Cardul, Instrument De Plată Modern [604770]

CARDUL, INSTRUMENT DE PLATĂ MODERN

2
CUPRINS:

ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRI VIND SISTEMUL BANCAR ………………………….. …………. 7
1.1.Reforma legislativă a pieței bancare ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.1.1.Sistemul bancar românesc în perioada de tranziție la economia de piață …………….. 7
1.1.2.Structura sectorului bancar românesc actual ………………………….. ……………………….. 8
1.2.Reglementarea activității bancare în România ………………………….. ……………………. 11
1.2.1.Definirea dreptului bancar și obiectul de reglementare ………………………….. ……….. 11
1.2.2.Statutul legal și obiectivele Băncii Naționa le a României ………………………….. …… 11
1.2.3.Cadrul legal al activității băncilor ………………………….. ………………………….. ……….. 12
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 13
CARDUL – INSTRUMENT DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR ………………………….. ……….. 13
2.1. Apariția și evoluția cardurilor bancare. Scurt istoric ………………………….. ………….. 13
2.2. Definirea cardurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 15
2.3. Clasificarea cardurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
2.3.1. Tipuri de carduri în raport cu modul de stocare a caracteristicilor de securizare .. 17
2.3.2. Tipuri de carduri în raport cu sursa de acoperire a cheltuielilor ………………………. 17
2.3.3. Tipuri de carduri în raport cu calitatea emitentului ………………………….. ……………. 17
2.4.Sisteme mondiale majore care asigură promovarea și globalizarea plăților prin
carduri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
2.4.1. VISA International ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
OPERAȚIUNI CU CARDURI ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
3.1. Stadiul organizării pieței bancare de carduri în România ………………………….. …… 21
3.2. Emiterea cardurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
3.2.1 . Fluxul operațional al activității de emitere de carduri către clienți …………………… 21
3.2.2 . Profitabilitatea bancară obținută din operațiuni de emitere de carduri ……………… 22
3.3. Operațiuni frauduloase cu carduri ………………………….. ………………………….. …………….. 22
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 23
COMERȚUL ELECTRONIC (E -COMMERCE) ………………………….. ………………………… 23
4.1. Definiție. Componente ale sistemului E .C. ………………………….. ………………………….. 23

3
4.2. Avantajele și dezavantajele comerțului electronic ………………………….. ………………. 23
4.3. Impactul comerțului electronic asupra societății ………………………….. ………………… 24
4.4. Comerțul electronic în România ………………………….. ………………………….. ……………. 25
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 26
STUDIU DE CAZ – BANCA TR ANSILVANIA.SA ………………………….. ……………………… 26
5.1. Scurtă prezentare a societății bancar e ………………………….. ………………………….. …… 26
5.2. Principalelor funcții, activități și operațiuni bancare ………………………….. ………….. 28
5.2.1 . Organismele de control și reglementare ………………………….. ………………………….. . 29
5.3. Oferta de carduri la Banca Transilvania ………………………….. ………………………….. .. 30
5.3.1. Cardurile de debit ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30
5.3.2 . Cardurile de credit ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
5.4. BT 24, soluția de Internet Banking a Băncii Transilvania ………………………….. …… 32
5.4.1 . Ordine de plată în lei ………………………….. ………………………….. ………………………… 33
5.4.2. Ordine de plată în valută intern ………………………….. ………………………….. ………….. 34
5.3.3. Plăți externe (DPE) ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
5.4.4. Constituiri depozite ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
5.4.5. Lichidări depozite ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35
5.4.6. Autorizație operațiuni ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35
5.4.7. Rapoarte ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 35
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 36
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 38

4
ABSTRACT

The importance of the present rese arch theme is based on the fact that it deals with the
segment of the cash market, wich has evolving theoretical significances a nd major practical
involvements, coming from the complex relations between the allocation of available funds and
the efficent and optimum use of the cash demand from an economy. The existence and the
development degree of the cash market, became for our na tional economy as well, a criterion
and a condition, a standard of the evolving and developing degree of the functional market
economy.
The paper is structured on three main titles: ”The Current Stage of the Financial
Instruments at an International Leve l”, ”The Situation Concerning the Current Stage of the
Romanian Financial Instruments”, ”Case Research: The Finance through Debentures
Emission”.
The first title ”The Current Stage of the Financial Instruments at an International Level”
is meant to repre sent the starting point which is supposed to ensure the necessary theoretical
base for dealing with all the elements of a theoretical and practical nature, in the framework of
this thesis. Thus, the two subchapters witch form this chapter deal with, make e vidence and
develop, some defining theoretical notions: the financial market, the capital market (concept,
features, functions and structure), the financial instruments, agents on the capital market, the
main risks concerning the financial instruments.
Thus, it has been ascertained that within a national economy exist and work specialized
markets in whose frameworks, the application and bid for the currency holdings exist and are
regulated in a free or directed way. The existence of application and bid fo r currency holdings,
characteris e any kid of economy no matter of its development degree, because only them can
lead to the creation of the necessary funds for the developme nt of goods and services in the
very important role. On its turn, the financial mar ket is formed by three major field, three
different markets: the bank market, the currency market and the capital market. The financial
market represents the capitals market on a long term, the market on which is transmitted and
transacted the securities w hich stand as a support of the capitals exchange; it is the market on
which one can buy or sell currency holding, without their nature to be changed. The circulation
of the currency holdings takes place between the multitude of funds bidders, the investors and
getting a profit. As part of the control mechanism of risks, the decision must to taken in
accordance wirth the selection of multiple c urrency holdings in order to be able to build a
portfolio which is to determine the success of the investment, is th e time horizon; choosing a
long term, an average term of a short term investment, may lead towards a profitable winning
or, if the choice does not contain in its theoretical base porfolio managment techniques in case
of a wastage situation.
The second chapter, ”The Situation Cecerning the Current Stage of the Romanian
Financial Instruments” deals with the main changes which occurred in our economy lately,
these chenges being reflected into the liberalization of the capitals circulations, into the
possibility of a larger acces to the external financial sources and for emphasizing the
adjustments wich occurred in the structure of the titles portfolio, through the application of
international diversification strategies.

5
The practice in Romania e mphasizes the linking mechanism between the investors and
emitters whose decision for investing, concern two complementary objectives: profitableness,
respectively a high degree of fructification of the capitals, and the liquidity, meaning a very
operative retrirving of the invest capital. The monetary surplus obtained through profitableness,
gives the possibility for new inves ements in currency holdings with a high degree of liquidity.
The improvement of the structures of the currency holdings from economy and the accelaration
of the invested capital rotation, represent a factor of increasing the profitableness . From a
practical point of view, for the presented theme, it is important the realization of a radiography
of the internal capital market, in order to find the main existing problems, the evolving and its
persectives in the context of integrating in the unique capital market of the European Union.
In the third chapter, ”Case Research: The Finance through Debentures Emission” I have
presnted the effi ciency of financing through debentures emission, cosidering as an
advantageous thing the analysis of the possibility of financing the actibity of a trading company
through the emission of debentures. The debentures emission brings to this trading company
some supplementary resources without modifying the structure of the stockholing or their
dispersion. Throygh the debentures emission the company borrows from the public, individuals
or juridical persons, investor, the credit being cheaper and more efficient . Mareover, the
debentures emission is realized with a fixed -interest rate as opposite to the interest loans wich
are a fluctuating one in Romania, and the debentured loans cannot be negotiated by the
investors. There is of course some disadvantages of the debentures emission and they are
connected with the periodical payment of the interest with generated a rigorous planning of the
cash flow and of the repayment of the loan at the falling due.

6
INTRODUCERE

Lucrarea de față, structurată pe 5 capitole, tratează aspecte generale privind
instrumentele de plată fără numerar și electronice. Sunt prezentate principalele sisteme
mondiale majore care asigură promovarea și globalizarea plăților prin carduri. Sunt analizate
problemele emiterii și acceptării de carduri, deoarece prin acești doi ter meni se cuprinde
întreaga structură logistică a legăturii băncilor cu deținătorii de carduri și cu comercianții. De
asemenea, se vor avea în vedere strategiile, fluxurile și sistemele utilizate în emitere.
România este o țară de numerar, însă cultura car durilor în această țară este în
dezvoltare. Tot mai mulți români se conving că a cumpăra cu plata prin card bancar este mai
sigur și mai convenabil decât a cumpăra cu numerar, semn că piața este foarte activă și că
oamenii înțeleg necesitatea diminuării pl ăților cash.
În România sunt la ora actuală 19 bănci emitente de carduri, ceea ce înseamnă aproape
jumătate din sistem: B.C.R., Banc Post și B.R.D. Groupe Societe Generale dețin 82% din piață.
Alte trei bănc i au un cuvânt de spus: Raiffeisen Bank, Banca Țiriac și Banca Transilvania.
Recent au intrat pe piață: Carpatica, Romexterra Unicredit România și Finansbank. Băncile
românești, la ora actuală, oferă clienților o mare varietate de carduri în lei și în valută sub
sigla celor două mari organizații emiten te respectiv MasterCard și Visa International, conform
ultimelor studii efectuate.

7
CAPITOLUL I

NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMUL BANCAR

1.1. Reforma legislativă a pieței bancare

1.1.1. Sistemul bancar românesc în perioada de tranziție la economia de piață
Procesul restrucutării sistemului bancar din România a început la data de 1 decembrie
1990, odată cu desprinderea activității comerciale desfășurate până atunci de Banca Națională
a României, activitate preluată de Banca Comercială Română , iar Băncii Naționale a României
rămânându -i numai atribuțiile unei bănci centrale.
Stabilirea cadrului juridic, prin aprobarea de către Parlament a celor două legi bancare,
respectiv Legea nr. 33 privind activitatea bancară și Legea nr. 34 privind Statutul Băncii
Naționale a României, ambele intrate în vigoare la data de 3 mai 1991, a reprezentat pentru
economia românească începutul organizării sistemului bancar pe principiile economiei de
piață.
În baza noului cadru legislativ , sistemul bancar a fost organizat pe două nivele :
 La vârf, Banca Naționață a României, ca bancă centrală a statului român, organ
unic de emisiune;
 La bază, societățile comerciale bancare.
Banca Națională a României a continuat să fie preocupată de amortizarea reglemetărilor
și a practicilor în domeniul supravegherii bancare la principiile de bază stabilite de Comitetul
de supraveghere bancară de la Basel, dintre care exeplificăm:
 Prin modificările și completările la Legea nr. 58/1998, s -au stipulat măsuri ca
Banca Națională a României să dispună de puteri sporite în activitatea de
autorizare și supraveghere a achiziționării/transferării drepturilor de proprietate
asupra capitalului băncilor inclusiv a unor astfel de operațiuni realizate de
grupuri de persoane cu scopul de a evita atingerea pragului de autorizare pentru
participa țiile semnificative (5%) și să fie abilitată să se stabilească prin
reglementări criterii de eligibilitate mai stricte pentru acționari și conducători.
 Amendarea legislației p rivind falimentul băncilor pentru crearea unui mecanism
mai eficient de eliminare a băncilor insolvabile din sistem și menținerea
încrederii publice în acesta (OUG nr.138/2001). Prin această amendare, s -au
urmărit concomitent și amortizarea prevederilor ex istente cu legislația Uniunii
Europene, în sensul preluării parțiale a unor prevederi din Directiva 2001/24/C E
a Parlamentului European și a Consiliului de 4 aprilie 2001 și reglentarea
cadrului ilegal privind falimentul organizațiilor cooperatiste de cred it în
conformitate cu art. 242 din Ordonanța de Urgența nr. 97/2000.
 Modificarea legislației privind Fondul de gantare a depozitelor în sistemul
bancar în sensul creșterii rolului acestui fond în procesul eliminării băncilor
insolvabile din sistem. Prin ac eastă modificare legislativă, s -au urmărit

8
includerea în sfera de garantare a depozitelor și a organizațiilor cooperatiste de
credit, în baza prevederilor OUG nr. 97/2000, modificată.
 Elaborarea de către Banca Națională a României a Normelor nr. 3/2002 pri vind
standardele de cunoaștere a clientelei, prin care s -au urmărit promovarea
standardelor etice și profesionale în domeniul bancar în conformitate cu
principiul ”cunoașteți clientul”.

