Cărbunele O Abordare Ecologică

Cod lucrare:

CĂRBUNELE – O ABORDARE ECOLOGICĂ

(Coal – An ecological approach)

Prof. univ. dr. ing. ILIAȘ Nicolae – Universitatea din Petroșani,

Drd. Ing. OFFENBERG Iulian – Universitatea din Petroșani,

Dr.ing. ec. ROȘIORU Inga – Universitatea din Petroșani,

Dr.ing. SERAFINCEANU Aurelian Calistru – GEROM International,

Dr.ing.TEȘELEANU George – GEOMARCO SRL

Rezumat

Combustibilii bioecologici, obținuți din materii prime de natură organică cum ar fi: cărbunele, lemnul și biomasa precum și deșeuri biologice, minerale și industriale, reprezintă o alternativă viabilă la produsele petroliere. Pe viitor, combustibilii bioecologici urmează să înlocuiască, treptat, volumele de petrol crud din zăcămintele epuizate.

În prezent, o mare cantitate de deșeuri existente este adecvată producerii de petrol sintetic, dar nu și suficientă pentru a produce un volum îndestulător, de aceea, diferența poate fi acoperită cu materii prime energetice solide responsabile de apariția gazelor cu efect de seră.

Datorită eficienței ridicate, interesul față de tehnologiile de lichefiere a cărbunelui (CTL) sau de gazeificare a cărbunelui, a crescut în prezent în mai multe țări bogate în această resursă, inclusiv în China. 

Pe de altă parte, dezvoltarea economică în țările populate, cum ar fi China și India, are ca rezultat o creștere semnificativă a cererii de energie, ceea ce duce la o dificultate mai mare în aprovizionare. Se estimeaza că, în anul 2030, din necesarul de combustibili fosili 2/3 trebuie să fie acoperite de noi combustibili.

Combustibili lichizi alternativi pot fi obținuți din combustibilii solizi (de exemplu cărbune sau biomasă) sau din materii prime gazoase (de exemplu, gazele naturale), și pot fi utilizați în cadrul flotelor de vehicule existente fără sau cu puține modificări. 

O nouă tehnologie, ce promite un potențial de neegalat la nivel mondial pentru politica energetică de gestionare a deșeurilor și o protecție optimă a mediului a intrat în piață.

Tehnologia este: Depolimerizare Catalitică în lipsa Presiunii (DCP), care, spre deosebire de metodele clasice ce ard cărbunele și produc cenușă, COx, NOx și substanțe otrăvitoare, cum ar fi dioxina si furanul, permite o conversie aproape completă a cărbunelui într-un combustibil de mare calitate și o sursă de energie neproblematică ce poate fi stocată – motorina. Astfel, DCP este un proces curat, comercial și absolut ecologic datorită naturii chimice și temperaturii scăzute a reacției, ce nu generează toxine.

Aceasta este o tehnică cu totul nouă și ne conduce acum la producerea motorinei utilizând hidrogenare catalitică rentabilă în amestec cu biomasă și cenușă minerală reciclată din biomasă, drept catalizator. 

Cuvinte cheie: combustibili lichizi alternativi, combustibili bioecologici, lichefierea cărbunelui, depolimerizare catalitică.

I. Procesul de lichefiere a cărbunelui: Opțiuni tehnologice

Datorită eficienței ridicate, interesul față de tehnologiile de lichefiere a cărbunelui (CTL) sau de gazeificare a cărbunelui, a crescut în prezent în mai multe țări bogate în această resursă, un bun exemplu fiind China. Guvernul chinez urmărește proiectele de lichefiere a cărbunelui (CTL), ca parte a unei politici energetice naționale având un cost mai mare de 10 miliarde$.

Beijingul intenționează să aibă o capacitate de CTL care să se apropie de 50 de milioane de tone până în 2020, și provincia Mongolia Interioară intenționează să transforme jumătate din producția de cărbune (aproximativ 135mil. tone – echivalentul a 40% din producția anuală de cărbune din Australia) în combustibil lichid sau substanțe chimice.

