. Cardul – Instrument Modern DE Plata In Decontarile Interne Si Internationale
1.CARDUL 1
INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN 1
DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE 1
2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR 8
3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI 12
3.1.CARDUL BCR MAESTRO 14
3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC 17
3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL 20
3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS 23
3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS 26
4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24 32
5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI 33
6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA 37
Piata cardurilor in 2002 37
Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti 41
Marketing educational 54
1.1 Introducere: 57
1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura 58
Componenta pentru banca-MCB: 58
Componenta pentru client (MCC) 59
Modulul plati romanesti 61
Bazele de date ale aplicatiei: 62
1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii, informatii diverse 64
Interfata cu sistemul informatic al bancii 64
A.Interfata MIB 65
B.Circuitul informatiilor si responsabilitati: 68
1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash 69
1.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice 72
Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti 73
Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR 74
2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale 76
2.1.Sisteme de plăți electronice 78
2.2. Banii în comerțul electronic 79
Transferul electronic de fonduri 79
Banii electronici 80
Ecash 81
2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăți 82
2.3. Mecanisme de securitate 85
2.4.Plãți online în România 90
Cardul Kappa 91
BIBLIOGRAFIE 93
BILBIOGRAFIE 93
1.CARDUL
INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN
DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE
Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de forme si instrumente care au cunoscut o dezvoltare continua de-a lungul timpului.
Numerarul este forma traditionala de decontare care, pe masura dezvoltarii societatii moderne, a pierdut din aria sa de folosire. Prin numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere.
Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de depozitare, siguranta, cheltuielisi numeroase riscuri in manevrare.
In tarile civilizate, cu economie de piata dezvoltata, sfera numerarului a fost limitata la minimum, prin introducerea si folosirea de forme si instrumente de decontare fara numerar, usor accesibile.
Raspandirea decontarilor fara numerar este diferita de la o tara la alta, in raport cu specificul fiecareia si a scopului urmarit.
Deosebit de avantajele tehnicii de decontare, un scop esential este si acela al limitarii masei monetare in circulatie si a atenuarii procesului inflationist.
Cea mai mare revolutie tehnologica a acestui secol o reprezinta, fara indoiala, comunicatiile.Dezvoltarea fara precedent a suporturilor (fibra optica, transmisia prin satelit) cat si a interfetelor multi-media (retele de calculatoare si softuri specializate) au condus la o adevarata explozie a comnicarii.Globalizarea informatiei, transmisia la mare distanta in timp real, accesibilitatea si dezvoltarea mass-media, au produs modificari structurale in viata oamenilor din intreaga lume.
Cardul bancar , larg utilizat în SUA ( încã din anii 50 ) a cucerit și Europa , mai ales în cepând cu anii 80 .Se prezintã sub forma unei cartele din plastic , dimensionatã dupã formatul unei cãrți de vizitã 1 .
Cardul are înscris pe el :
– denumirea și emblema emitentului( o bancã ) ;
– datele de identificare ale titularului .
Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si miscarile de fonduri, motorul economiei mondiale. Odata cu sistemul SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand inlocuirea numerarului cu moneda electronica. Accesul instantaneu la bazele de date face posibila deservirea unui client oriunde s-ar afla , in aceleasi conditi ca cele oferite de banca unde acesta are contul si deruleaza operatiuni curente. Un segment important de consumatori ai serviciilor bancare care beneficiaza de aceste facilitati il constituie persoanele fizice. Extinderea pe scara larga a utilizari cartilor de credit a facut ca, in tarile dezvoltate, platile cu numerar sa detina o pondere de numai 20-30% din totalul tranzactiilor. Cifrele care exprima gradul de popularitate al acestui sistem de decontari sunt impresionante: sute de milioane de detinatori, peste 1 miliard de carduri emise, o valoare anuala a tranzactiilor de peste 2000 de miliarde de dolari, o retea de acceptare de peste 12 milioane de comercianti, mai mult de 277.000 ATM-uri pentru numerar. Este interesant ca, inca din anul 1880, un nord american Edward Bellany isi imagina ca in 2000 banii vor fi inlocuiti cu carti de plata, inserand aceasta opinie intr-o lucrare economica. Tot in SUA s-a facut si primul pas concret, prin emiterea in 1914 de catre General Petroleum Company of California a unor carti de plata pentru salariati proprii si cativa clienti agreati. Astazi,in SUA, cartile de credit au devenit aproape un mod de viata: prin intermediul celor 1,2 miliarde de carduri emise se tranzactioneaza annual peste 750 de miliarde de dolari. De remarcat ca, din cei peste 6000 de emitenti de carduri (banci, institutii, mari companii, retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul creditului. Numai sub marcile VISA, MASTERCARD, AMEIRCAN EXPRESS si DINNERS CLUB au fost emise 400 milioane de carduri, CITIBANK, de exemplu, detine 15% din piata SUA si 10% din piata mondiala cu cele 55 milioane carti de credit emise si o valoare anuala a tranzactiilor de peste 35 miliarde dolari.
Dupa anul 1989, pe masura evolutiei economiei romanesti, s-a simtit necesitatea inlocuirii vechilor instrumente de decontare specifice economiei centralizate, instrumente greoaie si rigide, cu noi instrumente moderne folosite pe plan international.
Astfel incepand cu anul 1995, prin reglementari noi ale Bancii Nationale a Romaniei,avand la baza Legea cecului, a cambiei si a biletului la ordin, s-a statutat folosirea instrumentelor de plata prevazute de aceste legi.In plus, s-a introdus Ordinul de plata pe suport de hartie (OPH), cel mai folosit instrument si in prezent in decontarile interne.
Sistemul bancar romanesc nu putea ramane indiferent la aceasta veritabila provocare. Prin aderarea BCR, Banc Post, BRD, BASA si BCIT la reteaua VISA si infintarea ROMCARD SA ca societate comuna de procesare, cele cinci banci au semnat practic in anul 1994 certificatul de nastere al acestui sistem de plata in Romania.
Alegerea marcii VISA a fost recomandata de cartea de vizita a acestei prestigioase institutii :peste 19.000 de membri (banci si alte institutii), 10 milioane de comercianti inclusi in reteaua de acceptare, mai mult de 300 milioane de detinatori de card si un volum de tranzactii de aproape 600 miliarde dolari annual.
Implicarea BCR in introducerea acestui sistem de plata a insemnat un moment determinant in extinderea decontarii electronice a operatiunilor necomerciale din tara noastra:
-BCR a avut o contributie decisiva la infintarea ROMCARD SA, la proiectarea sistemului informatic al acesteia si la elaborarea normelor si ghidurilor de proceduri specifice;
-BCR a fost prima banca din Romania care a inceput procesarea cardurilor VISA si, o buna perioada de timp,singura care a acceptat carduri EUROPAY;
-BCR a creat prima retea de automate bancare ATM din Romania, cea mai dezvoltata si la aceasta data.
Banca Comerciala Romana a lansat primul card, VISA BUSSINESS, la data de 21.12.1995, pentru ca numai la o luna de zile, la data de 30.01.1996 sa lanseze cardul Maestro, care a devenit cel mai popular card B.C.R. Au urmat, apoi, in decembrie 1996 cardul Visa International, in iulie 1997 Visa Clasic si in februarie 1998 Eurocard Business. Aceste carduri se adreseaza persoanelor fizice sau juridice si sunt destinate retragerii de numerar de la ATM-uri sau ghisee si/sau efectuarii de plati pentru marfuri sau servicii.
Privind retrospectiv de la debutul operatiunilor B.C.R. cu carduri, numarul acestora a crescut constant (tabelul nr 1).
Tabelul nr.1
Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare, cu o structura dince in ce mai complexa. De la aparitia societatii ROMCARD, pe piata au aparut noi operatori care au aderat la la VISA International, operatori care cuprind banci comerciale romanesti, sucursale in Romania ale unor banci straine de prestigiu si chiar banca centrala. De asemenea, s-au lansat multe noi tipuri de carduri, accenuandu-se concurenta intre banci in acest domeniu. Cele mai recente evenimente care au avut loc pe aceasta piata includ:
CITIBANK Romania a devenit membru VISA International, astfel ca numarul acestora in Romania este acum de 11(B.N.R., B.C.R., B.C.I.T., B.A., BANCOREX, B.R.D., BancPost, Societe Generale-Bucuresti, Banca Transilvania, C.E.C. si CITIBANK Romania).
CEC a devenit si membru Europay, atfel ca numarul acestora in Romania este acum de 7 (B.N.R., B.C.R., B.C.I.T., B.A., BANCOREX, BancPost si CEC).
A devenit operationala reteaua de ATM-uri a Bancii Agricole. La sfarsitul Trimestrului III, au achizitionat 5 aparate.
S-au lansat pe piata noi tipuri de carduri (B.A., Banc Post, BRD).
faptul ca evenimentele de acest gen au inceput sa devina o obisnuinta pentru piata Romaneasca inseamna in primul rand ca operatiunile cu carduri si-au capatat locul lor bine definit in randul operatiunilor unei banci. In al doilea rand, interesul unor banci, dintre care unele reprezentante ale unor banci cu o solida experienta in domeniu, de a deveni membre ale celor doua organizatii internationale este un semnal ca, in acest domeniu, potentialul pietei romanesti este departe de a fi exploatat in intreaga capacitate. In al treilea rand si poate cel mai important pentru noi, aparitia de noi operatori pe aceasta piata inseamna sporirea concurentei, cu consecintele ei de rigoare.
In aceasta ordine de idei, trebuie sa precizam de la inceput ca intreaga activitate in domeniul afacerilor cu carduri a urmarit consolidarea pozitiei B.C.R. pe piata romaneasca prin:
Cresterea numarului de carduri emise;
Extinderea retelei de ATM-uri si POS-uri;
Dezvoltarea retelei de comercianti acceptatori de carduri;
Activitatea cu carduri a Bancii Comerciale Romane este structurata pe patru categorii, respectiv:
Acceptarea la plata a cardurilor;
Emiterea propriilor carduri;
Mentinerea si extinderea retelei de ATM-uri;
Mentinerea si extinderea retelei de POS-uri.
2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR
In prezent, In Romania sunt acceptate la plata carduri sub sigla VISA si Europay emise atat de bancile straine cat si de catre bancile romanesti.
Banca Comerciala Romana ofera detinatorilor de carduri mai multe posibilitati de utilizare a lor:
La punctele de vanzare ale comerciantilor din reteaua proprie, pentru cumpararea de bunuri / servicii: comerciantii pot utiliza POS-urile pentru autorizarea tranzactiilor si transmiterea lor spre decontera acestora;
La ghiseele proprii pentru obtinerea de numerar;
La ATM-urile din reteaua B.C.R. Bancomat 24 pentru obtinerea de numerar.
La 30 iunie 1998, erau incheiate un numar de 596 contracte, cu 1062 puncte de vanzare, ponderea cea mai mare revenind magazinelor (392), hotelurilor (216) si restaurantelor (135). Sucursalele care au incheiat cele mai multe contracte sunt: Sucursala Sector 1 (54), SMB (37), Constanta (33), Galati (26) si Satu Mare (24). Pentru ca imaginea retelei BCR de acceptare carduri sa fie cat mai corecta trebuie sa mai adaugam si cele 111 unitati teritoriale instruite pentru eliberarea de numerar.
Pe aceasta piata de acceptare a cardurilor, Banca Comerciala Romana ocupa o pozitie buna. Conform datelor publicate de ROMCARD, cu cele 1396 de contracte incheiate, Banca Comerciala Romana detine 19,4% din totalul punctelor de vanzare.
Numarul comerciantilor cu care o banca are incheiate contracte de ae o banca are incheiate contracte de acceptare este util pentru aprecierea eforturilor facute de banca respectiva in domeniul extinderii retelei. Pentru analiza in sine, este semnificativ de precizat cate dintre aceste contracte sunt active (au inregistrat operatiuni) si, pe cat posibil, structura realizarilor. In cazul BCR, din cele 1396 de contracte incheiate pana la sfarsitul semestru- lui 1 2001 29,3% sunt active. Dintre acesti 175 comercianti activi din reteaua BCR, circa 54% din volumul operatiilor in valuta este realizat de primii 5 comercianti (Hotel Minerva, Hotel Bucuresti, TAROM, Casino Bucur, Hotel Helvetia). In cazul tranzactiilor in lei circa 27% din volumul acestora este realizat de primii 3 comercianti.