1.1.2. Structura sectorului bancar românesc actual

Sistemul bancar din România este un sistem de două nivele, cuprinzând Banca Națională
a României și instituațiilor de credit. Acest sistem a fost introdus în decembrie 1990, fiind
primul pas al procesului de reformă bancară.
Cadrul legislativ care guverne ază sistemul bancar cuprinde1:
 Legea privind Statutul Băncii Naționale a României – Legea nr. 312/28 iunie
2004
 Ordonanța privind instituțiile de credit ți adecvarea capitalului – Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 99/6 decembrie 2006
 Legea pentru priva tizarea societăților comerciale bancare la care statul este
acționar – Legea nr. 83/21 mai 1997
 Reglementări privind falimentul instituțiilor de credit – Ordonanța Guvernului
nr. 10/22 ianuarie 2004 privind falimentul instituțiilor de credit, aprobată,
completată și modificată prin Legea nr. 278/23 iunie 2004
 Ordonanța Guvernului nr. 39/1996, privind organizarea și funcționarea fondului
de Garantare a Creditelor din Sistemul Bancar.
Principalele caracteristici ale sistemului bancar sunt (conform datelor la 31 iulie 2008):
 Sistemul bancar cuprinde 41 de instituții de credit, dintre care 3 cu capital
majoritar românesc, 2 cu capital de stat, 26 cu capital majoritar străin, 9
sucursale ale unor bănci străine și o casă centrală a cooperativelor de credit;
 54,7% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem;
 Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar străin este de 87,9% ;
 Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar privat românesc este
de 6,7%;
 Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar de stat este de 5,4%.
Pe piața românească perează de asemenea instituții financiare nebancare, precum
fonduri de asistență mutuală, case de amanet, societăți de leasing financiar, societăți de credite
pentru persoane fizice, societăți de micro -finațare, societăți de credit ipotecar, societăți care
oferă operațiuni de factoring, societăți specializate în finanțarea tranzacțiilor comerciale și
altele.

1 Web -site www.arb.ro – Sistemul bancar din România

9
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar a fost înființat în anul 1996, prin
Ordonanța Guvernului nr. 39/1996, fiind constituit ca persoană juridică de drept public.
Obiectivul principal al Fondului este garantarea rambursării depozitelor const ituite la
instituțiile de credit de către persoane fizice, persoane juridice ori entități fără personalitate
jurdică, potrivit condițiilor și limitelor stabilite prin legea de funcționare a Fondului, precum și
desfășurarea activității ca administrator special, administator interimar ori ca lichidator al
instituțiilor de credit, în cazul desemnării sale în una din aceste calități.
Încă de la înființarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar,
reprezentanții Asociației Române a Băncilor au avut un rol activ în elaborarea și punerea în
aplicare a reglementărilor privi nd mecanismul de garantare a depozitelor și de plată a
compensațiilor către depunători, în situații de faliment a unor bănci.
ARB este reprezentată, prin Președinte și Secretarul General, în Consil iul de
Administrație al Fondului de garantare a depozitelo r în sistemului bancar.

Biroul de Credit
Înființat din inițiativa comunității bancare din România, Biroul de Credit este o societate
pe acțiuni, care are ca membri fondatori de 24 de bănci. În prezent, Biroul de Credit are ca
acționari 27 de bănci. Deven it operațional în august 2004, Biroul de Credit administrează în
prezent date negative și pozitive, provenite din surse bancare și non -bancare.2
Scopul creării Biroului de Credit a fost acela de a furniza participanților din sistemul
bancar informații real e, actualizate, agregate și consistente referitoare la persoane fizice care au
contractat credite de la bănci sau societăți financiare, au achiziționat un produs în sistem leasing,
au fost asigurate împotriva riscului de neplată de o societate de asigurări .
Obiectul de activitate al Biroului de Credit include:
 Colectarea/prelucrarea datelor privin portofoliul de clienți – persoane fizice ai
participanților;
 Informații și analize oferite participanților în scopul identificării și cuantificării
riscului de cr edit, creșterii calității creditelor, diminuării riscului de fraudă și
protejării creditelor;
 Stabilirea criteriilor criteriilor uniforme de apreciere a clientei (scoring) ;
 Consultanța financiar -bancară.

TransFonD

Ca urmare a eforturilor deosebite depuse atât de banca centrală, cât și de comunitatea
bancară pentru o reformă structurală a sistemelor de plăți și decontări din România, în prezent
România dispune de un sistem de plăți modern, la nivelul celor existente în Uniunea Europeană.

2 Popescu Radu, C.Berbec Florin – ”Cadrul instrument de plată modern”, Ed. Tribuna Economică, 1998, pag. 23

10
Operatorul Sistemului Electronic de Plăți din România este TransFonD – Societatea în
Transfer de Fonduri și Decontări, o companie privată fondată de comunitatea bancară din
România, având ca acționari Banca Națională a României (33,33%) și 25 bănci comerciale
(66,67% ). Domeniul principal de activitate al TranFonD este furnizarea de servicii de
compensare și decontare a plăților fără numerar în monedă naționa lă, precum instituțiile de
credit, Banca Națională, Trezoreria Statului și alte instituții financiare.
Principa lele atribuții ale TransFonD sunt3:
 Administrarea și operarea sistemului SENT (casa automată de compensare);
 Administrarea tehnică și operarea sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe
bază brută în timp real), conform mandatului acordat de către Banca Na țională
a României;
 Operarea tehnică a sistemului SaFIR (sistemul de depozitare și decontare a
operațiunilor cu titluri de stat);
 Asigurarea de servicii de suport pentru participanții la cele trei sisteme.
Institutul Bancar Român
Institutul Bancar Român ar e ca principal obiecrtiv perfecționarea profesioanală,
pregătirea și specializarea personalului bancar, în conformitate cu cerințele stabilite de
instituțiile de credit și Banca Națională a României, în cooperare cu Asociația România a
Băncilor și cu progr amele aprobate de Consiliul de Administrație.
Relația și colaborarea Asociației Române a Băncilor cu Institutul Bancar Român se
realizează de pe poziția ARB de membru fondator și de membru al Consiliului de Administrație.
În ultimii ani, colaborarea cu I nstitutul Bancar Român s -a intensificat, prin legătura
directp permanentă a reprezentanților institutului cu specialiștii comisiilor de specialitate ale
Asociației Române a Băncilor, la nivelul cărora se dezbat problemele de actualitate pe fiecare
segment al activității bancare, din care a rezultat și necesitatea organizării unor cursuri,
seminarii, atiliere de lucru ce au fost organizate de Institutul Bancar Român pentru angajații
sistemului bancar.
Centrala Incidentelor de Plăți
Înființată în anul 1997 î n cadrul Băncii Naționale a României. Centrala Incidentelor de
Plăți este un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor cu
intrumente de plată (cecuri, cambii, bilete de ordin), atât din punct de vedere bancar, cât și din
punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).
Transmiterea informației la Centrala Incidentelor de Plăți se face pe cale eletronică, prin
utilizarea Rețelei de Comunicații Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor
băncilor.

3 Web -site: www.arb.ro – Sistemul bancar din România

11
Centrala Ri scurilor Bancare
Înființată în 2000 în cadrul Băncii Naționale a României, Centrala Riscurilor Bancare
reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea și cent ralizarea informațiilor privind
expunerea fiecărei instituții de credit din sitemul bancar românesc față de acei debitori care au
beneficiat de credite și/sau angajamente al căror nivel cumulat depășește suma limită de
raportare sau care înregistrează întârzieri în efectuarea plăților, precum și a informațiilor
referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori. Utilizatorii informațiilor existe în
baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sunt persoane declarante – instituțiile de credit ș i
societățilile de credit ipotecar – și Banca Națională a României.
Schimbul de informaț ii de risc bancar se realizează electronic prin Rețeaua de
Comunicații Interbancară.

1.2. Reglementarea activității bancare în România

1.2.1. Definirea dreptului bancar și obiectul de reglementare

Dreptul bancar cuprinde ansamblul normelor jurdice care reglemetează sistemul
bancar și activitatea bancară.
Dreptul bancar este un drept profesional: este dreptul comercianților care speculează
asupra monedei și a creditului. Obiectul său de reglementare privește activitatea ba ncară
exercitată de banca centrală (Banca Națională a României) și instituțiile de credit.
Se poate afirma că dreptul bancar este, în același timp, un drept al unor subiecți
calificați și un drept al activității acestora4. Este un drept al unor subiecți ca lificați pentru că
reglementează condițiile de acces la profesiunea bancară și de exercitare a activităților bancare
de către bănci și de către celelalte instituții de credit, cu autorizare și sub supravegherea
prudențială a Băncii Naționale a României, în calitate de bancă centrală a statului român.
Subiecții calificați (băncile, celelalte instituții de credit și banca centrală) alcătuiește sistemul
bancar.
Dreptul bancar are puternice legături cu dreptul public. Băncile și celelalte instituții de
credit desfășoară activități economice de interes pubilic și în considerarea acestui fapt, sunt
supuse unui regim de autorizare și supraveghere, exercitat de BNR, în calitate de autoritate
administrativă de specialitate5.

1.2.2. Statutul legal și obiectivele Băncii Naționale a României
Dorită monopolizării dreptului de emisiune monetară, de -a lungul timpului, banca
centrală s-a transformat într -o instituție de supraveghere, control și susținere a sistemului bancar
în ansamblul său, dobândind de accea denumirea de ” bancherul celorlalte bănci” sau de ”bancă
a băncilor”.