1. Carbonizarea & Pirogenarea (descompunere chimică cu ajutorul căldurii)

Carbonizarea la temperatură ridicată este cel mai vechi proces de lichefiere a cărbunelui. Cărbunele este încălzit la aproximativ 950°C într-un recipient închis unde are loc descompunerea iar materia volatilă este eliminată. Acest procedeu este caracteristic procesului de cocsificare, iar hidrocarbura lichidă (gudron de huilă) rezultată este predominantă doar ca produs secundar. Procedeul dă randamente foarte scăzute și costurile de îmbunătățire sunt relativ ridicate, astfel încât conținutul de gudron de cărbune nu este utilizat în mod tradițional ca și combustibil în sectorul transporturilor. Gudronul de cărbune este utilizat însă în întreaga lume pentru fabricarea de materiale de acoperiș, impermeabilizare și compuși de izolare precum și ca materii prime pentru mulți coloranți, medicamente și vopseluri. 

Pirogenarea ușoară este un proces de carbonizare sau descompunere la o temperatură mai scăzută. Cărbunele este încălzit la o temperatură cuprinsă între 450°C și 650°C, eliminând materiile volatile și formând alți compuși prin descompunere termică. Randamentele de lichefiere sunt mai mari decât cele pentru carbonizare la temperatură ridicată, dar atinge un maxim de 20%. Produsul principal este un mangal. Acest proces a fost folosit pentru a îmbunătăți cărbunii inferiori sub-bituminoși din SUA deoarece sporește puterea calorifică și reduce conținutul de sulf. 

Pirogenarea rapidă are loc prin încălzirea cărbunelui la temperaturi ridicate, de aproximativ 1200°C, o perioadă foarte scurtă de timp (câteva secunde). Acest proces însă are ca scop mai degrabă producerea de materii prime chimice decât de combustibili lichizi. Carbonizarea și pirogenarea produc combustibili lichizi într-o proporție mică raportat la cantitatea totală de produs, care încă necesită și tratament suplimentar. O instalație demonstrativă, pentru îmbunătățirea cărbunelui, a fost construită în SUA (operațională între 1992-1997), dar procesul oferă puține posibilități de obținere a unui combustibil lichid viabil economic.

2. Lichefierea directă

În acest proces, Hidrogenul se adaugă la structura organică a cărbunelui, rupând-o până la punctul în care sunt produse lichide distilabile. Există o serie de metode diferite, dar procesul de bază implică dizolvarea cărbunelui într-un solvent la temperatură și presiune ridicată, urmată de "hidrocracarea" (adică adăugarea de hidrogen în prezența unui catalizator).

Randamentele de lichefiere pot fi mai mari de 70% din masa de cărbune uscat, cu o eficiență termică de aproximativ 60-70%. Lichidele produse prin lichefiere directă sunt de o calitate mult mai mare decât cele de la piroliză și pot fi utilizate neamestecate în generarea de energie electrică sau în alte aplicații staționare. Cu toate acestea, procesul necesită o îmbunătățire suplimentară pentru utilizare ca și combustibil în domeniul transporturilor. 

Există două tehnologii principale de lichefiere directă:

a) cu o singură treaptă: ce furnizează lichidele distilate (distilatele) printr-un lanț reactor sau un reactor primar. Cele mai multe dintre acestea au fost înlocuite de tehnologiile cu două trepte pentru a crește producția de uleiuri ușoare.

b) cu două trepte: ce furnizează produse distilate prin intermediul a două reactoare sau lanțuri de reactoare. Prima reacție dizolvă cărbunele, în lipsa unui catalizator sau în prezența unui catalizator cu activitate scăzută, producând lichide de cărbune ”grele”. Acestea sunt tratate în continuare cu hidrogen, în al doilea reactor, în prezența unui catalizator cu activitate ridicată, pentru a produce distilat suplimentar.

