CARDUL ÎNTRE TEHNOLOGIE ȘI ECONOMIE Prof. Ileana ANASTASE Colegiul Comercial „Carol I”, Constan ța Abstract: This paper will be about the… [611301]

422

CARDUL ÎNTRE TEHNOLOGIE ȘI ECONOMIE

Prof. Ileana ANASTASE
Colegiul Comercial „Carol I”, Constan ța

Abstract: This paper will be about the sincronization betwee n the technology and economy, how the
technic aspects related to paying cards interfere w ith the economical aspects. We will discuss about t he smart
card, the possibillities of using the card to pay y our public debts, your internet shopping or other e lse
economical purposes. In our country the cards are u sed mainly once a month to empty them at ATM device s. The
people should know that the cards are good for more than that.

1. Smart cardul

Smart cardurile au încorporat un chip cu microproce sor care este un computer în miniatur ă. Ca
și un computer, are un sistem de operare care ofer ă func țiile de baz ă, ca citirea și scrierea. Pe acest
suport se pot rula aplica ții care utilizeaz ă parametri sau op țiuni care pot fi stabili ți de c ătre emitentul
cardului și folosesc date specifice de țin ătorului de card, cum ar fi num ărului contului acestuia.
Chip-urile se deosebesc între ele prin capacitatea lor de prelucrare și prin tipul și cantitatea de
memorie pe care o con țin. Tipurile de memorie includ:
a) RAM (Random Access Memory): memorie cu vitez ă mare care necesit ă electricitate
pentru a men ține informa țiile. Este folosit ă pentru stocarea temporar ă în timpul
tranzac țiilor cu chip;
b) ROM (Read-Only Memory): memorie permanent ă, care nu poate fi schimbat ă odat ă ce a
fost creat ă. Este folosit ă pentru sistemul de operare și pentru stocarea permanent ă a
informa țiilor;
c) EEPROM (Electronically Erasable Programmable Read-O nly Memory): memorie, care
poate fi ștears ă și reutilizat ă, dar care nu necesit ă curent electric pentru a men ține
informa țiile. Este folosit ă pentru a stoca informa țiile care se vor schimba, cum ar fi
tranzac țiile efectuate.
Smart-cardurile mai complexe sunt proiectate pentru aplica ții care impun o mare securitate.
Acestea sunt capabile s ă execute proceduri foarte sofisticate de criptare s au decriptare și tind s ă aib ă o
mai mare capacitate de memorie decât un smart-card de putere medie. Din aceast ă cauz ă sunt mult mai
scumpe.
Cump ărătorii utilizeaz ă smart-cardurile pentru a cump ăra produse și servicii, iar vânz ătorii,
pentru a culege date despre cump ărători și pentru a aplica diferite scheme de reduceri de pr e ț pe baza
loialit ății clien ților. În industrie, aceste carduri se utilizeaz ă pentru plata energiei, a gazelor sau pentru
transportul public.
Smart-cardul va înc ărca valoarea monetar ă din contul disponibil și va desc ărc ă pe m ăsura ce
se fac pl ățile. Încarcarea se face de la o banc ă, automat bancar, treminal EFTPOS (Electronic Fund
Trensfer Point of Sales) sau telefon (celular sau n u).
Smart-card poate fi combinat cu date biomotrice – a mprenta digital ă, geometria mâinii,
amprenta vocal ă, pentru a-și identifica în mod unic proprietarul. Exista deja multe aplica ții în telefonie
celular ă (GSM), acces Internet, aplica ții financiare.
Acest tip de card poate fi sub forma unui portofel ce poate comunica cu alt portofel similar sau
cu o banc ă, pentru efectuarea de transferuri multivalutare. A stfel, smart-cardul memoreaz ă direct
echivalentul digital al sumelor de bani în loc s ă indice un cont la banc ă sau un credit acordat de banc ă.

