Caracterul Evolutiv AL Convenției Europene A Drepturilor Omului

__ MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

TEZA DE MASTER

CARACTERUL EVOLUTIV AL CONVENȚIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

Autor

GORBULI Dumitru,

___________________

Coordonatortiințific

BENEȘ Olga,

mg., lect. sup.

____________________

Admis spre susținere „___ ”__________________ 2015

Șef catedră

ȚURCAN Serghei,

dr., conf. univ.

_________________

Chișinău – 2016

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………..………………………….3

1. MECANISMUL EUROPEAN DE PROTECȚIE A DREPTURILOR OMULUI…………………………………………………………………………………………6

1.1. Convenția Europeană a Drepturilor Omului – primul document european de protecție a drepturilor omului…………………………………………………………………………………6

1.2. Mecanisme și organisme Jurisdicționale Europene.………………………..………………..9

1.3. Controlul inițial instituit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului .…………………13

1.4. Protocolul nr.11 l Convenție și modificările aduse procedurii………………………………16

2. REGULILE DE PROCEDURĂ ÎN FAȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI…………………………………………………………………………………………19

2.1. Sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului…………………………………………….19

2.2. Formalitățile și epuizarea căilor de recurs interne…………………………………..………26

2.3. Regula respectării termenului de 6 luni…..……………….……………….………………..29

2.4.Examinarea inadmisibilității cererii………………………………………….……………….32

2.5. Sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului…………………………………….………37

2.6. Examinarea admisibilitășii cererii……………………………………………………..…….40

2.7. Curtea Europeană a Drepturilor Omului și competența sa consultativă ..…………….……..48

3. REFORMELE MECANISMULUI INSTITUȚIONAL AL CONVENȚIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI………………………………………………………………….51

3.1. Republica Moldova în contextul Planului de acțiuni adoptat la Conferința Ministerială de la Interlaken la 18-19 februarie 2010…………………………………………………………….…51

3.2. Principalele modificări aduse procedurii ……………………………………………………56

3.3. Alte modificari aduse de Protocolul14 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului ……61

3.4. Avantajelei dezavantajele noului Protocol din perspectiva cetățeanului……………….…63

ÎNCHEIERE………………………………………………………………………………………………………………..66

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………….71

RESUME………………………………………………………………………………………..76

INTRODUCERE

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost precedată de Declarația Universală a Drepturilor Omuluii de Declarația Americana a Drepturilori Îndatoririlor Omului.

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omuluii a Libertarilor Fundamentale, elaborată în cadrul Consiliului Europei, deschisă pentru semnare la Roma la 4 noiembrie 1950, a intrat în vigoare în septembrie 1953. De la intrarea în vigoare a Convenției, dezvoltări importante au intervenit ca urmare a adoptării unui număr de treisprezece protocoale adiționale. Protocoalele 1, 4, 6, 7, 12 și 13 au adăugat drepturii libertăți celor consacrate de convenție. Protocolul 2 a conferit Curții puterea de a emite avize consultative. Protocolul 9 a deschis petiționarilor individuali posibilitatea de a-și prezenta cauza în fața Curții, sub rezerva ratificării instrumentului respectiv de către statul acuzati a acceptării de către un Comitet de filtrare. Protocolul 11 a restructurat mecanismul de control. Dispozițiile acestui Protocol au asigurat creșterea noului sistem, în special prin aceea că a permis accesul direct în fata Curții al persoanelor fizicei juridice aflate sub jurisdicția statelor contractante. Celelalte Protocoale se refereau la organizarea instituțiilor înființate de Convenției la procedura de urmat în fața acestora.

Actualitatea temei de investigație. La 1 octombrie 2009 a intrat în vigoare Protocolul nr. 14bis cu privire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Protocolul nr. 14bis urmărea eficientizarea activității Curții Europene a Drepturilor Omului, în contextul creșterii numărului de cauze pe rolul acesteia. Acest Protocol, care includea două proceduri specifice  privind numărul de judecători care examinează cererilei decide cu privire la admisibilitatea lor în fond, a fost aplicat ca o măsura temporară până la intrarea în vigoare a Protocolului nr. 14.

La 18i 19 februarie 2010, în cadrul președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Elveția a organizat o Conferință Ministerială la Interlaken cu scopul de a stimula reformarea Curții Europene a Drepturilor Omului

Lucrările Conferinței s-au finalizat prin adoptarea unei declarații a reprezentanților celor 47 de state membre la CoE. Potrivit acestei declarații, este necesar de a stabili o balanță echitabilă între cauzele noi care sunt depuse la Curtea EDOi cele înregistrate dejai de a reduce volumul celor aproximativ 120,000 de cereri într-un mod care să garanteze examinarea într-un termen rezonabil a cererilor noi. Suplimentar, a fost decis că trebuie să fie îmbunătățită implementarea la nivel național a hotărârilor Curții EDOi că Comitetul de Miniștri trebuie să garanteze o supraveghere efectivă a acestui proces de implementare.

Scopul si obiectivele cercetării. În continuare vom examina căile parcurse de mecanismul creat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului atenționând cu precădere asupra funcționalității sistemului dat. Vom încerca să delimităm rolul instanței europene în calitate de creator al jurisprudenței care, este ansamblul hotararilor definitive pronuntate de catre un organ jurisdictional (european sau national), iar justitiabilitatea reprezinta capacitatea normelor de garantare a drepturilor persoanei de a fi suficient de concrete pentru a putea da efectivitate enuntului normativ in cazul unor imprejurari specifice prin care a trecut persoana care se considera victima a violarii drepturilor omului. Hotararile CEDO constituie un model de interpretare si aplicare a legii prin claritatea si coerenta rationamentelor, prin consecventa si predictibilitatea interpretarii normelor ce consacra drepturile si libertatile fundamentale pe care le are fiecare cetatean Prin urmare, vom pune în valoare scopul Convenției care este de a atribui indivizilor scopuri reale, cu alte cuvinte drepturi cu un conținut materiali nu doar simple garanții formale.

Importanța teoretică și valoarea aplicativă. Prezenta lucrare va purta un caracteri practic teoretici va fi axată pe studierea conceptelor fundamentale dezvoltatea prin noul instrument juridic creat – Protocolul 14 la CEDO. Astfel, mai întâi vom atrage atenția la difucultățile mecanismului european de protecție a drepturilor omului pentru ca mai apoi să încercăm o analiză a mecanismului creat prin Protocolul 14. Astfel, vom încerca să distingem caracterul subsidiar în cadrul ordinii juridice a Convenției sub două aspecte: ca un concept procedural sau funcțional, semnificând faptul că, înainte de a apela la instituțiile Convenției, orice reclamant trebuie să fi adresat plângerea sa tuturor acelor instituții naționale care ar putea oferi un remediu eficienti adecvat în împrejurările cauzei; cai concept material sau de fond, înseamnând că atunci când aplică dispozițiile Convenției, instanța europeană trebuie să acorde, oricând este necesar, respectul cuvenit acelor trăsături juridicei factuale care caracterizează viața societății în statul în cauză.

Metodologia cercetării. În scopul realizării obiectivului de cercetare propus vom folosi în cadrul investigației mai multe metode de cercetare ca: metoda istorică, inductivă, deductivă, comparativă, logică etc. În afară de acesta, lucrarea face trimitere la bogata jurisprudență a Curții europene a Drepturilor Omului cu precădere în privința statului Republica Moldova, care prin eficiența sa a susținut din punct de vedere practic opera valoroasă teoretică cu privire la drepturile omului. Studiul dat este bazat pe metoda istorică, comparativă, deductivă etc.

Structura tezei. Lucrarea este compusă din introducere care reflectă scopul investigației, trei capitole fiecare din ele având ca scop punerea în evidență a acelor factori care prin acțiunea lor au contribuit la perfecționarea procedurilor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în scopul garantării cât mai eficace tuturor persoanelor a drepturilori libertăților consacrate în Convenție.

Capitolul I se raportă la condițiile de creare a mecanismului european de protecție a drepturilori libertăților fundamentale.

Capitolul II este consacrat procedurii desfășurate în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în conformitate cu schimbările aduse de Protocolul nr.11 la Convenție.

Capitolul III este axat esențialmente pe problematica ameliorării mecanismului de protecție a drepturilor omuluii a libertăților fundamentale în urma ratioficării Protocolului 14 la CEDO.

În încheiere sunt prezentate concluziile la prezenta lucrare.

1. MECANISMUL EUROPEAN DE PROTECȚIE A DREPTURILOR OMULUI

Convenția europeană a Drepturilor Omului – primul document european de protecție a drepturilor omului

Încă de la constituirea Consiliului Europei, principiul respectării drepturilor omului a fost una dintre pietrele de temelie ale organizației. În timpul unei reuniuni de la Haga din 1948, Congresul Europei a fost catalizator pentru crearea Consiliului Europei prin adoptarea unei rezoluții având următorul conținut:

Congresul:

– Apreciază ca Uniunea sau Federația ce va lua naștere trebuie sa rămână deschisă către toate națiunile europene cu o guvernare democratica care se vor angaja să respecte o Cartă a drepturilor Omului;

– Hotărăște sa creeze o Comisie pentru imediata îndeplinire a dublei sarcini de a redacta această cartăi de a enunța normele cărora un Stat trebuie sa i se conformeze pentru a merita numele de democrație.

– Orice membru al Consiliului Europei recunoaște principiul supremației dreptuluii principiul în virtutea căruia orice persoana aflată sub jurisdicția sa trebuie să se bucure de drepturile omuluii de libertățile fundamentale [33, p. 78].

Consiliul Europei are convingerea că drepturile omului sunt universale, indivizibilei fundamentale pentru toate societățile democratice.

El protejează aceste drepturi:

întărind solidaritatea europeanăi garantând respectul indivizilor, a libertăților lor civilei politice, a drepturilor lor sociale, economicei culturale prin intermediul unor sisteme eficace de controli protecție;

identificând noile amenințări asupra drepturilor omuluii demnității umane;

sensibilizând publiculi promovând educația în domeniul drepturilor omului încoli, universității cercuri profesionale.

Numeroase alte dispoziții din Statutul Consiliului Europei subliniază importanța drepturilor omuluii articolul 8 stipulează chiar că grave încălcări ale drepturilor omuluii ale libertăților fundamentale justifică suspendarea sau excluderea unui stat membru al Consiliului Europei. Statutul a fot semnat la 5 mai 1949[33, p. 25]. Întocmirea unei carte a drepturilor omului a constituit o prioritate absolută pentru noul Consiliui la numai 18 luni după adoptarea Statutului, cele zece state membre semnau la 4 noiembrie 1950 Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omuluii a Libertăților Fundamentale, convenție ce a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu a apărut dintr-un vid juridic; ea a fost precedata atât de Declarația Universală a Drepturilor Omului câti de Declarația americană a drepturilori îndatoririlor omului. Declarația Universala ocupă, de fapt, un loc deosebit în Preambulul Convenției Europene. Tot astfel, nu ar trebui subapreciată importanța textului european în cadrul protecției drepturilor omului la nivel International. În Preambulul său, Convenția enunță într-adevăr principii importante: „Bazele justițieii a păcii în lume a căror menținere se sprijină în mod esențial pe un regim cu adevărat democratic pe de o parte,i, pe de altă parte, pe o concepție comunăi un respect comun al drepturilor omului din care decurg acestea” [4].

Guvernele statelor europene însuflețite de același spirit -i posedând un patrimoniu comun de idealurii de tradiții politice – de respectarea libertățiii de supremația dreptului (sunt hotărâte) să ia primele măsuri menite să asigure garantarea colectivă a unora dintre drepturile enunțate în Declarația Universală. Exista în acest text termeni nedefiniți juridic: pace, regim democratic, respect comun.

Preambulul, se observă, formulează noțiunea de democrație politică ce nu figurează în Statutul Consiliului Europei. Tot la fel de important estei accentul pe care Parlamentul îl pune pe garantarea colectivă a drepturilor omului.