O serie de procese au fost dezvoltate în tehnologia cu o singură treaptă – inclusiv KOHLEOEL, NEDOL, H-Coal, Exxon Donor Solvent, SRC, Imhausen și Conoco, dar nu toate au ajuns la maturitate comercială. Procesele Kohleoel și NEDOL sunt considerate a fi cele mai dezvoltate. Cărbunele și un catalizator sintetic pe bază de fier sunt măcinate și combinate cu un solvent reciclat pentru a forma o suspensie de cărbune. Aceasta este apoi amestecată cu hidrogen și încălzită înainte de intrarea în reactorul primar, care operează la 450° C și 170 bari. Produsele sunt răcite, depresurizate și distilate pentru a furniza un produs ușor. Distilatele medii si grele se produc într-o coloană de distilare în vid, iar unele sunt utilizate pentru a furniza solventul necesar în etapa inițială de formare a suspensiei.

Procedeele cu două trepte au derivat, de multe ori, din cele cu o singură treaptă – procesul de Lichefiere Catalitică cu Două Trepte a fost dezvoltat din procesul cu o singură treaptă H-Coal. Spre exemplu, această tehnologie a fost aleasă de compania Shenhua (companie de stat chineză, cel mai mare producător de cărbune din lume ca volum) pentru uzina din Ordos, China, ce utilizează Tehnologia HTI Direct Coal Liquefaction. 

Cărbunele pulverizat este transformat în șlam, cu ajutorul unui solvent reciclat de proces, apoi preîncălzit, amestecat cu hidrogen și alimentează primul reactor, care funcționează în condiții caracteristice la 435-460°C și 170 bari. Un al doilea reactor finalizează procesul de lichefiere, operând la temperaturi ridicate. Catalizatorul de reacție, pentru ambele trepte, este format din nano particule pe bază de fier, dispersate în șlam.

Această tehnologie elimină o cantitate enormă de CO2, iar intenția ar trebui să fie orientată pentru producerea de energie electrică, ceea ce va permite o mai mare eficiență și utilizarea tehnologiei cărbunelui curat; de aceea, această tehnologie trebuie să fie dezvoltată în paralel cu proiecte de captare a carbonului. În plus, această tehnologie se bazează pe un proces în ”foame” de apă, iar această resursă naturală poate deveni, de asemenea, crucială.

3. Lichefierea indirectă

Lichefierea indirectă implică distrugerea completă a structurii cărbunelui prin gazeificare cu abur. Compoziția acestui gaz de sinteză sau "syngaz” este reglată pentru a se obține echilibrul necesar între hidrogen și monoxidul de carbon. Compușii de sulf sunt de asemenea îndepărtați în această etapă pentru a preveni contaminarea catalizatorului de reacție precum și pentru a furniza combustibili cu conținut scăzut de sulf, utilizabili în sectorul de transport. Gazul de sinteză este apoi reacționat peste un catalizator la o presiune și temperatură relativ scăzute. Produsele obținute variază în funcție de condițiile de reacție și catalizatorul utilizat. Metanolul, de exemplu, este produs cu ajutorul unui catalizator de cupru (la 260-350°C și 50-70 bari). DME este produs printr-o hidratare parțială a metanolului peste catalizatori suplimentare – de exemplu, alumină și un zeolit ​​fix activat). Cel mai dezvoltat proces de lichefiere a cărbunelui indirect la scară comercială în prezent se află la Sasol în Africa de Sud. Procesul Sasol se bazează pe procesul de lichefiere Fischer- Tropsch (FT). Sasol utilizează atât procesul de FT la temperatură scăzută (gazeificare cu pat fix, suspensie faze FT), și care încorporează temperatură înaltă (HTFT) procesul de gazeificare cu pat fluidizat circulant, precum și tehnologia Sasol avansată Synthol. Procesul de HTFT funcționează la 300-350 ° C și 20-30 bari, cu un catalizator pe bază de fier, și produce o suită de produse mai ușoare, inclusiv de înaltă calitate benzina ultra-curate, petrochimice și chimice ale oxigenate.