423 Când o astfel de cartel ă este utilizat ă pentru a cump ăra ceva, echivalentul sumei respective este efectiv
transferat vânz ătorului și apoi mai departe spre o institu ție financiar ă.
Avantajele pe care le aduce acest nou sistem sunt u rm ătoarele:
– siguran ță și securitate mai mare;
– investi ție mai mic ă în infrastructur ă, pentru c ă nu necesit ă leg ături on-line pentru toate
punctele acceptatoare;
– posibilitatea de integrare a mai multor aplica ții pe acela și suport.
Dezavantajele sunt:
– în cazul în care este pierdut și înc ărcat, banii se pierd, ceea ce nu este cazul cardulu i cu
band ă magnetic ă, unde banii sunt depozita ți într-un cont purt ător de dobând ă;
– banii nu sunt purt ători de dobând ă;
– banii nu figureaz ă ca lichidit ăți pentru banc ă, ceea ce presupune c ă în cazul generaliz ării
acestui document, s ă aib ă loc o erodare a activelor lichide ale b ăncii.
În prezent, mai multe companii de c ărți de credit utilizeaz ă tehnologia smart-card, inclusiv VISA
și MasterCard. Multe b ănci au demarat proiecte de înlocuire a c ărților de credit cu smart-carduri,
proces care poate dura între 5 și 10 ani, cu utilizarea ambelor tehnologii în perio ada de tranzi ție.
Începând cu anul 1993, cele mai mari organiza ții care domin ă pia ța cardurilor – VISA, Europay și
MasterCard – au început colaborarea pentru a elabor a specifica ții pentru utilizarea chip-urilor în
domeniul pl ăților. Scopurile acestui efort reunit sunt:
♦ să asigure o interoperabilitate global ă, astfel încât smart-cardurile, terminalele și
dispozitivele implicate în opera țiuni cu acestea s ă interac ționeze cu succes în toat ă lumea,
indiferent de loca ție, institu ție financiar ă sau furnizor de tehnologie. Astfel, de țin ătorii de
card pot fi siguri c ă instrumentul lor de plat ă va fi acceptat, iar comercian ții nu sunt
nevoi ți s ă investeasc ă în diferite tehnologii de acceptare în scopul dese rvirii tuturor
clien ților lor;
♦ să instituie standarde ridicate pentru smart-carduri și terminale, în scopul descuraj ării
falsurilor și a altor tipuri de fraude.
Num ărul smart-cardurilor cre ște de la un an la altul, diferen țele fiind tot mai mari. Cre șterea e
puternic ă și se observ ă un poten țial de cre ștere și pentru urm ătoarele decade. De și smart-cardurile au o
vechime de mai mult de 20 de ani, acesta e momentul în care for țele pie ței converg în a crea o pia ță
global ă pentru smart-card.
Factorii care determin ă aceast ă cre ștere a smart-cardurilor sunt:
1. Concuren ța crescut ă din partea noilor intra ți pe pia ța serviciilor financiare a impus institu țiilor
financiare s ă caute noi modalit ăți de a men ține și îmbun ătăți rela țiile cu clien ții lor. Tehnologia chip-
urilor permite acestor institu ții financiare s ă ofere pachete de servicii prin proiectarea unui ca rd care s ă
satisfac ă nevoile clien ților. Smart-cardul poate asigura accesul la mai mul te conturi, adic ă conturi de
depozit și de credit, programe de loialitate, informa ții personale ale de țin ătorului de card și alte astfel
de servicii.
2. Industria bunurilor de consum electronice dezvolt ă și introduce pe pia ță dispozitive de acces
tot mai sofisticate. Odat ă ce consumatorii devin tot mai apropia ți de tehnologie, vânz ările la aceste
produse cresc. În timp ce dispozitivele de acces de vin tot mai uzuale, sunt dezvoltate anumite servici i
interactive (informa ții on-line, cump ărături etc.). Astfel se prognozeaz ă c ă smart-cardul s ă devin ă
cheia de acces c ătre aceste servicii financiare moderne.
3. Costul cardurilor e în sc ădere din cauza cre șterii produc ției. Concomitent, sunt dezvoltate
gradul de securizare a cardului, capacit ățile de stocare și procesare a informa ției.
Cu toate acestea, sunt zone în lume în care nu exis t ă smart-carduri care s ă asigure accesul la
servicii bancare. În anul 1994, smart-cardul e recu noscut la nivel interna țional ca platforma de viitor a
pl ăților. Acest valoros instrument bancar e recunoscut ca fiind singura tehnologie capabil ă s ă lupte
împotriva fraudelor. Permite efectuarea de tranzac ții on-line și off-line și este considerat ca tehnologia
ideal ă pentru a oferi servicii suplimentare de țin ătorului de card și comerciantului. Aceste servicii nu
pot fi oferite folosind tehnologia existent ă cu banda magnetic ă.

