceptate de către bancă .

Pentru realizarea acestor obiective se va crea baza minimală de lucru care să satisfacă cerințele titularilor străini deținatori de carduri internaționale și aflați în trafic pe teritoriul nostru . De asemenea , se va putea lărgi aria utilizatorilor români care au acum condiții de a folosi cardul ca instrument de plată cu o frecvență mai mare sau mai mică .

ETAPA I I

Această etapă are ca țintă transformarea cardului într-un instrument de plată de masă , respectiv creșterea în ritmuri înalte a numărului deținătorilor de carduri și în corelație cu extinderea în teritoriu a rețelei de aparate specifice . Această etapă presupune o perioadă de bază de 10 ani ( 2005 – 2014 ) .

În decursul unei perioade de 10 ani este de așteptat desăvârșirea procesului de privatizare și reașezarea relațiilor de producție și de muncă într-un nou cadru de permanentă stabilitate , care să permită în general creșterea veniturilor tuturor categoriilor de cetățeni . În corelație cu obiectivele immediate , favorabile procesului de extindere a cardului ar fi :

creșterea disponibilităților apte de a fi cheltuite cu o

mare parte a fondurilor și persoanelor ;

– creșterea numărului de titulari de conturi curente în măsură

să efectueze plăți prin utilizarea cardurilor .

Putem conchide că evoluții radicale în extinderea decontărilor prin carduri se pot obține numai într-o perioaă îndelungată și numai prin desăvârșirea proceselor de transformare economico-socială prin care trece țara noastră și înfăptuirea unei economii în care sectorul privat să se dezvolte și să consolideze , respectiv să conducă la stabilirea circuitelor și fluxurilor de valori interne și internaționale .

După opinia noastră , multe din pozițiile băncilor în domeniul evoluției cardurilor sunt astăzi forțat optimiste deoarece i-au în considerare numai posibilitățile tehnice și tehnologice , fără a considera factorii economici și sociali .

Ar trebui să se i-a în considerare faptul că interesul băncilor , de fapt , nu este de a susține tehnic , cu mari eforturi , un instrument de utilizare ocazional , ci de a face din card un sistem efectiv de folosire frecventă .

Acest lucru poate deveni accesibil pentru cetățeanul român atunci când fiecare va avea mai mult de cheltuit , ceea ce va majora frecvența plăților și gama de mărfuri și servicii accesibile .O asemenea evoluție va grăbi implicit implementarea unei noi mentalități în domeniul plăților și va accelera opțiunile de a avea cont curent bancar , fără de care cardul nu poate funcționa . Este deci evident faptul că implementarea cardului și extinderea lui este primordial , un aspect de tehnică și tehnologie bancară , dar sub alte aspecte hotărâtoare angajează potențialul economic și titular de venituri și implicit pe cel de mentalitate .

Fără o percepere deplină , sub toate aspectele ,a corelației factorilor determinanți în extinderea cardului în România , orice calcul și evaluări sunt numai excepții forțat optimiste , lipsite de temeiul reali .

4.2. PIAȚA ROMÂNEASCĂ DE CARDURI

În țara noastră sunt utilizate atât carduri naționale cât și internaționale . În ceea ce privește cardurile internaționale, băncile comerciale românești dezvoltă două tipuri de activități :

acceptarea la plată a unor carduri internaționale ale

emitenților din străinătate ;

– emiterea propriilor carduri internaționale în baza

acordurilor încheiate .

În principiu , activitatea de acceptare a cardurilor presupune efectuarea a două tipuri de operații , astfel :

eliberarea de numerar la ghișeele băncii comerciale ;

decontarea tranzacțiilor pe bază de carduri efectuate

de către clienți cu bănci care acceptă acest instrument

de plată  .

Emiterea cardurilor internaționale de către o bancă autoritară presupune încheierea unui contract cu proprietarul de marcă și / sau asocierea la Romcard precum și respectarea regulilor impuse de Banca Națională a României în acest sens .

Alături de cardurile internaționale în valută , băncile comerciale românești

s-au preocupat de emiterea de carduri naționale în lei . Aceste carduri sunt emise preponderant sub sigla VISA și EUROCARD / MASTERCARD numai BRD emițând propriul card denumit PRIMA .

În martie 1994 a fost creată societatea Romcard pentru procesarea și autorizarea tranzacțiilor , pe bază de carduri cu utilizare internațională , în sistem VISA INTERNAȚIONAL , MASTERCARD și EUROCARD . Băncile românești care s-au asociat în acest scop sunt Banca Comercială Română , Banca Agricolă , Banca Ion Țiriac și BRD .

Băncile asociate au realizat acest sistem de procesare centralizat care are în vedere toate problemele privind autorizarea și procesarea plăților operate în sistem card internațional .

În același timp Romcard se constituie ca o entitate de legătură între aceste bănci și sistemul de utilizare internațională a cardurilor care , în cazul organizației VISA INTERNAȚIONAL are centrul pentru Europa la Londra . Acest sistem a fost astfel conceput încât să se permită procesarea cu ușurință și a altor tipuri de carduri care vor fi introduse în viitor pe piața românească .

Băncile comerciale românești dezvoltă în principiu două tipuri de activități :

acceptarea la plată a cardurilor internaționale emise de

bănci sau instituții din străinătate ;

– emiterea propriilor carduri internaționale în baza acordurilor

încheiate în acest scop .

Activitatea de acceptare a cardurilor VISA presupune :

– eliberarea de numerar la ghișeele băncii comerciale ;

– decontarea tranzacțiilor pe bază de carduri efectuate de

clienți ai băncii care acceptă acest instrument de plată .

Structura comercianți-clienți ai băncii care acceptă la plată carduri corespunde în prezent , un segment format din hoteluri , restaurante , baruri , cazinouri , night cluburi , magazine , agenți de transporturi aeriene , de turism , de închirieri autoturisme . Între aceștia și banca comercială se încheie un contract privind drepturile și obligațiile reciproce ale părților , regulile commune și procedurile standardizate pe care ar trebui să le respecte părțile prin carduri .

Comercianții care acceptă la plată un card internațional afișează la loc vizibil sigla companiei respectiv a băncii emitente a cardului utilizat . Activitatea de emitere a cardurilor de plată internațională a debutat în august 1995 .

Cardurile BancPost

Pentru persoanele fizice , BancPost emite 4 carduri ULTRA , MILENIUM , SUPREMA și PROSPERA .

“ ULTRA “ este un cont în lei care poate fi folosit chiar pe teritoriul României . Pentru obținerea lui este necesară achitarea unei sume de 30.000 mii de lei și depunerea a 100000 mii de lei care poate fi ridicată de îndată ce posesorul intră în posesia cardului .Comisionul de ridicare a banilor de la ATM-urile BancPost este de 0,2 % , iar al celorlalte bănci este de 0,5 % + 5000 de lei .

În primele 24 de ore de la virament , suma minimă care trebuie să existe în cont este de 10 % din total .

Clientul poate retrage orice sumă în limita a 40 de bancnote , sau a disponibilului din cont , numărul de tranzacții fiind nelimitat . Dobânda la suma existentă în cont este de 15 % pe an . Fiind un card VISA el poate fi folosit pentru efectuarea de plăți oriunde este afișată sigla mărcii respective .

“ MILENIUM “ este un card destinat exclusiv persoanelor fizice . Principalul avantaj al său constă în faptul că deși este un cont în lei se pot ridica unele sume de valută , în străinătate .