II. Tehnologia de Depolimerizare Catalitică fără Presiune (DCP)

În mod neașteptat, un nou mod de hidrogenare a fost descoperit de Dr. Koch care a constatat că atunci când hidrogenul de reacție este substituit cu biomasă, presiunea necesară pentru reacție poate fi redusă de la 90 bari până la mai puțin decât presiunea normală. Pentru acest proces nu mai avem nevoie de nichel drept catalizator și se pot folosi minerale mult mai ieftine în amestec cu biomasa sau sub formă de cationi-aluminiu-silicat (argilă bentonitică) și var. De asemenea, temperatura de reacție scade la mai puțin de 300°C (fără eliminarea de dioxine/furani și alte toxine). Trebuie să luăm în considerare pentru desfășurarea aceastei reacții aportul celorlalte forme de energie. Această reacție nu este posibilă prin încălzirea din exterior. Reacția are loc numai prin încălzire cu frecare, într-o cameră de amestecare numită ”turbină de frecare”, proiectată să susțină acest proces lin de hidrogenare.

Cu condiția să existe aportul de energie de la camera de amestecare (turbina de frecare) și un catalizator în mediul de circulație pentru sistemul sub formă de cation-aluminiu-silicat în intervalul 5%÷20%, rezultă o transformare a biomasei într-o moleculă de combustibil:

1. C6H11O5 = 2,5 CO2 + (CH2) n (3,5) + H (4) (pentru celuloză)

2. C6H12O6 = 3 CO2 + (CH2) n (3) + H (6) (pentru trestie de zahăr)

Acești 4 sau 6 hidrogeni (în stadiu incipient) hidrogenează materialul de intrare, la presiune normală sau sub presiune, respectiv toate hidrocarburile inclusiv olefine, cum ar fi din plastic, ulei, cauciuc si bitum, alcani și substituie catalizatorul în masa de reacție, la o temperatură scăzută mai mică de 300°C. Aceasta este o reacție chimică pură și nu are nimic de-a face cu separare termică, piroliza sau distrugerea termică. Prin urmare, produsul este un produs chimic cu o înaltă calitate, nu are nici un miros de piroliză și nu conține amoniu, dioxine, furani și alte componente ușoare. Până acum, nimeni nu a urmat (într-un mod comercial) acestă cale naturală. Tot uleiul-fosil brut (țiței) din natură este produs în acest fel; la temperatură mai scăzută (14-19°C) dar cu timp de reacție mult mai lung (mii de ani).

După decenii de cercetare intensivă și de dezvoltare a Reactorului DCP, precum și aplicarea cu succes a acestei tehnologii într-un sistem dovedit, acum este deschisă calea pentru utilizarea acesteia. Această tehnologie inovatoare, permite conversia aproape completă (80÷90%) a materiilor prime de natură organică cum ar fi: cărbunele, lemnul și biomasa precum și deșeurilor biologice, minerale și industriale, într-un biocombustibil de calitate și o sursă de energie prietenoasă cu mediul ce poate fi stocată.

Biocombustibilul rezultat are contaminare redusă, putere calorică ridicată, putând fi utilizat, fără restricții, atât în toate tipurile de motoare diesel cât mai ales în domeniul energetic.

Având în vedere geopolitica țițeiului, metodele alternative de reciclare vor lua o poziție de lider, în special tehnologia de Depolimerizare Catalitică în lipsa Presiunii, care este dezvoltată și brevetată de mai multe ori de către Dr. Christian Koch. 

Cu această tehnologie, este posibil să se transforme nu numai cărbunele dar și reziduuri de materiale organice, cum ar fi deșeuri de materiale plastice, uleiuri uzate și reziduuri de parafină, precum și produse primare regenerabile precum rapița, lemnul, resturi de plante, biomasă și deșeuril organice provenite din industria alimentară și de procesare a cărnii într-un mod economic în biocombustibil (motorină). 

Produsul final – motorina – rezultat în urma aplicării tehnologiei DCP are o calitate excepțională și poate fi utilizat fără restricții ca și combustibil atât pentru vehicule cât și pentru toate motoarele diesel.