424 2. Store cardul

Multe dintre marile magazine sau companii de servir e a popula ției (de exemplu, benzinarii) au
introdus propriile carduri care, într-un fel, concu reaz ă credit cardurile emise de b ănci. Majoritatea
marilor magazine prefer ă s ă emit ă propriul instrument de plat ă denumit store card , din mai multe
considerente, cum ar fi:
– constituie un element important în procesul de asig urare a loialit ății clien ților pentru
magazinul sau re țeaua respectiv ă de magazine;
– determin ă cre șterea vânz ărilor prin facilit ățile de plat ă oferite;
– furnizeaz ă comercian ților informa ții de pia ță valoroase.
În esen ță , store-cardurile sunt o variant ă a credit cardurilor, deci modul lor de utilizare e ste
asem ănător acestora: lunar, se întocme ște situa ția debitelor, iar clien ții au posibilitatea de a opta, la
sfâr șitul fiec ărei luni pentru achitarea întregii datorii sau numa i a unui procent din aceasta. Exist ă îns ă
și unele magazine care emit carduri de tipul charge card și astfel întregul sold trebuie pl ătit în fiecare
lun ă.
Store-cardurile pot fi folosite numai în cadrul ace luia și grup (re țea) de magazine, iar
tranzac țiile nu se deruleaz ă prin intermediul sistemului bancar de decont ări, astfel c ă acest tip de
opera țiuni pot fi considerate ca apar ținând unui sistem închis.
Un exemplu foarte bun pentru ilustrarea acestui tip de card este cel oferit de societatea
“Shell”, care ofer ă dou ă tipuri de card:
– cardul “euroShell”, prin care cump ărătorul beneficiaz ă de un credit utilizabil în toate
sta țiile Shell; acest card asigur ă un credit f ără dobând ă și este emis pe numele companiei
și num ăr de înmatriculare al vehiculului;
– cardul “euroShell Impuls ”, un card prepl ătit (de debit), care, pe lâng ă facilit ățile oferite ca
și celuilalt tip de card, acesta poate fi reînc ărcat instantaneu în orice sta ție Shell din
România sau prin ordin de plat ă.
Utilizatorii de carduri pot pl ăti atât benzina cât și oricare dintre m ărfurile și serviciile vândute
la modernele benzin ării Shell.
Faptul ca Shell accept ă la plat ă carduri bancare, are o tripl ă semnifica ție:
1). arat ă o consolidare substan țial ă a opera țiunilor cu carduri în România;
2). atest ă calitatea serviciilor oferite de b ăncile care au introdus pe pia ță un astfel de tip de
card;
3). este o invita ție adresat ă indirect altor comercian ți de a se al ătura b ăncilor, care reprezint ă
oferta de astfel de carduri, precum și comercian ților, care au posibilitatea de extindere a activit ății prin
aceste carduri.