Condițiile de emitere ,comisioanele și dobânzile sunt similare cu ale cardului ” ULTRA” singura deficiență fiind suma depusă de 1.000.000 lei .

“ MILENIUM “ este un card MAESTRO și poate fi utilizat pentru plăți și obținerea de numerar în orice colț al lumii unde este afișată sigla . Ultimul card BancPost pentru personae fizice este un card VISA , se numește “ PROSPERA “ și are două conturi asociate în lei și altul în valută . Taxa de emitere este de 40 de dolari , iar suma de depunere este de 200.000 lei și 4.000 de dolari din care 1.000 de dolari sunt păstrați în cont ca și garanție . Pentru sumele în lei dobânda anuală este de 15 % iar în valută de 4 % .

Contul în valută nu poate fi folosit decât în străinătate , iar alimentarea lui nu se poate face decât în dolari . În afara țării însă , retragerile se fac în valuta țării în cauză .

Cardurile Băncii Agricole

Banca Agricolă emite din 1997 carduri sub sigla VISA și EURO/MASTE RCARD . Astăzi , ea oferă pentru persoanele fizice patru carduri . Primul este “BANCA AGRICOLĂ VISA CLASIC “ , cu un cont în lei ce poate fi folosit la tranzacțiile comerciale de circa 4.000 de agenți comerciali din țară , precum și pentru retrageri de numerar de la toate băncile românești , membre VISA .

Pentru obținerea unui astfel de card este necesară o simplă cerere adresată unității emitente . Taxe speciale se percep doar în cazul prestării anumitor servicii cum ar fi : taxa de interogare sold prin intermidiul ATM – 1.500 de lei , înlocuire card în regim de urgență “ 50.000 de lei și taxa de de eliberare de numerar în regim de urgență “ 30.000 de lei .

Comisioanele percepute la retragerile de la terminalele Băncii Agricole sunt de minim 0,2 % , iar la celelalte bănci acceptătoare 0,5 % + 6000 de lei .

Dobânda la suma existentă în cont este de 10 % pe an . Celelalte carduri în lei destinate persoanelor fizice sunt pentru conturi de salarii și încasarea a dreptueilor bănești . Dobânda la suma din cont , pentru acestea este de 20 % pe an .

Ultimul card destinat persoanelor fizice este unul în valută intitulat “ BANCA AGRICOLĂ EURO / MASTERCARD ” . Poate fi folosit în peste 120 de țări . Obținerea unui astfel de card se poate face prin depunerea unei cereri și a unei sume de minim 500 de dolari , care se va constitui într-un sold intangibil . În afara taxei de emitere în valoare de 15 dolari se mai percepe o taxă anuală de utilizare de 20 de dolari .

De asemenea , pentru aflarea soldului prin intermediul ATM – ului se percepe de fiecare dată o taxă de 0,10 dolari . Comisionul practicat pentru operațiuni de vânzarre este de 1 % pentru eliberarea de numerar la ghișeele sau ATM –urile din străinătate de 1,5 la % , iar ghișeele sau ATM –urile Băncii Agricole de 0,75 % .

Cardurile BCR

Multi Cash – BCR , produsul oferit de Banca Comercială Română clienților săi pentru efectuarea de plăți electronice . Multi Cash a fost realizat de către firma germană Omikron System Hans specializată în softweare și servicii în domeniul financiar a cărui gamă de produse pentru tranzacții bancare electronice , plăți prin cărți de credit , softweare pentru plăți curente personale .

Cea de-a treia ofertă de carduri pentru persoanele fizice vine din partea BCR . “ BCR VISA CLASIC “ este un card pentru plata de mărfuri și servicii doar pe teritoriul țării . Pentru obținerea lui , nu se plătește taxă de emitere . Este necesară doar o primă depunere de 1.000.000 de lei , din care trebuie menținut în cont un sold de 100.000 de lei . Comisioanele pentru tranzacții sau eliberare de numerar de la automatele BCR sunt 0 % .

La ghișeu , se percepe un comision de 0,5 % iar la ATM-urile celorlalte bănci comisionul este de 0,5 % + 5.000 lei . Dobânda pentru disponibilitățile din cont este de 20 % pe an .Pentru obținerea de informații referitoare la soldul existent nu se percepe comisioane . Spre deosebire de alte instituții bancare automatele BCR au un număr limitat de eliberare de numerar și anume 5 tranzacții pe zi , cu o sumă maximă de 4.500.000 de lei pe total .

Acest card poate fi folosit la toate automatele care au afișată sigla VISA . “ BCR MAESTRO “ este un card destinat salariilor . Nici în cazul deschiderii unui astfel de card nu se percepe taxă de emitere , iar suma minimă de depunere de 50.000 de lei , din care 49.000 de lei reprezintă soldul minim de menținut în cont. Comisioanele și dobânzile sunt similare cu cele ele cardurilor “ BCR VISA CLASIC “ .

La alimentarea cardului de către deținător nu se percepe nici un comision și nici de la firmele care au cont curent deschis la BCR . Pentru fiecare virament se percepe suma de 10.000 de lei .

Ultimul card pentru personae fizice este “ BCR VISA INTERNEȚIONAL “ . Acesta poate fi folosit atât în țară cât și în străinătate . Taxa de emitere este de 5 dolari suma minimă de deschidere este de 3.000 de dolari , iar soldul care trebuie menținut în contul de card este de 500 de dolari .

Se mai percepe o taxă anuală de administrare a contului de 10 dolari . Nu se percepe comision pentru tranzacții . În cazul eliberărilor de numerar acesta este de 1,75 % ( minim 5 dolari ) . În cazul cardurilor în valută numărul tranzacțiilor este limitat la 3 cu o sumă totală de 500 de dolari .

Credit – carduri BRD

O parte din cardurile oferite de BRD sunt carduri de credit . În general , există o reținere vis – a -vis de emiterea unor astfel de carduri pentru că legislația actuală nu pedepsește fraudele cu carduri . Cu toate acestea BRD a lansat pe piață două astfel de carduri “ BRD MAESTRO “ și “ BRD VISA CLASIC “ . Cel dintâi este un card de salarii . Deschiderea și alimentarea contului se face fără taxe și comisioane , iar suma minimă de depunere este de 100.000 de lei .

Suma cu care poate fi creditat titularul este stabilită în funcție de salarul pe care- l are . Dobânda percepută de bancă este de 70 % pe an , iar creditul trebuie returnat în timp de o lună . După aceste interval ea se majorează de 90 % pe an .

Banca oferă o dobândă de 22 % pe an la soldul existent în cont . Extragerea maximă de la un automat este de 4.000.000 de lei ,numărul de tranzacții este nelimitat , iar comisionul care se percepe este de 0,2 % .

“ BRD VISA CLASIC “ , poate fi emis atât pentru lei cât și pentru dolari . Posesorul unui astfel de card poate să obțină un credit de până la 1.000 de dolari , în funcție de veniturile lunare dovedite de titular . Acest împrumut trebuie returnat în maxim 5 luni cu o rată lunară reprezentând maxim 20 % din valoarea creditului . Cardul poate fi folosit atât la agenții comerciali cât și la automatele pe care există afișate marca VISA .

Pentru cardul în lei comisionul de emitere este de 50.000 de lei , cel de utilizare anuală este tot de 50.000 de lei , iar cele de retragere de 0,2 % de la ATM- urile BRD și 0,5 % + 5.000 de lei de la automatele altor bănci . Pentru obținerea unui carrd în valută se plătește o taxă de emitere de 5 dolari un comision de utilizare anuală de 10 dolari și o depunere inițială de cel puțin 500 de dolari .