4 Th. Bommeau, ”Droit bancaire”, Ed. Montchrestieu, 2001, pag. 5
5 Revista de drept comercial, Ediția XIII, nr. 6, 2003, pag. 134

12
Datorită mod ificărilor suferite în economie, ce au un impact direct asupra activității
bancare, pe de o parte, Parlamentul României a adoptat trei legi în materie – Legea nr. 58/1999,
Legea bancară, Leg ea nr. 83/1998 – privind procedura falimentului băncilor și Legea nr.
101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, iar pe de altă parte, în baza acestor legi,
autoritatea de reglemtare în domeniu – Banca Naționașă a României – a elaborat o multit udine
de noi reglementarări, ordine, norme, circulare, prin care s -au concretizat principiile instituite
de legile bancare în aceste acte normative6.
Obiectivul fundamental al BNR este stabilit în Legea privind statutul băncii în aricolul
2 și este asigur area stabilității monedei naționale, pentru a contribui la stabilitatea prețurilor.
Pentru asigurarea obiectivului său fundamental, BND elaborează, aplică și răspunde de politica
monetară, valutară, de credit, de plăți, precum și de autorizare și supravegh ere bancară, în cadrul
politicii generale a statului, urmărind funcționarea normală a sistemului bancar și particaprea
unui sistem financiar specific economiei de piață.

1.2.3. Cadrul legal al activității băncilor
Băncile sunt societăți comerciale cu statut sp ecial, pentru că se constituie și funcționează
după reguli speciale, cu autorizarea și sub supravegherea Băncii Naționale a României.
De aceea, societatea și statul ca formă organizată a acesteia nu pot rămâne indiferente
la asemenea riscuri, f siapt pentr u care, în fiecare țară, a fost creată o instituție publică însărcinată
cu apărarea unui interes public și care a primit funcția de supraveghetor al sistemului bancar.
Aceasta are menirea de a asigura supravegherea pe baza unor norme prudențiale a institu țiilor
de credit7.
Cadrul legal al activități acestora este constituit din Legea nr. 101/1998, privind Statutul
BNR, Legea bancară nr. 58/1998 și Legea privind procedura falimentului băncilor nr. 83/1998,
care se completează cu actele normative emise de BN R, în temeiul art. 50 din Legea nr.
101/1998.
Băncile reprezintă pri ncipalii intermediari financiari în economie. Ele facilitează
formarea capitalului disponibil în economie și coordonează procesul de economisire -investire,
în scopul creșterii volumului to tal de resurse alocate economiei. Băncile sunt caracterizate prin
capacitatea lor de a pune în circulație creanțe asupra lor înșele, sporind volumul mijloacelor de
plată și implicit, al masei monetare.
Sistemul Bancar se află într -un stadiu avansat de transformare, suficient pentru a plasa
acest subsistem al economiei pe una din principalele poziții în evoluția restructurării.

6 Revista Româna de Drept al Afacerilor, nr. 2/2003, februarie ,pag. 52
7 Ianfred Sil berstein ”Controlul administrativ și supravegherea bancară”, Ed. Rosetti, București, 2005, pag. 53

13
CAPITOLUL II

CARDUL – INSTRUMENT DE PLATĂ FĂRĂ NUMERA R

2.1. Apariția și evoluția cardurilor bancare. Scurt istoric

În ultimul deceniu se afirmă tot mai puternic în economiile de piață avansate
specializarea: plăți fără numerar. Progresul tehnologiilor informatice și de telecomunicații a
permis globalizarea tranzacțiilor și creșterea fiduciarității în comerțul de servic ii.
”Banii electronici, numiți și ”cash electronic” sau ”cash digital”, reprezintă tranzacțiile
electronice pe rețea, provenite ca rezultat al transferului de fonduri de la partener la altul. Banii
electronici pot fi considerați ca fiind atât de credit, cât și de debit8. Cash -ul digital constituie
valută distinctă, iar tranzacțiile cu el sunt vizualizate ca o piață de schimb externă. Banii ”reali”
trebuie convertiți în cash digital, înainte de a fi cheltuiți, iar proceseul de conversie este analog
cu cel de schimb valutar. Cash -ul digital poate fi:
 Anonim – câns nu se cunoaște identitatea. Se bazează pe scheme de semnături oarbe
(blind signature scheme) și este echivalentul electronic al numerarului;
 Identificabil – când se recurge la identitatea clientulu i. Se utilizează diverse scheme de
semnături digitale și este echivalentul electronic al cărților de credit sau debit.
Conceptul de bani electronici și este echivalentul electronic al cărților de credit sau de debit,
cărților de credit tradiționale. Sistem ele criptografice protejează tranzacțiile convențional de
date, cum ar fi numerele de cont și valorile. Semnătura digitală poate înlocui semnătura manuală
sau autorizația cărții de credit, iar criptarea cu chei publice poate asigura confidențialitatea.
În țara noastră, cardurile au apărut după anul 1995 când Banca Națională a României a emis
Regulamentul nr. 6/1995 privind principiile și organizarea plăților prin cărți de plată de către
societățile bancare din România. De asemenea, BNR, prin Regulamentul n r. 4/2002 privind
tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre
participanții la aceste tranzacții, a elaborat cadrul juridic de bază, care susține și promovează
introducerea acestui sistem în economia româ nească.

A. Deținătorii de carduri
La început, instituțiile financiare emitente de credit -carduri s -au confruntat cu o
problemă deosebit de importantă. Bancherii nu știau ce segmet de piață să abordeze cu prioritate
în emiterea cardurilor: cel al comercianț ilor (astfel încât deținătorii să poată utiliza cardul în
multe locuri) sau cel al deținătorilor (astfel încât comercianții să poată utiliza carduri). Multe
bănci au atacat ambele segmente în egală măsură, dar s -a dovedit ulterior că tactica cea mai
bună e ra atragerea comercianților în acceptarea cardurilor. Asfel, consumatorii (potențialii
deținători de carduri) puteau observa din ce în ce mai multe locuri unde își puteau folosi
cardurile.

8 Rosca I. Gh – ”Comerțul Electronic”, Ed. Economică, 2004, pag. 80

14
Cardul bancar asigură obținerea instantanee de credite. Acest aspe ct este foarte
convenabil pentru acei consumatori care nu dispun de sumele necesare sau nu doresc să
achiziționeze anumite produse din fondurile proprii. Creditele obțiunute automat prin utilizarea
cardului puteau fi rambursate într -o singură rată, la scad ență, sau în rate lunare flexibile. Pentru
prima dată în istoria bancară, clienții băncilor puteau obșine credite fără să mă completeze cereri
de credite, chiar dacă se aflau în altă localitate.
Pe scurt, deținătorii de carduri sunt atrași de ușurința de utilizare a credit -cardurilor. Se
poate obține cred imediat, iar sumele cheltuite pot fi urmărite cu ușurință la sfârșitul lunii și
astfel se poate verifica extrasul de cont trimis de bancă.
B. Comercianții
Din punct de vedere al comercianților, cardurile r eprezentau anumite avantaje:
În primul rând, vânzările se puteau autoriza cu ușurință. Procedura a fost și este relativ
simplă: dacă numărul de card nu apărea pe lista ”neagră” a comerciantului și valoarea
tranzacției se încadra sub limita de autorizare stabilită, atunci achiziția deținătorului de era
considerată validă. În cazul în care val oarea tranzacției depășea limita de autorizare stabilită de
bancă, comerciantul lua legătura telefonic cu centrul de autorizare al băncii pentru a valida
tranzacția. Prin această procedură, comercianții nu erau expuși riscurilor inexistenței de fonduri
sau a invalidității cardurilor, iar contravaloarea achizițiilor clienților le era plătită de către bancă
în momentul în care aceștia depuneau la bancă chitanțele în original.
În al doilea rând, prin utilizarea cardurilor, crește volumul vânzărilor comercianților9,
băncile și asociațiile naționale emitente de carduri au cheltuit sume însemnate de bani pentru
publicitate și direcționarea posesorilor de carduri către punctele de vânzare ce afișau
autocolante cu însemnele băncii – marca. Astfel, cu cât erau emise mai multe carduri, cu atât
erau frecventați mai mult acești comercianți. Comerci anții alegeau cardurile și pentru faptul că
deținătorii acestora făceau achiziții de valori mult mai mare decât ar fi făcut cu numerar.
Portofoliile principalilor emitenți de carduri de credit:

Sursa: www.no -cash.ro

9 Hamzescu Ion Rusu, Popa, ”Cărțile de plată în România”, Ed. Mondo, Craiova, 1997, pag. 56

15
C. Băncile
Și pentru băncile care ofereau carduri clienților lor existau anumite avantaje. La început,
ceea ce atrăgea, era linia de credit revolving asociată card urilor. Prin linia de credit revolving,
clientul putea împrumuta fără a fi nevoit să meargă la bancă pentru a completa o cerere de
împrumut, atâta timp cât suma împrumutată nu depășea plafonul de creditare stabilit și rambursa
smele la scandențe lunare. Ve niturile bănii sporeau cu dobânda încasată de la toți clienții care
împrumutau bani și care îi rambursaun în tranșe lunare la scadență.

2.2. Definirea cardurilor
Prin Regulamentul nr. 6/2006 al BNR, cardul este definit ca un instrument de plată
electro nică, respectiv un suport de informație strandardizat, securizat și individualizat, care
permite deținătorului sau să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr -un cont deshis pe
numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, î n limita unui plafon stabilit
în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării,
cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni:
a) Retragerea de numerar;
b) Plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianți i acceptanți și plata
obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe,
amenzi, penalități, etc.
c) Transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de
instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică. Ca
și cecul, cardul nu este însă mondă, respectiv monedă electronică, ci numai un
instrument de plată care mijloceș te transferul de mon edă de la de bitor la creditor, bazat
pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plată care permite
efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții spre deosebire de instrumentele de plată
pe suport de hârtie care erau legate de o singură tranzacție, iar transmiterea informației –
bani este electronică și nu pr in poștă.10
Inițial, cardurile nu aveau bandă magnetică, datele transmițându -se telefonic către un centru
unde se introduceau într -un terminal de calculator pentru a se verifica autencitatea cardului și
existența disponibilului în cont. Această operațiune n ecesită un timp de răspuns și făcea ca
vânzarea să sufere o anumită întârziere. Ulterior, cardurile s -au perfecționat foarte mult și în
prezent sunt de două feluri:
 Carduri cu bandă magnetică;
 Carduri cu microprocesor.
Funcțiile cardurilor sunt:
a) Funcția d e retragere de fonduri (cash card). Cele mai multe carduri sunt folosite
pentru a scoate bani din ATM -uri (Automated Teller Machines). Numerarul
poate fi obținut de la orice bancă ce afișează simbolul cardului respectiv sau, în
străinătate, de filiale bănc ilor particapante la respectiva schemă de card. Pentru
a putea extrage banii, posesorul cardului trebuie să intr oducă o parolă și un cod

10 Regulament BNR din 11.10.2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 927/15.11.2006, art. 2

16
secret, imprimate cifrat pe banda magnetică. Există peste 350.000 ATM -uri în
lume, dintre care îb hyr de 100.000 în Eur opa.
b) Funcția de plată (debit card). Cardul poate fi folosit pentru a cumpăra bunuri și
servicii, fie din punctele de vânzare unde sunt afișate mărcile de carduri
acceptate, fie prin I nternet. În punctele de vânzare, în care se acceptă plata cu
card tranza cțiile sunt de două feluri: pe bază de hârtie (paper -based transactions)
sau electronice (electronic transactions)11.