Convenția Europeană a fost primul instrument International ce se referă la drepturile omului având ca scop protecția unui larg evantai de drepturi civile, care, pe de o parte îmbracă forma unui tratat ce aduce din punct de vedere juridic constrângeri pentru înaltele Părți Contractante, iar pe de altă parte instaurează un sistem de control asupra aplicării drepturilor de nivel intern. Cea mai profunda contribuție a sa se regăsește probabil în dispoziția din articolul 25 în conformitate cu care ”o Înaltă Parte Contractantă poate accepta controlul Comisiei Europene a drepturilor Omului în cazul când procedura este pornită de un individi nu de către Stat”[4]. Succesul Convenției poate fi dimensionat prin recunoașterea de către toate Înaltele Părți Contractante a acestui drept de recurs individual.

Cutezanța inovatoare a acestei Convenții, cea mai importantă a Consiliului Europei, a fost aceea a stabilirii unui sistem internațional permanent de protecție care să permită, pentru prima dată, transpunerea efectivă în practică a drepturilor omului. În baza acestei Convenții, intrată în vigoare în 1953, statele părți garantează drepturile fundamentale, civilei politice, caracteristice statului de drept, nu doar propriilor cetățeni cii tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor. Statelei persoanele fizice pot sesiza Curtea, organ instituit prin Convenție, dacă se consideră victimele unei încălcări de către statele contractante a drepturilor garantate de Convenție. Aceasta nu este, totuși, inclusă obligatoriu în sistemul juridic național al fiecărui stat. Teoria dreptului internațional potrivit căreia drepturile omului au un caracter fundamental care le plasează deasupra legislațiilori practicilor suverane, își găsește, de asemenea, validarea.

Astfel, aceasta reprezintă un tratat internațional prin intermediul căruia statele membre ale Consiliului Europei doresc să garanteze anumite drepturii libertăți fundamentale tuturor acelora care se află în jurisdicția lor. Două organisme independente au fost înființate inițial pentru a verifica respectarea drepturilor garantate de Convenție: Comisia Europeană a Drepturilor Omului (1954)i Curtea Europeană a Drepturilor Omului (1959).

Pentru a fi îndeplinite dezideratele unei noi Europe mai mari, statele au decis cu ocazia Summit-ului de la Viena din 1993 să creeze o nouă Curte Europeană a Drepturilor Omului, care să înlocuiască fostul sistem pe două nivele. Convenția reprezintă prima încercare de succes care vizează protecția unui număr de drepturii libertăți stabilite de Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Națiunile Unite în 1948. Convenția a devenit un model pentru alte sisteme ale lumii, în special pentru Convenția americană a drepturilor omului. Convenția stă la baza realizării singurului mecanism de control permanenti independent din Europa, care asigură respectarea unei game largi de drepturi fundamentale (predominant civilei politice) de către state [31, p.80]. Importanța Convenției rezultă nu numai din multitudinea drepturilor incluse câti ca urmare a mecanismului de protecție înființat în Strasbourg, care examinează pretinsa încălcare a drepturilor omuluii asigură respectarea de către state a obligațiilor survenite ca urmare a aplicării Convenției. Statele contractante au obligația să asigure ca fiecare persoană aflată în jurisdicția lor, indiferent de sex, rasă, naționalitate, origine etnică, etc. să se poată bucura de drepturilei libertățile prevăzute de Convenția europeană a drepturilor omului.

Convenția este un instrument juridic însoțit de un organ de control: Curtea europeană a drepturilor omului. Curtea nu poate să acționeze din proprie inițiativă, ci doar la cererea unei persoane (sau grup de persoane sau chiar organizații neguvernamentale) – cererea individuală sau a statelor părți la Convenție – cererea interstatală. Curtea funcționează independent de jurisdicțiile statelor părți la Convenție, pentru care nu reprezintă un tribunal de ultimă instanță, ci o jurisdicție care interpretează dreptul sau practica internă contestate exclusiv din punctul de vedere al compatibilității sale cu Convenția. Curtea verifică dacă, în circumstanțele cazului respectiv, există sau nu o încălcare a dispozițiilor Convenției. Statele membre au obligația să se conformeze deciziilor sale. Acest mecanism se află într-o permanentă evoluției o mare parte din vitalitatea Convenției rezultă din interpretarea sa de către Curte.

Din momentul intrării în vigoare a Convențieii până în prezent, numărul Părților contractante aproape s-a triplat. Pentru a face față volumului de muncă în creștere care a rezultat, a devenit imperativă reducerea numărului de cazuri aflate pe rolul Curțiii a duratei procedurii. Raționalizarea necesară dispozitivului s-a făcut în spiritul menținerii unui nivel ridicat de protecției cu obiectivul îmbunătățirii accesibilităþii individului la acest mecanism. Procedura acestei reforme este reglementată printr-un protocol adițional la Convenție, Protocolul nr. 11, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1998. Convenția, așa cum a fost modificată de Protocolul menționat, instituie o nouă Curte permanentă, născută din fuziunea celor două organe de control inițiale, fosta Comisiei fosta Curte. Dreptul de recurs individual este de acum înainte recunoscut automati jurisdicția Curții este obligatorie pentru toate statele contractante. Comitetul de Miniștri își păstrează rolul său de control al executării deciziilor, dar nu mai are competența pe care o avea, în anumite circumstanțe, de a se pronunța pe fond asupra cererilor individuale. Revine statului condamnat să ia măsurile necesare pentru a remedia consecințele încălcării reținute în sarcina sa. În cazul în care dreptul său intern nu permite o reparație totală a consecințelor încălcării, Curtea îl poate condamna la plata unei indemnizații financiare către partea lezată. Pentru a evita repetarea încălcării Convențieii a consecințelor sale, statele sunt în general obligate să își modifice legislaþiai practicile de o manieră care să garanteze în viitor respectarea dreptului în cauză. În acest caz, decizia Curții produce efecte generale ce depășesc sfera de cuprindere a cazurilor specifice înaintate Curții. Jurisprudența Curții, prin continuitateai coerența sa, are un efect preventiv, convingând autoritățile naționale, plasate în fața perspectivei unor sancțiuni internaționale, să nu acționeze contrar dispozițiilor Convenției.

1.2.Mecanismei organisme Jurisdicționale Europene

Dintre mecanismele cunoscute pe plan internațional pentru garantarea drepturilor omului mecanismele jurisdicționalei-au dovedit în practică cea mai mare eficacitate. Ele au la bază adoptarea unor instrumente juridice prin care se creează organe cu atribuții jurisdicționale, care au competența să examineze plângerile ce le sunt adresatei să pronunțe o hotărâre care să aibă autoritate de lucru judecat.

Acest tip de mecanism este caracteristic sistemelor regionale de protecție a drepturilor omului, existente pe continentul european – în cadrul Consiliului Europei -i pe continentul american – în cadrul Organizației Statelor Americane – instituite prin Convenția europeană pentru protecția drepturilor omuluii a libertăților sale fundamentale (1950)i prin Convenția americană privind drepturile omului (1969) [33, p. 84].

În literatura juridică de specialitate s-a evidențiat precaritatea procedurilor de garantare a drepturilor omului. Se arată că sursa acestei precarități ar fi faptul că nu toate statele sunt de acord cu o conformare pe plan intern la cerințele standardelor internaționale în materia drepturilor omuluii astfel, în funcție de concepțiile ideologice dominante, sau de alte elemente relevante în ceea ce privește politica pe care o urmează în acest domeniu, invocă destul de des exclusivitatea competenței suverane pentru a împiedica exercitarea controlului internațional [26, p.74].

În ceea ce privește controlul jurisdicțional, se remarcă, de asemenea, în literatura de specialitate raritatea acestui tip de control. Atunci când se face o astfel de constatare, evident se are în vedere faptul că mecanismele junsdicționale de garantare a dreptunlor omului se întâlnesc numai pe plan regional (europeani american), celelalte continente fiind lipsite de acest tip de control [26, p.75].

Este adevarat că o asemenea apreciere are în vedere faptul că din punct de vedere al suprafeței geografice, câti al numarului populației cuprinse în planul regional în care se exercită acest tip de control junsdicțional, ele reprezintă un procent minoritar, dari anumite elemente care să încerce să explice existența acestuia în regiunile respective.

Faptul că pentru prima dată o astfel de procedură jurisdicțională apare pe continentul european la foarte puțin timp   de la adoptarea Delarației Universale a Drepturilor Omului, este în principal, rezultatul faptului că al doilea război mondial a avut ca teatru de operații în special Europa, iar unele dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor omuluii ale libertăților fundamentale s-au produs, atât în perioada premergatoare câti în timpul desfășurării sale, pe acest continent.

Mecanismul european de garantare a drepturilor omului, are  un caracter complex în exercitarea atribuțiilor sale, acesta, la înființare, avea în vedere activitatea a trei organe care îsi desfășurau activitatea în colaborare, deși aveau natură diferită.

Primul organ care intervenea în procesul de asigurare a respectării drepturilor omului, așa cum prevedea inițial Convenția Europeană a Drepturilor Omului, era Comisia pentru Drepturile Omului. Comisia era un organism important de protecție a drepturilor omului, alcătuită dintr-un numar de membri egal cu acela al statelor. Aceștia erau aleși în mod individual de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei potrivit procedurilor Comitetului. Lista de propuneri era alcatuită de Biroul Adunării Parlamentarei, apoi, era supusă Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru a se asigura de o selecție cât mai riguroasă. Mandatul Comisiei era de 6 ani, perioadă suficientă pentru a asigura continuitateai finalizarea unor cauze supuse Comisiei. Dupa alegere, Comisia își desfășura activitatea pe baza propriului său Regulament, în baza căruia își alegea un Președintei doi vicepreședinti pe o perioada de trei ani. Sediul Comisiei era în orașul Strasbourg. Lucrările comisiei nu erau publice. Dosarele erau confidențiale, iaredințele se desfașurau în mod secret, ținând seama de implicațiile fiecărui caz adus în fața acestui organism european [25, p.56].

Aceasta era constituită din câte un reprezentant al tuturor statelor parte la Convenției care acționau cu titlu individual. Comisia apărea astfel ca un organ independent, cu competențe cvasi judicitarei de conciliere. Aceasta rezultă din faptul că în fața acesteia se derula o procedură complexă, care cuprindea două faze: examinarea admisibilității cererii adresate de către persoana care se considera victimă a violării unui drept recunoscut de Convenției examinarea cauzei în fond. Din aceste considerente, prima fază era considerată ca fiind judiciară, ea exprimându-se printr-o hotărâre definitivă de respingere sau admitere a cererii, iar faza a doua nu este considerată ca judiciară, intrucât în cazul admisibilității cereriii nesoluționării acesteia pe cale amiabilă, Comisia nu putea decide în cauză, aceasta putând fi înaintată, în anumite condiții, Curții pentru drepturile omului, sau în caz de nesesizare a Curții, Comitetul Miniștrilor al Consiliul Europei se pronunța în cauză pe baza raportului înaintat de Comisie.

Comisia apărea astfel ca un prim organ cu care trebuia să se intâlnească orice cerere referitoare la o încălcare a drepturilor omului prevăzute în Convenție, indiferent dacă această cerere provenea de la un stat parte sau de la o persoană fizică.

Comisia utiliza astfel două categorii de proceduri de investigare a cererilor primite: procedura sumară, specifică situațiilor cand plângerea nu ridica probleme deosebite, fiind destul de evident faptul că ea trebuia declarată inadmisibilă,i procedura în cazul unor plângeri mai dificile, când era necesară o analiză mai complexă [25, p.57].

În timpul examinării cererii, Comisia putea desfășurai o activitate de soluționare amiabilă, ea oferindu-și bunele oficii, iar în caz de reușită se ajungea la stingerea diferendului.

În caz de nerezolvare pe cale amiabilă, Comisia redacta un raport destinat Comitetului Miniștrilor, în care arăta faptelei opinia sa referitoare la faptul dacă a constatat o încalcare a drepturilor petiționarului din partea statului reclamat.