3. Portofelul electronic

Un portofel electronic este un smart-card care înlo cuie ște numerarul sau cecurile. De și, ini țial
a fost proiectat pentru pie țe mature din punct de vedere al pl ăților, în prezent el este folosit în toat ă
lumea.
Sistemele de portofel electronic se bazeaz ă pe un smart-card și are numeroase avantaje, cum ar
fi:
– sunt u șor de utilizat, sunt ieftine și sunt sigure din punct de vedere func țional;
– sunt prev ăzute cu un înalt nivel de securitate, necesar pentr u a preveni fraude sau falsuri;
– un singur smart-card poate fi folosit ca un portofe l electronic și poate include și alte
func ții ca facilit ăți de debit sau credit.
Un sistem de portofel electronic poate fi închis, c ând acela și operator emite carduri și accept ă
tranzac ții sau deschis, care necesit ă compensarea tranzac țiilor între diferi ți emiten ți.
Un portofel electronic poate fi de unic ă folosin ță sau reînc ărcabil. Cel de unic ă folosin ță este
vândut la valoarea înglobat ă în el și odat ă consumat, poate fi aruncat, iar cel reînc ărcabil poate fi
reînc ărcat la b ănci sau ATM-uri sau poate fi folosit atât timp cât soldul s ău este creditor.

425 Valoarea înglobat ă în card poate fi pre-pl ătit ă sau pre-autorizat ă. Un portofel electronic pre-
pl ătit înglobeaz ă bani reali, transfera ți dintr-un cont bancar sau dintr-un depozit de nume rar, iar cel
pre-autorizat înglobeaz ă valoarea unei cump ărături, pe care operatorul portofelului o garanteaz ă.
Un sistem de portofel electronic este promovat de c ătre un grup de b ănci sau alte institu ții
financiare. Banca poart ă întreaga r ăspundere pentru operarea și securizarea sistemului de portofel
electronic. Banca va implementa sau subcontracta em iterea portofelului, opera țiunile de la ATM-uri
pentru înc ărcarea portofelului și transferul de fonduri de la comercian ți.
Portofelul electronic asigur ă o nou ă metod ă de plat ă care s ă permit ă b ăncii s ă între într-o pia ță
a tranzac țiilor, care este complementar ă tranzac țiilor cu debit-carduri sau credit-carduri. Portofel ul
electronic nu prezint ă riscul de neplat ă și genereaz ă venituri din existen ța contului de float.
Persoana care prime ște de la banc ă un portofel electronic îl încarc ă cu numerar și îl folose ște
pentru cump ărături. În mod normal, de țin ătorul acestui portofel pretinde ca acesta s ă fie acceptat acolo
unde este acceptat numerarul și în locurile care îl avantajeaz ă.
Atunci când portofelul electronic este combinat cu un debit-card, pentru de țin ătorul acestuia
este convenabil pentru c ă poate efectua diferite cump ărături cu un singur card. Înlocuirea monedelor
cu carduri în sistemele de telefonie public ă arat ă ca popula ția prefer ă cardul telefonic monedelor și îl
folose ște mai des și pentru convorbiri de mai lung ă durat ă.
Comerciantul va accepta plata cu un portofel electr onic în schimbul bunurulor și/sau seviciilor
vândute de țin ătorului de portofel. Plata se va face cu ajutorul u nui terminal EFT POS. Comerciantul
pretinde portofelului garan ția c ă va fi pl ătit și c ă este u șor și rapid de utilizat. Pentru comerciant, acest
instrument prezint ă anumite avantaje: este o metod ă simpl ă de acceptare a pl ății, cu eliminarea
numerarului și a costurilor de manipulare a acestuia și f ără riscuri de fraude. Sistemele care u șureaz ă
pl ățile se pot l ăuda cu cre șterea vânz ărilor.
Portofelul electronic este produsul potrivit pentru a înlocui numerarul în pie țele dezvoltate. În
aceste piete exist ă un num ăr mare de b ănci și de utilizatori de credit sau debit carduri, o mar e re țea de
ATM-uri și EFTPOS-uri și o minim ă interoperabilitate.
În mod obi șnuit, b ăncile lanseaz ă un sistem deschis, pre-pl ătit de portofel electronic. Aceasta
înseamn ă c ă valoarea con ținut ă în card a fost pl ătit ă anterior (folosind numerar sau debit carduri) și
este considerat ă ca un echivalent electronic al numerarului. Un sis tem deschis de portofel electronic
poate fi considerat ca un înlocuitor al monedelor și bancnotelor din buzunar. Sistemul e dedicat
cump ărăturilor de mic ă valoare.
Portofelul electronic universal e solu ția smart de pl ăți pentru pie țele în formare. Pe aceste
pie țe, b ăncile se confrunt ă cu urm ătoarele probleme: lipsa solvabilit ății clien ților, un num ăr mic de
utilizatori de credit sau debit carduri, o rat ă mare a infla ției, re țeaua public ă de telecomunica ții nu
func ționeaz ă corespunz ător. În aceast ă situa ție se recomand ă implementarea portofelului electronic
universal, adic ă cardul e asociat unui cont bancar, iar valoarea în globat ă în acest card este pre-pl ătit
sau pre-autorizat.
Pentru ca fiecare tranzac ție pre-autorizat ă e înregistrat ă, urm ărit ă, un nou card poate fi oferit
dup ă pierderea, furtul sau distrugerea cardului, odat ă cu restaurarea soldului original. Acest tip de
produs poate fi folosit pentru cump ărături de mare valoare.