Spre deosebire de alte tehnologii, DCP permite reproducerea procesului natural de sinteză a țițeiului în doar trei minute. Este curat, comercial și absolut ecologic după cum o dovedește rezultatul obținut – o motorină de cea mai bună calitate.

Tehnologia DCP ne arată viitorul mod de a produce produse petroliere sintetice (de exemplu, motorină) din reziduuri și materii prime într-un mod fără concurență și ecologic.

Aspecte specifice ale tehnologiei DCP:

reproducerea tehnologică a procesului natural de sinteză a petrolului brut se realizează în câteva minute;

combustibilul sintetic poate fi produs la prețuri competitive. Deja la un preț al petrolului brut de 50 $ pe baril, DCP produce cu profit combustibil diesel de înaltă calitate. Astfel, tehnologia DCP este viabilă din punct de vedere comercial, fără subvenții;

calitatea biocombustibilului DCP (motorina) corespunde EN 590;

nu există poluare a mediului. deoarece tehnologia utilizată leagă substanțe anorganice nocive în săruri induse de schimbarea caracteristicilor ionice ale catalizatorului;. 

protecția mediului devine o sursă de energie și de locuri de muncă.

Descrierea tehnică a unui instalații DCP

DPC este o instalație de producere a combustibilului lichid ușor sintetic din hidrocarburi cum ar fi: cărbune, uleiuri uzate, materiale plastice, hârtie sau reziduuri biologice și biomasa. Instalația funcționează cu buclă închisă lichidă având temperaturi de sub 400°C. Folosirea efectelor catalitice speciale (cracare catalitică) creează reducerea moleculelor lungi de hidrocarburi. Elementul esențial al instalației este separatorul pentru conversia catalitică a materiilor prime în vapori de combustibil sintetic precum și coloana de distilare în care aceaști vapori condensează.

Materia primă (materialul de alimentare) poate să fie sub formă solidă sau lichidă. Materia primă solidă ar trebui să prezinte un conținut scăzut de umiditate și, de asemenea, o dimensiune mică a particulelor constituiente pentru a putea fi introduse în sistem cu ajutorul unui transportor melcat (elicoidal). Materia primă lichidă poate fi introdusă printr-un sistem combinat de tipul rezervor si pompă. Catalizatorul și mai departe materiile prime de alimentare vor fi introduse într-un sistem de dozare automată. 

Eliminarea materialelor anorganice (care nu pot fi transformate în combustibil lichid ușor), precum și catalizatorul utilizat se elimină într-o formă concentrată printr-un sistem de descărcare cu transportor elicoidal (melcat). 

Controlul și supravegherea instalației se realizează cu senzori, traductoare și elemente de acționare aflate în interacțiune cu o componentă de tehnologie inteligentă. Partea electrică a instalației DCP este integrată modular. Din motive de siguranță, există instalate unități de control mecanice și electrice și sisteme de monitorizare.

Construcția și dimensionarea instalațiilor DCP sunt conforme cu liniile directoare ale Uniunii Europene. De asemenea, caracteristicile și echipamentele de siguranță instalate sunt în conformitate cu cele mai înalte tehnologii. 

Un bloc de încălzire și o centrală electrică (modul în cogenerare (CHP) energie termică și electrică) sunt destinate pentru producerea energiei electrice și energiei termice proprii necesare întregului proces. Blocul de încălzire și centrala electrică pot funcționa cu combustibil lichid ușor sintetic propriu și este o componentă a întregului DCP.

Construcția modulară pentru diferite game de putere permite o asamblare eficientă și în condiții de siguranță.