In ceea ce priveste numarul tranzactiilor inregistrate in reteaua proprie a Bancii Comerciale Romane de acceptare, acesta se prezinta in tabelul urmator:
Tabelul nr 2
Analiza datelor de mai sus, corelata cu faptul ca la ora actuala majoritatea tranzactiilor se fac tot cu carduri internationale, ne permite sa apreciem ca, deocamdata, aceasta activitate este dependenta de traficul international. Dezvoltarea unei piete a cardurilor interne este lenta, existand inca mari rezerve in acest sens.
Activitatea de acceptare a cardurilor prin reteaua de ATM-uri a continuat sa se dezvolte si in primul semestru, banca inregistrand rezultate bune, dupa cum se poate remarca si din tabelul nr 3:
Tabelul nr 3
Din aceste tranzactii, pana la sfarsitul primului semestru, numai un numar de 62 tranzactii nu au fost recunoscute de detinatori, fiind returnate ca atare de bancile straine (chargeback)Valoarea totala a acestor tranzactii a fost de 18.314,7 USD, dar toate litigiile au fost solutionate, Banca Comerciala Romana neinregistrand pierderi.
Desi banca considera multumitoare activitatea derulata in acest sector al afacerilor cu carduri, este destul de mare numarul de contracte inactive. Analizand aceasta problema cu unele dintre unitatile teritoriale, s-a ajuns la concluzia ca unul din motivele acestui numar destul de ridicat de il constituie reticienta comerciantilor de a utiliza acest instrument de plata. Este adevarat, pe de alta parte, ca marea majoritate a lucrarilor de la serviciile valutare din sucursalele care au atributii in domeniul cardurilor reclama lipsa de timp necesar pentru a vizita clientii si a cunoaste la fata locului problemele cu care se confrunta acestia. In acest scop una dintre recentele masuri adoptate de banca vizeaza atribuirea de responsabilitati clare in acest domeniu ofiterului de marketing, pentru a stimula dezvoltarea si mai accentuata a acestei activitati.
3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI
Activitatea de emitere a propriilor carduri a cunoscut o dezvoltare semnificativa. Printre principalii factori care au determinat cresterea numarului de carduri emise se numara:
Extinderea retelei de ATM-uri;
Dezvoltarea retelelor de comercianti, corelata cu generalizarea fenomenului de acceptare a cardurilor, indiferent de banca emtenta;
Extinderea sistemului de plata a salariilor si burselor prin conturi de carduri;
Actiunile publicitare intreprinse de Directia de Marketing din banca;
Revizuirea periodica a conditiilor de emiter si utilizare a cardurilor, in functie de semnalele pietei.
La sfarsitul semestrului 1 2001,situatia cardurilor emise de Banca Comerciala Romana se prezinta in tabelul numarul 4:
Tabelul nr.4
Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai mare de dezvoltare, dar unitatile teritoriale acuza lipsa de timp, personal si experienta pentru promovarea acestor produse si atragerea de noi clienti.
Banca a luat masuri in sensul stimularii activitatii prin implicarea ofiterului de marketing si stabilirea unor plafoane minimale pentru emiterea de carduri pentru unitatile teritoriale dotate cu ATM-uri. Dar, in dorinta de a impulsiona si mai mult aceasta activitate, banca va lua in considerare desemnarea unei persoane care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate, degrevand-o de alte sarcini.
Activitatea de emitere carduri a adus bancii in primul semestru al acestui an un venit net de 1948,4 mil. lei. Acest rezultat il consideram satisfacator, mai ales tinand cont de faptul ca ponderea veniturilor din emiterea de carduri in total venituri relizate din operatiunile cu carduri a crescut de la circa 10% la sfarsitul anului trecut la 36% la sfarsitul semestrului 1, anul acesta.
3.1.CARDUL BCR MAESTRO
Instrument de plata in LEI, sub sigla Europay International, destinat persoanelor fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri si plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla edc/Maestro.
CARACTERISTICI
este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card), fara embosaj (datele de identificare a clientului sunt stocate pe banda magnetica de pe verso-ul cardului), fapt care permite utilizarea acestuia numai in mediul electronic.
fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii.
CONDITII DE UTILIZARE
termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii
la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata
DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE
pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice
AVANTAJE
utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;
eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
Cardul are o valabilitate de doi ani si se reinnoieste in mod automat, fara o cerere suplimentara din partea dumneavoastra si fara alte costuri.
Va puteti ridica noul card de la aceeasi unitate BCR, dupa data de 20 ale lunii expirarii.
Sursa BCR-Directia marketing
Ultima actualizare: 18 martie 2001
3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC
Instrument de plata emis in LEI, sub sigla VISA, destinat persoanelor fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA.
CARACTERISTICI
este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului – numele acestuia si numarul contului personal – sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri – aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere);
fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii.
se poate utiliza numai pe teritoriul Romaniei
CONDITII DE UTILIZARE
termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii
la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata
DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE
pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice
AVANTAJE
utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;
eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
Sursa: BCR-Directia marketing
Ultima actualizare: 18 martie 2002
3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL
Intrument de plata emis in USD sub sigla VISA INTERNATIONAL , destinat opersoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes personal, in scopul obtinerii de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA .
CARACTERISTICI
este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului – numele acestuia si numarul contului personal – sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri – aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere);
CONDITII DE UTILIZARE
termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii
la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata
pentru depozite la termen constituite, banca calculeaza lunar dobanda icepand cu ziua dschiderii contului si o bonifica in contul de depozit la vedere
DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE
pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta conturilor la vedere in USD ale persoanelor fizice
AVANTAJE
un instrument de plata modern, resential pe parcursul deplasarilor in strainatate, sigla VISA fiind acceptata de catre comerciantii de pe tot cuprinsul globului(societatea VISA INTERNATIONAL are ca membri peste 22000 de banci din intrega lume)
eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
BCR VISA INTERNATIONAL (USD)
Sursa: BCR-Directia marketing
Ultima actualizare: 18 martie 2002
3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS
Instrument de plata emis in USD sub sigla VISA International , destinat clientilor persoane juridice, ai caror reprezentanti calatoresc in strainatate, pentru plata bunurilor si seviciilor oriunde este afisata sigla VISA, precum si obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare.
CARACTERISTICI
este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului – numele acestuia si numarul contului personal – sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri – aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere);
fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii.
CONDITII DE UTILIZARE
termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii
la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata
DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE
pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta contului de disponibilitati in valuta
AVANTAJE
utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;
eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
BCR VISA BUSINESS (USD)
Sursa BCR-Directia marketing
Ultima actualizare 3 iulie 2001
3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS
Instrument de plata emis in lei sub sigla EUROCARD/MASTERCARD, destinat clientilor persoane juridice, ai caror angajati efectueaza diverse plati in interes de afaceri, pe teritoriul Romaniei.
CARACTERISTICI
este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului – numele acestuia si numarul contului personal – sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri – aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere);
CONDITII DE UTILIZARE
termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii
la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata
DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE
pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta disponibilitatilor in lei din contul de card.
AVANTAJE
utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;
eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS
Este un card de credit in valuta, embosat, destinat societatilor comerciale ai caror angajati calatoresc in mod frecvent peste hotare pentru afaceri. Posesorii pot beneficia de plafoane de credit intre 2 000 si 50 000 USD, calculate in functie de posibilitatile financiare de rambursate ale firmei.
Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile de la data extrasului.
Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din valoarea aferenta dobanzilor si comisioanelor.
Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de 5% din suma minima de plata.
Ultima actualizare: 17 septembrie 2001 ; Sursa: BCR.
BCR EUROCARD/MASTERCARD (LEI)
In cazul unui astfel de card toate tranzactiile se efectueaza in limita unui plafon de creditare acordat clientului de catre banca. Creditul se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre unitatea BCR la care acesta s-a adresat. Odata aprobata cererea de creditare, se incheie un contract pentru o perioada de un an intre banca si client. Contractul se poate prelungi printr-un act aditional.
Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile de la data extrasului.
Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din valoarea aferenta dobanzilor si comisioanelor.
Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de 5% din suma minima de plata.
Ultima actualizare: 20 mai 2002
Sursa: BCR.
4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24
Reteaua Bancomat 24 a fost lansata de BCR la inceputul anului 1996 si de atunci pana in prezent numarul lor a ajuns la 487 aparate. Fiecare sucursala judeteana are instalat un aparat si deja s-au instalat aparate si la alte sucursale sau agentii (in special din Bucuresti).
Extinderea retelei de automate a condus la cresterea semnificativa a sumelor eliberate prin ATM-uri. Daca la sfarsitul anului 2000 aceste sume se ridicau la 395,8 mild. lei, la sfarsitul semestrului 1 sumele se ridicau deja la 156,4 mild. lei.
La ora actuala, in afara de Banca Comerciala Romana sunt prezente pe piata cu retele de ATM-uri si BancPost, BRD, Ion Tiriac si Banca Agricola. In toate aceste retele s-au eliminat restrictiile de acceptare a diferitelor tipuri de carduri indiferent de banca emitenta. Aparitia si a altor operatori pe aceasta piata o putem considera avantajoasa pentru toti, deoarece efortul investitional pe care-l presupune mentinerea si dezvoltarea unei retele de automate la nivelul intregii tari nu poate fi suportat de catre o singura banca.
Datorita schimbarii protocolului de comunicatie la marea majoritate a ATM-urilor (de la SDLC la X25), nu s-au mai inregistrat incidente majore in functionarea retelei.
5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI
Dezvoltarea retelei de POS-uri reprezinta pentru activitatea cu carduri o prioritate. Pana in prezent, s-au instalat pe intreg teritoriul tarii 481 de aparate.Aceasta instalare este considerata de BCR un succes. Practic se pot instala POS-uri in orice localitate in tara. Singura conditie este ca la punctul de lucru la care se instaleaza aparatul sa existe telefon. In acelasi timp, banca a avut in vedere ca la fiecare unitate teritoriala in raza careia au fost instalate POS-uri sa existe un salariat instruit pentru interventii in situatii critice.
Pentru fiecare aparat instalat, banca incaseaza o taxa de prestare de servicii (intre 15$ si 20$ pentru fiecare aparat), astfel generandu-se venituri atat din comisionul per tranzactie perceput comerciantului, cat si prin aceasta taxa. Practic, la 50 aparate instalate in fiecare luna, banca recupereaza contravaloarea unui aparat.
Banca Comerciala Romana este preocupata in permaneta de semnalele pietei, astfel incat nu este exclusa posibilitatea ca, la un moment dat, sa se reduca aceasta taxa de servicii, sau chiar, pentru unii comercianti importanti sa fie anulata complet.
La ora actuala, Banca Comerciala Romana actioneaza impreuna cu specialistii de la GlobalOne in vederea implementarii unei solutii tehnice care sa permita terminalelor instalate in teritori sa acceseze un numar de telefon local (si nu interurban). Aceasta posibilitate devine un argument in favoarea bancii, atunci cand prezinta serviciile unui POS potentialilor utilizatori.
Activitatea cu carduri este o activitate importanta care, in viitor, va lua o amploare deosebita si care va aduce bancii venituri importante. BCR se loveste in prezent de o serie de probleme a caror solutionare va permite extinderea mult mai rapida in viitor a acestei activitati.
Principala problema o reprezinta echipamentele de care dispune banca pentru gestionarea operatiunilor. Capacitatea de procesare a calculatorului AS 400 care controleaza intreaga activitate a ajuns la un nivel care reclama in mod obligatoriu marirea acesteia prin upgradarea calculatorului. Se impune, de asemenea, asigurarea unui backup al sistemului pentru a evita pierderile ce pot aparea in urma intreruperii accidentale a functionarii calculatorului de baza si, totodata, schimbarea calculatoarelor PC pe care se ruleaza programele suplimentare.
O alta problema care solicita atentia este faptul ca nu este asigurata permanenta 24 ore din 24, cum cer normele organizatiilor internationale. Practic, la ora actuala in zilele de lucru este acoperita perioada intre orele 09 si 08 dimineata a doua zi.