4. Carduri pentru cump ărături și pl ăți pe Internet

Internet, ca form ă de comunicare divers ă între persoane fizice, întreprinderi sau institu ții aflate
în locuri diferite, nu se rezum ă doar la un schimb de mesaje, ci reprezint ă realmente o cale de
promovare a comer țului electronic, marketingului interactiv, tranzac țiilor bancare, bursiere.
În ultimii ani am putut asista la o dezvoltare rapi d ă a utiliz ării re țelei care în cea mai mare
parte vizeaz ă sfera comercial ă, atât în sensul tranzac țiilor de vânzare cât și în activitatea de marketing
on-line, prezentarea produselor c ătre clien ți, date statistice despre clien ți, inclusiv despre efectuarea
pl ăților în care sistemul electronic al c ărților de credit cap ătă o amploare tot mai mare.
Cărțile de credit prezint ă unul dintre cele mai utilizate produse bancare pen tru tranzac țiile prin
Internet, punând la dispozi ția utilizatorilor posibilitatea vizualiz ării extraselor de cont, informa ții cu
privire la cel mai avantajos mod de fructificare a economiilor sau oferind diverse alte servicii.

426 Pentru simplificarea sistemului de plat ă a acestor bunuri și servicii s-au creat cardurile care
sunt destinate utiliz ării exclusive pentru cump ărături și pl ăți pe Internet. Aceste carduri sunt emise în
lei, iar pentru cump ărăturile și pl ățile efectuate la magazinele virtuale ale c ăror oferte de pre ț sunt în
alt ă moned ă na țional ă decât leul, schimbul valutar se va face automat de c ătre banc ă.
Cardurile virtuale se adreseaz ă persoanelor fizice rezidente, perioada lor de vala bilitate fiind
oferit ă la alegere (în variante de 6, 12, 18 și 24 de luni). Dup ă expirarea lor, acestea se pot reînnoi la
cererea de țin ătorilor.
Avantajele cardului virtual sunt:
– la emiterea cardului nu este necesar un sold minim obligatoriu;
– se acord ă dobând ă la disponibilul din contul de card;
– nu necesit ă men ținerea unei sume minime în contul de card, alimenta rea cardului putând fi
facut ă înainte de utilizare;
– contul de card poate fi alimentat prin depuneri de numerar la ghi șeele sucursalelor
băncilor, prin viramente intra/interbancare și direct la ATM-urile b ăncilor prin
transferarea disponibilului din orice card emis.
Posibilit ățile de utilizare a acestui tip de card sunt:
– cump ărări de produse și servicii oferite de comercian ții virtuali din întreaga lume;
– plata prin intermediul Internetului, a diferitelor abonamente, taxe, impozite.
Dac ă clientul insist ă în folosirea cardului pe Internet, el trebuie s ă fie atent la urm ătoarele:
– chiar dac ă acesta de ține mai multe carduri, clientul trebuie s ă foloseasc ă un singur card
pentru tranzac țiile pe Internet (în felul acesta va fi mult mai u șor s ă-și urm ăreasc ă propriile tranzac ții
pe web și nu va fi expus riscului de fraud ă);
– sumele din contul respectivului card s ă nu fie mai mari de 100-150 USD (în cazul în care
acesta va cheltui, ele pot fi oricând repuse în con t dar astfel preîntâmpina ți o pierdere posibil ă a unei
sume mult mari de bani);
– clientul trebuie s ă cumpere numai din site-uri (re)cunoscute, cu tradi ție, care sunt dedicate
comer țului electronic;
– clientul trebuie s ă fac ă tranzac ții de valori mici (în jurul a 10-15 USD).
Tranzac țiile prin internet ofer ă avantajul rapidit ății și securit ății transferurilor b ăne ști, cu cost
sc ăzut, accesibilitatea și posibilitatea compara ției între mai multe oferte în acela și domeniu, precum și
un confort sporit utilizatorilor.