Operațiuni de retragere de la automatele băncii emitente se taxează cu un comision de 1 % , iar de la celelalte bănci tot 1 % , dar minim 3 dolari . Numărul maxim de retrageri pe zi este de 500 de dolari . În afara acestor două carduri de credit BRD – ul mai oferă persoanelor fizice și un card debit numit “ BRD VISA ELECTRON “. Acesta poate fi obținut de orice persoană majoră , făcând o depunere inițială de 100.000 de lei .

El poate fi folosit doar în țară , iar comisioanele și dobânzile sunt similare cu cele practicate de cardul în lei “ BRD VISA CLASIC “ . ( vezi Figura 1. din

ANEXE ) .

Concluzionând asupra acceptării și a emiterii de către băncile comerciale românești , numărul cardurilor emise și , respectiv , al tranzacțiilor efectuate pe baza lor este încă redus comparativ cu cel din alte țări .Starea de lucruri de mai sus este legată pe de o parte de efortul investițional al băncilor românești , necesar pentru a pune la punct infrastructura și logistica aferentă operării eficiente a plăților prin carduri și în egală măsură de efortul investițional al comercianților .

Nu în ultimul rând am menționa între cauze , insuficienta cunoaștere a avantajelor acestor mijloace de plată de către rețeaua de utilizatori , persoane fizice sau juridice .

După cum evoluția tehnologiilor în acest domeniu este extrem de rapidă , se prefigurează importante evoluții în activitatea bancară cu amănuntul și probabil o explozie în utilizarea cardurilor în următorii ani ,o reconfigurare a sectorului conturilor mici și a instituțiilor care oferă servicii de plăți (vezi Figurile 3 și 4 din ANEXE ) .

4.2.1. VISA

Este o corporație privată , deținută de 21.000 de instituții financiare membre din întreaga lume . Are circa 5.000 de angajați în 40 de birouri din întreaga lume , oferind instituțiilor membre VISA o platformă de plăți globală , operațiuni non-stop , cel mai sofisticat sistem de procesare a plăților , protecție și management al mărcii VISA .

Volumul mondial de tranzacții utilizând carduri VISA a atins 1,65 trilioane de dolari . În lume există peste un miliard de carduri VISA , VISA ELECTRON , INTERLINK , PLUS , și VISA CASH . Are în derulare peste 80 de programe de carduri inteligente în toată lumea , inclusiv 8 milioane de carduri VISA CASH și sprijină programele SET SECURE ELECTRO – NIC TRANSACTION , pentru a permite și încuraja comerțul pe internet .

Departamentul VISA pentru regiunea Europei Centrale și de Est , Orientul Apropiat și Africa au făcut publice ultimele cifre privind evoluția tranzacțiilor cu carduri VISA . Cu această ocazie s-a subliniat faptul că nivelul cheltuielilor pe cardurile VISA în România a crescut cu 127 % ajungându-se la peste 134 milioane de dolari în anul fiscal încheiat în iunie 2000 .

Aceasta înseamnă că numărul tranzacțiilor efectuate de deținătorii români a crescut cu 127 % ajungând la cifra de 4,8 milioane . În același timp , VISA are în prezent cel mai mare volum de cheltuieli pe carduri emise în România , numărul acestora situându-se în iunie 2000 la 276.000 . Valoarea medie a unei tranzacții s-a cifrat la 27 de dolari ,iar numărul mediu de tranzacții pe card anual , este de 27 de dolari .

Legat de aceste două cifre , ar fi interesant de remarcat faptul că în anul 1996 valoarea medie a unei tranzacții era de 428 de dolari ‚ aparent descrescător relevând că , din ce în ce mai mult acest instrument servește unor nevoi de plată ce țin de consumul domestic .

În România , cardul începe să devină un accesoriu al omului cu venituri ce depășesc media , fără a se situa însă la cote inaccesibile . Valoarea medie a unei tranzacții denotă faptul că și în România cardul VISA începe să fie utilizat în mod curent , nu numai în străinătate pentru cheltuieli cu valoare mare , ci și intern , pentru efectuarea de plăți zilnice cu valoare mică .

Fiind un instrument facil pentru consumatori ,numărul tranzacțiilor la punctele de vânzare a crescut cu 34 % față de anul precedent , în timp ce numărul retragerilor de numerar de la ATM-uri a crescut cu 133 % . Aceste cifre relevă faptul că în continuare deținătorul român de card se folosește de acest instrument în principal pentru a scoate numerar și mai puțin pentru a efectua cumpărături prin intermediul lui .

Această reacție ar putea fi justificată de faptul că există tot mai multe firme care vizează salariile angajaților în conturi de card . În acel moment , marea majoritate a beneficiarilor acestui cont își scot banii aproape în totalitate . Un pas înainte spre creșterea tranzacțiilor prin intermediul cardurilor ar fi marcat pe măsură ce posesoriii acestui instrument de plată ar fi conștienți de faptul că banii lor sunt în siguranță chiar dacă nu sunt sub forma numerarului și apoi ar începe să efectueze cumpărături direct prin intermediul cardului .

Acest lucru ne trimite la o realitate imediată și anume aceea că numărul comercianților români care acceptă carduri la plată rămâne totuși scăzut și include în principal : hoteluri , restaurante , agenții de turism . În final se ajunge într-un cerc vicios din care a ieși este nevoie să se acționeze atât în direcția comercianților , cât mai ales a utilizatorilor , care ar trebui să întrevadă un avantaj imediat al utilizării cardului în faptul că acesta îi oferă posibilitatea de a efectua cumpărături fără a deține fizic acea sumă de bani (vezi Figura 5 din ANEXE ) .

De aici ar decurge posibilitatea , în unele cazuri ca utilizatorul să efectueze cumpărături care depășesc suma de pe card , având facilitate a oferită de bancă de a fi creditat până la o anumită sumă de bani .

În concluzie avantajele pentru utilizatori ar putea fi sintetizate în :

– metodă de plată rapidă , eficientă computerizată ;

– în întreaga lume , procesul de autorizare a plăților pe

carduri VISA durează 7 secunde ;

– permite monitorizarea permanentă a contului ;

– poate fi blocată imediat și înlocuită în caz de pierdere ;

– oferă mai multă siguranță înlocuind numerarul .

Băncile la rândul lor beneficiază de o serie de avantaje , concretizate în reducerea cheltuielilor cauzate de operațiuni cu numerar și oferă siguranță prin posibilitatea monitorizării permanente a tranzacțiilor ( vezi Figura 6 din ANEXE ) .

Creșterea numărului punctelor de vânzare care acceptă carduri VISA a fost totuși destul de importantă , ajungând de la 1051 în anul 1996 la 6985 în anul 2000 . Evoluția rețelei punctelor de vânzare impune schimbări atât la nivelul obișnuințelor de cumpărare ale consumatorilor , cât și al percepției comercianților asupra mijloacelor de plată electronice .

Cardul se poate constitui și pentru comercianți într-o modalitate de a obține profituri mai mari prin atragerea posesorilor de carduri , deoarece este o metodă de plată garantată și rapidă , înlocuiește tranzacțiile cu numerar și conduce la creșterea vânzărilor .

La acest nivel se va pune problema dezvoltării unei infrastructuri adecvate în domeniul în care VISA își exprimă intenția de a coopera atât cu băncile cât și cu comercianții .