2.3. Clasificarea cardurilor
Cardurile, indiferent de funcțiile îndeplinite, au o serie de trăsături comune care conferă
uniformitate tehnologică și recognoschibilitate universală.
Aceste trăsături comune sunt:
 Fabricarea din material plastic cu aceeași dimensiune indiferent de emite nt
(86mm x 54mm x 0,54 mm);
 Să se pr ezinte pe partea din față (verso ) următoarele:
A. Elementele destinate folosirii impriterului pentru luarea unei
amprente clare și distincte cel puțin pentru evidențierea
deținătorului, care include:
 Numărul cardului, putâ nd avea maximum de caractere prevăzut
în obligațiile reciproce;
 Numele, prenumele și orice alte elemente care să permită evitarea
confuziilor referitoare la identitatea deținătorului, într -o redactare
cu caractere latine și fonturi conforme obligațiilor re ciproce;
 Data cronologică a expirării valabilității cardului (LL/AA),
conform calendarului gregorian, cu precizarea în obligațiile
reciproce a timpului convențional în care este stabilită ora
expirării în evidențele emitentului.
B. Elemente destinate informăr ii prin recunoaștere vizuală, cel puțin la
comerciant:
 Denumirea și sigla emitentului aplicate conform reglemtărilor în
vigoare astefel încât să nu inducă în eroare comerciantul și să nu
furnizeze informație falsă despre emitent;
 Holograma vizibilă la lumina naturală.
Toate aceste înscrisuri se vor face prin gravare laser (recomandat) sau embosare.
Să se prezinte pe partea din spate (veso) următoarele:
 Bandă magnetică care permite citirea următoarelor date: numărul de cont,
numărul de cod confidențial, fondurile disponibile;
 Un panel de semnătură cu fundal de culoare deschisă, rezistent la uzură și având
elemente de siguranță în desen care să îngradească posibilitatea ștergerii sau
modificării semnăturii.

11 Virgil Andronache, ”Banca și operațiunile comerciale”, Ed. Universității, București, 2006, pag. 69

17
Cardurile pot fi clasificate în funcție de o se rie de criterii, esențială rămânâd gruparea
acestora după modul de stocare a caracteristicilor de securizare, funcțiile îndeplinite și calitatea
emitentului.
2.3.1. Tipuri de carduri în raport cu modul de stocare a caracteristicilor de securizare
Nevoia crescândă de securizare a acestui instrument de decontare, precum și
dezvoltările tehnologice actuale au condus la existența și funcționarea a două tipuri esențiale de
carduri, respectiv:
 Carduri cu bandă magnetică;
 Carduri cu microprocesor.
2.3.2. Tipuri de carduri în raport cu sursa de acoperire a cheltuielilor
În raport cu sursele de acoperire a cheltuielilor pot îmbrăca următoarele forme:
a. Debit – carduri;
b. Credit – carduri.

a) Cardurile de debit asigură utilizatorului achiziționarea de bunuri sau servicii ,
sau retrageri de numerar fără prezența efectivă a însemnelor monetare. Condiția
existențială de funcționare a acestui tip de card o reprezintă prezervarea unor
fonuri într -un cont de card și efectuarea de cheltuieli în limita soldului
disponibil.12
b) Cardur ile de credit asigură utilizatorului achiziționarea de bunuri și servicii
sau retrageri de numerar; iar plățile se efectuează dintr -un credit sau o linie de
credit acordate pe numele posesorului de card.
Un credit -card este un împrumut bancar automat , car e are programate pe o bandă
magnetică detaliile aranjamentelor între deținătorul cardului și bancă.
2.3.3. Tipuri de carduri în raport cu calitatea emitentului
Din punct de vedere al emitentului, cardurile pot fi grupate după cum urmează:
 Carduri emise de bănci;
 Carduri emise de societăți non -bancare;
 Carduri emise de comercianți.

A. Carduri emise prin bănci
Cardurile bancare sunt caracterizate printr -o mare diversitate în cadrul unei game unice
comune tuturor băncilor care se asociază. Această gamă are patru nivele distinctive în funcție
de posibilitățile de utilizare:
o Carduri pentru retragere de numerar;
o Carduri naționale;
o Carduri internaționale;
o Carduri internaționale și de prestigiu.

12 Regulament BNR din 11.06.2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 927, din 15.11.2006, art.2

18
Carduri le pentru retrageri de numerar sunt emise contra cost în limita unui plafon
variabil în funcție de banca emitentă. Aceste carduri dau posibilitatea deținătorilor să cunoască
soldul contului și ultimele operațiuni efectuate.
Cardurile naționale sunt admini strate prin acorduri interbancare, supunându -se unor
dispoziții comune. Cu ajutorul lor se pot efectua retrageri de numerar prin distribuitoarele aflate
pe teritoriul național, în baza unui plafon variabil. Totodată, aceste carduri, permit și reglarea
plăților în cazul achiziției de bunui de la comercianții afiliați.
Cardurile internaționale prezintă importanță asemănătoare cu cele naționale, dar
folosirea lor este extinsă și în străinătate pentru efectuarea de plăți. Acestea sunt grupate în două
rețele: VISA și Eurocard/MasterCard, fiind utilizate ca și cardurile naționale pentru plăți și
retrageri de numerar pe plan național și internațional13. Acest gen de carduri asigură și servicii
precum: asigurarea contra pierderii sau furtului, asigurarea în caz de accident de călătorie, de
invalidate și deces. Sunt carduri personale și profesionale.
În cadrul cardului internaționale se disting cardurile bancare internaționale de
prestigiu care sunt carduri de ”gamă înaltă” definite prin acordurile internaționale. E le oferă
servicii multiple, precum: retrageri de numerar în țară și străinătate, asigurarea automată a
călătoriei, servicii de rezervare asigurate, închirieri de mașini fără garanție, protecție juridică și
alte garanții și asigurări însoțite de indemnizați i mai ridicate.
B. Cardurile emise de societăți non -bancare
Luând exemplul cardurilor bancare, societățile non -bancare, precum: lanțuri de
magazine, cluburi private, etc., au lansat propriile carduri care, pe lângă recunoașterea calității
de membru asigură p osibilitatea efectuării de cheltuieli în timp real, fără a mai fi pusă problema
dimensiunii disponibilității proprii.
C. Cardurile emise de comercianți
Cardurile emise de comercianți sunt așa -numitele carduri private emise de întreprinderi
comerciale pentru a facilita plățile emise cumpărătorilor din magazine și eventual, de a oferi
facilități de credite. Creditul este uneori acordat gratuit cu ocazia anumitor operații de
promovare14.Aceste cărți sunt livrate de marile magazine, de super -magazine, societăți d e
distribuție a carburantului, precum și de firme ce vând prin corespondență. Cardurile private
presupun în general două opțiuni de reglement:
 Opțiunea la termen care permite purtătorului să plătească o dată pe lună
cantitatea de cumpărături recepționate c onform facturii. Plata se face prin cec
sau prin autorizație, emițătorul cărții neavând acces direct la contul purtătorului
cărții. Această opțiune corespunde unui cre dit gratuit mai mult de 30 zile;
 Opțiunea credit care permite purtătorului să se eliberez e de datoriile sale prin
mai multe vărsăminte, la taxe precizate, la semnarea contractului. Suplimentar,
anumite carduri permit retragerile din distribuitoatele deschide de către
emițătorii lor în magazine. Este vorba de retrageri de credit efectuate asupr a
contului (fictic) al purtătorului, după cum un card de credit este debitat la orice

13 Popescu R. Tudorancea, C. Berbec ”Cardul instrument modern de plată”, Ed. Tribuna Economic, București,
2000, pag. 67
14 Basno Cezar, Dardac Nicolae ”Operațiuni Bancare”, Ed. Didactică și Pedagogie , București, 2006, pag.45

19
retragere. Alte funcții ale cardurilor private, în afară de plată și retragere, dau
dreptul la servicii financiare sau la produse de asigurare. Ele sunt dedicate unui
comerciant particular și dau dreptul la o rețea de distribuție de bani.
2.4. Sisteme mondiale majore care asigură promovarea și globalizarea plăților prin
carduri
Dintre sistemele mondiale majore care asigură cu succes globalizarea plăților prin
carduri se pot aminti: VISA International, Europay Interantional, American Express, Dinners
Club, JCB, etc. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat, sub forma unor organizații
non-profit, generarea unui compartiment de plăți ”uniform”, excluzând orice barie ră națională,
monedă tradițională sau comportamnet financiar particular.
2.4.1. VISA International
VISA International este o organizație non -profit, proprietate a membrilor ei, înfințată și
subvenționată prin intermediul taxelor și a costurilor de participare. Societatea VISA
International este alcătutuită din organisme financiare cum ar fi: bănci comer ciale, case de
economii, etc.
VISA este cel mai mare sistem mondial de plată, cu peste 850 milioane de carduri ce
poartă simbolul VISA în întreaga lume. Mai exact, cardurile VISA sunt acceptate în peste 17
milioane de locații care au afișat simbolul unic VISA, ușor de recunoscut și în peste 550 .000 de
automate bancare.
Cardurile de tip ”VISA Classic”
Pentru 2010, printre prioritățile pieței vor fi creșterea utilizării cardurilor VISA la
comercianți și introducerea pe piață a unor instrumente de plată inovatoare. Oficialul VISA a
confirmat interesul organizației pentru introducerea cardurilor prepaid – deja se poartă discuții
cu băncile în acest sens – dar și a unor servicii în premieră. Unul dintre ele ar putea fi ”cash
back” serviciul de eliberare de numerar direct la comercianți15.
Cardurile de tip ”VISA Business”
Cardurile de tip ”VISA Business” est e un produs destinat a fi utilizat de persoane ce
călătoresc și întrețin în mod regulat afaceri și au un potențial financiar ridicat, cum sunt firmele,
personalulu angajat al societăților comerciale, patronii, familiile bine situate.
Emitentul trebuie să se preocupe să ofere contra -cost servicii suplimentare. Pentru
cardul de tip ”VISA Business” serviciile sunt:
 Servicii speciale de sistență medicală și juridică în cazurile fortuite;
 Asigurări pentru evitarea pierderilor în caz de întârzieri pe timpul tr ansportului,
pierderea bagajelor;
 Inlocuirea cardurilor în cazuri excepționale;
 Servicii de rezervării (hoteluri, manifestări culturale, autoturisme, etc.)