Al doilea organ care intervenea în procesul de solutionare a unei plângeri privind încălcarea unor drepturi reglementate de Convenție este Curtea Europeană a drepturilor Omului. Aceasta este singurul organ jurisdicțional propriu-zis din sistemul existent. A fost creat în anul 1958i a început să judece, un an mai târziu, în anul 1959. Constituirea Curții a fost considerată a fi necesară pentru a oferi garanțiile pe care le așteaptă europenii în realizarea drepturilor ce le-au fost consacrate.

            Curtea se compune dintr-un numar de judecători egal cu acela al statelor membre. Pe baza unei liste prezentate de statele membre, judecătorii sunt aleși de către Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, spre deosebire de procedura folosită în cazul alegerii membrilor Comisiei Europene a Drepturilor Omului.

În cazul plângerilor cu caracter statal, procedura se declanșează în baza art. 24 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în cazul plângerilor individuale, temeiul juridic al declanșării procedurii îl constituie art. 25 [4]. Evident, era vorba de procedura, mai întâi în fața Comisiei, care avea dreptul să sesizeze Curtea. Atât Comisia Europeană a Drepturilor Omului, câti Consiliul de Miniștri pot sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea poate fi sesizatăi direct de către un Stat-parte la Convenție ori de către statul al cărui cetățean a fost victima unei încălcări sau unor încălcări.

De la constituirea Comisiei Europene a Drepturilor Omuluii a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a acumulat o experiență, care a confirmat rolul important al acestor mecanisme în domeniul protecțieii garantării drepturilor omului.

Atât Comisia, câti Curtea Europeana a Drepturilor Omului au acumulat o experiență bogată în domeniul soluționării unor cazuri concrete de încălcare a drepturilor omului în diferite tări europene.

Articolul 46 din Conventie stabilește că statele parti trebuie să accepte printr-o declaratie competența Curtii, aceasta nefiind deci obligatorie. Aceste declarații se pot face sub forma purăi simplă, sub condiția reciprocității din partea anumitor sau mai multor state, sau pentru o anumită perioadă de timp. Se întâlnesc în acest sens situatii diferite, unele state recunoscând competența Curtii pentru perioade mai scurte (3-5 ani) care sunt apoi reînnoite, iar alte state au recunoscut competenta Curții pe perioade nedeterminate. S-a recunoscut în literatura de specialitate un drept pe care l-a avut Comisia de a   reprezenta persoanele care au pretins că li s-au încălcat drepturile [33, p. 196].

Comitetul Miniștrilor era cel de-al treilea organ al Consiliului Europei căreia Convenția îi recunoștea competenței atribuțiii în domeniul garantării drepturilor omului. Acestui organ i se recunoșteau funcții judiciare, prevăzute de art. 32i 54 din Convenție înainte de modificarea acesteia.

Comitetul Miniștrilor era considerat organ politic de decizie. Uneori se analizează intervenția Comitetului, ca organ politic, într-o procedură quasi-judiciară, fapt  pentru care a fost deseori criticat, încercându-se găsirea unor explicații în situația conjuncturală a Europei din deceniulase, când adoptarea Convenției Europene a însemnat o revoluție în garantarea jundică a drepturilor omuluii când, din considerentul că era posibil ca nu toate statele să recunoască competența junsdicțională a Curții, s-au conferit asemenea competențe Comitetului Miniștrilor, pentru a se asigura respectarea drepturilor omului pe cale politica.

Considerăm că este un punct de vedere care poate fi acceptat în contextul situației Europei postbelice, dar, în același timp, ne raliem opiniei conform căreia sistemul Consiliului Europei, deși era cel mai avansat dintre toate sistemele existente, nu era lipsit de imperfecțiuni, fapt care a dus la numeroase critici, iar în cele din urmă a determinat necesitatea reformării sale. În acest sens s-a acționat tot mai mult pentru crearea unui singur organ în locul Comisieii Curtii, care se aprecia că va fi mai eficient, având în vederei situatia care se prevedea, respectiv de extindere a Consiliului Europei prin numirea fostelor state socialiste, din partea cărora se estima primirea unui număr apreciabi de plângeri.

1.3. Controlul inițial instituit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) a fost instituită prin Convenția pentru apărarea drepturilor omuluii a libertăților fundamentale (Convenția Europeană) din 4 noiembrie 1950. Mecanismul inițial de control prevăzut de Convenția Europeană a fost modificat de câteva ori.

În forma sa existentă până la 1 noiembrie 1998 (intrarea în vigoare a Protocolului nr. 11 la Convenția Europeană) mecanismul de protecție a drepturilor omului presupunea existența a trei organe de supraveghere: Comisia Europeană a Drepturilor Omului (Comisia Europeană), Curtea Europeanăi Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (Comitetul de Miniștri).

Comisia Europeană era un organ judiciar investit cu rolul de „filtrare” a cererilor. Ea se pronunța asupra admisibilității (întrunirea condițiilor formale) cererilor, stabilea circumstanțele de fapt ale cauzelor, propunea soluționarea amiabilă a cauzelori formula avize dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției. Comisia era compusă din membri aleși pe un mandat de 6 ani de către Comitetul de Miniștri, dintr-o listă propusă de statele părți la Convenția Europeanăi își îndeplineau obligațiunile cu titlu individual [18, p.155].

Comisia putea fi sesizată de către un stat parte la Convenție sau mai multe state, în cazul în care considera că un alt stat parte nu respectă dispozițiile Convenției. Numărul unor astfel de sesizări a fost extrem de redus. Comisia Europeană putea fi sesizatăi de orice persoană fizică, orice organizație neguvernamentală sau orice grup de particulari care se pretindeau a fi victime a unei violări a drepturilor recunoscute de Convenție sau Protocoalele sale, comise de statele părți. Acest drept de recurs individual în fața Comisiei era prevăzut de fostul art. 25 al Convențieii putea fi valorificat dacă statul pârât a recunoscut competența Comisiei printr-o declarație facultativă. În practică, până în anul 1998 toate statele parți acceptaseră dreptul la recurs individual în fața Comisiei Europene.

Curtea Europeană era un organ judiciar compus dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei. Membrii Curții erau aleși de către Adunarea parlamentară, dintr-o listă de 3 persoane prezentată de state. Judecătorii erau numiți în funcție pe o perioadă de 9 anii puteau fi realeșii își exercitau obligațiunile cu titlu individual. Curtea Europeană putea fi sesizată doar după examinarea cauzei de către Comisia Europeană. Acceptarea Convenției Europene nu dădea prin sine dreptul Curții de a examina cauzele depuse împotriva unui stat. Această jurisdicție urma a fi recunoscută printr-o declarație facultativă a statului pârât. Acest mecanism își are originea în dreptul internațional clasici a fost înscris în Convenție pentru a facilita aderarea statelor la tratat. În practică, de la sfârșitul anului 1989, toate statele părți la Convenție au acceptat jurisdicția obligatorie a Curții. Nici Comisiai nici Curtea Europeană nu aveau o funcționare permanentă, ci se întruneau în sesiuni de câteva ori pe an. Sediul lor se afla la Strasbourg [17, p. 77].

Comitetul de Miniștri – organ politic interguvernamental – avea un dublu rol. În primul rând, el era competent a se pronunța asupra fondului litigiului privind respectarea Convenției, dacă după examinarea cauzei de către Comisie nu a fost sesizată Curtea Europeană. În al doilea rând, Comitetul de Miniștri avea rolul de a supraveghea executarea hotărârilor Curții Europene, precumi a propriilor hotărâri atunci când s-a pronunțat pe fondul cauzei.

Procedura cuprindea două etape. Prima etapă se desfășura în întregime în fața Comisiei Europene. Procedura în fața Comisiei era confidențialăi se derula pe baza documentelor expediate de părți. În cazuri excepționale Comisia organiza audieri care nu erau publice.

După sesizare, Comisia urma să examineze admisibilitatea cererii, adică în ce mod cererea corespundea condițiilor formale prevăzute de fostele art. 26i 27 ale Convenției. Astfel, cererea putea fi declarată admisibilă dacă:

au fost epuizate toate căile interne de recurs pentru soluționarea litigiului;

cererea a fost depusă în termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive;

cererea era compatibilă cu dispozițiile Convențieii a Protocoalelor sale;

cererea nu era anonimă, nu era esențial aceeași cu o cerere examinată anterior de Comisi Europeană, nu se examina de alt organ internațional de anchetă, nu era în mod evident nefondată sau abuzivă [17, p.80].

În baza acestor condiții, Comisia decidea:

de a declara cererea inadmisibilă (aproximativ 90 % din cereri) – procedura lua sfârșit, deoarece această decizie era definitivăi fără căi de atac, sau

de a declara cererea admisibilă – Comisia încerca soluționarea pe cale amiabilă a cauzei.

După constatarea admisibilității unei cereri, Comisia se punea la dispoziția părților interesate, în vederea ajungerii la o reglementare amiabilă a cauzei, care să se inspire din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenției Protocoalele sale. În consecință, puteau surveni două situații:

încercarea de reglementare amiabilă s-a soldat cu succes – Comisia întocmea un raport scurt, care cuprindea expunerea succintă a faptelori soluția adoptată. Raportul era transmis statelor interesate, Comitetului de Miniștrii Secretarului general al Consiliului Europei în vederea publicării acestuia;

încercarea de reglementare amiabilă a eșuat – Comisia perfecta un raport foarte amănunțit asupra faptelor cauzeii formula un aviz asupra chestiunii dacă faptele constatate constituie o violare de către statul pârât a obligațiilor ce-i revin în termenii Convenției. Raportul, întocmit în temeiul fostului art. 31 al Convenției, era comunicat Comitetului de Miniștrii părților. Acest raport nu reprezenta o decizie definitivă[17, p. 82].

Urma cea de-a doua etapă a procedurii. După transmiterea raportului Comisiei către Comitetul de Miniștri, Curtea putea fi sesizată într-un termen de 3 luni. Dacă în acest termen cauza nu era deferită Curții Europene, intervenea Comitetul de Miniștri, care se expunea asupra fondului cauzei. În baza raportului Comisiei, Comitetul de Miniștri se pronunța asupra violării Convenției cu votul a 2/3 din reprezentanți. În cazul în care se constata o încălcare a Convenției, Comitetul fixa măsurile care urmau a fi adoptate de către state în vederea înlăturării violării. Decizia Comitetului de Miniștri era obligatorie. În plus, Comitetul de Miniștri aveai funcția de a supraveghea executarea hotărârii. În cazul în care statul nu se conforma hotărârii, Comitetul de Miniștri avea competența de a aplica sancțiunile prevăzute de Statutul Consiliului Europei.

Curtea Europeană putea fi sesizată în termen de 3 luni de la transmiterea raportului Comisiei Europene către Comitetul de Miniștri, de către Comisie, de către statele interesatei de către reclamant (după intrarea în vigoare a Protocolului nr. 9) [25, p.102].

Procedura în fața Curții avea un caracter contradictoriu care garanta dreptul apărăriii egalitatea părților. Aceasta se desfășura conform unui Regulament interior. De regulă, procedura era scrisăi conținea observațiile părților. În cazul în care se organizau audieri, acestea erau publice. Curtea statua asupra fonduluii stabilea dacă un stat a comis o violare a Convenției. Hotărârea prin sine nu anula hotărârea judecătorească sau legea contrară Convenției, ci doar constata violarea Convenției. Curtea putea să acorde o satisfacție echitabilă reclamantului în cazul constatării violării.

Hotărârile Curții erau obligatoriii se transmiteau Comitetului de Miniștri în vederea supravegherii executării lor. Comitetul de Miniștri putea indica adoptarea măsurilor în vederea înlăturării violărilor constatate în hotărâre.