4.3. CARDURILE ÎNCOTRO .

Cărțile de plată constituie cea mai mare provocare a actualului secol întrucât ele au revoluționat sistemul de plăți . Acestea au evoluat de la plăcuțele metalice din 1914 când Genneral Petroleum Corporation of California ( devenită apoi Mobil Oil ) a emis primele cărți de credit pentru funcționarii săi și pentru câțiva clienți aleși cu grijă , până la cardurile de plastic în care sunt înmagazinați noii bani electronici care câștigă tot mai mult teren .

În conformitate cu grupul de cercetare , Data Monitor , numărul cardurilor va crește de la 688 de milioane în anul 1995 la 3,5 miliarde în anul 2001. Dintre acestea aproximativ 450 de milioane vor fi bani electronici și se va crea astfel cea mai mare piață de carduri cu care vor putea fi făcute peste 100 de miliarde tranzacții electronice .

Cardul a devenit astfel unul din rarele suporturi care dispune de accesibilitatea și universalitatea unui veritabil mijloc de plată . Dezvoltarea cărților de plată s-a extins rapid în Occident ca modalitate de plată a unor mărfuri sau servicii .

Cu toate acestea se constată o mare disparitate între statele occidentale , în plan tehnic , în planul utilizărilor dar și la nivelul organizării mijloacelor de plată ca și în cel al regulilor juridice aplicabile .

Piața occidentală ( C.E.E. , S.U.A. , Canada , Japonia , Australia ) a sistemelor de plată prin carduri a crescut în mod semnificativ în ultimul deceniu în ceea ce privește numărul de purtători , de terminale și de automate bancare .

Flexibilitatea sistemului i-a încurajat pe cei care l-au lansat pe piață . În prezent este posibil transferul de numerar prin telefon deoarece aproape toate societățile de carduri au la centralele lor propriul ATM .

Dacă fără banii electronici serviciile bancare la domiciliu erau doar un vis , în prezent populația a luat în serios acest serviciu . Mai mult , o soluție este în curs de a fi adoptată în comun de către marile companii de carduri standardizarea acestora , care a devenit crucială .

Nimeni nu va fi de acord să aibă mai multe terminale pentru a accepta carduri diferite . Așa numitul standard EMV – numit astfel după Europay , MasterCard și VISA se bazează pe standardul pentru carduri ISO 7816 recunoscut pe plan internațional .

Totodată au apărut societăți producătoare de terminale pentru carduri , cum este VERIFONE care pretinde că ar fi pus la ppunct o mașină care poate citi cardurile VISA CASH , Mondex , etc .

Dacă problema standardelor poate fi rezolvată , cea mai mare chestiune care urmează a fi hotărâtă este aceea a furnizorului de bani electronici care va învinge pe piață , vestea rea pentru Mondex este aceea că este puțin probabil ca să devină singurul furnizor de bani electronici . Vestea bună , atât pentru furnizori cât și pentru clienți , este că piața are cerere suficientă pentru a permite prosperitatea tuturor tipurilor de carduri , mărind capacitatea de a alege și încurajând competiția .

Ca urmare a faptului că pe plan mondial automatizarea operațiunilor bancare a permis scoaterea în mare măsură a numerarului din circulație , băncile comerciale din România au trecut la utilizarea ” banilor electronici ” . În acest sens s-a decis înființarea unei societăți comune de procesare a cinci bănci care au aderat la VISA : Banca Română de Dezvoltare , Banca Comercială Română , Banca ” Ion Țiriac ” , Banca Agricolă și Banca Română de Comerț Exterior .

Această societate comună numită ROMCARD are drept principal obiectiv mijlocirea tranzacțiilor cu carduri . În prezent , Europay Internațional și MasterCard Internațional au introdus noua marcă MAESTRO care îmbunătățește imaginea mărcilor în Europa .

Noul logo de acceptare MAESTRO acceptat de Europay și de MasterCard

urmărește să îmbunătățească imaginea mărcii MAESTRO față de deținătorii de carduri și să faciliteze eforturile băncilor de stimulare a utilizării cardurilor. Europay Internațional și MasterCard Internațional au finalizat noua marcă de acceptare pentru Europa , MAESTRO .

Introducerea noii mărci în urma semnării acordului MAESTRO între Europay și MasterCard în iunie 1997 . Noua marcă MAESTRO reține formatul de bază al numelui MAESTRO în interiorul cercurilor albastru și roșu întretăiate , dar care a fost înbunătățit pentru a-i mări vizibilitatea . Faptul că marca va fi amplasată în punctul de intersecție ( POI ) în cadrul aceluiași tip de dreptunghi albastru închis ca și cardul Eurocard / MasterCard va mări încrederea clienților în această marcă .

Marca MAESTRO a extins funcționalitatea debitului electronic POS de a include acceptări la ATM , aceasta însemnând că MAESTRO reprezintă acum o acceptare globală ATM și POS . Aceasta va simplifica identificarea de către consumatori a mărcilor și va facilita efortul de comunicare al băncilor .

Introducerea noului logo mai puternic va întări înțelegerea de către consumatori a modului în care să folosească marca MAESTRO . Folosirea unor logo-uri corespunzătoare reprezintă un instrument esențial pentru a determina o cunoaștere mai bună a mărcii și pentru a genera mai multe tranzacții .

Clarificarea de către Europay și MasterCard a mărcii de acceptare MAESTRO reprezintă un pas important pentru atingerea nivelurilor cerute de cunoaștere și de utilizare a cardurilor .

Europay oferă acum băncilor europene o marcă clară și consistentă , un suport pentru a comunica clienților cum și unde să folosească cardul MAESTRO , și o rețea MAESTRO de acceptare de 1,1 milioane comercianți numai în Europa . Băncile Europene se află într-o poziție excelentă pentru o promova utilizarea cardului MAESTRO . Pentru ca băncile să facă acest lucru , este vital ca acestea să comunice clienților lor beneficiile nete și potențiale pe care MAESTRO le poate aduce cardurilor lor debitoare , respectiv accesul global la contul curent .

Asigurându-se că deținătorii de carduri înțeleg avantajele cardului MAESTRO ca și recunoașterea logo-ului fără a diminua semnificația logo-ului băncilor , acestea vor accelera adoptarea și folosirea cardurilor MAESTRO de către clienții lor .

Pentru a reduce costurile și efortul pentru comercianți și cumpărători ,migrația către noul logo MAESTRO va fi integrată în planurile Eurocard / MasterCard de reorientare .

Aceste planuri convenite pentru fiecare piață de Europay și cumpărătorii săi sunt în curs de realizare într-un număr de țări precum Belgia , Olanda , Marea Britanie , Germania și Elveția .

Prioritățile inițiale pentru planurile de reorientare sunt volumul ridicat și amplasările cu o bună expunere precum destinațiile turistice , stațiile de benzină , autostrăzile , stațiile de cale ferată , aeroporturile și marile magazine . Obiectivul este reorientarea a 50 % din terminalele POS cu noile logo-uri de acceptare Eurocard / MasterCard până în ianuarie 1999 .

Unul din termeni MAESTRO a fost înlocuirea progresivă a mărcii EDC , și în consecință logo-ul EDC nu figurează pe noua marcă MAESTRO . Totuși aproximativ 30 milioane de carduri EDC vor rămâne în circulație până la sfârșitul lui 1999 și în consecință comercianții participanți trebuie să continue să le accepte până la această dată .

Din moment ce este foarte clar că personalul POS știe ce reprezintă fiecare logo și care sunt mărcile acceptate , Europay își ajută cumpărătorii să-și dezvolte mijloace de comunicare pentru instruirea comercianților . În plus artwork-ul logo-ului MAESTRO este disponibil pentru emitenți astfel încât aceștia își pot dezvolta propriile programe de comunicare .