5. Plata electronic ă a impozitelor și taxelor locale (eTax)

eTax este un sistem de plat ă electronic ă a taxelor și impozitelor locale. Prin implementarea
acestui sistem se dore ște ca orice contribuabil s ă poat ă vizualiza sumele datorate bugetului local și s ă
poat ă pl ăti prin mijloace electronice de plat ă.
Pl ățile se pot realiza prin mai multe metode, acestea f iind diferite de la prim ărie la prim ărie.
Aceste metode sunt:
– plata prin card, utilizand POS-urile aflate la casi eria Direc ției de Impozite și Taxe Locale
din cadrul prim ăriei. La acest serviciu au acces to ți posesorii de card, indiferent de banca emitent ă a
cardului, de tipul acestuia (de salarii sau nu, de debit sau de credit, embosat sau neembosat etc) sau de
domiciliul posesorului de card;
– prin bancomate. – din orice punct al ță rii se pot pl ăti impozitele locale datorate la o
prim ărie de la orice bancomat al b ăncii sau b ăncilor agreate de prim ăria respectiv ă;
– utilizarea facilit ăților de internet banking sau home banking – pot fi pl ătite crean țele c ătre
bugetul local doar de persoanele care au conven ții semnate cu b ăncile furnizoare de astfel de servicii și
doar în m ăsura în care prim ăria agreeaz ă banca respectiv ă.
La baza acestei metode de plat ă a impozitelor și taxelor locale se afl ă urm ătoarele legi:
– OG 24/2002 privind încasarea prin mijloace electron ice a impozitelor și taxelor locale;
– Legea nr. 291/2002 privind aprobarea Ordonantei Guv ernului nr. 24/2002 privind
încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale;
– HG 181/2002 privind Normele de aplicare pentru Ordo nanta nr.24/2002 privind încasarea
prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale.

427 În prezent trei b ănci au semnat parteneriate cu prim ăriile pentru implementarea mijloacelor
electronice de plat ă a taxelor și impozitelor locale: BancPost, BCR și Banca Transilvania.
To ți posesorii de carduri BancPost care au solicitat p achetul de servicii Contul Total pot
efectua plata impozitelor și taxelor locale utilizând serviciul de Internet Ba nking sau prin ATM-urile
băncii. De asemenea posesorii de carduri Banc Post po t folosi cardurile la prim ăriile unde exista POS-
uri montate de alte b ănci.
Serviciul eTax pus la dispozi ție de BCR permite contribuabililor, persoane fizice sau juridice,
achitarea prin intermediul instrumentelor de plat ă electronic ă a datoriilor c ătre bugetul local. Plata
impozitelor și taxelor locale se poate face prin bancomatele BCR sau prin serviciul de internet
banking e-BCR.
Prin serviciul BT-NET pus la dispozi ție de Banca Transilvania se pot pl ăti impozitele și taxele
locale datorate Prim ăriei Arad. De asemenea, Banca Transilvania are mont at un POS la Direc ția de
Impozite și Taxe Locale din Turda. Plata impozitelor se poate face cu orice card emis sub sigla
Mastercard. Nu conteaz ă cine a emis cardul pentru a putea pl ăti impozitele și taxele locale la ghi șeul
prim ăriei.