15 www.no -cash.ro , ”General Manager România, VISA Europe” Cătălin Crețu, pag. 56

20
Cardul de tip ”Gold Card/Premier”
Emitenții doresc să folosească un program de gold card pentru a întări relațiile cu clienții
importanți. Cardul VISA Gold domină piața în acest moment. Acesta oferă clienților cu venituri
mari, acces la fondurile proprii și la facilități de creditare prin intermediul celei mai extinse
rețele de ATM -uri și comercianți din lume.
Serviciile oferite de programul VISA Gold Card include:
 O limită de cheltuială de cel puțin 5000 USD sau echivalentul în monedă locală , pentru
ciclu de facturare;
 Limită zilnică de retragere de nmerar de la ATM de cel puțin 200 USD sau echival entul
în monedă locală. Emitenții pot ridica această limită pentru anumiți clienți;
 Înlocuirea de urgență a cardului și avans de numerar pentru clienții al căror card a fost
furat în țară sau în străinătate. VISA oferă acest serviu fără t axe suplimentare p entru
emitent.

Alături de aceste tipuri de carduri prezentate VISA International oferă de asemea și:
 Cardul de tip ”VISA Electron”
 Cardul de tip ”VISA Cash”
 Afinity Card
 VISA Travellers Cheques

Cardul de tip ”Eurocard/MasterCard Classic”
Eurocard/MasterCard Classic este un card tip debit -card sau credit -card care se
adresează tuturor categoriilor de utilizatori prezentând un anumit grad de siguranță. El poate fi
folosit în întreaga lume atât pentru trazacții comerciale, cât și pentru obținerea de numerar, prin
intermediul echipamentelor electronice (ATM, POS) sau cu preluarea manuală a datelor
operaționale.
Cardul de tip ”Maestro”
Maestro este un card tip debit -card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad
înalt de risc, putând fi folosit în întreaga lume pentru tranzacții comerciale prin intermediul
echipamentelor electronice (POS). Fiecare membr u Europay decide asupra condițiilor de
furnizare a servicilor Europay clienților săi. Ei aleg produseșe care se folosesc cel mai bine
necesităților piețelor interne și a serviciilor oferite împreună cu produsele Europay; au, de
asemenea, libertatea de a vi nde produsele și serviciile Europay în orice mod doresc16.
Sistemul de operare a trazacțiilor Eurocard/MasterCard și desfășurarea tranzacțiilor sunt
identice cu cele ale societății VISA International.

16 Ionescu C. Lucian ”Băncile și operațiunile bancare” Ed. Tribuna Economică, București, 1999, pag.56

21
CAPITOLUL III
OPERAȚIUNI CU CARDUR I

Orice bancă preocupată de creșterea veniturilor proprii, de diversitatea produselor și
serviciilor oferite clienților săi, trebuie să se preocupe și de lansarea și promovarea produselor
de tip card, atât sub aspectul emiterii acestor instrumente moderne de plată, cât și sub aspectul
acceptării la decontare a tranzacțiilor derulate cu ajutorul cardurilor.

3.1 Stadiul organizării pieței bancare de carduri în România
Anul 1992 poate fi considerat anul debutului programelor de carduri bancare în
România. Tranzacțiile cu carduri, respectiv acceptarea la decontare a cardurilor emise de
sistemul bancar internațional, au fost derulate în România încă din 1972, dar acest serviciu,
gestionat de Organizația Națională de Turism, reprezintă un privilegiu numai pentru persoanele
fizice nerezidente.17
Intențiile băncilor sus menșionate au fost materializate în primă fază prin aderarea lor la
sistemele mondiale V ISA INTERNATIONAL și ulterior, î n anul 1994, la EUROPAY
INTERNATIONAL (promotor al cardurilor EUROCARD și MASTERCARD), pre cum și prin
cererea unor departamente bancare specializate, dedicate exclusiv operașiunilor cu carduri.
Aceste nuclee bancare au înregistrat o dezvoltare însemnată, ajungându -se în 1996 la
transformarea lor în puternice centre de profit, care reprezintă b aza viitoarelor segmente „retail”
bancar.

3.2 Emiterea cardurilor
Emitentul va organiza activitatea și evidențele astfel încât să poată gestionat distinct cel
puțin două faze ale plăți cu card, și anume:
1. O fază non -bancară , care cuprinde emiterea cardului, inițierea și schimbul de
infromație pentru autorizarea cererii comerciantului de a -l accepta ca mijloc pentru plată,
precum și circuitul și evidența informației convenite în obligațiile reciproce pentru finalitatea
decontării plăților cu card.
2. O fază bancară , care cuprinde , după încheierea fazei non -bancare, operarrea de
înscrieri în evidențe, în conturi deschise la bănci, agenți participanți sau instituții de decontare,
în măsura în care acestea sunt bănci pentru finalitatea decontării plăți lor cu card.

3.2.1 Fluxul operațional al activității de emitere de carduri către clienți
Orice program de emitere de carduri p resupune patru etape principale și anume:
a) Proiectarea și lansarea produselor card;

17Rotaru Constantin, “Sistemul bancar românesc și integrarea europeană”, Ed. Expert, București 2001, pag. 12

22
b) Analiza și aprobarea cererilor de emitere;
c) Producerea și predarea cardurilor;
d) Autorizarea și decontarea tranzacțiilor derulate prin intermediul cardurilor.18

3.2.2 Profitabilitatea bancară obținută din operațiuni de emitere de carduri
Orice proiect bancar trebuie subordonat ideei de profitabilitate19, indiferent dacă se
referă la un domeniu consacrat (creditare, spre exemplu) sau la unul de dată mai recentă
(emisiune de carduri). În același mod se pune problema și în cazul programelor de carduri ale
unei bănci comerciale, chiar dacă cardul are o “istor ie” de numai 40 de ani în cadrul
instrumentelor bancare de plată fără numerar.

Avantajele cardurilor sunt:
 Pentru utilizator: comoditatea de plată și de cr edit; controlul cheltuielilor e fectuate cu
ajutorul extraselor de cont lunare; avantaje deosebite acordate de anuiți emitenți;
asigurări de viață, reduceri în anumite magazine, asigurări pentru bunurile cumpărate
etc.
 Pentru comercianții furnizori: garanția plăților date de societatea emitentă;
 Pentru marile întreprinderi comerciale: asigurarrea fideli tății clienților;
 Pentru băncile emitente: simplificarea operațiunilor de casă; automatizarea totală a
operațiunilor.

3.3. Operațiuni frauduloase cu carduri
Dezvoltarea activității cu carduri a scos ăn evidență și unele imprefecțiuni ăn ce privește
securitatea operațiunilor și a modului de utilizare de catre posesori. Măsurile de securitate ca
holograma, PIN -ul, verificarea specimenului de natura nu s -au dovedit suficiente și au fost
introduse măsuri ăn operare ca limitarea sumei autorizate, a număr ului zilnic de tranzacții la un
comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente în baza de date și alți
parametrii specifici băncilor emitente. În același timp, perfecționările tehnologice au condus la
înlocuirea suportului hârtie cu cel electronic și la extinderea transmisiei telefonice,care, în unele
zone, rămân vulnerabile la încercările de fraudă.

18 Diaconescu Mariana ”Bănci. Sisteme de plăți. Riscuri”, Ed. Economică, București, 1999, pag. 55
19 Imireanu Mihai -Gheorghe A. ”Produse și servicii bancae î n relațiile de plăți interne și internaționale”,
Ed.Tribuna Economică, București, 2002, pag. 78

23
CAPITOLUL IV
COMERȚUL ELECTRONIC (E-COMMERCE)

Comerțul electronic – forma modernă a afacerilor
De-a lungul istoriei omenirii, schi mbul de produse și servicii a cunoscut mai multe
forme. Dacă la început, în condițiile economiei natural, schimbul lua forma trocului prin care
producătorii își utilizau surplusul de producție pentru a -și satisfice celelalte nevoi de consum,
odată cu adân cirea diviziunii muncii și a apariției producției destinate schimbului, acesta ia
amploare. Dar comerțul propriu -zis se naște cu adevărat doar odată cu apariția banilor și a clasei
sociale a negustorilor, cei care intermediaza trecerea bunurilor de la pro ducători la consumatori
și a cunoscut o creștere continua, înregistrând mai multe forme de -a lungul timpului. Evoluția
pe care a avut -o ulterior societatea a permis îmbunătățirea continua a fomelor de comerț.

4.1 Definiție. Componente ale sistemului EC
O definiție succintă și larg acceptată este următoarea: comerțul electronic (e -commerce,
pe scurt EC) este acea manieră de a conduce activitățile de comerț care folosesc echipamente
electronice pentru a mări aria de acoperire (locul în care se pot afla po tențialii clienți) și viteza
cu care este livrată informația20 .
Comerțul electronic, ca aplicație a internetului, s-a extins în ultimii 5 ani și continua să
se dezvolte rapid pe termen mediu. Această ecoluție a determinat un impact pozitiv asupra unor
sectoare ale economiei – a performanțelor economice, la nivel marcroeconomic și asupra
politicilor economice.
4.2 Avantajele și dezavantajele comerțului electronic
Un prim pas în analizarea avantajelor și limitelor comerțului electronic îl constituie
prezen tarea succintă a cauzelor care au stat la baza aparției diferitelor sale forme și a
motivațiilor lansării comerțului electronic pe internet. Primele forme de comerț electronic
existente de câteva decenii se bazau pe rețele private, telefonice și rețelele î ntre companii. Etapa
următoare a comerțul ui electronic datează din anii 1995 – 1996 și reprezintă vânzarea cu
amănuntul către consumatori.
Avantajele comerțului electronic pot fi evaluate din perspectiva celor trei participanți
implicați KUCKOO: compania, consumatorul și societatea. Din punctul de vedere al companiei
vânzătoare, avantajele utilizării comerțului electronic sunt:
– Extinderea zonelor de activitate pentru piețel or naționale și internaționale; cu un capital
minim, o companie poate rapid și ușor să -și localizeze clienții, furnizorii potriviți și cei
mai buni parteneri de afaceri din lume.
– Creșterea vitezei de comunicare.
– Îmbunățirea eficienței (datele sunt în form at electronic, reducând erorile de retastare).
– Reducerea efortului de i nventariere și al managementului stocurilor.