Standardele pentru reproducerea mărcii MAESTRO și artwork-urile pentru logo sunt deja disponibile la Europay . O versiune nouă , ajustată a mărcii CIRRUS este de asemenea disponibilă . În anul 1998 va fi publicat un manual complet referitor la designul cardului intitulat Reproducerea standard a mărcii MAESTRO pentru membrii săi .

În prezent s-a trecut la realizarea tranzacțiilor prin Internet în condiții de siguranță . În acest sens Commerzbank , Karstadt împreună cu Eurocard / MasterCard au realizat un proiect pilot de comerț electronic în baza protocolului SET (Secure Electronic Transaction ) . Faptul că Germania este piața din Europa cu cea mai rapidă creștere a vânzărilor prin Internet , îi acordă acestui proiect o importanță deosebită .

Commerzbank și Karstadt , cel mai mare lanț de magazine din Europa au lansat împreună un proiect pilot pentru efectuarea în condiții de siguranță a plăților electronice prin Internet , folosind cardurile Eurocard / MasterCard și protocolul SET . Proiectul pilot , primul de acest fel în Germania implică 1500 de carduri Commerzbank Eurocard / MasterCard .

Europay Internațional a cooperat îndeaproape cu Commerzbank și Karstadt pe parcursul realizării proiectului din momentul organizării inițiale până în momentul implementării finale .

SET – un standard industrial global – asigură plățile realizate cu ajutorul calculatorului prin Internet , folosind certificate digitale care validează identitățile deținătorilor de carduri și ale comercianților care participă în tranzacții prin WWW . Un element suplimentar de siguranță îl constituie criptarea numerelor cardurilor individuale .

Pe lângă programul cu Karstadt , Commerzbank și Euro – Kartensysteme cooperează cu Electronic Mall – Bodensee într-o mișcare activă pentru a descoperi noi oportunități de vânzare către detailiști mici și mijlocii din Germania . Această nouă inițiativă care va permite deținătorilor de carduri Eurocard și MasterCard să efectueze cumpărături la comercianți localizați în zona lacului Constanze este programată să se deruleze în cursul lunii octombrie .

Programul pilot urmează altor inițiative de comerț electronic europene bazate pe protocolul SET și pe folosirea cardurilor Eurocard / MasterCard . PBS Danemarca a realizat prima tranzacție SET din lume folosind un card Eurocard / MasterCard la sfârșitul anului 1996 și a colaborat cu Europay Norvegia pentru realizarea primei plăți SET internaționale din lume .

Alte programe SET cu Eurocard / MasterCard ca instrument de plată sunt în curs de realizare în Irlanda , Franța , Elveția și Spania . Programul francez leagă SET cu cardurile dotate cu cip-uri ( C- SET ) . Adăugarea Germaniei la celelalte programe SET de comerț electronic reprezintă un pas uriaș înainte pentru creșterea comerțului electronic internațional , mai ales pentru că Germania este piața prin Internet cu cea mai rapidă creștere din Europa , cu 4 milioane de utilizatori .

În ultimul timp Europay , MasterCard și VISA au elaborat programul industrial comun care identifică și elimină decalajele de acceptare ale anului 2000 . Ultimele rapoarte arată că efortul depus de Europay , MasterCard și VISA pe lângă bănci și clienți a adus problemele de acceptare ale anului 2000 la un nivel minim în Europa .

Planurile de acțiune sunt realizate pentru a elimina orice decalaj rămas , iar Europay va continua să monitorizeze progresele membrilor . În acest context Europay , MasterCard și VISA s-au unit într-un efort industrial comun pentru a lucra împreună cu băncile europene ca să identifice și să elimine problemele de acceptare din anul 2000 din Europa .

O serie de acțiuni realizate din anul 1996 au produs deja beneficii notabile , iar efortul va continua în lunile următoare . Efortul lui Europay a luat mai multe forme . Programul de sprijinire al membrilor a colectat informații despre nivelul de receptare al rețelelor europene cumpărătoare și a inclus distribuirea a 350 de terminale către cumpărători pentru a le utiliza în timpul testărilor .

Furnizorii de terminale Vendors și de software au fost informați despre importanța critică a programului . Europay și VISA realizează de asemenea teste în toată Europa pentru a verifica nivelul de receptare al comercianților și baza ATM . Planurile de acțiune au fost convenite cu membrii care se confruntă cu probleme de acceptare și cu cei care le-au realizat .

Succesul industriei în identificarea și remedierea problemelor de acceptare ale anului 2000 arată că emitenții pot să continue să emită carduri a căror dată de expirare să fie 1 – 01 – 2000 sau altă dată mai îndepărtată . Până acum ei au fost sfătuiți să nu emită asemenea carduri datorită riscului că locațiile de acceptare ar putea să interpreteze data de expirare 00 drept 1900 și astfel să respingă cardul .

Datorită numărului redus de locații care nu realizează acceptarea , riscul va fi mic . Fără îndoială că cu 1 % dintre locații care se confruntă cu probleme , Europay persistă cu efortul în cadrul programului de acceptare anul 2000 . Programul în curs de derulare este desemnat să :

– asigure acceptarea completă a comercianților și a bazei

ATM în Europa cât mai curând cu putință ;

– continue să garanteze calitatea serviciilor față de deținătorii

de carduri și de comercianți ;

– sfătuiască băncile în privința unor noi emisiuni .

Conform rezultatului analizei lui VISA și Europay din august 1997 s-a obținut o acceptare deplină în majoritatea țărilor europene , cumpărătorii din țările rămase punând în practică măsuri pentru realizarea unei rețele cu acceptare completă de cumpărători . Între timp Europay în cooperare cu MasterCard și VISA va continua să monitorizeze evoluția acceptării membrilor ,iar cumpărătorilor care au raportat neacceptări li se vor impune penalități de respingere lunare .

În ceea ce privește problemele rămase , Europay recomandă ca emitenții care sunt pe cale să adopte cardul anului 2000 să înceapă emitere cu un program pilot pentru a minimiza insatisfacțiile potențialilor deținători de carduri . Aceste programe vor oferi oportunitatea emitenților de a testa și monitoriza acceptările , de a-și testa infrastructura internă și pentru a-și instrui personalul din ramura de servicii să-și rezolve interpelările deținătorilor de carduri .

Emitenții pot utiliza mesajele către clienți dezvoltate de către Europay și MasterCard pentru a-i ajuta să le comunice emisiunea anul 2000 . Mesajele și art-workul pot fi folosite în comunicatele emitenților și ale purtătorilor de carduri împreună cu propriile lor logo –uri și suporturile de contact ale clienților .Starea de lucruri creată este urmarea succesului globalizării societății internaționale . Succesul ei se datorează , printre altele existenței unei baze economice care generează interdependență și solidaritate , adâncirea procesului democratic de luare a hotărârilor , caracterizat prin negociere și consens , fără a deveni un creuzet în care identitățile naționale și locale să se piardă .

Globalizarea economică cheamă sau presupune – ceea ce este foarte dificil de înfăptuit pe termen scurt , cum ar fi imperativul eficienței – pe cea a instrumentelor juridice . Reglarea prin drept poate stăpâni cuplul mondializare – economie liberală și legea implacabilă pieței . Într-o lume care devine , pe zi ce trece , scena adaptării la competitivitatea globală , cardurile au devenit foarte populare în Europa , America ca apoi să se extindă treptat în toată lumea odată cu extinderea plăților oricăror tranzacții în numerar cu ajutorul cardurilor .