6. Colectarea numerarului agen ților economici cu ajutorul POS-urilor instalate la b ănci

Acest serviciu bancar este destinat agen țiilor economici care nu au deschise subconturi
colectoare la unit ățile teritoriale ale b ăncii și doresc s ă colecteze numerarul de la unit ățile lor
teritoriale din diferite localit ăți ale ță rii.
Acest serviciu bancar reprezint ă o facilitate oferit ă de Contul Total al agen țiilor economici.
Poate fi folosit de persoanele juridice pentru cole ctarea numerarului prin intermediul POS-urilor
instalate la sediul b ăncilor. Colectarea numerarului se face cu ajutorul debit cardurilor, fiind emise în
sistem VISA International cu acceptare numai la ter minalele electronice de pe teritoriul României.
Beneficiarii sunt persoane juridice care îl foloses c la colectarea numerarului de la unit ățile
sale teritoriale.
Agentul economic, care dore ște s ă-și utilizeze contul curent și pentru colectarea unor sume în
numerar din diverse localit ăți (unde desf ăș oar ă activit ăți comerciale), unde exist ă unit ăți teritoriale ale
băncii al c ărei client este, procedeaz ă în modul urm ător:
– deschide un cont de card pentru societatea comercia l ă pe numele persoanei împuternicite
să administreze disponibilul din cont în calitate de posesor principal de cont de card,
precum și un num ăr mai mare sau mai mic de carduri pe numele unor sa laria ți în calitate
de posesori desemna ți;
– completeaz ă un formular de cerere de Cont Total prin care i se ofer ă toate faclit ățile
acestui produs bancar, inclusiv posibilitatea efect u ării transferului disponibilit ăților din
contul de card în contul curent, prin intermediul A TM;
– aliment ările (tranzac ții f ără PIN) contului de card vor fi justificate de c ătre posesorii
desemna ți (angaja ții societ ății comerciale) cu ajutorul chitan ței eliberate de EFTPOS și
confirmate de c ătre posesorul principal al contului de card prin ve rificarea sodului la ATM
(tranzac ții cu PIN);
– posesorul principal transfer ă apoi suma din contul de card prin intermediul ATM- ului, în
contul curent deschis agentului economic.
Avantajele acestui serviciu bancar sunt:
– ușurarea colect ărilor de numerar pentru persoanele juridice;
– utilizarea unui instrument modern și eficace de plat ă;
– posibilitatea accesului la avantajele oferite de Co ntul Total (vizualizarea sodului contului
curent pe telefonul mobil prin intermediul serviciu lui SmartTel SMS, transferul automat
de sume prin intermediul ATM).

428 Bibliografie:

1. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Sisteme de pl ăți, compens ări și decont ări , Bucure ști, Editura
Didactic ă și Pedagogic ă, 2003;
2. Munday, Stephen R., Idei de avangard ă în economie , Bucure ști, Editura Codecs, 1999;
3. Negru ș, Mariana, Pl ăți și garan ții interna ționale , Bucure ști, Editura All, 1996;
4. Vasilescu, Adrian, Cum s ă mu șcăm azi din pâinea zilei de mâine , Bucure ști, Editura Minerva,
2006;
5. *** – Documenta ție privind implementarea și dezvoltarea sistemului electronic de plat ă prin
carduri , Banca Transilvania;
6. *** – Documenta ție privind implementarea și dezvoltarea sistemului electronic de plat ă prin
carduri , Banca Transilvania.