Participanții la procedurile în fața Comisiei Europene, a Curții Europenei a Comitetului de Miniștri beneficiau de imunitățilei facilitățile stabilite prin Acordul European privind persoanele participante la procedurile în fața Comisieii a Curții Europene a Drepturilor Omului, încheiat la Londra la 6 mai 1969, intrat în vigoare la 17 aprilie 1971.

1.4. Protocolul nr. 11 la Convenție și modificările aduse procedurii

După ruinarea fostei URSS, statele din fostul „lagăr socialist” tindeau de a deveni membre ale Consiliului Europei. Între 1992i 1997 peste 15 state au aderat la Convenție. În 1997 la Secretariatul Comisiei au parvenit peste 12 000 cereri individuale, spre deosebire de 2481 în 1995i 860 în 1987. În anul 1997 Curtea a pronunțat 156 de hotărâri, pe când în 1987 adoptase doar 60 iar în 1985 – 11.

Conform procedurii anterioare, aceleași chestiuni se examinau atât în fața Comisiei, câti în fața Curții. Ca urmare, procedura de examinare a unei cereri se derula într-un termen prea lung: aproximativ 5 anii jumătate, dintre care mai mult de 4 ani în fața Comisieii de la 12 la 18 luni în fața Curții.

Devenea evident că menținerea mecanismului de control existent până în 1998 nu putea face față fluxului crescând de cereri. O reformă se impunea. În urma unui studiu de mai bine de 10 ani, modificarea sistemului Convenției a luat forma Protocolului nr. 11, a cărui intrare în vigoare a fost condiționată de acceptarea colectivă de către toate statele părți la Convenție. Protocolul nr. 11 a fost deschis spre semnare la 11 mai 1994i a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1998 [18, p. 96].

Prin Protocolul nr. 11 acceptarea dreptului de recurs individual nu mai este facultativă. Acest drept este recunoscut în temeiul art. 34 al Convenției oricărei persoane care se află sub jurisdicția unui stat parte.

Comisia Europeană dispare, Comitetul de Miniștri pierde competența sa contencioasă, dar își păstrează atribuțiile legate de supravegherea executării hotărârilor Curții Europene. Comisia Europeanăi-a continuat activitatea timp de un an, până la 31 octombrie 1999,i a examinat cauzele pe care le-a declarat admisibile înainte de această dată.

Noua Curte își are sediul la Strasbourgi funcționează în mod permanent. Formațiunile de judecată ale Curții sunt: Comitetul (compus din 3 judecători), Camera (compusă din 7 judecători)i Marea Cameră (compusă din 17 judecători).

Comitetul are sarcina de filtrare a cererilori poate declara în unanimitate ca fiind inadmisibile cererile în care nu există nici o aparență de violare a Convenției sau când nu au fost respectate condițiile formale de adresare la Curte. Această decizie este definitivăi nu poate fi supusă nici unei căi de atac. Decizia Comitetului este adoptată în temeiul materialelor deja expediate la Curte, fără a fi solicitate comentarii suplimentare de la reclamant. Ea nu este motivatăi nu se publică. Despre adoptarea deciziei Comitetului reclamantul este înștiințat printr-o scrisoare redactată, de obicei, în limba în care a fost redactată cererea. În termen de 1 an de zile de la înștiințarea despre adoptarea deciziei respective, dosarul depus la Curte este nimicit.

Procedura anterioară de examinarea separată a admisibilitățiii fondului a fost menținută. Competențele fostei Comisii au fost transmise Camerei. Camera emite o decizie când se pronunță asupra admisibilitățiii o hotărâre în cazul soluționării fondului cererii.

Hotărârile Camerei pot fi contestate în fața Marii Camere a Curții. Astfel, conform art. 43 al Convenției, părțile pot cere în termen de 3 luni de la pronunțarea hotărârii de către Cameră, să ceară deferirea cauzei în fața Marii Camere. Un colegiu de 5 judecători examinează dacă cererea „ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea dispozițiilor Convenției sau ale protocoalelor sale, sau pune o problemă gravă, cu caracter general” [4]. Dacă colegiul nu găsește necesară examinarea cauzei în Marea Cameră, hotărârea Camerei devine definitivă.

Marea Cameră mai examinează cererile interstatale, adică cereri depuse de un stat împotriva altui stat, cererile deferite spre examinare de către Cameră, precumi se expune asupra avizelor consultative, cererile de interpretare a Convenției.

Hotărârea definitivă a Curții prin care se constată o violare a Convenției este obligatorie pentru statul împotriva căruia a fost pronunțată. Conform articolului 44 al CEDO, hotărârile Camerei devin definitive în termen de 3 luni de zile din ziua pronunțării sau din ziua respingerii cererii de deferire a cauzei pentru examinare în Marea Cameră. Hotărârile Marii Camere sunt definitive din ziua pronunțării. În termen de 3 luni de zile din ziua în care hotărârea devine definitivă, statul pârât trebuie să plătească reclamantului compensațiile acordate de Curte [4].

Protocolul nr. 11 nu a modificat drepturile protejate de Convenției a lăsat fără schimbări condițiile de admisibilitate a unei cereri, care au rămas identice.

După intrarea în vigoare a Protocolului nr. 11, numărul cererilor depuse la Curte a crescut vertiginos. Astfel, în anul 2003 au fost depuse 30 310 cereri, iar în 2004 – 44 128. În 2001 Curtea a pronunțat 888 hotărâri, în 2002 – 844, în 2003 – 703, în 2004 – 718 iar în 2005 – 1105. La momentul actual, pe rolul Curții se află peste 89 000 cereri. Această supraîncărcare a determinat necesitatea perfecționării sistemului actual de control al respectării Convenției. La 13 mai 2004 a fost adoptat Protocolul nr. 14 la Convenție care a intrat în vigoare după ratificarea de către toate statele părți la Convenție.

După 1990, datorită creșterii numărului statelor membre la Convenție, numărul cererilor depuse la Curtea Europeană a continuat să crească vertiginos. De la constituirei până în 1998, Curtea a pronunțat 38 389 de deciziii hotărâri. După intrarea în vigoare a Protocolului nr. 11 până în 2003 inclusiv Curtea a pronunțat 61 633 de hotărârii decizii. Ritmul creșterii numărului de cereri înregistrate la Curte depășește cu mult capacitatea ei actuală de a le examina. La sfârșitul lunii septembrie 2006 pe rolul Curții se aflau peste 89 000 de mii de cereri. Numărul mare de cereri pendinte se datorează îndeosebi creșterii autorității Curții, procedurii complexe de examinare a fiecărei cereri, problemelor sistemice existente în statele membrei numărului mare de cereri care nu au o importanță deosebită pentru reclamanți.

Această supraîncărcare a determinat necesitatea perfecționării sistemului actual de control instituit de Convenție. În februarie 2001 a fost creat un grup de lucru în vederea studierii modalităților de a garanta eficiența sistemului european de protecție a drepturilor omului. Ca urmare, a fost elaborat textul unui nou Protocol, nr. 14, deschis spre semnare la 13 mai 2004, care a intrat în vigoare după ratificare de către toate statele semnatare ale Convenției. La 15 noiembrie 2006 acest Protocol era ratificat de toate statele membre ale Consiliului Europei, cu excepția Federației Ruse. Moldova a semnat Protocolul nr. 14 la 10 noiembrie 2004i l-a ratificat la 22 august 2005.

_

REGULILE_DE_PROCEDURĂ_ÎN_FAȚA_CURȚII_UROPENE_A_DREPTURILOR_OMULUI

Sesizarea_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului

Curtea_Europeană_a_Drepturilor_Omului_poate_fi_sesizată_cu_o_cerere_de_către_orice_”persoană_fizică,_orice_organizație_guvernamentală_sau_orice_grup_de_particulari_care_se_pretinde_victimă_a_unei_violări_din_partea_unui_stat_parte_la_Convenție_a_drepturilor_prevăzute_de_Convenție_sau_Protocoalele_sale_adiționale”[4]._

O_cerere_poate_fi_îndreptată_doar_contra_unui_stat_parte_la_Convenție._Reclamantul_poate_deplânge_acțiunile_sau_inacțiunile_autorităților_care_au_dus_la_încălcarea_unui_drept_garantat_de_Convenție_(obligații_negative),_fie_că_nu_a_întreprins_măsurile_necesare_pentru_a_prevenii_a_reprima_acțiunile_unor_persoane_private,_comise_sub_jurisdicția_sa,_care_antrenează_o_violare_a_Convenției_(obligații_pozitive).

Curtea_nu_este_competentă_să_examineze_cereri_ce_vizează_situațiile_care_au_avut_loc_sau_s-au_sfârșit_până_la_intrarea_în_vigoare_a_Convenției_pentru_statul_pârât._Convenția_a_intrat_în_vigoare_pentru_Republica_Moldova_la_12_septembrie_1997.

Pentru_a_depune_o_cerere_la_Curte_ea_trebuie_să_satisfacă_anumite_condiții._Acestea_sunt_stabilite_în_art._34i_art._35_ale_Convenției:

cererea_să_fie_compatibilă_cu_dispozițiile_Convenției;_

reclamantul_să_fie_"persoană_fizică",_"organizație_neguvernamentală"_sau_"un_grup_de_particulari";

reclamantul_trebuie_să_probeze_calitatea_de_„victimă”;

epuizarea_căilor_de_recurs_interne;_

respectarea_termenului_de_6_luni;_

cererea_să_nu_fie_anonimă;

respectarea_principiul_„non_bis_in_idem”;

cererea_să_nu_fie_în_mod_vădit_nefondată;

cererea_să_nu_fie_abuzivă[4].

Cererile_care_nu_corespund_acestor_criterii_sunt_declarate_inadmisibilei_sunt_respinse._Curtea_poate_declara_o_cerere_inadmisibilă_în_orice_stadiu_al_procedurii.

Protocolul_nr._14_introduce_o_nouă_condiție_de_admisibilitate._Conform_acesteia,_Curtea_va_putea_să_declare_inadmisibile_cauzele_în_care_reclamantul_nu_a_suferit_un_„prejudiciu_semnificativ”,_cu_condiția_ca_respectul_drepturilor_omului_nu_obligă_Curtea_să_examineze_cauza_în_fond._La_stabilirea_„prejudiciului_semnificativ”_Curtea_va_lua_în_calcul:_

(a)_impactul_monetar_minor_(estimativ_pentru_Moldova_–_EUR_200);

(b)_prejudiciul_minor_al_dreptului_nepatrimonial_(pretinsa_violare_a_art._5_§_3_prin_eliberarea_mandatului_de_arest_care_conține_suficiente_motive_de_către_procurorul_neindependent);

(c)_importanța_litigiului_pentru_reclamant_(reunirea_familiei)._Curtea_nu_va_respinge_în_baza_acestui_temei_nici_o_cerere_care_nu_a_fost_examinată_în_modul_cuvenit_de_către_instanța_națională._

Vor_fi_examinate_în_orice_condițiii_cererile_care_ridică_probleme_serioase_de_aplicarei_interpretare_a_Convenției_sau_probleme_importante_referitor_la_dreptul_intern._În_primii_doi_ani_după_intrarea_în_vigoare_a_Protocolului_nr._14_acest_criteriu_va_fi_aplicat_doar_de_către_Camerei_Marea_Cameră._Acest_criteriu_de_admisibilitate_va_fi_aplicati_față_de_cererile_înregistrate_până_la_intrarea_în_vigoare_a_Protocolului,_însă_nu_se_va_răsfrânge_asupra_celor_declarate_admisibile_până_la_această_dată.

Curtea_poate_fi_sesizată_în_temeiul_art._34_al_Convenției_(cereri_individuale)_de:

o_persoană_fizică_sau_

o_organizație_neguvernamentală_sau_

un_grup_de_particulari_[4].

Curtea_poate_fi_sesizată_în_temeiul_art._33_al_Convențieii_de_către_un_stat_parte_la_Convenție_cu_o_cerere_împotriva_unui_alt_stat_parte_la_Convenție_cu_privire_la_pretinsa_violare_a_Convenției_(cereri_interstatale)_[4].