20 Roșca I.Gh ”Comerțul Electronic”, Ed. Economică, 2004, pag. 37

24
– Reducerea timpului di ntre cheltuirea capitalului și î ncasarea contravalorii produselor și
serviciilor.
– Reducerea unor costuri de creație, pr ocesare, distribuție, stocare și regăsirea a
informațiilor bazate pe hârtii ( prin e -mail se reduc costurile privind mesageria, iar EDI
(Electronic Data Interchange) determină reducerea stocurior și costurilor legate de ciclul
de cumpărare).
– Întări rea rela țiilor cu furnizorii și clienții, site-ul Web conține informații la zi utile
tuturor părților, iar EDI (Electronic Data Interchange) , implică o strânsă legătură a
partenerilor pentru stabilirea standardelor de comunicare.
– Asigurarea unor căi rapide și m oderne de furnizare a informațiilor despre companie
(prin paginile Web).
– Asigurarea unor canale alternative de vânzare (prin Web).
– Posibilitatea i ntreprinderilor mici de a concura cu cele mari. Prin costurile reduse pe
care le implică deschiderea unui magazin virtual, intreprinderile mici pot intra pe piețele
dominate de obicei de companiile mari. Mai mult, o oraganizație mică, prin flexibilitatea
și deschiderea specifică, își poate crea un avantaj față de o întreprindere mare ,
dominată, de regulă, de birocrație și conservatorism.
– Facilitatea intrării pe piețele internaționale. Internet -ul nu este îngrădit de granițe, nu
este în posesia nimînui, iar accesul și costurile de publicare sunt reduse.
– Scăderea costurilor de funcționare prin automatizarea pro cesului de comandă. Există
posibilitatea automatizării complete printr -o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce
duce la creștere a productivității generale a societății.

Din punctul de vedere al consumatorului, avantajele sunt: efectuarea rapidă a
cumpărăturilor sau altor tranzacții la orice oră, în orice zi; căutarea rapidă a produselor și
serviciilor, cu posibilitatea comparării tehnice și economice a ofertelor; transportul rapid al
produselor și serviciilor, mai ales ale celor digitale; posibilitate a participării la licitații virtuale,
la reuniuni electronice din comunitățile virtuale, unde au loc schimburi de idei și de experiențe;
facilitarea competiției, având ca rezultat reduceri substanțiale de prețuri21.

4.3 Impactul comerțului electronic asupr a societății
Comerțul electronic devine rapid o componentă spectaculoasă a globalizării, expansiunea
tranzacțiilor electronice putând constitui o oportunitate majoră pentru comerț și dezvoltare.
Totodată, acest proces poate fi sursa unui important număr nu măr de istorii de succes prin care
țările ăn curs de dezvoltare și întreprinderile lor pot atinge noi niveluri de competitivitate
internațională si participă în mod activ la economia informațională globală. Comunitatea
internațională va trebui să sprijine țările ăn curs de dezvoltare și eforturile acestora, pentru o
mai bună înțelegere și stăpânire a aspectelor variate ale comerțului electronic.
Tendițele de dezvolatre a comerțului electronic
Evoluția comerțului electronic este strâns legată de creșterea nu mărului utilizatorilor
internet -ului și accesibilității acestui mediu de comunicare, tendințe surprinse în cadrul a
numeroase studii.

21 Roșca I. Gh – ”Comerțul Electronic”, Ed. Economică, 2004, pag. 47

25
Comerțul electronic mondial cunoaște o dinamă ascendentă, pe măsură ce tot mai mulți
consumatori și tot mai multe afaceri se conectează la Web. Statele Unite se delimitează de restul
regiunilor lumii prin valoarea tranzacțiilor electronice: 510 miliarde în 2000 și 3.456 în anul
2004, dinamica fiind însă mai mică față de cea din alte regiuni. Totuți, America de Nord își va
lua “partea leului” , dar dominația ei va scădea, pe fondul creșterii mai pronunțate a țărilor din
Asia și Europa de Vest.

4.4. Comerțul electronic în România
O privire obiectivă asupra comerțului electronic în România dezvălui starea incipientă în
care se a flă aceasta. Există puține magazine virtuale în adevăratul sens al cuvântului (site -uri
unde se pot comanda produse). Foarte multe site -uri care se pretind a fi de comerț electronic
nu fac decât sa descrie oferta companiei și să ofere datele necesare cont actării ulterioare a
societății, fără a da posibilitatea de a comanda produsele și a le plăti on -line.
Legea privind semnătura electronică22:
Legea privind semnătura electronică are ca scop asimilarea juridică a semnăturii electronice
cu cea olografă. Asimi larea este , în fapt, cheia care deschide poarta către toate operațiile bazate
pe un document electronic în care este necesar un plus de încredere din partea celor cărora li se
adreseazî. Această lege conține următoarele capitole:
1. Dispoziții generale: prin cipii generale;definiții.
2. Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică.
3. Furnizarea serviciilor de certificare: dispoziții comune; furnizarea serviciilor de
certificare calificată; suspendarea și încetarea valabilității certificatelor.
4. Monitorizare și control: autoritatea de reglementare și supraveghere; supravegherea
activității furnizorilor de servicii de certificare; acreditare voluntară, omologarea.
5. Recunoașterea certificatelor eliberate de furnizorii de servicii de certificare străini.
6. Răspunde rea furnizorilor de servicii de certificare.
7. Obligațiile titularilor de certificare.
8. Contravenții și sancțiuni.
9. Dispoziții finale.

Semnătura electronică are patru trăsături esențiale23: identifică în mod unic autorul, este
realizată cu mijloace aflate exclusiv în posesia semnatarului, identifică în mod unic
documentul și orice modificare adusă documentului, ulterior semnării sale (ceea ce o face mai
puternică decât semnătura olografă). Din punct de vedere comercial, legea prevede posibilitatea
oricui de a deveni furnizor de servicii de semnătură și respectarea de către furnizor a
standardelor de criptare, a secretului criptării și a identității clienților în acceptarea legii,
semnătura electronică este forma de autentificare a unui document comercial p araft prin
internet, echivalentul semnăturii olografe obligatorii în cazul unei tranzacții comerciale.
Semnătura electronică este legată în mod unic de semnatar, permite identificarea acestuia și este
creată folosindu -se mijloace care pot fi păstrate sub c ontrolul său excesiv.

22 Legea nr.455 din 2001 cu privire la semnătura digitală, M.Of.nr.429 din 31 iulie 2001
23 Regulamentul nr.6 din 11 octombrie 2006, publicat de Monitorul Oficial nr.927 din 15 noiembrie 2006

26
CAPITOLUL V
STU DIU DE CAZ – BANCA T RANSILVANIA. SA

5.1 Scurtă prezentare a societății bancare
Povestea de succes a băncii a început în Cluj -Napoca, acum 14 ani, din inițiativa unor
oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a creea o bancă locală, un brand de Cluj.
Spiritul antreprenorial al fondatorilor săi a determinat consolidarea poziției Băncii Transilvania,
într-o primă etapă, în Cluj și, ulterior, la nivel regional. Banca și -a orientat la început activitatea
spre secto rul IMM și, datorită cererii peiței, în scurt timp aceasta a început să se dedice și
domeniului retail. În anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima instituție bancară din
România, care a fost cotată de Bursa de valori București, ceea ce a însemnat recu noațterea
valorii sale pe piață âi a transparenței acțiunilor băncii.
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know -how
internațional, care a imprimat băncii un stil diferit, caracterizat prin deschidere și flexibilitate.
Un alt mo ment important pentru banca a fost anul 2003, când s -a schimbat identitatea
corporației, conform noii sale misiuni. Re -brandingu -ul a însemnat modificarea logo -ușui
băncii, precum și implementarea unui concept nou, standard, privind unitățile sale.
Banca T ransilvania este azi una dintre cele mai importante instituții financiar -bancare din
România, aflată în top 10 și una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori
București. O prioritate a activității sae este perfecționarea continuă a ser viciilor și a angajaților,
așa incât calitattea să fie cea care face diferența. Cu o cotă de piață de 5%, Banca Transilvania
este un juc ător activ pe piață, devenind, datoria accelerării imple mentării strategiei de creștere ,
o banca recunoscută la nivel n ațional.
În plus, Banca Trans ilvania înseamnă un grup financ iar puternic, Grupul Financiar BANCA
TRANSILVANIA, care oferă pieței servicii integrate – banking, asigurări, administrarea
investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing, tranzacții imobiliare , factoring și prin
intermediul sucursalelor sale: BT Asigurări, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT
Leasing, BT Securities, BT Finop Leasing IFN SA și Compania de Factoring. În toate acțiunile
sale , Banca Transilvania are suportul Băncii Europ ene pentru Reconstrucție și Dezvolare
(BERD), care este acționarul său semnificativ.
Banca Transilvania este structurată pe trei linii de afaceri: retail, IMM și corporate. Astfel,
banca și -a format echipe specializate și un portofoliu complex de produse ș i servicii, pentru a
susține dezvoltare acestor acestor trei direcții. Banca Transilvania are peste 750.000 de clienți,
dintre care aproximativ 100.000 sunt persoane juridice24 .
Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din R omânia,
deținând peste 370 sucursale și agenții. Creșterea numărului de uități a avut un rtim foarte
accentuat mai ales în ultimii doi ani, când au fost deschise aproximativ 250 de entității
opreaționale, Banca Transilvania clasându -se, în prezent , pe poz iția a patra în topul băncilor
din România, din punctul de vedere al numărului de unită ți. Întreaga rețea teritorială înseamnă

24 www.bancatransilvania.ro

27
pentru bancă o importantă carte de vizită și, bine înțeles, dovada angajamentului său de a veni
tot mai aproape de clienți. Banca Transilvania beneficiază de un sistem infromație performant,
centralizat, care oferă clienților, ca principal,avantaj, posibilitatea accesării contului curent din
oricare unitate din țară.
Echipa Băncii Transilvania este formată din aproximativ 5.000 de angajați care împărtășesc
cultura organizițională și valorile BT, eforturile lor fiind canalizate în jurul aceluiași obiect:
calitatea muncii lor, pentru mulțumirea clienților.
În cei 14 ani de activitate, Banca Transilvania a demonstrat că prin sprijinul acționarilor și
prin planurile ambițioase dezvoltate, a devenit o bancă puternică, deschisă, flexibilă și modernă.

Structura Acț ionariatului în anul 2015 se prezintă astfel:
Fig: 1

Sursa: www.bancatr ansilvania.ro

28
Structura acț ionariatului după tipul acționarilor :
Fig: 1.1.

5.2. Principalelor funcții, activități și operațiuni bancare
Banca Transilvania, fiind o bancă comercială, are ca principalele funcții următoarele:
 Atragerea de disponibilități de la populație și agenții economici;
 Creditarea populației și agenților economici;
 Funcția de transfer prin care Banca Transilvania asigură plățile între entitățile
economice din interiorul țării sau pe plan internațional. În acest scop, banca și –
a organiz at sisteme interne de transfer ( sisteme de operațiuni între sediile sau
sistem de decontare interbancare).