Este o lume în care sfidările globalizării sunt legate de subordonare a drepturilor sociale ale cetățeanului argumentelor competitivității . Este lumea care impune statelor , agenților economici , persoanelor particulare să anticipeze la ce se pot aștepta în materie de carduri , și evaluând riscurile să găsească și soluții adecvate .

Notă :

STUDIU DE CAZ

SUCURSALA BANCPOST TIMISOARA

1. ACTIVITATEA BANCPOST

1.1. SCURT ISTORIC

BancPost a fost înființată în luna iulie 1991 prin Hotărârea de Guvern nr. 440 / 27.06.1991 ca societate comercială pe acțiuni , cu capital majoritar de stat prin preluarea unei pãrți din activele companiei publice ROM POST TELECOM , fiind autorizată de Banca Națională să funcționeze ca o bancă de tip universal , comercial și de economii .

BancPost derulează operațiuni bancare din luna ianuarie 1992 . Activitatea BancPost a demarat cu un capital social de numai 226 de milioane de lei , o rețea de 20 de calculatoare , prima sucursalã fiind deschisă în București .BancPost a obținut profit încă din primul an , influențându-și în scurt timp sucursale în fiecare reședință din județ .

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

În prezent , activitatea băncii se axează pe :

Atragerea de resurse în lei și valutã din țarã și străinătate , prin depozite la vedere și la termen

Acordarea de credite în lei și în valutã pe termen scurt , mediu și lung

Furnizarea întregii game de operațiuni financiar-bancare pentru companii publice , societăți pe acțiuni , alte companii și pentru clienți , persoane fizice

Funcționarea ca bancã depozitarã pentru factorul de investiții și pentru societățile de investiții și ca bancã pe piața bursierã și extra bursierã .

Capitalul social al S.C. BANCPOST este de 106,6 miliarde de lei . Evoluția capitalului social de la înființarea băncii și până în prezent a fost următoarea ( vezi Tabelul 3 din ANEXE ) .

În data de 21 septembrie 2000 , EFG EUROBANK ERGASIAS (Grecia)

, BANCO PORTUGUES DE INVESTIMENTO ( Portugalia ) , GENERAL ELECTRIC CAPITAL CORPORATION ( S.U.A. ) și FONDUL PROPRIETĂȚII DE STAT , au semnat un act adițional la contractul de vânzare – cumpărare din 2 aprilie 1999 , prin care GENERAL ELECTRIC CAPITAL CORPORATION

a cesionat 26,25 % din pachetul de acțiuni deținut la BancPost către EFG

EUROBANK ERGASIAS și BANCO PORTUGUES DE INVESTIMENTO .

Resursele umane reprezintă în viziunea conducerii BancPost cea mai importantă investiție , care influențează în mod esențial evoluția băncii pe piața bancară românească . Totodată , o măsură pozitivă pentru eficientizarea activității băncii a fost eliminarea activităților non – comerciale din structurile operative ale băncii .

În baza acordului comercial pe care îl are încheiat cu Compania Națională Poșta Română BancPost pune la dispoziția populației instrumente de economisire și prin intermediul a peste 2.500 oficii poștale .

De asemenea deține un număr de 250 EFTPOS – uri și cea mai extinsă rețea de bancomate din România respectiv 226 .

– continuă colaborări cu mari companii ca : Compania

Națională Poșta Română , Societatea Națională de

Telecomunicații Romtelecom , societățile care au rezultat

din reorganizarea SNCFR , Ministerul Învățământului

MobilRom , MobiRom , Cosmorom , Telemobil , etc .. ,

care beneficiază de un pachet complex de servicii ;

– convenții cu diverse societăți comerciale pentru plata

prin carduri a salariilor angajaților ca : Mall , Interbrands

, Cosmorom , Romatsa , ’’’’’’’ ;

– convenții cu diverse companii pentru cumpărarea de

bunuri de folosință îndelungată de către persoanele

fizice ; încheind în prealabil o poliță de risc financiar

de către client și Societatea de Asigurări Reasigurări

Garantă ;

– convenții pentru plata facturilor telefonice din contul de

card al abonaților , direct de la ATM- urile proprietate

BancPost ( Romtelecom , MobilRom , MobiFon ) sau prin

direct debit (Romtelecom , Cosmorom ) ;

– Convenții cu societăți și reprezentante bancare străine care

operează în România pentru colectarea de numerar și

pentru efectuarea de plăți în virament în favoarea clienților

comuni ( ING BARINGS ROMANIA , ABN AMARO

ROMANIA , BANK – AUSTRIA , CREDITANSTALT ,

CITI BANK ) .

REPREZENTARE ȘI ACORDURI INTERNAȚIONALE

BancPost este membru SWIFT , REUTERS , membru fondator al Comisiei

pentru Serviciile Financiare Poștale Europene , membru al Institutului Mondial al Băncilor de Economii ( WSBI ) , membru EUROPA , membru VISA INTERNAȚIONAL , al Asociației Utilizat de Sisteme UNISYS , al EURO GIRO , al WESTERN UNION și al Asociației Europene de marketing și Management Financiar ( EFMA ) .

În baza acordului semnat cu WESTERN UNION în anul 1999 , BancPost a început efectiv să ofere acest serviciu de plăți rapide din 8.11.1999 .

BancPost cooperează cu multe bănci din întreaga lume . Aflată în primul an de activitate în acest domeniu BancPost a fost premiată deja de două ori de către compania al WESTERN UNION :

1) Cea mai reușită lansare la nivel național a serviciilor de plăți rapide ;

2) Cea mai susținută implicare în comercializarea serviciului din Europa ;

3) Cea mai apreciată femeie de afaceri din domeniul bancar românesc .

1.4. PRODUSE ȘI SERVICII OFERITE DE BANCPOST

1. Carnete de economii :

– carnetul nominativ de economii la vedere .

– carnetul de cecuri pentru economii și împrumuturi .

2. Certificate de depozit :

– certificatul de depozit nominativ , cu termen de maturizare

opțional , cu capitalizarea dobânzii la scadență .

– certificatul de depozit în lei și valută la purtător pe

termen opțional cu dobândă fixă .

3. Depozite în cont , în lei .

4. Credite :

– credite pentru finanțarea operațiunilor de leasing

– credite pe convenții

– credite pentru activitatea de investiții

– linii de credit

– credite pentru afacere

– credite pentru dezvoltare de afaceri cu angajarea șomerilor

, cu finanțări din fondurile ANOFP / Ministerul Muncii

și Protecției Sociale

– credite pe cupoane agricole

– credite pentru agricultură din fondul Ministerului

Agriculturii și Alimentației :

– credite pentru turism din fondul ANT

– credite pe documente

– credite pentru facilitate de cont

– credite pentru vacanță

– descoperire de cont pentru carduri pe lei

– credite pentru studii

– credite pentru achiziționarea bunurilor de folosință

îndelungată

– credite pentru cheltuieli personale

5. Carduri de debit :

– VISA

– EUROPAY

6. Contul total

7. SmartTel ™ SMS ( mobile banking )

8. E – bank ( electronic banking )

9. Cecuri de călătorie în valută :

– American Express

– Thomas Cook

10. Tranzacții valutare

11. Transferuri de numerar în lei în 24 de ore

12. Plata facturilor telefonice Romtelecom din conturile curente personale

ale abonaților

13. Încasarea facturilor telefonice de la abonații companiilor de telefonie

mobilă Mobifon , MobilRom , Cosmorom , Telefonica , CNM

14. Plata mandatelor poștale internaționale

15. Transferuri de bani din Israel

16. Transferuri rapide de plăți WESTERN UNION

2. CARDURILE BANCPOST

2.1. CARDURI DE DEBIT VISA

a) Cardul ” ULTRA ” ( VISA ELECTRON ) , card în lei destinat atât

persoanelor fizice cât și juridice ;

b) Cardul ” SUPREMA ” , ( VISA BUSINESS ), card în valută destinat

persoanelor juridice ;

c) Cardul ” PROSPERA ” , ( VISA CLASSIC ) , card cu două conturi

asociate , unul în lei și unul în valută destinat persoanelor fizice ;

BancPost este lider pe piața cardurilor VISA din România , fiind premiată în diverse rânduri de către compania VISA INTERNAȚIONAL pentru rezultatele

obținute . BancPost acoperă 70 % din piața cardurilor VISA din România .