1)„Persoana_fizică”

Prin_persoană_fizică_Curtea_înțelege,_de_obicei,_persoana_care_s-a_născut_vie,_indiferent_de_durata_vieții._Curtea_nu_sa_pronunțat_definitiv_dacă_fătul_nenăscut_(ex._în_cazul_avortului)_beneficiază_de_protecția_acordată_de_Convenție._În_cauza_Vo_c._Franței_(hot._08.07.2004),__Curtea_a_examinat_dacă_legislația_Franței_acorda_protecție_fătului_nenăscut,_legând_interpretarea_Convenției_de_prevederile_legislației_naționale_a_statului_pârât._Soluționarea_acestei_chestiuni_în_legislațiile_naționale_ale_statelor_părți_la_Convenție_nu_este_univocă_[65]._

Convenția_nu_impune_nici_o_condiție_referitoare_la_naționalitate,_domiciliu,_stare_civilă_sau_capacitatea_juridică_a_persoanei._Protecția_Convenției_poate_fi_invocată_împotriva_unui_stat_parte_nu_doar_de_cetățenii_săi,_dari_de_către_resortisanții_altui_stat,_parte_sau_nu_la_Convenție,_sau_apatrizi.

Persoanele_considerate_incapabile_sau_cu_capacitate_de_exercițiu_limitată_în_dreptul_intern_pot_să_se_adreseze_la_Curte_fără_a_fi_reprezentate_de_către_un_tutore_sau_curator._Formalitățile_de_acest_gen_instituite_de_legislațiile_naționale_sunt_irelevante_pentru_Curte._Pentru_Curte_contează_doar_dacă_persoana_dorește_să_depună_o_cerere.

În_cazul_decesului_reclamantului,_moștenitorii_sau_alte_persoane_apropiate_reclamantului,_pot_urma_procedura_dacă_dreptul_de_a_cere_repararea_prejudiciului_cauzat_prin_pretinsa_violare_a_Convenției_poate_fi_succedat_conform_dreptului_național_(ex._neexecutarea_unei_hotărâri_judecătorești_irevocabile),_dacă_rudele_se_plâng_în_numele_reclamantului_de_moartea_acestuia_(ex._omorârea_reclamantului)_sau_de_circumstanțele_legate_de_moartea_reclamantului_(ex._anchetarea_inadecvată_a_morții),_dacă_rudele_au_un_interes_legitim_nepatrimonial_de_a_stabili_violarea_CEDO_(ex._Anusca_c._Moldovei)[35]_sau_dacă_respectarea_drepturilor_omului_impune_continuarea_procedurii_(ex._Karner_c._Austriei,_hot._24.07.2003_para._20-28)[49]._

2)_„Organizație_neguvernamentală”

Au_fost_considerate_„organizații_neguvernamentale”_cu_dreptul_de_a_sesiza_organul_de_control_persoanele_juridice_cu_scop_lucrativ_sau_nelucrativ:

societăți_comerciale_(Autronic_c._Elveției,_hot._22.05.1990)[37];

sindicatele_(Associated_Society_of_Locomotive_Engineers_&_Firemen_(ASLEF)_c._Regatului_Unit,_hot._27.02.2007)[36];

organizațiile_religioase_(Mitropolia_Basarabiei_c._Moldovei,_hot._13.12.2001)[56];

partidele_politice_(Partidul_Popular_Creștin_Democrat_c._Moldovei,_hot._14.02.2006)[59];_etc.

Convenția_protejează_atât_„organizațiile_neguvernamentale”_oficial_recunoscute,_câti_cele_nerecunoscute_oficial_(ex._refuzul_de_înregistrare_a_organizației_neguvernamentale)._Organizațiile_neguvernamentale_beneficiază_de_aceleași_drepturi_cai_persoanele_fizice_(cu_anumite_rezerve,_de_exemplu_dreptul_de_a_se_căsători).

Fondatorii_unei_companii_pot_depune_o_cerere_la_Curte_în_nume_propriu_pentru_prejudiciile_cauzate_companiei_dacă_sunt_unicii_proprietari_ai_companiei_sau_dacă,_conform_actelor_constitutive,_pot_decide_singuri_soarta_companiei_(ex._Nosov_c._Rusiei,_dec._20.10.2005)[58]._

Fosta_administrație_a_companiei_poate_depune_o_cerere_la_Curte_în_numele_companiei_cu_privire_la_modul_de_destituire_a_sai_care_afectează_un_drept_al_companiei_(ex._inițierea_procedurii_de_insolvabilitate),_chiar_dacă_actuala_administrație_este_împotriva_cererii_(ex._Capital_Bank_AD_c._Bulgariei,_hot._24.11.2005)[41].

3)_Un_„grup_de_particulari”_este_o_asociație_constituită_din_două_sau_mai_multe_persoane_ce_urmăresc_interese_comunei_se_pretind_victime_ale_violării_Convenției_(ex._cererea_depusă_de_mai_multe_persoane_fizice_cu_privire_la_dreptul_de_a_studia_în_limba_maternă_în_cauza_Affaire_linguistique_belge_c._Belgiei,_hot._23.07.1968)[34]._Aici_am_putea_menționai_recenta_hotărâre_pronunțată_în_cauza_Catani_alții_împotriva_Moldoveii_Rusiei.

Se_pare_că_distincția_dintre_conceptele_de_„organizație_neguvernamentală”i_„grup_de_particulari”_se_face_în_dependență_de_recunoașterea_entității_în_dreptul_intern._„Grupurile_de_particulari”_sunti_organizațiile_neguvernamentale_non-formale_(neînregistrate_oficial),_în_cazul_în_care_ele_nu_contestă_la_Curte_refuzul_de_a_fi_înregistrate_oficial.

„Organizațiile_neguvernamentale”_sau_„grupurile_de_particulari”_pot_să-și_apere_doar_propriile_drepturi,_dar_nui_un_interes_comun_care_ar_decurge_din_scopurile_sale,_sau_drepturile_asociaților_săi_(ex._Manole.a_c._Moldovei,_dec._15.06.2004)[52].

Curtea_nu_are_competențe_de_a_examina_disputele_dintre_stati_subdiviziunile_administrative_al_unui_stat_care_exercită_prerogative_ale_puterii_publice_(ex._comune),_sau_organele_centrale_de_stat_(ex._Guvern,_ministere,_departamente,_etc.)._Prin_urmare,_Curtea_va_declara_inadmisibile_cererile_depuse_de_aceste_entități.__

Curtea_va_examina_doar_cererile_în_care_reclamantul_pretinde_încălcarea_unui_drept_al_săui_va_respinge_cererile_depuse_în_interes_general_(actio_popularis)._Curtea_nu_va_examina_in_abstracto_dacă_o_situație_este_sau_nu_conformă_cu_Convenția,_ci_numai_în_măsura_în_care_aplicarea_acestei_situații_în_raport_cu_reclamantul_contravine_sau_nu_Convenției._

Este_victimă_reclamantul_care_se_pretinde_direct_afectat_prin_acțiunea_sau_inacțiunea_litigioasă_(Cornwell_c._Regatului_Unit,_dec._11.05.1999)_[44].__Reclamantul_trebuie_să_demonstreze_că_este_afectat_personal_prin_încălcarea_invocată._Existența_prejudiciului_nu_este_obligatorie_în_acest_sens._Calitatea_de_victimă_poate_fi_pierdută_după_depunerea_cererii_la_Curte._În_acest_caz_cererea,_de_obicei,_este_radiată_de_pe_rolul_Curții.

Prin_pierderea_calității_de_victimă_se_înțelege_pierderea_unui_interes_raționali_rezonabil_de_a_menține_cererea_pe_rolul_Curții._Calitatea_de_victimă_poate_fi_pierdută_dacă_sunt_întrunite_cumulativ_următoarele_condiții:

Autoritățile_statului_pârât_au_recunoscut,_în_mod_expres_sau_în_substanță,_violarea_invocată_(ex._printr-o_hotărâre_judecătorească,_o_declarație_oficială,_prin_intermediul_observațiilor_Guvernului_depuse_la_Curte,_etc.);i

Autoritățile_statului_pârât_au_reparat_într-un_mod_adecvat_prejudiciile_cauzate_prin_violarea_Convenției_(ex._Duca_c._Moldovei,_dec._11.04.2006)_[46]._De_obicei,_această_reparație_ia_forma_unor_compensații_morale;

Reclamantul_a_fost_restabilit_în_drepturile_sale_(ex._prin_executarea_hotărârii_judecătorești);

Recunoașterea_violării_trebuie_să_fie_făcută_până_la_pronunțarea_hotărârii_de_către_Curte,_să_fie_integrală,_adică_să_se_refere_la_toate_capetele_indicate_în_cerere,i_să_fie_necondiționată._Recunoașterea_violării_fără_acordarea_compensațiilor_nu_este_suficientă_pentru_pierderea_calității_de_victimă_(ex._Moisei_c._Moldovei,_hot._19.12.2006,_para._22)[57]i_invers_(ex._Prodan_c._Moldovei,_hot._18.05.2004,_para._48)_[62].

Compensațiile_acordate_de_Guvern_pentru_repararea_prejudiciilor_cauzate_de_violarea_Convenției_trebuie_să_fie_proporționale_cu_compensațiile_acordate_de_Curte_în_cazuri_comparabile._Acordarea_compensațiilor_prea_mici_nu_duce_la_pierderea_calității_de_victimă._

Chiar_în_cazul_acordării_unei_compensații_morale_adecvate_pentru_violarea_Convenției,_repararea_parțială_a_prejudiciului_material_acordat_nu_va_duce_la_pierderea_calității_de_victimă_(mutatis_mutandis_Melnic_c._Moldovei,_hot._14.11.2006,_para._28)_[54].

În_cazul_violărilor_deosebit_de_grave_(ex._omorul_intenționat,_maltratarea_reclamanților),_recunoașterea_violărilori_acordarea_compensațiilor_adecvate_poate_să_nu_fie_suficientă_pentru_radierea_cererii_dacă_nu_au_fost_stabilitei_atrase_la_răspundere_persoanele_vinovate._

Indiferent_de_plata_compensațiilori_recunoașterea_violării,_Curtea_poate_dispune,_în_temeiul_art._37_para._1,_lit._a,_radierea_cererii_dacă_acest_lucru_este_solicitat_de_reclamant_(ex._Combustibil_Solid_S.A._c._Moldovei,_dec._25.10.2005)_[43]._Pentru_ca_o_renunțare_la_cerere_să_fie_valabilă,_ea_trebuie_să_fie_univocăi_să_ofere_reclamantului_un_nivel_minim_de_garanții,_care_să_fie_proporționale_cu_importanța_pretențiilor_invocate_Renunțarea_la_cerere_poate_avea_loci_prin_intermediul_unui_acord_amiabil._Denunțarea_ulterioară_a_unui_asemenea_acord_amiabil_de_către_reclamant,_până_la_decizia_Curții_de_admitere_a_acordului_amiabil,_va_fi_examinată_cu_precauție_de_Curtei_nu_va_fi_admisă_decât_dacă_va_fi_stabilit_că_voința_reclamantului_la_încheierea_acordului_a_fost_viciată_(a_se_vedea_în_acest_sens_Zu_Leiningen_c._Germaniei,_dec._17.11.2005)_[14,_p._233].

Teoreticienii_au_distins_mai_multe_tipuri_de_victime,_divizându-le_în:

-_directă;

-_indirectă;

-_potențială.