Printre activității BT putem enumera25:
 Atragerea de depozite de la populație și agenții economici români și străini;
 Deschidere a/Închiderea de conturi de card pentru persoane fizice și juridice;
 Contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite
ipotecare, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring, scontare,
forfecare;
 Leasing financia r;
 Servicii de transfer monetar;
 Emitere și administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de
călătorie și altele asemenea, inclusiv emitere de moneda electronică;
 Emitere de garanții și asumare de angajamente;
 Tran zacționare în cont propriu sau î n contul clienților, în condiții le legilii, cu:

25 Art. 11, Legea activității bancare nr. 58/1998

29
o Instrumente ale pieței monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete de
ordin, certificate de depozit,valută;
o Contracte features și options;
o Instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobâ nzii;
o Valori mobiliare și alte instrumente financiare.

Operațiunile BT sunt:
 Tranzacții în conturile curente ale persoanelor fizice și juridice;
 Operațiunile de casă (încasări și plăți);
 Operațiunile valutare;
 Western Union și operațiuni SWIFT;
 Operațiu ni cu metale prețioase;
 Deschiderea de acreditive și scrisori de garanție bancară pentru clienții săi.

5.2.1 Organismele de control și reglementare
Controlul și reglementarea operațiunilor BT sunt efectuate de organisme de control
interne și externe.
Cele extreme sunt efectuate de către reprezentanții BNR, care sunt împuterniciți să
verifice respectarea normelor bancare aflate în vigoare și impuse de BNR, prin controale
inopinante efectuate la sediie BT, de către CNVM (Comisia Națională a Valorilor Mobi liare)
care urmăresc autenticitatea și veridicitatea datelor prezentate de către BT la Bursa de Valori
București și de către organismele de control fiscal care urmăresc respectarea normelor f iscale
impuse prin Codul Fiscal.

Controlul intern al gestiuni i societății bancare se realizeaza de AGA și o Comisie de
Cenzori. Cenzorii își exercită personal mandatul și sunt reeligibili.
Comisia de Cenzori are în principal următoarele atribuții:
 În cursul exercițiului financiar verifică gestiunea fondurilor fixe și circulante, a
portofoliului de efecte, casă și registrele de evidență contabile și prezintă AGA
rapoarte de activitate;
 La închierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a
documentelor prezentate de Consiliul de Administrație as upra conturilor
societății, a bilanțului și contul de profit de profit și pierderi, prezentțnd AGA
un raport scris prin care propune aprobarea sau modificarea bilanșului și contul
de profit și pierderi;
 La lichidarea societății, controlează operațiunile de lichidare;
 Prezintă AGA punctul de vedere privind propunerile de reducere a capitalului
sau de modificare a contractului și statutului;
 Veghează ca dispozițiile legii, contractului de societate și statutului sp fie
îndeplinite de administrator și lichid atori.

30
5.3. Oferta de carduri la Banca Transilvania
Banca Transilvania a emis peste 5.000 de carduri VISA Gold din totalul de aproximativ
13.000 de carduri premium, câte sunt în prezent în România. Astfel, banca este lider de piață la
produsele premium, l a doar un an după lansarea acestui produs.
Robert C.Rekkers (Directorul General al Băncii Transilvania) , afirmă: „VISA GOLD
este mai mult decât un card, însemnând siguranța, confort și prestigiu. Se pare că tocmai acest
lucru a fost apreciat de piațâ: val oarea adăugată. Am țintit sus , am depășit așteptările clienților,
ne-am îndeplinit obiectivele asumate și am ajuns astfel lider de piață. Eforturile noastre nu se
vor opri aici pentru că dorim să fim în continuare un jucător important pe piața cardurilor din
România și de a oferi un produs special pentru clienții cu venituri ridicate, care au un statut
aparte. VISA GOLD este un card premium VISA, în lei, care vă dă posibilitatea deținătorilor
săi de a avea acces atât la fondurile proprii, cât și la liniar de credit stabilită de bancă”.
Utilizatorii au acces la peste 30 de miliooane de locații comerciale și la aproximativ
850.000 de ATM -uri din întreaga lume. VISA GOLD este un instrument de plată modern,care
poate fi folosit pentru efectuarea de tranzacții și plăți la comerciantții din țarăă și din străinătate,
operațiuni pentru care nu se percepe comision. Perioada de grație stabilită pentru acest card este
până la 55 zile.26
Principalele tipuri de carduri destinate personelor fizice oferite de Banca Transil vania
sunt:
1. Cardurile de debit
2. Cardurile de credit
3. Cardurile co -branded

5.3.1. Cardurile de debit
Principalele produse ale Băncii Transilvania în ceea ce privește cardurile de debit sunt
cardurile de salarii ce oferă posibilitatea clientului de a dispune de banii săi în orice moment,
fie prin cumpărături directe de la comercianți, fie prin retrageri de la bancomat . Cardurile de
debit oferite de Banca Transilvania sunt: Visa Electron MasterCard Mondo, MasterCardForte
pentru medici, VisaGold și Visa Platinu m.

Cardul Visa Electron
Banca Transilvania oferă Visa Electron, un card de debit cu cont în lei și utilizare
înternațională destinat persoanele fizice.
Cardul poate fi utilizat atât pe teritoriul României cât și în afara țării, oriunde apare
afișată si gla Visa/Visa Electron atât pentru retrageri de numerar cât și pentru plăți la
comercianți.
Cardul poate fi folosit și pentru încasarea salariilor. Întrucât este legat direct la contul
curent al clientului, clientul va avea acces on -line la banii virați i n cont. Posesorii unui astfel de
card pot beneficia și de o linie de credit pe contul curent de până la 6 venituri lunare eligibile

26 Http://www.wall -street.ro/articol/Finante -Banci/13174/Banca -Transilvania

31
cu condiția încadrării în gradul de îndatorare (maxim 3500 EURO), în funcție de un scor care
se va face în sucursala băncii.

Principalele tipuri de comisione ale Băncii Transilvania

Tip comision
Valoare comision 0
Comision emitere card 0
Comision administrare anuală a cardului 0
Comision de interogare sold 0,3 lei/interogare
Comision ridicare numerar de la ATM -ul BT 0
Comision ridicare de numerar de la POS -urile aflate la ghișeele
Băncii Transilvania 0,1%
Comision pentru ridicarea numerar de la ATM -urile și POS -urile
altor bănci din țară 0,5%+2,5%
Comision pentru ridicarea numerar de la ATM -urile/POS -urile
altor bănci din străinătate 1%+1,5%

Comision cumpărături de bunuri și servicii la comercianții din
țară și străinătate 0
Comision închidere card 2,5 lei
Reemitere card și PIN din vina clientului(furat, pierdut, distrus) 9,5 lei
Reemitere PIN din vina client ului (uitat, pierdut, distrus) 4,9 lei
Reemitere card la scandeță (reînnoire card) sau card
demagnetizat 0 lei
Plafon maxim de tranzacții/zi 9000lei/max.10
tranzacții
Număr î ncercări PIN 3

Sursa: www.bancatransilvania.ro

Mastercard Mondo
Mastercard Mondo este un card de debit cu cont în lei, cu utilizare internațională destinat
persoanelor fizice. Cardul se poate utilizat atât în cât și în străinătate oriunde apare afișată sigla
Mastercard, pent ru retrageri de numerar și pentru plăți la comercianți.
5.3.2 Cardurile de credit
Principalele produse ale Bă ncii Transilvania în ceea ce privesc carduri le de credit sunt :
MasterCard Forte, MasterCardForte pentru medici, VisaGold și Visa Platinum, oferind
clientului posibilitatea dea a avea acces la banii de care are nevoie în cel mai scurt timp și mult
mai simplu decât apelând la un produs de creditare clasic. În plus, perioada de grație este cea
mai mare de pe piață.

32
Card de credit MasterCard Forte
Cardul de credit MasterCard Forte poate fi folosit atât pnetru tranzacții on -line cât și
off-line și pe internet. Cardul de credit are o perioadă de g rație de maxim 55 zile ( dacă un client
începe să -și utilizeze creditul în data de 1 a unei luni, perioa da de grație va fi până în data de
25 a lunii următoare).

5.4 BT 24, soluția de Internet Banking a Băncii Transilvania
BT 24 este produsul de Internet Banking al Băncii Transilvania . Aplicația BT 24 asigură
clienților acces rapid și sigur, prin interm ediul internet -ului, la conturile proprii, oferind, în
același timp, posibilitatea de a realiza o gamă vastă de operațiuni bancare: rapoarte(extrase de
cont, evoluția soldurilor, situația depozitelor, etc); plăți Lei; plăți valută la intern; plăți valută l a
extern; depozite; vânzare/cumpărare valută; comunicare securizată(între clienți și bancă).

Fig: 1 .3.
Sursa: www.bancatransilvania.ro -InternetBanking
Beneficiari pentru plăți în lei
Primul pas în crearea beneficiarilor pentru plățile în lei este selectarea , din meniul
vetical -stânga , a opțiunii Beneficiari, submeniul Beneficiari plșți lei. În ecranul astfel deschis
(Beneficiari plăți lei) trebuie să selectăm opțiunea Adăugați benefi ciar nou. Operațiunea va avea
ca ef ect deschid erea unui ecran special dedicat introducerii datelor beneficiarului pe care
dorește a fi creat ecranul: Editare beneficiarii plăți în lei.

33
În ecranul menționat, se vor complete: Numele beneficiarului, Contul b eneficiarului, iar
în câmpul Banca beneficiarului se va selecta numele băncii din lista de existent în pop -up-ul
respectiv. Odată selectată banca dorită, sistemul va afișa și lista automata a tuturor sucursalelor
și filialelor băncii respective.
Dacă sucu rsala/unitatea bancară pe care se dorește a fi selectată nu există în lista
menționată, se va contacta banca. În cel mai scurt timp posibil, baza de date va fi actualizată,
astfel încât sîse poată regăsi în lista cu pricina și sucursala/unitatea dorită.
După complementarea tuturor câmpurilor din ecran, beneficiarul creat se înregistrează
beneficiar,se va acționa butonul Anulare.

5.4.1 Ordine de plată în lei
Există doută tipuri de ordine de plată în lei, în funcție de tipul beneficiarilor: Transfer și
Buge t.
Pentru a al ege tipul de ordin de plată lei dorit, selectați opțiunea Ordine de plată lei din
meniul Operațiuni. Va fi afișată o pagină unde puteți selecta tipul de plată (Transfer.Buget).