2.2. CARDURI DE DEBIT EUROPAY

Cardul ” MILLENIUM ” ( MAESTRO ) , card în lei destinat persoanelor fizice . Lansarea acestui card a constituit o noutate absolută pe piața românească întrucât deși depunerea se efectuează în lei , cardul poate fi utilizat atât pe teritoriul României , pentru lei , cât și în străinătate , obținându-se în schimbul leilor valuta țării respective .

Millenium este primul instrument de plată care conferă conversia monezii naționale în afara granițelor țării . BancPost acoperă 10 % din piața cardurilor Europay din România având acces direct la rețelele internaționale VISA și EUROPAY .

Lansat în premieră națională de BancPost , Contul Total reunește , în cadrul unui pachet integrat , servicii de administrare a sumelor din conturi personale și din cele de carduri în lei emise de BancPost , precum și servicii privind plata directă de la ATM-urile BancPost ale facturilor clienților Dialog , Connex și RomTelecom .

Acest pachet de servicii permite totodată obținerea unei descoperiri de cont pentru contul de card , precum și alimentarea contului curent personal din contul de card în lei BancPost , prin intermediul ATM-urile , în vederea efectuării de plăți pentru alte servicii .

Prin lansarea serviciului SmartTel ™ SMS , BancPost a făcut primul pas în dezvoltarea serviciilor de Mobile Banking din țara noastră . Prin apelarea la acest serviciu , clienților BancPost titularii unui cont curent și de card li se asigură accesul rapid la informațiile de cont actualizate .

2.3. OBȚINEREA CARDURILOR EMISE DE BANCPOST

În general orice persoană fizică sau juridică poate solicita băncii sau companiei emitente eliberarea unui card , în situația noastră banca fiind BancPost . Clientul va trebui să completeze un formular-cerere care va sta la baza acordului ce se va încheia între el și banca și în acest mod , banca obține informații despre client : locul de muncă , salariul , dacă este proprietar sau chiriaș al locuinței , starea civilă , numărul copiilor , venituri suplimentare , dacă a mai beneficiat de credite , etc .

Pentru persoanele fizice BancPost emite trei carduri :

– ULTRA ;

– MILLENIUM ;

– PROSPERA .

Pentru persoanele juridice avem cardul SUPREMA .

Cererile care se completează când se solicită un card la BancPost se completează în trei exemplare având culori diferite :

– alb ;

– roz ;

– verde .

Exemplarele alb și roz rămân la bancă , iar cel verde revine solicitantului , el având posibilitatea de a alege modul de eliberare a extrasului de cont care se poate face prin unitatea BancPost și prin poștă la adresa specificată . În cazul băncii BancPost există pentru fiecare tip de card câte un tip de formular de cerere precum și diferite nivele de taxe și sume care trebuie depuse pentru emiterea cardului solicitat .

Pentru obținerea cardului ULTRA este necesară achitarea unei taxe de 30.000 de lei și depunerea a 100.000 de lei care poate fi ridicată imediat ce posesorul intră în posesia cardului . Cardul MILLENIUM este un card destinat exclusiv persoanelor fizice având aceeași taxă de emitere ca și cardul ULTRA , diferența constând în suma care urmează a fi depusă la constituirea lui aceasta fiind de 1.000.000 de lei .

Taxa de emitere a cardului PROSPERA este de 40 de dolari , iar suma care urmează a fi depusă este de 200.000 de lei și 4.000 de dolari din care 1.000 de dolari sunt păstrați în cont ca garanție . Contul în valută nu poate fi folosit decât în străinătate , iar alimentarea lui se face doar cu dolari . Contul curent al băncii BancPost sucursala Timiș este format din 251101113360 …. , indicativul 360 este specific județului Timiș , fiecare titular de cont având forma 251101113360 + un număr specific fiecărui titular în parte cu ajutorul cărora sunt identificați .

Fiecare card are un număr de cont specific :

– Pentru cardul ULTRA contul 251141.113805 +

numărul specific fiecărui titular în parte ;

– Pentru cardul MILLENIUM contul 251144 .113805 +

numărul specific fiecărui titular în parte ;

– Pentru cardul PROSPERA contul 251142 .213805 +

numărul specific fiecărui titular în parte .

Circuitul cărților de credit este :

1) clientul plătește cu cardul mărfurile cumpărate ;

2) comerciantul verifică cardul solicitând autorizarea plății ;

3) banca autorizează plata ;

4) comerciantul întocmește nota de plată în trei exemplare care trebuie

semnate de cumpărător și eliberează un exemplar din nota de plată

acestuia ;

5) comerciantul înregistrează notele de plată și le transmite băncii ;

6) banca plătește contravaloarea notelor de plată la un termen prestabilit

prin contract ;

7) sucursala trimite la sediul central situația conturilor de carduri la sfârșitul

lunii ;

8) sediul central al băncii trimite extrasele de cont și situațiile lunare la

sucursala sa ;

9) clientul scoate bani de la bancomat ;

10) sucursala trimite extrasele de cont titularilor de carduri ;

11) banca are grijă de bancomatele sale .

În ceea ce privește relațiile între sucursală și banca centrală BancPost au loc operații de decontare care se realizează cu ajutorul ordinului de plată . Iar în ceea ce privește relațiile dintre BancPost și o altă bancă compensările se realizează prin intermediul cecurilor și ordinelor de plată .

ANEXE

ANEXA 1 . CIRCUITUL CARDURILOR

Deținătorul cărții de plată se prezintă la un comerciant acceptator al cărților de plată VISA solicitând achitarea unei mărfi sau a unui serviciu prin acest mijloc de decontare .

În cazul în care valoarea operațiunii depășește limita de autorizare , comerciantul are obligația de a solicita autorizarea prin Centrul național de procesare de la VISA Internațional .

Centrul național de procesare contactează VISA Internațional solicitând autorizarea operațiunii .

VISA Internațional contactează banca emitentă a cărții de plată.

Banca emitentă aprobă sau interzice tranzacția .

VISA Internațional transmite codul de autorizare sau mesajul de ne efectuare a tranzacției către centrul național de procesare .

Centrul național de procesare transmite codul de autorizare sau mesajul de ne efectuare a tranzacției comerciantului .

În cazul în care tranzacția este autorizată , comerciantul întocmește documentele de vânzare , înscrie codul de autorizare recepționat , și le prezintă clientului spre semnare . Apoi eliberează clientului marfa sau prestează serviciul , dându-i acestuia exemplarul doi al documentului întocmit .