1)_Victimă_directă

Noțiunea_de_„victimă”_are_un_sens_autonom_în_raport_cu_drepturile_naționale._Victima_directă_este_reclamantul_afectat_nemijlocit_prin_pretinsa_violare_(ex._partidul_care_a_fost_suspendat;_persoana_care_a_fost_lipsită_de_bunuri_prin_recurs_în_anulare;_etc.)_[14,_p.234]._

2)_Victima_potențială_

O_persoană_poate_depune_o_cerere_la_Curte_până_la_încălcarea_drepturilor_sale,_când_există_o_mare_probabilitate_că,_datorită_existenței_unei_legi_sau_practici,_drepturile_sale_vor_fi_încălcate_(ex._impozitarea_excesivă_a_moștenirii_când_persoana,_bunurile_căreia_urmează_a_fi_moștenite,_are_o_vârstă_înaintată,_în_cauza_Burdeni_Burden_c._Regatului_Unit,_hot._14.12.2006;_existența_unei_legi_penale_care_sancționa_relațiile_homosexuale,_când_reclamantul_era_homosexual,_în_cauza_Dudgeon_c._Irlandei_de_Nord,_hot._22.10.1981;_extrădarea_reclamantului_către_un_stat_în_care_el_risca_să-i_fie_aplicate_tratamente_contrare_Convenției,_în_cauza_Soering_c._Marii_Britanii,_hot._07.07.1989)_[14,_p.235]._

Se_pot_plânge_la_Curtei_persoanele_cărora,_datorită_naturii_cauzei_lor,_nu_li_se_poate_cere_în_mod_rezonabil_să_demonstreze_că_dreptul_lor_a_fost_încălcat,_când_există_riscul_ca_dreptul_lor_să_fi_fost_încălcat_(ex._existența_unei_legislații_care_nu_exclude_interceptarea_arbitrară_a_corespondențeii_convorbirilor,_în_cauza,_Iordachii_alții_c._Moldovei,_dec._05.04.2005)_[47].

3)_Victima_indirectă

„Victima_indirectă”_este_persoana_ce_poate_demonstra_că_există_o_legătură_particulară_între_eai_victima_directăi_că_violarea_Convenției_în_raport_cu_victima_directă_i-a_cauzat_un_prejudiciu_de_exemplu_suferințele_cauzate_mamei_prin_dispariția_fiuluii_soțului_cu_câțiva_ani_în_urmă,_în_timpul_unor_acțiuni_militare_constatată_în_cauza_Imakayeva_c._Rusiei,_hot._09.11.2006)_[11,_p._345]._

Astfel,_Curtea_nu_poate_fi_sesizată_decât_după_epuizarea_căilor_de_recurs_interne,_așa_cum_este_stabilit_conform_principiilor_de_drept_internațional_general_recunoscute,i_într-un_termen_dease_luni,_începând_cu_data_deciziei_interne_definitive._Cererile_nu_pot_fi_luate_în_considerație_de_către_Curte,_dacă_nu_îndeplinesc_criteriile_de_admisibilitate.__

Dacă_se_consideră_că_statul_a_violat_în_detrimentul__directi_personal_vreunul_dintre_drepturile_fundamentale_prevăzute_de_Convenție_persoana_se_poate_plânge_Curții._

1._Curtea_poate_cerceta_numai_plângeri_referitoare_la_violarea_unuia_sau_mai_multor_drepturi_enumerate_în_Convenției_protocoale._Ea_nu_este_o_instanță_de_apel_împotriva_instanțelor_naționalei_nu_poate_anula_sau_modifica_deciziile_lor._Nici_nu_poate_interveni_direct_în_favoarea_dumneavoastră_pe_lîngă_autoritatea_de_care_vă_plângeți.

2._Curtea_poate_examina_numai_cererile_îndreptate_împotriva_unuia_dintre_statele_care_au_ratificat_Convențiai_Protocoalele_sale,i_dacă_se_referă_la_evenimente_posterioare_unei_date_determinate._Această_dată_variază_de_la_stat_la_stati_după_cum_cererea_se_referă_la_un_drept_enunțat_în_Convenție_sau_în_Protocoale._

3._Persoanele_se_pot_plânge_Curții_numai_cu_privire_la_actele_unei_autorități_publice_dintr-unul_dintre_aceste_state_(Parlament,_administrație,_tribunal_etc)._Curtea_nu_se_poate_ocupa_de_plângeri_îndreptate_împotriva_unor_persoane_particulare_sau_a_unor_instituții_private.
4._Conform_articolului_32_§_1_din_Convenție,_Curtea_nu_poate_fi_sesizată_decât_după_ce_au_fost_epuizate_în_prealabil_căile_de_recurs_internei_în_termen_dease_luni_începînd_cu_data_deciziei_definitive_interne._O_plângere_care_nu_respectă_aceste_condiții_de_admisibilitate_nu_va_putea_fi_examinată_de_către_Curte._

5._Înainte_de_a_se_adresa_Curții,_trebuie_să_fi_utilizat,_în_statul_în_cauză,_toate_remediile_juridice_care_ar_fi_putut_fi_utile_în_situația_de_care_vă_plângeți;_în_caz_contrar,_va_trebui_să_demonstrați_că_aceste_remedii_nu_puteau_fi_eficace._Prin_urmare,_mai_întâi_ar_fi_trebuit_să_sesizați_tribunalele_interne,_până_la_adresarea_la_Curtei_inclusiv_la_instanța_supremă_competentă,_în_fața_căreia_ar_fi_trebuit_să_prezentați,_cel_puțin_în_substanță,_motivele_plângerii_pe_care_doriți_să_le_supuneți_atenției_Curții.

6._În_exercitarea_acestor_remedii,_trebuie_să_fi_respectat_regulile_de_procedură_naționale,_mai_ales_termenele_prescrise_de_acestea._Dacă,_de_exemplu,_recursul_da_fost_respins_ca_tardiv_sau_pentru_nerespectarea_unei_reguli_de_competență_sau_de_procedură_care_vă_poate_fi_imputată,_Curtea_nu_va_putea_examina_cererea._

7._Dacă_totuși_persoana_se_plânge_de_o_decizie_judecătorească,_mai_ales_de_condamnare,_nu_este_necesar_să_fi_încercat_a_obȚine_revizuirea_procesului_după_parcurgerea_instanțelor_judiciare_uzuale._Nu_este_necesar_nici_să_fi_exercitat_recursuri_de_grațiere_sau_să_fi_solicitat_grațierea_sau_amnistierea._În_plus,_petițiile_(adresate_Parlamentului,efului_statului_sau_al_guvernului,_unui_ministru_sau_ombudsman)_nu_constituie_remedii_pe_care_trebuia_să_le_fi_încercat.
8._După_ce_autoritatea_națională_competentă_cea_mai_înaltă_a_pronunțat_o_decizie,_persoana_dispune_de_un_interval_dease_luni_pentru_a_sesiza_Curtea._Acest_interval_începe_sa_curgă_de_la_data_la_care_s-a_luat_cunoștință_personal_sau_prin_avocat_de_decizia_finală_în_ordinea_normală_a_instanțelor,i_nu_începînd_de_la_respingerea_ulterioară_a_unei_eventuale_cereri_în_revizuire_a_procesului_sau_a_unui_alt_recurs_extraordinar,_a_unei_cereri_de_grațiere_sau_amnistiere_sau_a_oricărei_alte_cereri_adresate_unei_autorități_cu_titlu_de_grațiere.

9._Termenul_dease_luni_este_întrerupt_de_prima_scrisoare_a_persoanei_adresată_Curții,_expunînd_cu_claritate,_chiar_dacă_în_mod_sumar,_obiectul_plângerii__eventuale_sau_de_trimiterea_formularului_de_cerere_completat._O_simplă_cerere_de_informații_nu_este_suficientă_pentru_a_întrerupe_termenul_dease_luni.

10.Sumarizînd_exigențele_de_adresare_la_Curte,_prevăzute_de_Convenție,_putem_evidenția_următoarele_condiiții_de_admisibilitate:_

_1._să_fie_făcută_de_către_o_persoană_îndreptățită;_

2._cerere_să_fie_compatibilă_cu_dispozițiile_Convenției;_

3._să_privească_o_perioadă_în_care_statul_era_legat_prin_Convenție;_4._să_se_afle_sub_jurisdicția_acoperită_de_Convenție;_

5._să_fie_epuizate_toate_căile_interne_de_recurs;_6._să_fi_fost_invocat_violarea_unor_drepturii_libertăți_prevăzute_de_Convenție;

7._să_fie_respectat_termenul_dease_luni_de_la_data_epuizării_ultimului_recurs_privind_adresarea_la_Curte._Nerespecarea_acestor_condiții_Curtea_va_declara_cererea_ca_fiind_inadmidibilăi_va_fi_respinsă._Cu_titlu_informativ,_mai_mult_de_90%_din_cererile_examinate_de_către_Curte_sunt_declarate_inadmisibile_pentru_nerespectarea_uneia_sau_alteia_din_condițiile_de_admisibilitate_mai_sus_menționate.

Formalitățile_și_epuizarea_căilor_de_recurs_interne_

Potrivit_art._35_alin._1_al_Convenției_„Condițiile_de_admisibilitate”:„Curtea_nu_poate_fi_sesizată_decât_după_epuizarea_căilor_de_recurs_interne_…”_[4].

Până_la_depunerea_cererii_unei_jurisdicții_internaționale,_statului_trebuie_să_i_se_acorde_posibilitatea_să_remedieze_situația_reclamantului_de_sine-stătător._Din_acest_motiv,_reclamanții_sunt_obligați_să_epuizeze_căile_de_recurs_instituite_de_legislația_statului_vizat._Sarcina_primordială_de_a_asigura_respectarea_drepturilor_omului_garantate_de_Convenție_aparține_autorităților_naționale,_sarcina_Curții_în_acest_sens_fiind_de_supraveghere_a_modului_de_respectarea_a_acestor_drepturi_de_către_autoritățile_naționale.

Noțiunea_„căilor_de_recurs_interne”_înglobează_orice_mijloace_procedurale_reglementate_de_dreptul_intern_al_statului_pârât,_indiferent_de_natura_lor_(ex._judiciare,_administrative,_constituționale,_proceduri_necontencioase,_etc.),_care_oferă_posibilitatea_înlăturării_încălcării_invocatei_a_consecințelor_sale_(restabilirea_dreptuluii_recuperarea_prejudiciului)._Reclamantul_trebuie_să_epuizeze_toate_instanțele_care_îi_pot_redresa_situația,_invocând_în_fața_lor_pretinsa_încălcare_a_drepturilor_garantate_de_Convenție_[14,_p.237]._

Curtea_examinează_cauzele_fără_un_formalism_excesiv._Ea_cere_să_fie_epuizate_doar_recursurile_interne_utile,_adică_cele:

accesibile;_

eficace;i

care_acordăanse_suficiente_de_succes.

În_anumite_circumstanțe_speciale_reclamantul_poate_fi_exonerat_de_obligația_de_epuizare.

Sarcina_probațiunii_existenței_căilor_de_recurs_interne._La_momentul_depunerii_cererii_la_Curte_îi_revine_reclamantului_să_precizeze_etapele_urmate_pentru_epuizarea_căilor_de_recurs_interne._În_cazul_neepuizării_căilor_de_recurs_interne,_acesta_urmează_să_indice_motivele_de_neepuizare._

Curtea_va_examina_din_oficiu_chestiunea_cu_privire_la_epuizarea_căilor_de_recurs_interne,_ea_putând_respinge_cererea_ca_inadmisibilă_până_la_comunicarea_cererii_către_Guvern_dacă_ajunge_la_concluzia_că_un_recurs_util_nu_a_fost_epuizati_nu_există_circumstanțe_de_natură_să_absolve_reclamantul_de_obligația_exercitării_lui._

Curtea_va_examina_dacă_au_fost_epuizate_recursurile_existente_la_ziua_depunerii_cererii,_această_regulă_cunoscând_excepții_care_trebuie_justificate_de_circumstanțele_particulare_ale_cauzei._Astfel,_în_cauza_Prodan_c._Moldovei_(hot._18.05.2004,_para._32-43)_[62]_Curtea_a_examinat_admisibilitatea_cererii_atât_prin_prisma_recursurilor_care_au_existat_la_ziua_depunerii_cererii,_câti_a_recursurilor_care_au_apărut_după_declararea_admisibilă_a_cererii._

După_comunicarea_cererii_Guvernului,_regula_epuizării_este_invocată_în_mod_sistematic_de_către_state._La_această_etapă_îi_revine_Statului_să_demonstreze_că_reclamantul_nu_a_epuizat_o_cale_de_recurs_utilă._Dacă_Guvernul_demonstrează_că_există_o_cale_de_recurs_care_nu_a_fost_epuizată_de_reclamant_iar_reclamantul_contestă_eficacitatea_recursului,_Curtea_va_porni_de_la_prezumția_că_calea_de_recurs_invocată_de_Guvern_este_eficace_(Popov_(1)_c._Moldovei,_hot._18.01.2005,_para._31-40)_[61]._

Statele_sunt_decăzute_din_dreptul_de_a_ridica_excepția_de_neepuizare_după_declararea_cererii_admisibile,_cu_privire_la_un_recurs_existent_până_la_decizia_cu_privire_la_admisibilitate._Aeasta_a_fost_indicat_de_către_Curte_în_cauza_Savițchi_c._Moldovei_[63].