Ordine de plată lei, către beneficiari predefiniți(transferuri)
Odată selectată opțiunea Transfer, din ecranul premergător ordinelor de plată lei, se
acționează butonul Start, pentru accesul în ecranul dedicate completării efect ive a ordinelor de
plată lei ( a se vedea imaginea de mai jos).
Veți observa că pagina incl ude același câmpuri ca și un ordin plată normal pe suport de
hârtie.

34
Fig: 1.4.

Sursa: www.bancatransilvania.ro/InternetBanking

Ordine de plată către buget ( ordine de trezorerie)
Pentru compleatrea unui ordin de plată către buget, se selectează opțiunea Ordinea de
plată lei din meniul Operațiuni . Va fi afișată o pagină unde se poate selecta tipul de plată. Se
allege Buget pentru a creea un Ordin de plată la buget și a poi se apasă Start.
După ce vor fi completate și verificate toate informațiile/câmpurile, se va apăsa butonul
Salvează. Se va primi un mesaj de confimare a faptului că ordinul a fost salvat și că așteaptă să
fie autorizat/semnat.
5.4.2 . Ordine de plată în valută intern
Pentru completarea unui ordin de plată în valută la intern, se selectează opțiunea Plăți
valută intern din meniul Operațiuni, poziționat în bara de meniu vertical -stânga.
5.3.3 . Plăți externe (DPE)
Pentru completarea unei Dispoziții de plată externă, se selectează opțiunea Plăți
externe(DPE) din meniul Operațiuni, poziționat în bara de meniu vertical -stânga. După ce se
alege valuta în care se va face transferul, se va apăsa butonul Start. În acest fel ve ți ajunge în
ecranul Dispoziție de plat ă externă.
! aici trebuie atasata p oza cu dispositive de plata lei
5.4.4 . Constituiri depozite
Pentru a creea un depozit la termen, se va alege opțiunea Constituiri depo zite din meniul
Operațiuni, prez ent pe bara de meniu vertical -stânga. În ecranul astfel deschis se va selecta
deviza în care se dorește să fie constituit depozitul.

35
După selectarea devizei se va apăsa Start și se va încărca ulterior pagina Ordin de
constituire/reînnoire depozit.
Primul camp care trebuie completat în a cest ecran este Op erațiunea executată. Acest
câmp se compl eatează prin alegere din lista a tipulu i de depozit ce se dorește a fie
constituit/reî nnoit. În câmpul număr cont cu rent debitat va fi afișată automat o lista cu conturile
d-voastră curente, afe rente valutei î n care se do rește constituirea/reînnoirea depozitului și care
a fost setată în ecranul premergător. În continuare trebuie selectat doar contul curent care se va
debita pentru a se construe depozitul. Urmează completarea câmpului Suma depozitului.
Perioadă pe care aces ta se constituie, Dobânda, Data constituirii și opțiunile referitoare la
scandeța depozitului fiind completate automat de către sistem. La câmpul Data constituirii, se
poate selecta și o data viitoare, iar depozitul va fi constituit începând cu acea data, în funcție
de disponibil.
! aici trebuie atasata p oza cu ordin de constituire

5.4.5 . Lichidări depozite
Pentru lichidarea unui depozite, selectează opțiunea Lichidări depozite din meniul
Operații, present pe bara de meniu vertical – stânga. În ecranul astfel deschis va trebui să
selectați deviza depozitului pe care doriți să -l lichidați. După selectarea devizei se va încărca
pagina Ordin de lichidare depozit. În această pagină se va selecta din listă Codul depozitului pe
care doriți să -l lichidați. Ace ste coduri pot fi vizualizate și în format explicative (text), prin
acționarea butonului T. De asemenea, codurile menționate pot fi vizualizate și în meniul Alte
rapoarte – Situația depozitelor. Aici vizualizați toate depozitele dumneavoastră active și af lați
codul fiecăruia (atribuit de bancă).
5.4.6 . Autorizație operațiuni
Pentru semnarea (autorizarea) ordinelor pe care doriți sp le trimiteți la bancă pentru
procesare, selectați optțiunea Autorizări din bara de meniu vertical -stânga. În ecranul astfel
deschis ve -ți puteam selecta ordinele pe care doriți să le vizulizați în pagina Lista de operațiuni,
în vederea semnării și nu numai. Practic pagina Lista de operațiuni servește și ca istoric al
tuturor operațiunilor dumneavoastră de acces, puteți selecta tipul ordinelor și perioada în care
acestea au fost completate.
5.4.7 . Rapoarte

Extrase de cont
Operațiunea Extrase de cont , prezentă în meniul vertical -stânga vă oferă posibilitattea
de a vizualiza lista Extraselor de cont pentru fiecare din conturile dumneavoastră. Primul pas
este acela de a selecta perioada când au fost emise extrasele de cont pe care le doriți să le
vizualizați în ecranul deschis după acționarea butonului Extrase de cont prezent în bara de
meniu.
Apăsând butonul Vizualizează va fi afișat extrasul de cont cu toate operațiunile
perioadei respective. Aveți disponibilă și opțiunea de tipărire a extrasului.

36
CONCLUZII

Continua dezvolatare tehnologică și competiția între organizații bancare existente și
cele nou înființate, au impulsionat diversificarea produselor și serviciilor bancare, făcându -se
accesibile sau fiind distribuite clienților și pe cale electronică.Toa te acestea formeaza așa
numitul electronic banking sau pe scurt e-banking . Dezvoltarea rapidă a capacităților e –
banking -ului are, deopotrivă,beneficii și riscuri datorate în special securității rețelelor de
transmisie a datelor.Dar riscul bancar există pr in însăși definiția instituției sau, mai bine zis,
prin natura activităților specifice, astfel încât important este ca riscul datorat e -banking -ului să
fie bine cunoscut,controlat și foarte bine administrat în scopul reducerii lui.
Progresele deosebit de mari și rapide în domeniile informaticii și comunicațiilor au
comprimat timpul între emiterea instrucțiunii și efectuarea plșții până la realizarea operațiunilor
în timp real, iar serviciile de plăți au devenit din ceîn ce mai puțin dependente de itermedie rea
financiară. În noile condiții,activitatea băncilor se orientează către satisfacerea cerințelor
clienților, care sunt tot mai diversificate și complexe, abandonând orientarea tradițională către
perfecționarea produselor bancare.
De la început și până n oțiunea banilor s -a aflat și este intr -o continuă dezvoltare, condusă
de preferința oamenilor pentru confort sporti și eficiență, pentru descreșterea riscului și a
costurilor. Cardul bancar este un exemplu organic, social ce a condul la crearea unei noi fo rme
de schimb care continuă să facă viața mai ușoară și mai eficientă utilizatorilor
România ține pasul cu evoluția continuă a noilor tehnologii: avem 5 milioane de
utilizator ai internet -ului; poșta electronică, telefonia mobilă de ultimă generație.Acest e
dispozitive sunt vizibile pretutindeni,iar aplicațiile software devin din ce în ce mai accesibile
publicului larg. În acest context, sistemul bancar și -a adaptat oferta pentru a răspunde
exigențelor tot mai crescute ale clienților, încorporând noile teh nologii în produsele și serviciile
bancare.
În acest proces continuu de adaptare și modernizare, Banca Transilvania a fost
întotdeauna un participant activ, emițând o gamă extinsă de carduri și oferind servicii de
Electronic Banking prin intermediul BT 24 , din dorința de aliniere la nivelul piețelor
occidentale, Banca Transilvania și ceilalți actori ai sistemului bancar din România au lansat
recent oferte în vederea extinderii utilizării cardului pe internet, aderând la standardele 3D
Secure promovate și recomandate de organizațiile internaționale de carduri clienți.
Inițiativa lădabilă a RomCard – procesatorul de carduri ce oferă în România servicii de
procesare confrome cu standardele 3D Secure – s-a concretizat Banca Transilvania în serviciul
BT24 Int ernet Banking, un serviciu de acceptare a plăților cu cardul folosind internetul.
Potrivit noț iunilor prezentate în această lucrare , cardurile contribuie în mod
semnificativ la eliminarea economiei subterane prin creșterea transpa renței proceselor
econom ice, stimularea de noi afaceri ș i crearea de slujbe. În plus, se urmărește susținerea
potențialului cardurilor ca platforme pentru inovarea și dezvoltarea serviciilor on -line și se
apreciază că răspândirea serviciilor de internet, mobile și home bancking deschid noi
oportunități pentru folosirea cardurilor în România.

37
Una din principalele concluzii este aceea că, în prezent, piața cardurilor este cea mai
importantă piață de servicii financiare din România, valoarea sumelor tranzacționate pe card
depășin d, la sfârșitul anului 2007, valorile cumulate înregistrate pe piața asigurărilor (pri me
brute subscrise), piața leasing -ului (valoarea contractelor), piața fondurilor mutuale (valoarea
activului net) și piața creditului pe termne lung acolrdat atât populației,cât și companiilor.

38
BIBLIOGRAFIE

1. Andronache Virgil – Banca și operațiunile comerciale, spețe și soluții practi ce în
raporturile dintre bancă ș i client, Ed. Didactică și Pedagog ică, București, 2006;
2. Basno Cezar, Dardar Nicolae – Moneda. Credit. Bănci , Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 2006;
3. Diaconescu Mariana – Bănci. Sisteme de plăți, Ed. Economică, București, 1999;
4. Goosciu Georgeta Ligia – Mijloace, modalități și instumente de plată , Ed. ASE ,
București , 2003;
5. Hlaciuc Elena, Mihalciuc C. – Organizarea contabilității financiare a emitații
economice, Abordări teoretice și aplicative în conformitate cu prevederile OMFP.2007
și Standardele Internaționale de Contabilitate , ED Didactică și Pedagogi că, București
2008;
6. Prelipceanu G, Fundamente ecnomice ale investițiilor, Ed. Universității , Suceava, 2000 ;
7. Sandu Gheorghe – Moneda – Credit , Ed. Universității , Suceava , 2001;
8. Sandu Gheorghe – Finanțarea întreprinderii, Ed. Economică, București, 2002;
9. Regulamentul nr.6/2006 privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată
electronică și relațiile dintre participantții la tranzacțiile cu aceste intrumente și
precizările BNR referitoare la aplicabilitatea acestuia (Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.927 din 15.11. 2006);
10. Regulamentul BNR br. 6/1995 privind plățile cu carduri , În temeiul art.48, alin(2) din
Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bâncii Naționale a României;
11. Revista de drept comercial, Anu XIII, nr.6, 2003, pag. 130;
12. Revista de drept comercial, Anu XIII, nr.6, 2003, pag. 134;
13. Revista Piața financiară, ianuarie, martie, 2009;
14. Web -site: www.bancatransilvania.ro;
15. Web -site: www.mfinante.ro.