ANEXA 2 . DECONTAREA TRANZACȚIILOR PRIN CARDURI

VISA

1. Comerciantul depune documentele le bancă spre decontare .

2. Banca transmite documentele centrului național de procesare .

3. Documentele sunt preluate în sistemul internațional de

decontare și transmise la VISA Internațional .

4. VISA Internațional solicită băncii internaționale de decontare

operarea conturilor băncii acceptatoare și a băncii emitente . În

aceeași zi banca de decontare transmite către VISA Internațional

situația netă a operațiunilor efectuate .

– 6. VISA Internațional transmite băncii emitente și băncii

acceptatoare rapoarte privind operațiunile efectuate .

7. Centrul național de procesare transmite băncii rapoartele privind

operațiunile efectuate .

8. Banca creditează contul comerciantului .

9. Banca internațională de decontare expediază lunar extrase de

cont băncilor acceptatoare și emitente .

ANEXA 3 . SCHEMA DE DECONTARE A TRANZACȚIILOR

DERULATE PRIN CĂRȚI DE PLATĂ VISA

Comerciantul depune documentele primare și sumarele la salariatul care răspunde de operațiunile VISA în cadrul băncii .

Salariatul care răspunde de operațiunile VISA face o fotocopie a fiecărui sumar și predă documentele primare împreună cu fotocopiile la serviciul contabilitate , reținând sumarele originale .

2.1. Serviciul contabilitate deschide comerciantului cont curent ( în

cazul în care acesta nu există ) și cont de garanții , ambele în

valută .

2.2. Serviciul contabilitate întocmește o notă contabilă pentru fiecare

document și le înregistrează în contabilitate în afara bilanțului .

2.3. Serviciul contabilitate clasează fotocopiile sumarelor la dosarele

comercianților .

3. Serviciul contabilitate predă documentele primare salariatului

VISA în ordinea în care au fost primite inițial de la acesta .

4. Salariatul VISA re-anexează sumarele originale la documentele

primite , întocmește centralizatorul general pe sucursală și le predă

spre expediere .

5. Serviciul de secretariat și expediere transmite documentația serviciului

serviciului cărți de plată debit / credit din cadrul centralei .

6. Serviciului cărți de plată debit / card din cadrul centralei transmite

documentele centrului național de procesare .

7. Centrul național de procesare transmite , sub formă electronică

, documentele spre încasare la VISA Internațional .

8. VISA Internațional solicită băncii internaționale de decontare

operarea conturilor băncii acceptatoare și băncii emitente a cărților

de plată .

9. Banca internațională de decontare efectuează operațiunile , informând

VISA Internațional .

10. – 11. VISA Internațional transmite centrului național de procesare

și băncii emitente rapoarte privind operațiunile decontate .

12. Centrul național de procesare transmite centralei Băncii E rapoartele

de decontare .

13. Centrala transmite sucursalei DRS-uri .

14. Serviciul secretariat și expediere din cadrul sucursalei redă DRS-

-urile primite serviciului contabilitate .

14.1. Serviciul contabilitate înregistrează DRS-urile primite , în cel

mai scurt timp .

14.2. Serviciul contabilitate întocmește note contabile pentru

scoaterea din evidența din afara bilanțului a documentelor

încasate .

14.3. Se operează în conturile comercianților și se editează extrasele

de cont .

15. – 16 . Extrasele de cont sunt puse la dispoziția comercianților .

17. Banca internațională de decontare transmite lunar băncilor membre

VISA extrase de cont .

ANEXA 4.

1. Documentele privind eliberările de numerar ( exemplarele 3 ) se

predau de către salariatul din ghișeul de eliberare a numerarului serviciului

contabilitate .

1.1. Serviciul contabilitate deschide conturile necesare evidențierii

acestui tip de operațiune .

1.2. Serviciul contabilitate înregistrează operațiunile în conturi .

2. Serviciul contabilitate predă exemplarul 3 al chitanței de eliberare

de numerar operatorului VISA .

2.1. Operatorul VISA verifică documentele și întocmește sumarele

operațiunilor de numerar .

2.2. Operatorul VISA întocmește centralizatorul general privind

operațiunile prin cărți de plată la nivelul sucursalei .

3. Operatorul VISA predă întreaga documentație serviciului de secretariat

și expediere .

4. Serviciul de secretariat și expediere transmite documentația

serviciului cărți de plată debit / credit din cadrul centralei .

5. Serviciul cărți de plată debit / credit din cadrul centralei

transmite documentația primită centrului național de procesare .

6. Centrul național de procesare transmite ( sub formă electronică )

documentele spre decontare la VISA Internațional .

7. VISA Internațional solicită băncii internaționale de decontare

operarea conturilor băncii acceptatoare și băncii emitente a cărților

de plată .

8. Banca internațională de decontare efectuează operațiunile , informând

VISA Internațional .

9. – 10. VISA Internațional transmite centrului național de procesare

și băncii emitente rapoartele privind operațiunile de decontare .

10. Centrul național de procesare transmite centralei Băncii E

rapoartele de decontare .

11. Centrala transmite sucursalei DRS-urile pentru operațiunile derulate.

12. Serviciul secretariat și expediere din cadrul sucursalei predă

DRS-urile primite serviciului contabilitate .

12.1. Serviciul contabilitate înregistrează DRS-urile primite , în cel

mai scurt timp .

13. Banca internațională de decontare transmite lunar băncilor membre

VISA extrase de cont .

ANEXA 5

TABELUL 1 . ȚĂRILE ȘI SIMBOLURILE DIN CARTEA DE

GARANȚIE EUROCEC

TABELUL 2. SITUAȚIA COSTURILOR PE ANUL 1996

TABELUL 3. SITUAȚIA CARDURILOR ÎN SUD–EST–UL EUROPEI

FIGURA 1 . SITUAȚIA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA

FIGURA 3 . CARDURILE BCR ȘI BANCA AGRICOLĂ

FIGURA 4 . CARDURILE BANCPOST ȘI BANCA ION ȚIRIAC

FIGURA 5. VALOAREA MEDIE A UNEI TRANZACȚII ( U.S.D. )

FIGURA 6. PUNCTE DE VÂNZARE CARE ACCEPTĂ CARDURI VISA

TABELUL 4. EVOLUȚIA CAPITALULUI SOCIAL BANCPOST

BIBLIOGRAFIE

1. Basno C . , N . Dardac ” Operațiunile bancare ” Editura didactică

și pedagogică R.A. București 1996

2. Cechin Crista Dan și Cechin Persida ” Elemente de tehnică bancară ”

Editura DaciaNova Lugoj 1998

3. Diaconescu Mariana ” Bănci , sisteme de plăți , riscuri ”

Editura Economică 1999

4. Sergiu Cone , Revista ” Piața financiară ” Nr :2 din anul 1997

și Nr :2 din anul 1998

5. Donath Liliana ,Victoria Șeulean ,V.Cerna ” Operațiuni ,Instrumente

și riscuri în sistemul de plăți ” Editura Mirton Timișoara 1998

6. Jurgen C. Pinzitger , Bruce J. Summers ” Sisteme de transfer a

valorilor mici ” F.M.I. Washington D.C. 1994

7. Lucian C. Ionescu și colaboratorii ”Băncile și operațiunile bancare ”

Editura Economică București 1997

8. Volumul ” Sisteme de plăți în România ” editat de B.N.R. ,

Direcția generală de plăți și urmărire a riscurilor bancare ,

edițiile 1996, 1997

9. Revista ” Tribuna Economică ” numărul 22 din 31 mai 2000

10. Revista B.C.R . anul 9 Nr :1 martie 1999