Este de asemenea, necesara o implicare mai mare a conducerii unitatilor teritoriale in afacerile cu carduri. Atragerea unui comerciant semnificativ presupune ca acesta sa fie informa asupra tuturor serviciilor pe care Banca Comerciala Romana poate sa i le ofere, inclusiv asupra unor facilitati in functie de operatiunile derulate. De aceea, este important nivelul de repesentare. In acelasi mod se pune problema in situatia in care se doreste atragerea unor societati in sistemul platii salariilor prin carduri.
Din vizitele efectuate in teritoriu si din discutiile purtate cu salariatii care au atributii legate de carduri a reiesit o alta problema pe care banca o va avea in vedere si anume faptul ca acesti salariati au si alte atributii si sarcini curente, cu termene scadente (licitatii, DPVE-uri si DIV-uri) care nu le permit o implicare mai activa si mai eficienta in activitatea cu carduri.
Avand in vedere aceste probleme, prezentate mai sus, Banca Comerciala Romana intentioneaza sa infinteze, cel putin in schema sucursalelor judetene, a unui post cu sarcini exclusiv in domeniul cardurilor, respectiv:
Contactarea potentialilor clienti (comercianti sau societati care doresc plata salariilor prin card);
Instruirea comerciantilor si vizitarea lor periodica pentru a fi la curent cu problemele acestora;
Vizitarea periodica si instruirea colegilor de la unitatileteritoriale subordonate sucursalei judetene;
Asigurarea evidentei tehnic-operative la nivelul sucursalei si instruirea in acest sens si a personalului desemnat din unitatile subordonate.
In aceasta ordine de idei, in perioada imediat urmatoare, la nivelul Directiei de Decontari Necomerciale se va actiona in principal pentru:
Realizarea actiunilor de upgradare a calculatorului AS 400 si asigurarea unui backup al operatiunilor;
Instalarea tuturor celor 100 ATM-uri achizitionate;
Continuarea dezvoltarii retelei de POS-uri;
Continuarea actiunilor de instruire zonala a colaboratorilor din teritoriu;
Perfectionarea procedurilor de lucru, a tarifului de comisionare si a conditiilor de emitere pentru a imbunatati calitatea serviciilor oferite detinatorilor de carduri;
Cresterea continua a numarului de carduri emise.
6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA
In ianuarie 2002, pe piata romaneasca se inregistrau 15 emitenti de carduri (ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Agricola-Raiffeisen, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Citibank, Grupul BCR, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Romanian International Bank si Volksbank) care au emis 64 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 37 emise sub licenta VISA, 21 sub EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN EXPRESS. Cu exceptia cardurilor BRD VISA Clasic (lei), BCR Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post (Briliant) si RIB Eurocard/Mastercard (lei si USD), – toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit iar statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al acestora este intr-o proportie de peste 97% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. Cu cele peste 2,1 milioane de carduri aflate in circulatie la 31.12.2001 carora le corespunde o valoare a tranzactiilor de aproximativ 35.000 miliarde lei, se poate spune ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa. Cu toate acestea, la sase ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la comercianti detinand o pondere de maximum 5% din valoarea tranzactiilor.
Piata cardurilor in 2002
Valoarea tranzactiilor cu carduri emise in Romania a fost anul trecut de aproximativ 35.000 miliarde lei potrivit primelor estimari ale emitentilor. Au intrat in piata cardurilor cinci noi banci emitente, astfel ca din cele 40 de banci din sistem, 14 sunt emitenti activi de carduri. Numarul cardurilor puse in circulatie, din decembrie 1995, a depasit 2,1 milioane de bucati, peste un milion fiind emise numai in 2001. Luand in considerare faptul ca un detinator poate avea mai multe carduri, nu neaparat toate active, iar 90% din cardurile emise sunt carduri de salarii, se estimeaza ca in jur de 1,7 milioane de romani sunt detinatori de card.
Ce va aduce 2002?
In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card, sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati. In Romania inca nu putem vorbi de un sistem de plati prin carduri ci, mai degraba, de o infrastructura de retrageri de numerar prin carduri. Iar cand nu sunt suficiente bancomate, sau cand acestea nu fac fata solicitarilor, se manifesta riscul de a compromite ideea de card. Bancherii sunt constienti ca pentru a nu se ajunge aici trebuie sa ofere detinatorilor de card si alte servicii decat cele de eliberare de numerar.
In acest an vor deveni mult mai vizibile cele doua tendinte care s-au conturat in 2001. Este vorba despre cresterea cererii de acordare a unui credit pe card si reluarea procesului de extindere a retelei de comercianti acceptatori de card in vederea efectuarii de plati.
In prezent, BRD, BCR si Banc Post au in oferta lor de produse bancare carduri de credit. Au fost deja emise aproximativ 150.000 de carduri de credit iar in 2002 sunt toate sansele ca acestea sa ajunga la o jumatate de milion. Prin politica de comisioane, cardurile de credit sunt astfel concepute incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descurajeze extragerea de numerar. De aceea, credem ca in 2002 va spori apetitul romanilor pentru cumparaturi pe card ceea ce va conduce la cresterea retelei de acceptare si, implicit, a gradului de atractivitate a cardului bancar. Este foarte posibil sa asistam la noi parteneriate intre banci si comercianti care sa conduca la emiterea unor carduri co-branded de tipul Banca Tiriac-Metro.
Bancile vor fi incurajate sa lanseze tot mai multe carduri de credit nu doar datorita cererii, in crestere, din partea populatiei ci si ca urmare a faptului ca, in acest an, se va infiinta primul Birou de credit. O asemenea institutie va monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori, persoane fizice, si creditorii acestora: banci, societati de valori mobiliare, companii de leasing si de asigurari, furnizori de servicii etc. Existenta biroului de credit va permite bancilor sa verifice cat de bun platnic este persoana careia intentioneaza sa-i acorde un card de credit, ceea ce va imbunatati sensibil procesul de evaluare.
In afara acestor doua tendinte, piata cardului in 2002, dar si in anii urmatori, va mai fi influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze la trei provocari: eliminarea vizelor, reducerea costurilor de exploatare prin extinderea serviciilor la ATM si acceptarea smart cardului.
Din perspectiva eliminarii vizelor, in 2002 vom asista la cresterea numarului detinatorilor de carduri in valuta. Acest lucru nu va influenta insa sensibil piata cardului. Sunt banci mari care, in prezent, la 500 de carduri emise au doar unul singur in valuta. Chiar si intr-un scenariu optimist, cand rata ar deveni 5 din 500, cresterea cardurilor emise va fi foarte mica. Decisiva ar fi luarea deciziei, de catre autoritati, ca romanul sa poata face dovada detinerii sumei minime prin carduri de debit cu utilizare internationala, precum Visa Electron sau Maestro, produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter de masa. In acest sens, inclusiv pentru rezolvarea problemei tehnice de verificare in vama a soldului din contul de card, Ministerul de Interne va trebui sa provoace cat mai curand un dialog cu bancile emitente. Altfel, daca se va mentine situatia actuala, romanul va prefera sa iasa din tara tot cu numerar in buzunar, sau cecuri de calatorie in cel mai fericit caz.
Legat de reducerea costurilor de exploatare, este foarte important ca – pentru a nu inhiba piata – bancile emitente sa accepte ca eficientizarea activitatii de exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card facilitati suplimentare. Pentru 2002 este de asteptat sa asistam la schimbarea rolului ATM-ului de la simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. O serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul de card sa efectueze plati, in contul furnizorilor de servicii, direct de la ATM.
Cat priveste acceptarea smart cardului, VISA a recomandat bancilor membre ca dupa octombrie a.c. toate echipamentele ce vor fi achizitionate sa permita acest lucru. Intr-o foarte mare masura bancile au tinut cont de aceasta si pana acum astfel incat ele vor putea sa accepte, efectiv, smart cardul in reteaua de bancomate si POS-uri inca din trimestrul 4 al 2002. Principalul efect l-ar putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card.
Poate ca cel mai important eveniment al anului 2002 va fi inceperea activitatii de emitere a cardurilor de catre CEC, conducerea institutiei anuntand aceasta intentie inca din ultima luna a anului trecut. Institutia are cea mai mare retea bancara de unitati in teritoriu, o cota de 35% (noiembrie 2001) in piata resurselor in lei atrase de la populatie si peste 14,4 milioane de conturi active, din care 57.000 sunt detinute de persoane juridice. In aceste conditii, chiar daca principalul client al CEC este, in general, pensionarul, se va inregistra o crestere treptata atat a gradului de bancarizare – prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar – cat si a numarului de utilizatori. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila cu cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de economisire, prin practicarea unei rate a dobanzii la disponibilitatile din contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen.
Asadar, din perspectiva cardurilor, avem suficiente motive sa fim optimisti pentru 2002. Un ultim argument in acest sens il reprezinta raspunsurile oferite on-line de vizitatorii site-ului www.no-cash.ro. Astfel, marea majoritate a acestora, desi poseda cel putin doua carti de plata, isi va deschide un nou cont de card in 2002. Detinatorii de card isi doresc efectuarea de plati catre diverse companii de la ATM, servicii adiacente de asigurare, internet si electronic banking. Cu cat bancile vor acoperi mai rapid aceste nevoi, cu atat cardul va face intr-adevar viata mai usoara si va intra in cotidian, la modul real.
Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti
In a doua jumatate anului trecut a crescut interesul pentru o parte dintre societatile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fapt ce s-a reflectat in cresterea lichiditatii si a preturilor de tranzactionare. Emitentii cei mai interesanti pentru investitori s-au dovedit cei ce opereaza in sectorul financiar (Banca Transilvania, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele cinci societati de investitii financiare). De asemenea, brokerii au remarcat faptul ca evolutia preturilor de tranzactionare este tot mai influentata de rezultatele financiare ale societatilor, corelatia fiind evident mai puternica in cazul titlurilor importante ce sunt monitorizate de majoritatea investitorilor si analistilor.
Banca Transilvania (simbol TLV) a fost anul trecut unul dintre cele mai atractive titluri listate la BVB si nu sunt motive ca in 2002 lucrurile sa stea altfel. Atractivitatea Bancii Transilvania este justificata de lichiditatea tranzactiilor, transparenta activitatii, ritmul de dezvoltare si rezultatele financiare. In plus, 85% din actiuni sunt in posesia actionarilor care detin mai putin de 5% din actiuni. Investitorii mai au insa un argument foarte important pentru a urmari titlurile TLV: castigurile obtinute de cei care in trecut au investit in aceste titluri. Managementul bancii a optat pentru o strategie foarte stimulativa de remunerare a actionarilor prin distribuirea de actiuni gratuite in urma majorarilor de capital social anuale ca efect a deciziilor de reinvestire a profiturilor. Astfel, Banca Transilvania a realizat in mai 2001 o majorare a capitalului social de la 173,7 miliarde lei, la 336,7 miliarde lei, dupa care la sfarsitul anului a urmat o majorare de capital social prin plasament privat la 396,2 miliarde lei, in urma careia BERD a preluat 15% din capitalul social. Intrarea BERD in structura actionariatului este de natura sa sporeasca pe termen lung interesul investitorilor de portofoliu pentru titlurile TLV. Evolutia indicatorului "Price to Earnings Ratio" (vezi tabel 2) demonstreaza ca in ultimii ani investitorii au fost motivati sa plateasca tot mai mult pentru titlurile TLV. In prezent brokerii apreciaza ca pana la data de referinta pentru organizarea AGA, cotatiile TLV se vor mentine in jurul a 3.000 lei/actiune, ulterior estimandu-se o scadere pana la 1.500 lei/actiune. Dupa data de referinta atat investitorii pe termen mediu si lung, cat si speculatorii vor cauta din nou sa aleaga cel mai bun moment de cumparare de titluri.
Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) este o societate ce nu are un istoric relevant la BVB (un an de zile de la listare) si, fie numai din acest punct de vedere, titlurile BRD sunt mult mai imprevizibile pentru investitori decat titlurile TLV. Desi in cazul BRD free-float-ul este de circa 17%, de titlurile BRD sunt interesati investitori cu resurse financiare mai importante decat in cazul Bancii Transilvania. Brokerii afirma, de exemplu, ca un investitor care ar avea la dispozitie un milion de dolari pentru a-i plasa pe piata romaneasca, ar prefera BRD. Observatorii Bursei de Valori se intreaba daca banca va decide includerea diferentelor din reevaluare in capitalul social. Investitorii sunt foarte sensibili la un astfel de eveniment, si tranzactiile ar fi serios influentate. De asemenea brokerii asteapta comunicarea rezultatelor BRD la 12 luni (dupa unele calcule se asteapta un profit net in jur de 64 milioane dolari) si incearca sa estimeze nivelul dividendelor pentru exercitiul financiar 2001. Potrivit unor operatori, dividendele se vor situa intre 2.000-3.000 lei/actiune. Unii brokeri apreciaza ca in jurul datei de referinta pentru organizarea Adunarii Generale a Actionarilor (AGA), cotatiile ar putea ajunge pana la 25.000 lei/actiune, insa atrag atentia ca in cazul BRD este riscanta lansarea unor previziuni asupra viitoarelor evolutii ale preturilor de tranzactionare.