_Formalitățile_și_epuizarea_căilor_de_recurs_interne._Obligația_de_epuizare_impune_reclamantul_să_sesizeze_autoritățile_care_îi_pot_redresa_situațiai_să_conteste_în_toate_nivelele_de_jurisdicție_răspunsurile_defavorabile_lui._Epuizarea_căilor_de_recurs_interne_trebuie_să_se_facă_cu_respectarea_procedurilor,_în_termenele,_către_autoritățilei_în_formele_pe_care_le_prevăd_reglementările_din_dreptul_intern._Nerespectarea_formalităților_instituite_de_dreptul_național_(ex._respingerea_recursului_ca_inadmisibil_pe_motiv_că_nu_a_fost_întocmit_în_forma_prevăzută_de_lege;_respingerea_acțiunii_ca_tardive;_etc.)_pot_duce_la_inadmisibilitatea_cererii._Astfel,_în_cauza_Cârmuirea_Spirituală_a_Musulmanilor_din_Republica_Moldova_c._Moldovei_(dec._15.06.2005)[42]_cererea_cu_privire_la_refuzul_de_a_înregistra_un_cult_religios_a_fost_declarată_inadmisibilă_pentru_neepuizarea_căilor_de_recurs_interne_pe_motiv_că_nu_au_fost_prezentate_toate_documentele_cerute_de_dreptul_național_pentru_înregistrarea_cultului.

Chestiunile_pe_care_reclamantul_dorește_să_le_invoce_în_fața_Curții_urmează_a_fi_invocate_în_toate_nivelele_de_jurisdicție,_în_mod_expres_sau_în_substanță._Astfel,_reclamantul_nu_este_obligat_să_se_refere_expres_la_Convenție_în_procedurile_naționale,_însă_din_poziția_sa_trebuie_să_reiasă_că_el_se_plânge_de_un_drept_protejat_de_Convenției_să_permită_autorităților_să-i_redreseze_situația._Astfel,_reclamantul_nu_a_epuizat_căile_de_recurs_interne_dacă_nu_a_permis_instanței_de_recurs_să_examineze_chestiunea_de_care_se_plânge_în_fața_Curții_(ex._renunțarea_la_o_pretenție_în_procedurile_naționale,_care_a_fost_invocată_ulterior_la_Curte,_în_cauza_Azinas_c._Ciprului,_hot._28.04.2004,_para._34-42)_[11,_p.361].

Recursurile_utile_-_recursul_accesibil._Un_recurs_este_accesibil_pentru_reclamant_dacă_el_însuși_are_posibilitatea_de_a-l_iniția,_fără_asistența_unor_terți._Nu_sunt_accesibile_recursurile_care_nu_pot_fi_inițiate_de_către_reclamant_din_motive_de_procedură_sau_de_substanță._Astfel,_nu_este_accesibil_recursul_pentru_care_este_nevoie_de_intervenția_unui_terț_(ex._Procuratura_Generală_în_cazul_recursului_în_anulare;_un_subiect_de_sesizare_a_Curții_Constituționale_pentru_depunerea_unei_sesizări_la_Curtea_Constituțională;_etc.)._Nu_este_accesibil_nici_recursul_care,_deși_formal_este_accesibil,_nu_poate_fi_folosit_efectiv_fără_asistența_unui_terț_(ex.ansa_iluzorie_de_a_câștiga_un_proces_complex_fără_a_fi_asistat_de_un_avocat,_când_reclamantul_nu_poate_plăti_un_avocati_nici_nu_poate_solicita_asistență_juridică_din_contul_statului,_în_cauza_Airey_c._Irlandei,_hot._09.10.1979;_recursurile_aduse_la_cunoștința_unui_deținut_străin,_nereprezentat_de_către_un_avocat,_într-o_limbă_pe_care_el_nu_o_înțelege,_în_cauza_Kujik_c._Greciei,_dec._03.07.1991)_[11,_p._365]._

Recursul_eficace._Un_recurs_este_eficace_dacă_poate_remedia_încălcarea_Convenției._Astfel,_sunt_eficace_apelurile,_recursurile,_plângerea_adresată_procurorului_pentru_a_anula_actele_ofițerilor_de_urmărire_penală_care_îi_încalcă_drepturile,_etc._Nu_sunt_eficace_recursurile_care_nu_pot_redresa_situația_reclamantului,_de_care_el_se_plânge_la_Curte_(ex._solicitarea_indexării_sumelor_datorate_nu_constituie_un_recurs_eficace_pentru_a_repara_faptul_neexecutării_hotărârii_judecătorești_neexecutate_la_acea_dată,_deoarece_acest_recurs_nu_era_determinant_în_executarea_hotărârii,_în_cauza_Toropov_c._Ucrainei,_hot._04.10.2005_[14,_p._227];_o_plângere_contra_executorului_judecătoresc_cu_privire_la_neexecutarea_unei_hotărâri_privind_retrocedarea_unui_imobil_de_către_Consiliul_municipal_Chișinău,_deoarece_nu_existau_surse_pentru_evacuarea_chiriașilor_într-un_alt_imobil,_nu_este_un_recurs_eficace_deoarece_sancționarea_executorului_judecătoresc_nu_putea_duce_la_executarea_hotărârii,_în_cauza_Popov_(1)_c._Moldovei,_hot._18.01.2005)_[61]._

Recursul_care_acordă_suficienteanse_de_succes._Reclamantul_nu_este_obligat_să_epuizeze_căile_de_recurs_interne_care_nu_îi_pot_remedia_situația._Totuși,_în_cazul_în_care_eficacitatea_unei_căi_de_recurs_interne_nu_este_certă,_reclamantul_trebuie_să_epuizeze_acest_recurs._Un_simplu_dubiu_cu_privire_la_eficacitatea_căii_de_recurs_nu_este_suficientă_pentru_neepuizarea_acesteia._Astfel,_reclamantul_este_obligat_să_urmeze_practicile_judiciare_în_care_rezultatul_este_neclar,_neuniform_sau_care_încă_nu_este_bine_stabilit_(ex._Whiteside_c._Regatului_Unit,_dec._07.03.1994)_[28,_p._158]._

Circumstanțe_speciale_în_care_reclamantul_este_exonerat_de_obligația_de_epuizare_._În_anumite_cazuri_excepționare_reclamantului_nu_i_se_poate_cere_în_mod_rațional_epuizarea_căilor_de_recurs_interne._Astfel,_reclamantul_nu_va_avea_obligația_de_epuizare_în_cazul:

a)_existenței_unei_legislații_(ex:_obligarea_prin_Legea_Republicii_Moldova_cu_privire_la_arestarea_preventivă_de_a_cenzura_întreaga_corespondență_a_tuturor_deținuților,_etc.)_sau_“practici_administrative”_contrare_Convenției_(ex._maltratarea_deținuților_ca_o_practică_constantă,_în_cauza_Donnellyi_alții_c._Regatului_Unit,_dec._05.04.1973)_[26,_p._159]._În_acest_ultim_caz_reclamantul_trebuie_să_demonstreze_existența_unor_practici_administrativei_o_toleranță_față_de_acestea_din_partea_autorităților_(ex._neexaminarea_plângerilor_sau_nesancționarea_vinovaților_de_maltratare).

b)_existenței_unor_“circumstanțe_speciale”_care_fac_irezonabilă_epuizarea_căilor_de_recurs_interne_(ex._lipsa_reacției_procurorului_la_semnele_vizibile_de_maltratare_a_reclamantului_după_ce_acesta_a_fost_interogat,_când_procurorul_avea_obligația_legală_de_a_iniția_procedurile_penale,_în_cauza_Aksoy_c._Turciei,_hot._18.12.1996,_para._54-57;_neepuizarea_căilor_de_recurs_interne_când_statul_pârât_nu_recunoaște_jurisdicția_asupra_unui_anumit_teritoriu,_în_cauza_Ilașcui_alții_c._Moldoveii_Rusiei,_dec._04.07.2001;_neinițierea_altor_proceduri_de_recuperare_a_proprietății_confiscate_după_ce_acțiunea_inițială_a_fost_respinsă_prin_recurs_în_anulare,_în_cauza_Brumărecu_c._României,_hot._28.10.1999,_para._55)_[14,_p._384].

c)_epuizării_doar_a_unei_căi_de_recurs_când_legea_instituie_căi_de_recurs_alternative_(ex._nedepunerea_unei_acțiuni_pentru_obținerea_compensațiilor_pentru_maltratare_în_cazul_în_care_reclamantul_s-a_adresat_cu_o_plângere_de_maltratare_procuroruluii_acesta_a_refuzat_în_intentarea_dosarului_penal,_în_cauza_Boicenco_c._Moldovei,_hot._11.07.2006,_para._78-81)_[38].

Obligația_de_epuizare_a_căilor_de_recurs_interne_nu_se_extinde_asupra_pretențiile_reclamantului_cu_privire_la_violarea_art._34_al_Convenției,_fie_prin_violarea_art._38_alin._1_lit._a_in_fine_al_Convenției_(mutatis_mutandis_Fedotova_c._Rusiei,_hot._13.04.2006,_para._47)_[14,_p._385]._Această_obligație_nu_se_aplică_nici_față_de_pretențiile_cu_privire_la_satisfacția_echitabilă._Astfel,_reclamantul_poate_pretinde_compensații_de_la_Curte_chiar_dacă,_după_comunicarea_cererii_către_Guvern,_a_fost_înlăturată_încălcarea_de_care_el_se_plângeai,_după_aceasta,_el_putea_solicita_aceste_compensații_la_nivel_național_(ex._executarea_hotărârii_judecătorești_după_comunicarea_cererii_cu_privire_la_neexecutarea_unor_hotărâri_judecătorești_către_Guverni_posibilitatea_reclamanților_de_a_obține_compensații_pentru_executarea_întârziată_după_executarea_hotărârilor_judecătorești,_în_cauza_Lupăcescui_alții_c._Moldovei,_hot._21.03.2006,_para.30)_[50].

Regula_termenului_de_6_luni

_

Potrivit_art._35_alin._1_al_Convenției,_„Curtea_nu_poate_fi_sesizată_decât_…_într-un_termen_dease_luni,_începând_cu_data_deciziei_interne_definitive”_[4].