CPD -TECHNOLOGY DIAGRAM

III. Concluzii

Petrolul asigură peste 35% din consumul total de energie, iar mai mult țiței este folosit în prezent decât în ​​orice alt moment. Consumul zilnic de petrol în 2015, a fost în medie 93,7 de milioane de barili pe zi (barili / zi) – o creștere de 20% față de nivelurile din 1995 [EIA 2016] și de 1,3% pe an. Această creștere rapidă este prognozată să continue, ajungând la un consum de peste 120 de milioane de barili/zi până în 2030 [IEA 2004]. Numărul de deținătorii de vehicule la nivel mondial a crescut de la aproximativ 200 de milioane în 1970 la peste 700 de milioane în 2006 [TRL 2006]. Estimările sugerează că acest lucru se va dubla la nivel mondial până în 2030, la aproximativ 1,5 miliarde; în țările în curs de dezvoltare este de așteptat ca numărul de vehicule să se tripleze [AIE 2006]. 96% din totalul energiei utilizate în transporturi provine din petrol [WBCSD 2001], iar transportul reprezintă cel mai mare factor în creșterea anuală a cererii de petrol în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare deopotrivă. 

Nu există nici o îndoială că petrolul este o resursă finită și una care nu este distribuită în mod echitabil în întreaga lume. 

În aceste condiții securitatea energetică se află în partea de sus a agendei internaționale, cu preocupări legate de disponibilitatea fizica a petrolului agravată de problemele de aprovizionare cauzate de instabilitatea politică din unele regiuni și dificultăți de infrastructură în altele. 

Pe de altă parte, dezvoltarea economică în țările populate, cum ar fi China și India, are ca rezultat o creștere semnificativă a cererii de energie, ceea ce duce la o dificultate mai mare în aprovizionare.

Acest lucru înseamnă că, în anul 2030 2/3 din necesarul de combustibili fosili trebuie să fie acoperite de noi combustibili, pe care noi nu îi avem astăzi.

În aceste condiții, combustibili lichizi alternativi pot fi obținuți din combustibilii solizi (de exemplu cărbune sau biomasă) sau din materii prime gazoase (de exemplu, gazele naturale), și pot fi utilizați în cadrul flotelor de vehicule existente fără sau cu puține modificări. 

Astfel, cărbunele va avea un rol important în furnizarea acestor combustibili alternativi – este cel mai accesibil combustibil fosil și este distribuit pe scară largă în întreaga lume. Cărbunele beneficiază de o piață globală bine stabilită, cu un număr mare de furnizori. 

Producția de combustibili lichizi din cărbune nu va necesita resurse vaste de teren sau și nu vaq intra în competiție cu producția de alimente. 

Dezvoltarea industriei de lichefiere a cărbunelui (CTL), poate servi ca acoperire împotriva riscurilor de securitate energetică legate de petrol. Folosind rezervele interne de cărbune sau accesarea pieței relativ stabilă a cărbunelui internațional, poate permite țărilor să reducă la minimum expunerea la volatilitatea prețurilor petrolului oferind în același timp combustibilii lichizi necesari pentru creșterea economică. Combustibilii CTL sunt ”curați” iar prin utilizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului se pot reduce la minimum emisiile rezultate din procesul de fabricație.

O nouă tehnologie cu potențial de neegalat la nivel mondial pentru politica energetică, de gestionare a deșeurilor și o protecție a mediului optimă se află pe piață:

Tehnologia este: Depolimerizare Catalitică în lipsa Presiunii (DCP). 

Spre deosebire de metodele clasice, care ard cărbunele și produc cenușă, COx, NOx și substanțe otrăvitoare, cum ar fi dioxina si furanul, care apoi trebuie să fie filtrate în instalații costisitoare și de înaltă tehnologie, tehnologia DCP permite o conversie aproape completă a cărbunelui într-un combustibil de mare calitate și o sursă de energie neproblematică ce poate fi stocată – motorina

DCP promite să fie un proces curat, comercial și absolut ecologic datorită naturii chimice și temperaturii scăzute a reacției, ce nu generează toxine, deoarece:

reproduce procesul natural de formare a petrolului brut în câteva minute;

combustibilul sintetic poate fi produs la prețuri competitive;

tehnologia utilizată leagă substanțele anorganice nocive în săruri induse de schimbarea caracteristicilor ionice ale catalizatorului chimic și nu există poluare a mediului;

crește eficiența în domeniul termoenergeticii pe cărbune cu 60%;

protecția mediului devine o sursă de energie și de locuri de muncă.