Tabel 1 – Evolutia in 2001 a celor doua banci la BVB
*) Nota: Din valoarea totala a tranzactiilor la BVB, ofertele publice reprezinta 440,4 miliarde lei iar valoarea tranzactiilor pe piata valorilor mobiliare necotate este de 30,8 miliarde lei.
Sursa : SVM Intercapital Invest
Tabel 2 – Gradul de atractivitate al actiunilor
*) indicatori valabili la sfarsitul exercitiului financiar 1999 si 2000
Sursa : SVM Intercapital Invest
PER ("Price -to- Earnings Ratio" sau P/E) arata cat de mult sunt dispusi investitorii sa plateasca pentru o unitate de profit raportata. Acest indicator se calculeaza impartind cursul bursier al actiunii la profitul pe actiune. Teoretic, ratele P/E sunt cu atat mai mari cu cat investitorii apreciaza ca societatile respective au perspective mai bune de dezvoltare, afaceri cu grad de risc mai scazut, profituri viitoare mai mari, etc.
CERCETARE DE PIATA
METODOLOGIE:
No-Cash si Institutul de Marketing MIA au efectuat în perioada 6 – 9 iulie 2001 un sondaj în rândul comerciantilor din municipiul Bucuresti pentru a cunoaste unele opinii privitoare la diferitele modalitati si instrumente de plata.
Esantionul: a cuprins 80 de unitati comerciale cu diferite profile de activitate.
Culegerea informatiilor: s-a facut pe baza de chestionar, prin metoda face-to-face, la sediul comerciantilor, persoanele intervievate fiind responsabile de efectuarea tranzactiilor prin card bancar si a celorlalte modalitati de plata.
Rezultatele obtinute vor fi prezentate pe total esantion si la nivelul fiecarui tip de magazin.
LISTA COMERCIANTI
SUPERMARKETURI = 16
Bila – 2,
La Fourmi – 3,
Nic – 2,
Gima – 2,
Megaimage – 3,
Metro – 3,
Carrefour =1
RESTAURANTE / PIZZERII = 9
Mc Donalds – 4,
Pizza Hut – 3,
KFC – 1,
Caru cu Bere – 1,
AGENTII DE TURISM = 2
BTT, Paralela 45,
BENZINARII = 6
Shell – 3,
OMW – 3,
ÎMBRACAMINTE / ÎNCALTAMINTE = 18
Eva, Adam, Steilman – 3,
Privilege, Modexim, Cavaliere, Conly, Sax International, Fashion, Celini, Yves Roucher, La Madonette, Princes, L.C. Wakiki, Tina R – 2,
ELECTRICE / ELECTRONICE / ELECTROCASNICE = 14 Panasonic, Muzica, Flamingo Computers, Best Computers, Conex electronic, Dialog, Romsta,l Idea Studio, Turbo / Photo, Zepter, Cosmorom, Altex, Sonz, Mondial,
BARURI = 4
Club A, Salsa, Laptaria lui Enache, Back Stage,
DIVERSE = 11
Nufarul – 2,
Sensiblu – 2,
Casa de schimb valutar – 2,
Galerii de arta – 2,
Decora , Tomy (jucarii), RTC- 1
REZULTATE CENTRALIZATE PE TOTAL ESANTION
Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.
*Cardul OMW, Cardul Euroshell, PRIMA, CYRUS, PLUS.
Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica în unitatea dvs.?
*Cardul Euroshell.
Care sunt avantajele modalitatilor de plata pe care le practicati?
Numar
În acest an, cât de mult au contribuit modalitatile de plata pe care le practicati la realizarea volumului vânzarilor din unitatea dvs.?
Numar
De cât timp acceptati la plata cardul bancar?
Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vânzarilor prin card bancar?
Rezultate centralizate pe tipuri de magazine
Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.
-numar-
*Cardul OMV, cardul Euroshell
**Cardul PRIMA
***CYRUS, PLUS.
Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica in unitatea dumneavoastra?
-numar-
*Cardul OMV, cardul EUROSHELL.
De cat timp acceptati la plata cardul bancar?
-numar-
In acest an, care afost volumul mediu lunar al vanzarilor?
-numar-
Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vanzarilor prin card bancar?
-numar-
*Pentru cardurile emise in strainatate.
La finele primului semestru din acest an, dintr-un total de peste 7.000 de comercianti care accepta la plata cardul, mai mult de 1.000 erau numai in Bucuresti. Practic, capitala este de departe orasul cu cea mai mare penetrare a cardului la comerciant. Tocmai de aceea, un studiu care sa surprinda perceptia comerciantilor bucuresteni privind diversele modalitati de plata poate constitui cea mai buna verificare a mentalitatii in piata.
Specialistii directiilor de carduri dar si reprezentantii organizatiilor internationale de profil apreciaza ca potentialul retelei de comercianti este de cel putin 40.000. Dat fiind numarul actual de unitati unde se poate plati prin card, se poate spune ca gradul de acoperire al pietei nationale este de numai 15-20%. In aceste conditii, procentul acceptarii cardului in Bucuresti -de 53,7% – apare ca fiind foarte ridicat. Nu trebuie uitat insa ca sondajul s-a efectuat, in principal, in zonele centrale ale Bucurestiului, foarte solicitate/active din perspectiva cumparaturilor. Deplasarea catre periferie ar fi dus acest procent al comerciantilor acceptatori de card undeva intre 0 si cel mult 5%. Principala arie de acoperire a sondajului a coincis cu cea mai importanta zona din punct de vedere al dotarii cu automate bancare. Bancile au amplasat aceste ATM-uri tocmai pentru ca au considerat ca astfel de locuri sunt frecventate de catre detinatorii de carduri. Cu toate acestea, comerciantii spun ca vanzarile nu au fost influentate decat intr-o foarte mica masura de acceptarea la plata a cardului. O prima concluzie este ca posesorul unui card, dintr-un motiv sau altul, a preferat sa scoata bani de la un automat dupa care sa intre in magazin pentru a face cumparaturi. O astfel de concluzie poate fi verificata usor de catre Directiile de carduri ale bancilor prin urmarirea numarului si valorii tranzactiilor generate la fiecare ATM, in special cele din vecinatatea imediata a unor supermarket-uri sau centre comerciale.
Din comerciantii acceptatori chestionati, peste 37% accepta la plata cardul de cel mult un an in vreme ce restul esantionului se incadreaza in intervalul 1-3 ani.
Chiar daca piata comerciantilor este inca intr-un plin proces de formare, surprinde totusi inexistenta comerciantilor acceptatori in randul barurilor si discotecilor, cel putin in randul celor chestionati
Noul regulament privind platile cu carduri – publicat in MO 503/12 iulie 2002:
Ceea ce se merita supuse atentiei sunt 2 articole si anume:
Art.25
"Detinatorul unui instrument de plata electronica are urmatoarele obligatii:
… C) sa instiinteze emitentul sau persoana indicata de acesta imediat ce constata:
. pierderea, furtul, distrugerea sau blocarea instrumentului de plata electronica;
. inregistrarea in contul personal a unor tranzactii neautorizate de detinator;
. orice eroare sau neregula aparuta in urma gestionarii contului de catre emitent;
. elementele ce creeaza suspiciuni cu privire la posibilitatea copierii cardului/instrumentului de plata de tip moneda electronica sau cunoasterea PIN-ului/codului de identificare/parolei de catre persoane neautorizate;
. disfunctionalitati ale instrumentului de plata electronica sau codurile de acces primite sunt incorecte.
Art. 26
„Pana la momentul comunicarii evenimentului prevazut la art.25 pct.c) emitentului sau persoanei indicata de acesta, detinatorul este raspunzator pentru toate operatiunile executate, urmand sa suporte toate pierderile aferente acestor operatiuni pana la limita echivalentului in lei al sumei de 150 Euro, la cursul anuntat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua efectuarii operatiunilor considerate frauduloase.
Raspunderea detinatorului privind acoperirea pierderilor este integrala in cazul in care se dovedeste ca acesta a actionat cu neglijenta, in contradictie cu prevederile art.25, sau in mod fraudulos.
De indata ce a instiintat emitentul detinatorul nu este raspunzator pentru pierderile aparute ca urmare a evenimentului descris la art.25, cu exceptia cazului in care detinatorul insusi actioneaza fraudulos".
"Prevederile art. 26 intra in vigoare in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament".
Marketing educational
De la emiterea primului card in Romania, in mass-media au fost desfasurate trei campanii de promovare a cardului. BCR in '95 cu VISA Clasic si de doua ori VISA International: prima oara in vara lui 2000 cu ocazia jocurilor olimpice de la Sydney si cea de-a doua incheiata recent cu produsul Visa Electron. Desi campania s-a realizat prin patru banci, inclusiv BCR, banca a desfasurat in aceeasi perioada propria campanie de promovare a acestui produs.
De retinut insa ca toate aceste campanii au fost concentrate pe activitatea de emitere, ignorandu-se complet activitatea de acceptare. Rezultatele se vad: in vreme ce bancile emitente au reusit sa ajunga la un ritm de 100.000 de noi carduri pe luna, reteaua de comercianti a scazut cu 1.500 in primul semestru din acest an. Mai mult, inexistenta unui contact permanent intre banca si acceptator a facut sa se piarda o buna parte din "know-how"-ul pe care comerciantul l-a obtinut odata cu semnarea contractului. Numai astfel se poate explica perceptia falsa a cardului comparativ cu tichetul de masa si maniera deficitara in care a fost asimilata procedura de lucru cu cardul. Exista inca prea multe magazine unde daca vrei sa platesti prin card primesti niste raspunsuri care tradeaza un neprofesionalism dezarmant. "Nu nu este patronul aici", "nu stiu sa lucrez cu aparatul", "noi acceptam numai carduri internationale" etc. sunt doar cateva dintre raspunsurile prin care unii comercianti isi justifica neacceptarea cardului.
Devine evident ca trebuie luat totul de la capat in privinta abordarii comerciantului: de la explicarea modului de lucru si pana la convingerea lui de avantajele pe care le obtine prin acceptarea la plata a cardului bancar. Primul pas este afisajul din vitrine. Operatorii de teren au constatat ca la unele magazine era present "sticker"-ul VISA dar lipsea cel al Eurocard/Mastercard sau invers. Un astfel de afisaj exprima faptul ca respectivul comerciant accepta numai un anumit tip de marca. Ceea ce este fals pentru ca principalele banci emitente, care au contribuit la formarea retelei de comercianti, emit carduri sub ambele marci internationale (sus numite). Lipsa "sticker"-ului din vitrina are doua explicatii:
. deteriorare, fara a mai fi inlocuit ulterior;
. neprimire – dupa ce si-au extins oferta de carduri bancile nu au mai trecut sa ofere si insemnele pentru noile carduri. Oricare ar fi raspunsul, cert este ca ambele explicatii posibile denota o pasivitate din partea unor banci care este de neinteles. Acelasi lucru este valabil si pentru comercianti, unde am intalnit insemnele Prima, card retras din piata inca de acum doi ani.
Urmeaza apoi dotarea comerciantului cu un EPOS si instructajul necesar pentru folosirea echipamentului. Bancile trebuie sa se asigure ca toti angajatii respectivului comerciant – care se ocupa de vanzari – stiu cum sa foloseasca echipamentul din dotare astfel incat sa nu mai apara probleme de necunoastere la acceptare.
In fine, dar nu in cele din urma, banca trebuie sa se puna in pielea clientului si sa gandeasca argumente viabile care sa il faca pe comerciant sa accepte cardul, sa-l convinga ca astfel isi va spori vanzarile. Mentalitatea oricarui comerciant este aceeasi, indiferent de tipul sau marimea lui: el pune in rafturi un produs cunoscut care stie ca se vinde. Cardul este si el tot un produs – prin care se pot cumpara alte produse – insa romanul nu il vede la televizor asa cum se intalneste cu reclamele la detergenti, de exemplu. Faptul ca 75% dintre comercianti au declarat ca ceea ce trebuie sa faca bancile este promovarea cardului in mass-media nu este intamplator.
INTRODUCERE
Odata cu aparitia banilor, evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura. A inceput sa descopere tainele comertului, iar dezvoltarea acestuia presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. Pornind de la diferite obiecte ( pene rare, pietre pretioase, animale) care aveau o valoare intrinseca, oamenii au inceput sa foloseasca aurul, apoi bancnotele, pentru ca intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. Folosirea lor este inca in faza incipienta, timida, dar extinderea pe scara larga este o certitudine. Desi nu exista decat scriptic, fiind niste cifre, dupa caz o insiruire de coduri binare, banii electronici sunt mult mai usor de folosit, nu presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor).
Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit, si anume existenta unui suport virtual, in care ei sa existe. Fie ca sunt bani de cont, fie ca sunt „unitati” electronice, Internetul si retelele informatice sunt mediul ideal de circulatie a acestora.
In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plata „electronice”, si anume produsul „MultiCash” si plata in sistem e-comerce.
Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit, e-comerce-ul inca intampina anumite bariere, datorate neincrederii si suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit pana in prezent. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor electronici.
1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR
1.1 Introducere:
MultiCash este un produs software din categoria “Electronic Banking” care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronica de informatii: Banca si Clientul. Realizatorul gamei de produse MultiCash este firma OMIKRON din Germania. Toate modulele contractate de catre Banca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentru realizarea pe cale electronica a platilor si “cash management”.
Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceea ce priveste sistemele de operare, telecomunicatiile, retelele de calculatoare. Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie, de tip “proprietar” si nici de componente furnizate de terti. Caracteristica principala a produsului este aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea ce priveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii.Aceasta permite clientilor mari, de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atat din tara cat si din strainatate. Componenta principala pentru client este distribuita de catre banca acestora ceea ce permite integrarea produsului in strategia de marketing si servicii financiare.
1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura
Produsul MultiCash-BCR rezolva intregul lant de comunicatie dintre client si banca cerut de un produs de “electronic banking” fiind format din trei componente distincte: componenta pentru banca (MCB), componenta pentru client (MCC) si interfata cu sistemul informatic al bancii (MIB) realizata in cadrul Directiei de Informatica.
Componenta pentru banca-MCB:
Aceasta componenta este structurata pe trei nivele:
-nivelul de comunicatie, gestioneaza comunicatiile cu clientii, controleaza procesele de comunicatii si valideaza utilizatorii in raport cu drepturile de acces si semnaturile electronice;
-nivelul de administrare, gestioneaza conectarea cu sistemul informatic al bancii, definirea conturilor clientilor si a parametrilor specifici fiecarui client;
-nivelul server gestioneaza schimbul de informatii dintre client si banca.
Aceasta structura este flexibila in ceea ce priveste configuratia de echipamente necesara in raport cu numarul de clienti conectati la o unitate bancara, fiind posibila utilizarea unui singur calculator pentru toate nivelele mentionate anterior in cazul in care numarul de clienti este mai mic de 100 pe unitate, sau cate un calculator pentru fiecare nivel in cazul unui numar mare de clienti/unitate.
MultiCash accepta 4 tipuri de comunicatii intre client si banca: X25, ISDN, modem, TCP/IP. Avand in vedere reteaua de comunicatii utilizata de BCR pentru conectarea clientilor se va utiliza comunicarea prin modem sau X25 in functie de numarul de clienti/unitate.
Ca protocoale de schimb de informatii sunt utilizate protocolul FTAM si OSI (Organizatia Inernationala de Standardizare) si EPFT (Transfer de Fisiere de Plati Electronice), standard national aceptat si in Germania si extins la o serie de banci din Europa, inclusiv Romania. Pentru formatul mesajelor dintre client si banca este utilizat standardul SWIFT (MT100, MT940, MT942).
Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele care insotesc produsul, realizate de catre furnizorul solutiei.
Componenta pentru client (MCC)
Componenta pentru client este structurata pe doua nivele:
-nivelul de comunicatie, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client si toate bancile clientului
-nivelul de aplicatii, gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client cum sunt: Cash Management, Plati domestice si Informatii privind conturile si tranzactiile.
Componenta pentru client (MCC) permite colectarea ordinelor de plata generate in mod automat in cadrul aplicatiilor informatice ale clientilor cu conditia ca acestea sa respecte formatul SWIFT MT100 care va fi validat in momentul colectari.
Componenta client poate fi instalata pe un calculator de sine statator sau in cadrul unei retele.
Componenta pentru client este disponibila in diferite limbi printre care si romana. Pentru BCR vor fi livrate versiunile in limba engleza si limba romana.
Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele ce insotesc produsul. Pentru a avea o imagine a activitatilor pe care le realizeaza clientul pentru conectarea la banca utilizand produsul MultiCash prezint in continuare secventa acestor activitati:
1.Conectarea utilizatorului se realizeaza prin introducerea numelui si a parolei. Alegerea parolei este la latitudinea utilizatorului si poate fi modificata in orice moment. In functie de drepturile de acces ale utilizatorului sunt puse la dispozitie numai functiunile atribuite de responsabilul aplicatiei.
2.Utilizatorul poate sa schimbe parola, iar responsabilul aplicatiei sa defineasca parametrii si drepturi de acces la functiile aplicatiei pentru utilizatori.
3.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de responsabilul aplicatiei poate avea acces la informatii privind conturile, soldurile, tranzactiile precum si reconcilierea dintre operatiile transmise la banca si cele contabilizate.
Modulul plati romanesti
4.In cadrul modulului de plati romanesti, la instalarea aplicatiei la client se incarca bazele de date privind codurile bancilor utilizate in cadrul sistemului BCR (banci), conturile clientului deschise la fiecare banca precum si beneficiarii sumelor transferate. In ecranelor urmatoare se vor prezenta in detaliu informatiile necesare pentru aceste baze de date. Avantajul acestui mod de lucru este acela ca o informatie introdusa intr-o baza de date este preluata in mod automat pentru fiecare ordin de plata, nemaifiind necesara introducerea ei de la tastatura calculatorului. Deoarece ordinele de plata transmise la banca sunt prelucrate in mod automat de sistemul bancii se diminueaza considerabil riscul preluarii unor date eronate in cadrul ordinelor de plata.
5.Fiecare utilizator, in functie de drepturile de acces stabilite de responsabilul aplicatiei poate sa introduca ordine de plata, sa valideze ordinele introduse (de regula persoana care valideaza este diferita de cea care introduce), sa vizualizeze ordinele de plata scadente definite anterior zilei curente, sa creeze fisierul de plati ce va fi transmis bancii, sa colecteze ordine de plata generate in mod automat in sistemul informatic al clientului.
Bazele de date ale aplicatiei:
6.Baza de date “beneficiari” contine toate informatiile necesare bancii pentru transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata ordonate de client cum sunt:denumirea beneficiarului, adresa, codul si denumirea unitatii bancare unde are contul, contul in care sunt virate sumele ordonate. Aceste informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinelor de plata odata cu selectarea beneficiarului.
7.Baza de date “conturi” contine toate informatiile necesare referitoare la conturile clientului si anume: numarul contului, descrierea contului codul si denumirea unitatii bancare.Aceste informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinului de plata odata cu selectarea contului din care se face plata.
8.clientul poate sa defineasca pe langa ordinele de plata simple pe care le transmite zilnic la banca si ordine de plata periodice (cu valoare fixa sau cu valoare variabila) care in functie de perioada de aparitie (saptamanal, lunar, trimestrial, etc.) vor fi generate in mod automat si vor fi incluse, dupa validare, in fisierul de plati al zilei.
9.Pentru fiecare ordin de plata clientul selecteaza din bazele de date create anterior contul platitorului, beneficiarul sumei, valoarea OP si descrirea operatiei sau scopul platii. Restul informatiilor (codul fiscal al platitorului, banca platitorului, codul si banca beneficarului, descrierea beneficiarului) sunt preluate in mod automat din bazele de date create anterior.
10.Ordinele de plata introduse nu pot fi transmise la banca decat daca sunt aprobate. La instalarea aplicatiei se stabileste numarul de aprobari necesar pentru o plata, iar pentru a doua aprobare se poate stabili valoarea de la care este necesara. Aprobarea se poate face ordin cu ordin, sau pentru toate ordinele de plata introduse pe baza listei care este afisata pe ecran. Dreptul de aprobare a ordinelor de plata este stabilit de catre administratorul aplicatiei pentru persoanele care au specimene de semnatura de la banca. De regula persoana care aproba trebuie sa fie diferita de cea care introduce ordinul de plata.
11.Ordinele de plata aprobate sunt grupate in fisiere ce se transmit bancii pentru prelucrare. La crearea acestor fisiere se specifica platitorul si banca platitorului.
12.Pentru realizarea legaturii cu banca se apeleaza functia ROI-transmitere plati interne, din cadrul modulului de comunicatii rapide.
13.Apelarea acestei functii inseamna introducerea parolei de comunicatie (diferita de parola utilizator) si a dischetei furnizata de banca la instalare care contine cheile de acces la serverul bancii.
14.Dupa acceptarea procedurilor de acces se realizeaza conectarea telefonica la serverul bancii.Starea conectarii este afisata in mod sugestiv pe ecran. In acelasi timp sunt afisate mesaje care comunica utilizatorului modul in care s-a realizat conectarea si rezultatul transmiterii fisierului care contine ordine de plata.
1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii, informatii diverse
In cadrul modulului de comunicare rapida eexista functia STA care permite transferarea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia clientului. Aceste informatii sunt creeate in cadrul componentei MIB care extrage informatiile realizate in cadrul sistemului SIBCOR si le transforma in mesaje SWIFT recunoscute de MultiCash. Dupa transferarea acestor informatii, clientul are posibilitatea sa le selecteze dupa diferite criterii, sa le vizualizeze pe ecran sau sa le imprime (la imprimanta calculatorului propriu).
Exista o varietate mare a ecranelor si listelor ce pot fi obtinute clientul avand diferite optiuni:
15.Clientul poate vizualiza simbolul, deviza si soldurile conturilor deschise la o unitate bancara. Pentru fiecare cont poate vizualiza extrasul de cont zilnic al contului respectiv.
16.Pentru fiecare pozitie din extras pot fi obtinute detalii suplimentare.
17.Clientul poate vizualiza toate tranzactiile realizate intr-o zi, pentru toate conturile sale. Are la dispozitie functii de selectare dupa diferite criterii a tranzactiilor dorite.
Interfata cu sistemul informatic al bancii
Produsul MultiCash, in varianta standard livrata de firma OMIKRON faciliteaza transferul de informatii pe cale electronica dintre client si banca utilizand formate standard SWIFT pentru schimbul de informatii. Pentru prelucrarea ordinelor de plata transmise de clienti in format SWIFT MT100 si pentru transpunerea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia clientului in format SWIFT MT940 a fost necesara realizarea unei interfete specifice sistemului informatic al BCR, SIBCOR precum si definirea unui cadru metodologic care sa descrie fluxul si controlul platilor electronice in interiorul bancii.
A.Interfata MIB
Interfata este constituita dintr-un set de programe care realizeaza doua functionalitati distincte si anume:
A1.Transformarea platilor electronice din formatul SWIFT MT100 in formatul standard al Ordinului de Plata pe suport hartie si crearea fisierelor cu tranzactii in formatul recunoscut de sistemul SIBCOR. Aceasta activitate se realizeaza prin urmatoarele programe:
Programul MEGHI prin care se realizeaza urmatoarele functiuni:
-cautarea pe serverul MultiCash a platilor in format SWIFT;
-transformarea formatului SWIFT in formatul intern al sistemului SIBCOR;
-crearea formatului de imprimare a ordinelor de plata;
-crearea jurnalelor pe zile ale operatiunilor efectuate;
-crearea fisierului cu platile zilnice transmise de clienti pentru a fi prelucrate in sistemul SIBCOR.
Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash SIBCOR se lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza functia de colectare a ordinelor de plata executata de calculator la un interval de timp prestabilit (de regula intre 5 si 15 minute).