Aceasta este o tehnică cu totul nouă și ne conduce acum la producerea motorinei utilizând hidrogenare catalitică rentabilă în amestec cu biomasă și cenușă minerală reciclată din biomasă, drept catalizatori.

Doar comparând vechile procedee cu noua tehnologie: reacție la presiunea de 90 bari în prezența unui catalizator de nichel, temperatură mare cu aport de temperatură (încălzire) și de hidrogen din exterior, respectiv reacție sub presiune joasă, cu suport de biomasă pentru hidrogenare și încălzire mecanică prin frecare în turbină, vom observa că hidrogenarea cu presiune joasă utilizând biomasă promite să fie mult mai ieftină decât toate celelalte procedee vechi de gazeificare, piroliză și hidrogenare la presiune înaltă cu aport de hidrogen gazos.

Tehnologia DCP oferă oportunitatea unică de a combina dezvoltarea de perspectivă a unei noi valori adăugate cu măsuri active de protecția mediului, în efortul de a descentraliza gestionarea deșeurilor și a optimiza trecerea către o autonomie energetică reală.

Economia globală obținută precum și potențialul de mediu realizat de tehnologia DCP, oferă speranță pentru industria cărbunelui și, în același timp, cere decizii responsabile din partea politicienilor și agenților industriali.

Bbliografie

World Coal Institute – Coal:Liquid Fuels, 2006

World Coal Institute – Coal & transport – the role of liquid fuels from coal, 2014

Alliance for Synthetic Fuels in Europe 2006, Synthetic Fuels: Driving Towards Sustainable Mobility

China Daily 2006, “Shenhua to build oil projects,” 16 June 2006

http://www.hydrocarbons-technology.com/ /projects/shenhua

Technology and Specifications of CPD, http://www.alphakat.de/

Collot, 2004, Clean Fuels from Coal, Anne-Gaëlle Collot, IEA Clean Coal Centre, London

DKRW2006, “DKRWSigns Fischer-Tropsch Technology Master License Agreement with Rentech”, press release, 25 January 2006, Houston

Ergo Exergy 2002, “Coal: A New Horizon,” 2002 Gasification Technologies Conference,

Hydrocarbon Technologies, Inc. 2005, HTI Direct Coal Liquefaction Technology, HTI Lawrenceville NJ

Larson & Tingjin, 2003, “Synthetic fuel production by indirect coal liquefaction”, Energy for Sustainable Development Volume VII No.4, December 2003

Linc Energy 2006, www.lincenergy.com.au Coal: Liquid Fuels

NMA 2003, Clean Coal Technology – Current Progress, Future Promise, National Mining Association, Washington D.C.

Sasol 2006, Direct contact with WCI

Sinha 2006, Pumping Coal, Scientific American, May 2006 www.sciam.com

Syntroleum 2005, “Syntroleum and Linc Energy Plan to Integrate Air-Based Fischer-Tropsch Technology with Underground Coal Gasification”, press release, 15 August 2005, Tulsa

Syntroleum 2006, ‘Syntroleum and Sustec Announce Joint Development Agreement for CTL Project’, press release, 5 June 2006, Tulsa

Williams & Larson 2003, Princeton University, “A comparison of direct and indirect liquefaction technologies for making fluid fuels from coal,” Energy for Sustainable Development, Volume VII No.4 December 2003

Williams, Larson & Jin 2006, Princeton University, “Synthetic Fuels in a world with high oil and carbon prices,” 8th International Conference on Greenhouse Gas Control Technologies Trondheim 19-22 June 2006.

WMPI 2006,Waste Management and Processors Inc www.ultracleanfuels.com

patent no. 10 2005 056 735 – http://eng.petrolec.ch/technology/cpd-diagram/

http://www.alphakat-technologies.com/temp/index.php