Programul IMPOP prin care se realizeaza imprimarea la imprimanta serverului MultiCash a ordinelor de plata, in formatul standard cerut de Banca Nationala a Romaniei. Pentru diminuarea timpului de imprimare si reducerea costurilor pentru materiale consumabile (cap de imprimare, ribon) SWIFT-a ales solutia utilizarii hartiei de imprimanta pretiparita. In felul acesta sunt tiparite pe hartie numai informatiile specifice fiecarui ordin de plata (platitor, suma in cifre si litere, beneficiar, conturi, banca destinatara, etc…) fara a fi tiparit formatul ordinului de plata care este preimprimat.
Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash si se lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza programul MEGHI. In felul acesta, pe parcursul programului de lucru sunt transpuse pe hartie ordinele de plata dispuse de clienti pe cale electronica si sunt transmise administratorilor de cont pentru analizarea si acceptarea lor la plata. Se elimina astfel aglomerarea care ar aparea daca imprimarea ordinelor de plata SWIFT-ar realiza o singura data pe zi, la sfarsitul programului cu clientii.
Programul HomeBanking, realizeaza verificarea si completarea fisierului de plati creat de programul MEGHI pentru a fi preluat de SIBCOR prin urmatoarele functii:
a)Constituire fisier de operatiuni transmise electronic prin MultiCash prin intermediul careia se realizeaza:
-verificarea concordantei dintre inregistrarea total si inregistrarile grupate intr-un fisier de plati;
-analizarea conturilor platitorului si beneficiarului in vederea determinarii tipului de tranzactie (locala, intrabancara, interbancara, cu trezoreria statului, etc…);
-crearea fisierului MEGHI pentru platile electronice, in format identic cu fisierele similare realizate prin introducerea datelor de catre administratorii de cont la fiecare post de lucru.
In felul acesta platile realizate in mod electronic sunt pregatite pentru a fi contabilizate dupa ce sunt realizate toate procedurile de control pe care le are la indemana administratorul de cont in momentul introducerii unui ordinelor de plata prezentat la ghiseu, fara a mai fi necesara reintroducerea informatiilor.
Validarea operatiunilor transmise electronic prin MultiCash permite:
-vizualizarea operatiunilor transmise electronic pentru confruntarea cu documente tiparite pe hartie;
-operarea refuzurilor stabilite de administratorii de cont;
-editarea jurnalului cu operatiuni grupate pe clienti.
Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe statia de lucru a sefului de serviciu conturi si viramente.
Programul PregMT 940, pregateste datele in format SWIFT pentru extrasele de cont prin:
-extragerea informatiilor privind soldurile si tranzactiile conturilor gestionate de MultiCash;
-interpretarea acestor informatii si transpunerea lor in formatul mesajului MT940;
-crearea fisierului de extrase.
Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe serverul SIBCOR in cadrul compartimentului de informatica.
B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:
Pentru ca operatiunile transmise de clientul platitor beneficiar al produsului MultiCash sa fie operate inaceeasi zi, transmiterea informatiilor se va efctua, de catre acesta, pana la ora 14:30. Operatiunile transmise dupa aceasta ora vor fi prelucrate a doua zi. In prima faza de exploatare a produsului, nu se vor executa, de catre banca, operatiuni de remitere a informatiilor transmise de clientul platitor prin telex.Informatiile primite se prelucreaza in conformitate cu normele de lucru in vigoare si se remit la destinatie in functie de programul Bancii Comerciale Romane si de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.
Raspunderea informatiilor transmise de banca revine clientului ce executa prelucrarea datelor pe baza documentelor interne.
Persoana din cadrul compartimentului de informatica care are ca sarcina receptionarea informatiilor clientului va preda ordinele de plata realizate de componenta MIB a produsului MultiCash administratorilor care au in gestune conturile clientilor respectivi. Administratorii de cont vor efectua aceleasi operatiuni de verificare ca pentru orice document depus la ghiseul bancii:
-disponibilul contului;
-incadrarea in reglementarile legale.
Dupa efectuarea controlului de forma si fond, referentul semneaza si stampileaza cele 3 exemplare ale ordinelor de plata. Exemplarele roz vor fi remise grupei de decontari intra si interbancare pentru a fi sortate in functie de destinatie, exemplarele negre vor fi transmise sefului de serviciu conturi si viramente pentru verificare, iar exemplarele verzi vor fi atasate extrasului de cont emis de banca. Ordinele de plata refuzate vor fi anulate si transmise sefului de serviciu conturi si viramente, in 3 exemplare.
Seful de serviciu conturi si viramente verifica ordinele de plata refuzate la plata de catre administratorii de cont si valideaza operatiunile transmise pana la ora 14:30 pe baza exemplarelor negre si a “Borderoului ordinelor de plata transmise electronic in ziua de …”.
Dupa validare Seful de serviciu conturi si viramente semneaza “Borderoul ordinelor de plata transmise electronic in ziua de …” si il preda impreuna cu exemplarele negre ale ordinelor de plata pentru arhivare.
1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash
In functie de obiectul de activitate si dimensiunile companiei client, MultiCash poate fi configurat sa lucreze cu urmatoarele module:
Modulul principal cu facilitati de:
obtinere a informatiilor, la zi, despre conturile deschise la diferite banci si transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata in lei si valuta:
reconciliere automata a platilor ordonate cu extrasele de cont;
planificare a lichiditatilor;
optimizari cash
obtinerea de informatii generale privind:
-cursuri practicate la Casele de Schimb ale bancii
-paritati USD/alte valute, diferentiate in doua categorii: pentru valute de cont si pentru bancnote;
-dobanzi diferentiate in functie de natura conturilor;
-cont curent;
-depozite la termen;
-plafoane minime pentru deschiderea de conturi curente si constituirea de depozite;
-oferta de produse/servicii a bancii;
-noile tipuri de produse si servicii ce urmeaza a fi oferite clientelei.
Modulul de plati interne adaptat pentru Romania :
respecta reglementarile in vigoare ale sistemului de plati (transferuri bancare si plati catre buget) avand la baza formulare tipizate agreate de Banca Nationala a Romaniei ;
asigura controlul asupra platilor efectuate prin necesitatea aprobarii individuale sau in bloc a acestora de catre persoane autorizate din cadrul companiei;
creeaza fisiere de export in format text pentru interfatarea cu o varietate de sisteme externe, permitand generarea de rapoarte si analize diverse.
Modulul de plati internationale:
respecta standardul SWIFT pentru plati internationale;
asigura securitatea transferurilor externe prin autentificarea utilizatorului prin nume si parola si acordarea de drepturi specifice fiecarui utilizator;
permite utilizarea sabloanelor create anterior de utilizator pentru introducerea ordinelor de plata noi.
MultiCash si Internetul
Pentru a oferi posibilitati de acces mai mari, MultiCash va putea fi folosit (firma Omikron lucreaza la adaptarea acestei facilitati pentru Romania) si prin intermediul unei conexiuni de tip Internet. Gradul de securitate scazut oferit de Internet face improprie realizarea de plati electronice. A fost necesara introducerea unor niveluri suplimentare de securitate care se bazeaza pe incriptarea tuturor informatiilor, schimbarea dinamica a cheilor (fiecare cheie este utilizata o singura data), amprente digitale atasate intregului fisier, imposibilitatea alterarii informatiilor transmise. Securitatea sporita este insotita de compactarea informatiei, autentificarea de a opera pe anumite conturi, semnaturi digitale. Serverul prin intermediul caruia se realizeaza operatiunea poate fi localizat fizic, poate fi accesat de oriunde, costurile conexiunii nedepinzand de distanta. Aceste caracteristici permit o conexiune rapida, economica (comparabila cu o convorbire telefonica locala), comparabila cu standardele Internet.
Aceste facilitati au impus produsul pe piata bancara romaneasca, fiind, in prezent, oferit clientilor de catre ING, ABN AMRO, Societe Generale, Banca Comerciala Romana, BANCOREX, BRD.
1.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice
Ca urmare a lansarii, in luna ianuarie 1990, a proiectului pentru implementarea serviciului de “electronic banking”, in urma unei licitatii a fost ales produsul MultiCash al firmei germane OMIKRON si s-a realizat prin efortul comun al directiilor de Informatica, Contabilitate Generala si Politici si Risc de Credit prototipul produsului MultiCash prin integrarea facilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al Bancii Comerciale Romane.
Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistem electronic propriu, Directia de Informatica a inceput implementarea in vederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentru generalizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. Un rol important la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania, primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatile oferite de produs. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul sucursalelor judetene, s-a inceput implementarea la clienti incepand cu luna septembrie 1998.
Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti
Noutatea serviciului “electronic banking” pentru clienti impune o abordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de 1-2 saptamani. In aceasta perioada, clientul primeste informatiile furnizate de banca (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare etc.0 si initializeaza ordine de plata in regim de testare. La sfarsitul acestei perioade, clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca.
Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fost instalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat pentru obtinerea extraselor de cont, cat si pentru transmitera de plati. In luna februarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de plata transmise electronic, insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliarde lei.
O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tip holding, care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatia financiara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati ale Bancii Comerciale Romane. Un exemplu elocvent in acest sens sunt companiile PETROM R.A. si SHELL Romania.
O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cu sistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor de informatii banca-client, cum este cazul societatii DAEWOO Automobile din Craiova.
Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela al comunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui calculator portabil si a unui telefon mobil, facilitate ce ofera libertate de miscare si implicit de eficienta in afaceri.
Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR
Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o serie de cerinte ale clientilor cum sunt:
avizarea de catre banca a beneficiarului platii; exista situatii in care, dupa transmiterea platii pe cale electronica, clientul se deplaseaza la banca pentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii unei copii la beneficiarul sumei. Pentru evitarea acestui incovenient se are in vedere utilizarea retelei Internet pentru avizarea de catre banca a beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica ;
efectuarea de plati externe prin MultiCash –BCR; produsul dispune de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unui mesaj SWIFT MT100. In prezent se analizeaza, impreuna cu directiile de specialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea prevederilor regulamentului valutar;
efectuarea prin telex, de catre banca, a platilor urgente; in prezent platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemul de decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa de compensatie pentru platile interbancare. Exista situatii in care ordonatorul solicita bancii transmiterea prin telex, in aceeasi zi, a platii. Noua versiune a produsului, disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceasta facilitate;
extinderea serviciului “electronic banking” la persoane fizice; firma OMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care, utilizand calculatorul personal, o persoana fizica poate inregistra datoriile catre furnizorii de servicii (telefon, energie electrica etc.) pe baza facturilor emise de acestia, urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone bancii trasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. Firma OMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vederea evaluarii, testarii si integrarii in gama de servicii electronice.
In concluzie, se poate afirma ca, prin lansarea acestui produs, Banca Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilor sai, aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale a bancii in acest domeniu sau, in spiritul motto-ului se poate spune ca Banca Comerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) un deziderat, care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte din randul tehnologiilor avansate, in simpla tehnologie.
2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale
O posibilă definiție a comerțului electronic ar putea fi: "ansamblul tranzacțiilor comerciale în cadrul cărora părțile contractante interacționează prin intermediul calculatoarelor și nu prin schimburi fizice sau contacte directe"'.
Deși este foarte corectă, o astfel de definiție poate cu greu să capteze spiritul comerțului electronic, care în practică este mult mai bine sugerat ca fiind una din acele situații în care nevoile tot mai complexe și noile tehnologii se contopesc pentru a revoluționa modul în care se derulează afacerile.
Mediul comercial contemporan se caracterizează prin creșterea continuă a producției, accentuarea concurenței globale și creșterea gradului de diversificare a cerințelor consumatorilor. Ca răspuns la aceste tendințe, firmele își modifică atât modul de organizare, cât și modul de acțiune. Astfel, ele încep să comprime vechile structuri ierarhice și să elimine barierele existente între diviziile operaționale.
De asemenea, se tinde spre renunțarea la barierele dintre firmă și clienții și furnizorii acesteia. Procesele comerciale sunt reproiectate astfel încât ele să depășească aceste limite artificiale. În prezent, există afaceri în care sunt implicate toate compartimentele unei firme și chiar situații in care o afacere este proprietatea comună a unei firme și a clienților sau furnizorilor acestora.
Comerțul electronic reprezintă un mijloc de a susține și realiza aceste schimbări pe scală largă și chiar la scală globală. EI oferă firmelor posibilitatea de a fi mai eficiente și mai flexibile în operațiunile interne, de a menține legături mai strânse cu furnizorii și de a răspunde prompt cerințelor si doleanțelor consumatorilor. Firmele își pot selecta cei mai adecvați parteneri de afaceri (furnizori, clienți) fără a mai ține cont de distanțele geografice și își pot comercializa produsele pe o piață globală.
Un caz particular de comerț electronic îl reprezintă vânzările electronice de mărfuri, in care un furnizor asigură bunuri sau servicii pentru un client contra unei sume de bani. Un caz special de vânzări electronice de mărfuri este vânzarea electronică en detail, unde clientul este o persoană fizică și nu o altă firmă. Totuși, deși aceste situații speciale prezintă o importanță economică considerabilă, ele sunt doar particularizări ale cazului general care cuprinde toate tipurile de operații si de tranzacții realizate prin intermediul computerelor. Astfel, sfera comerțului electronic cuprinde și fluxul intern de informații din cadrul unei firme, precum și furnizarea de informații gratuite unor organizații sau unor persoane particulare.
Comerțul electronic este o tehnologie care trebuie utilizată în scopul schimbării globale. Firmele care îl privesc doar ca pe o modalitate suplimentară de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Cele mai importante avantaje le vor obține acele companii care sunt dispuse să-și modifice organizarea și modul de funcționare pentru a se adapta cerințelor operaționale ale comerțului electronic.
2.1.Sisteme de plăți electronice
În prezent există patru abordări distincte în legătură cu obținerea unei soluții sigure pentru realizarea plăților electronice. Fiecare utilizează o anumită formă de criptare pentru asigurarea confidențialității elementelor esențiale ale mesajelor. În primul rând se fac eforturi pentru obținerea unor noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). Cea de-a doua abordare presupune ca furnizorul de servicii să acționeze ca intermediar pentru mesaje atașându-le acestora coduri de securitate. În al treilea rând se dorește stabilirea unor noi forme de criptare care să permită transmiterea de informații referitoare la cărțile de credit către furnizorii de bunuri și servicii de pe internet, aceștia urmând apoi să verifice autenticitatea informațiilor folosind rețelele bancare, inclusiv cel stabilite de Visa și MasterCard. Cea de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor".
Comerțul electronic tradițional se refera la utilizarea în rețele cu valoare adăugată a unor aplicații de tipul transferului electronic de documente(EDI), comunicații fax, coduri de bare, transferul de fișiere și poștă electronică. Extraordinara dezvoltare a interconectivității calculatoarelor în Internet în toate segmentele societății, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste rețele in aria unui nou tip de comerț, comerțul electronic în internet, care să apeleze, pe lângă vechile servicii amintite și la altele noi, cum ar fi cele create în jurul World Wide Web-ului, companii și holdinguri virtuale sau o piață a învățământului pe internet. Însă acest nou tip de comerț a stimulat cererea pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global" (Global Village), dezvoltarea unor activități comerciale între participanți situații la mari distanțe geografice unii de alții nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăți (EPS-Electronic Payment Systems). Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură și foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea înlocuirea monedelor și bancnotelor, actualele forme tradiționale de numerar, prin ceea ce denumim bani electronici, conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere și menținere in circulație a numerarului și la o sporire a flexibilității și securității sistemelor de plăți.
2.2. Banii în comerțul electronic
Sistemele electronice de plăți trebuie să atingă nivele foarte ridicate de securitate, viteză, caracter privat și confidențial, descentralizare și internaționalizare și să fie unanim acceptate atât de consumatori cât și de comercianți sau afaceriști. Vom analiza 3 astfel de metode de plată electronică: transferul electronic de fonduri (EFT – Electronic Fund Transfer), banii electronici (digi cash) și tehnologia numită Ecash.
Transferul electronic de fonduri
Sistemele de cecuri electronice au fost folosite încă din anii '80; ele utilizează structura de bănci existente și elimină cecurile de hârtie. Transferul electronic de fonduri folosește sisteme de cecuri electronice, prezentând o serie de avantaje în raport cu cecurile de hârtie:
timpul foarte rapid de efectuare a plăților
reducerea costurilor privind hârtia folosită
confirmarea instantanee a solvabilității plătitorului
flexibilitatea și marea varietate de implementare, de la tranzacții mici folosind rețelele de automate de bani(ATM- Automatic Teller Machine) la marile rețele internaționale de clearing, cum ar fi CHIPS(Clearing House Interbank Payments System), format din peste 120 de bănci din întreaga lume. De exemplu, CHIPS efectuează zilnic in jur de 200.000 de tranzacții cu o valoare de 1,2 miliarde dolari SUA.
O slăbiciune evidentă a acestui sistem de cecuri electronice o constituie caracterul privat și confidențialitatea plăților. În plus, băncile sunt obligate, prin reglementările în vigoare, să poată documenta în detaliu fiecare transfer.
Banii electronici
Banii electronici (numiți și digi cash) reprezintă echivalentul electronic al banilor reali. Ei prezintă câteva caracteristici esențiale:
anonimitatea plăților, ceea ce conduce la imposibilitatea identificării cumpărătorului;
lichiditatea, ceea ce presupune că acești bani electronici sunt unanim acceptați de
către toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet;
superioritatea în raport cu banii reali, care sunt costisitor de fabricat și de întreținut; de asemenea securitatea și imposibilitatea falsificării sau pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici.
Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi:
1. Cartelele, care permit de la plățile cele mai simple ale convorbirilor telefonice, până la plățile oricăror cumpărături intr-un magazin. Aceste cartele au evoluat către ceea ce numim acum smartcard-uri, cu facilități multiple de plată (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate după standardul convenit de consorțiul EMV (Europay, MasterCard șl Visa) și bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice.
2. Sisteme electronice pure, utilizabile în tranzacțiile internet, unde cumpărătorul și vânzătorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin rețea. Transmiterea banilor electronici de la cumpărător la vânzător este protejată prin cifrare atât cu criptosisteme convenționale cât și cu chei publice.
Ecash
Tehnologia Ecash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăți, care folosește poșta electronică. Ea a fost dezvoltată in Olanda, de către Digicash Co. din Amsterdam, fiind implementată de către bănci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri) și din Finlanda. Este prima soluție totalmente software pentru plățile electronice. Tranzacțiile se desfășoară între cumpărător și vânzător care trebuie să aibă conturi la aceeași bancă. Cumpărătorii trebuie să înștiințeze banca că doresc să transfere bani din conturile lor obișnuite in așa numitul cont Ecash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate interacționa de la distanță, prin calculatorul său și folosind un client software, cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe hard-discul calculatorului său. Formatul acestor fonduri este electronic, suite de zero și unu, protejate criptografic. Ca urmare hard-discul cumpărătorului devine un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa plăți între persoane individuale sau către firme, prin intermediul acestor Ecash.
Ecash are un caracter privat: deși banca ține o evidență a fiecărei retrageri Ecash și a fiecărui depozit Mint, este imposibil ca banca să stabilesc utilizarea ulterioară a Ecash. Această proprietate se datorează folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de 768 biți. Pe lângă anonimitatea plăților, Ecash asigură și nerepudierea, adică acea proprietate care permite rezolvarea neambiguă a oricăror dispute între cumpărător și vânzător privind recunoașterea plăților. De asemenea, prin verificare în baza de date a băncii, este împiedicată orice dublă cheltuire a Ecash.
În sinteză, un sistem electronic de plăți poate fi definit ca ansamblul de tranzacții cerute de:
conversia banilor numerar (cash sau din cont) în bani electronici și invers
transferul banilor electronici între utilizatorii care folosesc sistemul.
2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăți
Interacțiunea reală (fizică) într-un sistem electronic de plăți constă în tranzacțiile care se desfășoară între anumite dispozitive care implementează entitățile implicate în sistem.
Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementează purtătorul de bani electronici. EI este folosit de către cumpărător pentru stocarea de bani electronici. Structura sa hardware este dependentă de protocoalele criptografice care implementează tranzacțiile EPS, fiind mai frecvente următoarele configurații fundamentale:
Structură de tip Personal Computer, in care utilizatorul are acces complet la resursele hard și soft ale dispozitivului. Arhitectura, tipică pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held computer), cuprinde: unitate centrală în jurul unui microprocesor pe 8 biți, memorie RAM între 256 bytes și 2 kbytes, 8-10 kbytes EPROM, 2-10 kbytes EEPROM, dintre care zona care conține cheile secrete ale dispozitivului trebuie să aibă restricții de acces. Interfața cu utilizatorul este formată dintr-o tastatură și un display. Conectarea la punctele de acces ale EPS se face de obicei printr-o legătură serială în infraroșu. Acest tip de structură dezavantajează băncile, neliniștite de controlul total al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plată.
Structură sensibilă la deschidere (temper-proof resistant), numită cartelă inteligentă (smartcard). Aceasta se prezintă sub forma unui chip incorporat intr-o cartelă de plastic și cuprinde: un microprocesor de 8 biți, memorie RAM de 256 bytes, 8 kbytes EPROM, 8 kbytes EEPROM. Comunicația cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de cartelă. Utilizatorul nu are acces la resursele hard și soft, fapt ce avantajează băncile. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazează pe presupunerile criptografice făcute asupra protocoalelor precum și pe imposibilitatea deschiderii smartcard-ului și a efectuării unui "reverse-engineering" asupra software-ului său.
Structură de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet with guardian) care cumulează avantajele structurilor anterioare, ajungând la un compromis intre interesele băncii și ale posesorului. Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunică pe timpul desfășurării tranzacțiilor. Primul microcalculator, al utilizatorului, numit și portmoneu, are sarcina să comunice cu punctul de acces al EPS. EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatură și display. Cel de-al doilea microcalculator, numit și observator sau prin abuz de limbaj smartcard servește interesele băncii. EI este introdus în interiorul primului calculator. În timp ce calculatorul utilizatorului permite să se controleze corectitudinea tranzacțiilor, calculatorul observator previne dubla cheltuire a banilor electronici, avizând fiecare tranzacție făcută de primul calculator.
Punctul de vânzare (POS- Point of Sale) implementează registrul de casă, care reprezintă acea entitate care stochează temporar la vânzător bani electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o structură de tip PC. având ca interfețe atât o legătură serială în infraroșu, cât și un cititor de smartcard.
Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este dispozitivul prin care se încarcă bani electronici in portofelul electronic al cumpărătorilor. Dintre soluțiile tehnice folosite pentru implementarea sa amintim:
Distribuitor cont-bani electronici, soluție care permite incrementarea valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de cumpărător. Distribuitorul este prevăzut cu o legătură serială în infraroșu sau pentru cititor de smartcard. Distribuitorul este conectat în rețea cu calculatoare care deservesc diferite bănci emitente de bani electronici.
Distribuitor carte de credit-bani electronici, soluție care permite incrementarea valorii din portofel pe baza creditării cumpărătorului de către o casă de credit. Distribuitorul este prevăzut cu un dispozitiv de citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale cumpărătorilor. De asemenea mai există un canal infraroșu și de smartcard pentru conectarea portofelului. În acest caz distribuitorul nu trebuie să fie conectat in rețea cu calculatoarele băncilor.
Distribuitor numerar-bani electronici, soluție care permite incrementa. a valorii portofelului pe baza colectării de la cumpărător a unei sume cash.
2.3. Mecanisme de securitate
Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate, folosite individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. De exemplu, serviciul de ne-repudiere cu probarea livrării poate fi dezvoltat utilizând o combinație a mecanismelor de integritate a datelor, semnătură digitală și notariat. În plus, un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. De exemplu, mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul de criptare și uneori mecanismul de notariat, care presupune o a treia "persoană", de încredere.
1. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel încât ele să devină de neînțeles (neinteligibile) pentru orice observator. Numai entitatea autorizată poate să le citească, deținând o cheie secretă pentru a le putea descifra. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar fi confidențialitatea datelor. Se acceptă în criptare algoritmi simetrici sau nesimetrici (cu chei publice).
2. Mecanismul de semnătură digitală asigură că datele pot fi produse numai de către semnatar, reprezentând un mijloc de autentificare atât a emițătorului cât și a mesajului propriu-zis. Printre numeroasele ei aplicații, semnătura digitală stă și la baza securității cartelelor inteligente. Spre deosebire de semnătura olografă, care identifică doar emițătorul, semnătura digitală furnizează și mijloace de asigurare asupra integrității conținutului mesajului electronic recepționat. Semnătura digitală reprezintă o mică cantitate de date memorate pe mediul electronic și care se transmite odată cu mesajul. Ea este produsă prin anumite calcule făcute de către emițător, pe baza unei chei și a conținutului mesajului. Acest proces se numește funcția de semnare. La recepție, printr-o funcție de verificare, se face un alt set de calcule asupra semnăturii și mesajului, constatându-se sau nu valabilitatea semnăturii. Există în aceste calcule niște parametrii numiți chei, care diferă de la o semnătură la alta și care sunt specifici celui care produce semnătura.
Producerea semnăturilor digitale se poate baza atât pe criptosisteme simetrice
cât și pe cele cu chei publice.
Metodele de semnătură digitală cu sisteme cu chei secrete (simetrice)
Folosesc aceiași cheie atât la semnare cât și la verificare. În cadrul funcției de semnare, mesajul este cifrat folosind cheia secretă drept parametru. La verificare, folosind aceiași cheie secretă și mesajul in clar, se dă verdictul de valid sau invalid asupra semnăturii digitale recepționate. Dezavantajul acestei metode constă în necesitatea stabilirii și distribuției prealabile a cheii secrete între emițător și receptor.
Metodele de semnătură digitală cu chei publice (asimetrice), (ilustrate în figura 3)
Folosesc la semnare cheia secretă a emițătorului iar la verificare cheia publică a acestuia. Ca urmare, o semnătură poate fi produsă doar de către emițătorul autentic, singurul care cunoaște cheia secretă, dar poate fi verificată de orice persoană care cunoaște cheia publică a emițătorului. O semnătură digitală se realizează folosind un sistem criptografic cu chei publice și o funcție de dispersie (hash). Funcția de dispersie este folosită pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toți biții mesajului ce va fi semnat. Pentru o astfel de funcție, cum este de exemplu cea cunoscută sub numele de MDS, proiectată de Rivest, trebuie să fie imposibil din punct de vedere al calculelor să se construiască 2 mesaje distincte care să aibă aceeași valoare rezumat; acest lucru face din rezumat o "amprentă" a mesajului. Utilizatorul emițător semnează mesajul prin cifrarea rezumatului cu cheia sa privată. Folosind un algoritm cu chei publice cunoscut, cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman), semnătura poate fi validată apoi la receptor folosind doar cheia publică a emițătorului. La recepție, se calculează din nou rezumatul mesajului primit, se descifrează semnătura primită cu cheia publică a emițătorului și apoi se compară cele 2 rezumate. Dacă ele sunt identice, semnătura este validă.
Producerea semnăturilor digitale la cartelele inteligente
În cazul sistemelor de plăți electronice, semnăturile digitale sunt realizate după o procedură puțin diferită. În primul rând, dacă s-ar folosi sistem criptografic simetric, ar exista un risc al desconspirării cheii secrete de verificare care este memorată în echipamentul vânzătorului. De aceea, acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecție a cheii, care să poată fi controlat doar de către furnizorul echipamentului. Se preferă sistemele cu chei publice, care trebuie să memoreze la terminal doar cheia publică. Însă aceste sisteme creează probleme in EPS (Electronic Payment Systems), deoarece cer un volum de calcule destul de mare, care se fac lent pe un dispozitiv cu putere de calcul redusă, cum este cartela inteligentă. În plus, cartela inteligentă expune riscului desconspirării cheii secrete pe care o are memorată. De aceea, funcția de semnare (numită aici transportul semnăturii) este împărțită în 2 subfaze :
1) prima – presemnătura, partea intensivă a creării semnăturii, are loc o singură dată, în afara cartelei inteligente; rezultatul acestei faze, specific pentru cartelă și proprietarul ei, este transportat apoi și memorat în cartela inteligentă
2) a doua – completarea semnăturii, care cere resurse modeste, se face în cartela inteligentă și este dependentă de mesajul semnat.
Verificarea semnăturii se face în mod obișnuit, intr-o singură fază.
Utilizarea semnăturilor digitale la cartelele inteligente
Furnizorul cartelei inteligente, de obicei banca, creează presemnătura specifică unei persoane, printr-un proces off-line. Este ca și când banca ar da persoanei niște cecuri electronice în alb. Pentru crearea lor, banca folosește cheia sa secetă și apoi le memorează pe cartelă. În timpul unei tranzacții de plată, cartela transformă cecul într-unul completat cu valoarea plății. Apoi vânzătorul, la terminalul său, verifică semnătura cecului cu cheia publică a băncii, cheie care este memorată în terminalul său. Firma DigiCash a dezvoltat o tehnică de compactare prin care se pot memora in memoria nevolatilă a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri.
O altă variantă de folosire a sistemelor cu chei publice în cartelele inteligente, preconizată pentru viitorul imediat, este bazată pe conceptul de transport de monedă. În cadrul cartelei există un contor balanță, care poate fi incrementat de către bancă. Atunci când cumpărătorul face o plată pe baza cartelei, va semna suma (monedele) cu cheia secretă existentă pe cartelă. Deoarece cartela deține 2 informații senzitive, valoarea balanței și cheia secretă, ea trebuie să fie rezistentă la deschidere. Vânzătorul, prin terminalul existent in magazin, va verifica autenticitatea monedelor, folosind cheia publică. Mai sigure, sistemele de plăți bazate pe transportul de monedă electronică au un mare viitor.
3. Mecanismul de control al accesului controlează accesul entităților la resurse și se poate baza pe una sau mai multe din următoarele soluții:
Listă/matrice a drepturilor de acces(entitate, resursă, drept)
Parole
Capabilități
Etichete de securitate
Durata accesului
Timpul de încercare a accesului
Ruta (calea) de încercare a accesului.
4. Mecanismul de integritate a datelor împiedică modificarea, ștergerea sau amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Acest mecanism implică două proceduri: una la recepție și o alta la expediție. Expeditorul adaugă la unitatea de date o informație care depinde numai de datele transmise (o sumă de control, cifrată sau nu). La recepție, se generează aceeași sumă de control care se compară cu cea primită.
5. Mecanismul de autentificare mutuală este folosit pentru a se dovedi, reciproc, identitatea entităților. Pot fi folosite parole și tehnici criptografice (parole cifrate, cartele magnetice sau inteligente, caracteristici biometrice, biochimice). Când sunt folosite tehnicile criptografice, acestea sunt deseori combinate cu protocoale cu interblocare, "hand-shaking", pentru protejare împotriva înlocuirii (reluării). Principiul este următorul: entitatea A trimite identitatea sa (cifrată sau nu) entității B, care generează o valoare aleatoare și o trimite (cifrat sau nu) lui A. A trebuie să cifreze data aleatoare cu cheia privată și să o trimită lui B, care apoi verifică corectitudinea acesteia.
6. Mecanismul de notariat stabilește o a treia parte (notar), in care au încredere entitățile, care asigură garanții în privința integrității, originii, timpului sau destinației datelor. Atunci când este folosit acest mecanism, datele sunt comunicate prin notar.
2.4.Plãți online în România
Deși încã timid și folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini carențele de legislație circumspecte multor români în fața tehnologiilor de ultimã orã (altele decât GSM-ul), comerțul electronic a stabilit un cap de pod și în România, în țara noastrã funcționând deja câteva zeci de magazine virtuale.
În curând, orice român va putea cumpãra de pe Internet mãrfuri dintre cele mai diverse, chiar dacã nu dispune de un cont la vreo bancã sau de unul din cardurile lansate pânã acum pe piațã, fãrã a fi nevoit nici mãcar sã meargã la poștã pentru a plãti acolo tot ce a cumpãrat on-line Toate acestea, grație unei idei care rezolvã problemele pe care le ridicã legislația incompletã din domeniul bancar, care pentru moment nu permite decontarea on-line a plãților, deci nici forma deja clasicã de comerț electronic, care funcționeazã în Occident.
Cardul Kappa
Kappa, unul dintre cunoscuții furnizori de servicii de Internet din București, are deja un proiect care, pânã în vara anului 2000, ar putea permite plata cãtre orice magazin virtual, prin intermediul așa-numitelor “Karduri Kappa”.
Din perspectiva utilizatorului, deschiderea unui “Kont în Kdolari” este o operațiune simplã, care nu necesitã decât minimul de cunoștințe necesar “navigãrii” pe Internet. El va intra pe adresa “kard.avs.ro”, și va trebui sã completeze o serie de formulare. Pentru alimentarea Kontului, este suficientã tastarea unui cod de 16 cifre și litere pe care îl gãsește dupã rãzuirea de pe Kard.
Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plãti deja cu un Kard este serviciul de conectare la Internet. Pânã acum, pentru o astfel de conectare trebuia fãcut un contract, deci un drum obligatoriu pânã la firmã, plus facturi lunare care trebuiau plãtite, de asemenea la firmã. Asta însemna o problemã destul de serioasã, motiv pentru care mulți clienți au renunțat la acest tip de serviciu, fie pentru cã le consuma prea mult timp, fie pentru cã nu aveau efectiv cum sã facã aceste drumuri pânã la sediul unei anumite companii. Acum, cu un card cumpãrat de la un magazin, oricine îsi poate deschide direct contul Internet, fãrã limitãri de timp și fãrã formalitãți.
Kappa oferã deja, prin site-ul sãu, oserie de servicii de consultanțã. Pentru aceste servicii, plãțile pot fi fãcute din Kont, fãrã a mai fi necesar un drum pânã la cabinetul de consultanțã – fie ea financiar-contabilã, juridicã sau chiar psihologicã.
Ce altceva va mai putea plãti însã un utilizator de card?
Pentru început, Kappa negociazã cu serviciile de distribuție online ale editurilor Teora și Nemira, precum și cu toate companiile de computere care vând online (Flamingo, Tape, Best etc.), pentru ca toți titularii unui Kont sã poatã plãti direct prin Internet produsele comandate. În plus, va fi posibil sã comanzi pizza, sau sã-ți cumperi casete sau CD-uri muzicale, ba chiar sã faci rezervãri de zboruri la agențiile de voiaj, totul prin Internet. Cei de la Kappa intenționeazã, de asemenea, sã faciliteze românilor și achiziționarea de cãrți sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon.com, însã distanța mare și taxele poștale aferente ubei astgel de expediții sunt încã o problemã. Conform proiectului, plãțile ce pot fi efectuate online în Kdolari nu vor putea depãși suma aflatã în Kont. Întrucât nu este vorba de un cont de credit ci de unul de debit, în cazul în care cineva dorește sã cumpere mai multe produse sau unul singur mai scump, fie își alimenteazã Kontul în mod corespunzãtor, fie apeleazã la metodele tradiționale de platã.
Kappa are în acest moment aproximativ 2.000 de clienți pentru serviciile de dial-up și alți 500 pe linii dedicate în București, însã își extinde aria de acoperire și în restul țãrii (Brașov, Oradea). În plus, Kappa va negocia înțelegeri cu alți furnizori de Internet din București și din provincie, în urma cãrora plãțile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde în țarã. Firma conteazã, de asemenea, pe cei 20.000 de utilizatori ai serviciului de e-mail gratuit, care sunt potențiali cumpãrãtori de karduri.
BIBLIOGRAFIE
♦Paul Bran-“Relatii valutar-financiare internationale”,
– Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990
♦Paul Bran-“Relatii financiar-monetare internationale”
-Editura economica, Bucuresti, 1995,
♦Constantin Floricel –“Relatii si tehnici financiar monetare internationale”
-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994
♦Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel –“Moneda credit banci”
– Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997
♦Cezar Basno, Nicolae Dardac –“Operatiuni bancare”
-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994
♦Vasile Dedu –“Gestiunea Bancara”
-Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994
♦Ioan Popa-“Tranzactii comerciale internationale”
-Editura economica, Bucuresti, 1997
♦Edward G. Hinkelman – “Plati internationale “
Editura Teora , Bucuresti, 2001
♦ Analele BCR
♦ Revista Bancii- colectia 2000-2002
♦ www.kappa.ro
BILBIOGRAFIE
Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel –“Moneda credit banci” , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1997
Ioan Popa – Tranzacții Comerciale Internaționale , Editura Economicã , București , 1997
Colectia „ Revista Bancii” editata de BCR – anii 1999-2001
www.no-cash.ro
www.bcr.ro
www.ziarulfinanciar.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Cardul – Instrument Modern DE Plata In Decontarile Interne Si Internationale (ID: 132547)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.