Conform_acestei_reguli,_reclamantul_este_chemat_să_depună_o_cerere_la_Curte_în_termen_de_6_luni._Acest_termen_are_scopul_de_a_asigura_un_minim_de_securitate_juridicăi_de_a_împiedica_contestarea_unor_situații_juridice_consumate_într-un_trecut_nedeterminat._

Termenul_pentru_adresarea_la_Curte_se_calculează_în_luni_calendaristice,_indiferent_de_durata_lor_efectivă_(a_se_vedea_Istituto_di_Vigilanza_c._Italiei,_hot._22.09.1993,_para._14)._Ziua_deciziei_interne_definitive_nu_se_ia_în_considerație_la_calcularea_termenului_de_6_luni_(a_se_vedea_K.C.M._c._Olandei,_dec._09.01.1995)_[28,_p.113]._

Curtea_a_menționat_că_termenul_de_6_luni_curge_pentru_fiecare_pretenție_în_mod_separat_(Mihalachi_c._Moldovei,_hot._09.01.2007,_para._21)_[55]._

_Momentul_de_la_care_începe_să_curgă_termenul_de_6_luni._Convenția_leagă_curgerea_termenului_de_6_luni_de_„data_deciziei_interne_definitive”._Conceptul_de_„decizie_internă_definitivă”_are_un_sens_autonom._Termenul_de_adresare_la_Curte_curge_de_la_decizia_internă_irevocabilă_(în_sensul_legislației_Republicii_Moldova)_în_procesul_de_epuizare_a_căilor_de_recurs_interne._Prin_urmare,_accesarea_unei_căi_de_recurs_inefective_(ex._revizuirea_în_procedura_civilă_conform_art._449_al_CPC_al_RM,_când_nu_există_temeiuri_de_revizuire)_nu_suspendă_curgerea_termenului_de_6_luni.

Dacă_o_cale_de_recurs_este_“dubioasă”i_reclamantul_riscă_să_nu_aibă_succes,_se_recomandă_de_a_sesiza_Curtea_fără_a_aștepta_rezultatul_recursului_pentru_a_evita_depășirea_termenului_de_6_luni._Conform_regulii_generale,_termenul_curge_din_momentul_în_care_reclamantul_a_aflat_sau_trebuia_să_afle_despre_„decizia_internă_definitivă”._Astfel,_acest_moment_este_ziua_la_care_decizia_a_fost_pronunțată_în_mod_public_(a_se_vedea_Loveridge_c._Regatului_Unit,_dec._23.10.2001)_[24,_p._367]._

În_cazul_în_care_decizia_nu_a_fost_pronunțată_în_public,_la_calcularea_termenului_de_6_luni_se_ia_în_considerație_data_la_care_reclamantul_sau_avocatul_său_a_luat_cunoștință_de_conținutul_„deciziei_interne_definitive”._Totuși,_data_informării_reclamantului_va_fi_considerată_data_informării_avocatului,_chiar_dacă_reclamantul_a_fost_informat_mai_târziu_(a_se_vedea_Keskini_alții_c._Turciei,_dec._07.09.1999)._În_cazul_în_care_conform_legislației_naționale_autoritățile_sunt_obligate_să_transmită_o_copie_a_„deciziei_interne_definitive”,_la_calcularea_termenului_de_6_luni_se_ia_în_considerație_ziua_primirii_acestei_copii_(a_se_vedea_Worm_c._Austriei,_hot._29.08.1997,_para._33)_[24,_p.370].

În_cazul_în_care_motivativul_„deciziei_interne_definitive”_este_crucial_pentru_pretențiile_invocate_la_Curte,_termenul_va_începe_să_curgă_din_ziua_în_care_hotărârea_redactată_integral_a_fost_primită_(a_se_vedea_P._c._Elveției,_dec._13.03.1984).

Dacă_nu_există_recursuri_interne_eficace,_termenul_de_6_luni_începe_să_curgă_de_la_data_adoptării_actului_sau_de_la_data_producerii_faptului_contestat_(a_se_vedea_Hilton_c._Regatului_Unit,_dec._06.07.1988)_sau_din_momentul_în_care_reclamantul_află_despre_actul_sau_faptul_sau_despre_efectele_defavorabile_lui_(a_se_vedea_Dennisi_alții_c._Regatului_Unit,_dec._02.07.2002).

Termenul_de_6_luni_nu_se_aplică_pe_durata_situațiilor_continue_(a_se_vedea_Loizidou_c._Turciei,_hot._23.03.2005)._În_cazul_violărilor_continue_contra_cărora_nu_există_căi_de_recurs_interne,_termenul_de_6_luni_începe_a_curge_din_momentul_în_care_situația_continuă_ia_sfârșit_(a_se_vedea_Demir_c._Turciei,_dec._09.01.1995)_[24,_p.376]._

Există_o_distincție_esențială_între_efectele_continuei_faptele_continue._Actele_juridice,_prin_natura_lor,_generează_efecte_continue,_însă_existența_efectelor_continue_nu_duce_la_suspendarea_termenului_de_6_luni._O_faptă_ilegală_poate_fi_calificată_ca_fiind_continuă_dacă_ea_se_extinde_pe_întreaga_perioadă_în_care_comportamentul_respectiv_continuăi_este_în_contradicție_cu_obligațiile_internaționale._În_cazul_comiterii_unui_ansamblu_de_acțiuni_sau_omisiuni_ilegale,_violarea_se_extinde_pe_întreaga_perioadă_începând_cu_prima_acțiunei_continuă_atât_timp_cât_acțiunile_sau_omisiunile_se_repetăi_rămân_în_contradicție_cu_obligația_internațională_respectivă_(a_se_vedea_Ilașcui_alții_c._Moldoveii_Rusiei,_hot._08.07.2004,_para._321)_[48]._

_Suspendarea_termenului_de_6_luni._Curgerea_termenului_de_6_luni_se_suspendă_prin_depunerea_cererii_la_Curte.__Cererea_nu_trebuie_să_aibă_o_formă_strictă._Ea_poate_fi_expediată_prin_poștă_sau_prin_fax._Se_consideră_cerere_prima_comunicare_a_reclamantului_către_Curte,_în_care_este_expus,_chiari_sumar,_obiectul_cererii._

Data_depunerii_cererii_se_consideră_data_la_care_cererea_a_fost_depusă_la_poștă_(data_la_care_plicul_a_fosttampilat),_fie_data_la_care_cererea_a_fost_expediată_prin_fax,_dacă_cererea_a_fost_ulterior_expediată_prin_poștă_în_termen_de_5_zile_(p._5_al_Instrucțiunilor_practice_cu_privire_la_instituirea_procedurii_la_Curte)._Dacă_data_de_pe_plic_aplicată_de_poștă_nu_este_lizibilă,_data_depunerii_cererii_se_va_considera_data_parvenirii_cererii_la_Curte.

Cererea_depusă_la_Curte_suspendă_termenul_de_6_luni_doar_în_partea_pretențiilor_invocate_în_ea._Depunerea_anterioară_a_cererii_este_irelevantă_pentru_suspendarea_termenului_de_6_luni_cu_privire_la_pretențiile_cu_care_cererea_este_completată_ulterior_(a_se_vedea_Daniliuc_c._Moldovei,_hot._18.10.2005,_para._23-25)_[45]._

Suspendarea_termenului_prin_depunerea_unei_cereri_sumare_este_recomandabilă_când_reclamantul_nu_reușește_să_redacteze_integral_cererea_până_la_expirarea_termenului_de_6_luni._Pentru_aceasta_el_poate_expedia_prin_poștă_sau_fax_o_scrisoare_din_care_să_reiasă_esența_tuturor_învinuirilori_a_faptelor_de_care_el_se_plânge_la_Curte.

Termenul_de_6_luni_nu_poate_fi_restabilit,_însă_Curtea_poate_lua_în_calcul_cazurile_fortuite_în_situații_foarte_limitate._Astfel,_Curtea:_

a)_nu_a_acceptat_niciodată_motivele_de_boală_pentru_suspendarea_termenului_(a_se_vedea_Peters_c._Germaniei,_dec._20.02.1995)_deoarece,_în_orice_caz,_reclamantul,_indiferent_de_capacitatea_sa_de_exercițiu,_sau_curatorul_reclamantului_pot_depune_o_cerere_la_Curte[18,_p._45];

b)_a_decis_că_detenția_în_sine_nu_constituie_un_temei_pentru_restabilirea_termenului_de_6_luni,_decât_dacă_reclamantul_a_fost_izolat_totalmente_de_lumea_exterioarăi_i-a_fost_interzisă_expedierea_cererii._Totuși,_termenul_de_6_luni_va_fi_restabilit_pe_perioada_în_care_administrația_închisorii_refuză_expedierea_cererii_la_Curte_iar_deținutul_nu_a_reușit_să_expedieze_cererea_la_Curte_prin_alte_mijloace_(a_se_vedea_Moisejevs_c._Letoniei,_hot._15.06.2006)[20_p.44].

Examinarea_inadmisibilității_cererii

a)_Cererea_anonimă_

Potrivit_art._35_para._2_al_Convenției,_„Curtea_nu_reține_nici_o_cerere_individuală_introdusă_în_aplicarea_art._34_dacă

a)_ea_este_anonimă;_…”_[4].

Curtea_va_respinge_ca_inadmisibilă_o_cerere_în_baza_căreia_nu_se_poate_determina_identitatea_autorului_său._Potrivit_art._33_din_Regulamentul_Curții,_toate_documentele_depuse_la_grefa_Curții_care_au_legătură_cu_o_cerere_sunt_publice_(cu_excepția_documentelor_privind_negocierile_de_soluționare_pe_cale_amiabilă_a_litigiului)._Această_regulă_se_aplicăi_cu_privire_la_numele_reclamantului,_care_ulterior_va_fi_menționat_ca_numele_cauzei_examinate_de_Curte_[6]._

Reclamantul_poate_solicita_de_a_nu_fi_menționat_numele_său_în_documentele_publice_referitoare_la_procedura_în_fața_Curții._Potrivit_art._47_para._3_din_Regulamentul_Curții,_reclamantul_care_nu_dorește_să-și_dezvăluie_identitatea_trebuie_să_precizeze_acest_lucru_în_formularul_tipizat_al_cereriii_să_motiveze_anonimatul_[6]._

Președintele_camerei_poate_autoriza_anonimatul_în_cazuri_excepționalei_temeinic_justificate_(ex._în_caz_de_pericol_de_represalii_din_partea_autorităților_naționale,_dacă_demnitatea_sau_reputația_reclamantului_ar_avea_de_suferit,_pentru_protejarea_dreptului_la_nume_sub_aspectul_protecției_vieții_intimei_private,_etc.)._Anonimatul_este_valabil_pe_toată_durata_de_procedură_în_fața_Curții,_inclusiv_în_Marea_Cameră_dacă_cauza_va_ajunge_spre_examinare_în_fața_acesteia.

Totuși,_numele_reclamantului_va_fi_anonim_pentru_publicul_larg,_dar_nui_pentru_Guvernul_statului_pârât,_care_va_cunoaște_identitatea_reclamantului_pentru_a_putea_prezenta_observații_pe_cauza_dată.

b)_Principiul_"non_bis_in_idem"

Potrivit_unui_principiu_general_de_drept,_aceeași_faptă_culpabilă_a_unui_subiect_de_drept_nu_poate_fi_sancționată_decât_o_singură_dată._

Convenția_conține_acest_principiu_în_art._35_para._2_p._b:

„Curtea_nu_reține_nici_o_cerere_individuală_introdusă_în_aplicarea_art._34,_dacă…

b)_ea_este_în_mod_esențial_aceeași_cu_o_cerere_examinată_anterior_de_către_Curte_sau_deja_supusă_unei_alte_instanțe_internaționale_de_anchetă_sau_de_reglementare,i_dacă_ea_nu_conține_fapte_noi”_[4].

Această_regulă_are_scopul_de_a_„exclude_cumulul_de_proceduri_internaționale”_ea_îndeplinind_rolul_de_a_asigura_securitatea_juridicăi_respectarea_deciziilor_anterioare_ale_Curțiii_de_a_elimina_riscul_unui_conflict_de_jurisdicții_internaționale_ori_al_unor_decizii_internaționale_contradictorii.

Cererile_anterior_examinate_de_Curte._Pentru_ca_regula_să_fie_aplicabilă,_trebuie_ca_cererea_introdusă_„să_fie_esențial_aceeași”_cu_o_cerere_„examinată”_anterior_de_Curtei_să_nu_conțină_„fapte_noi”._Acești_trei_termeni_au_fost_definiți_de_jurisprudență.

a)_cererea_nu_trebuie_să_fie_deja_„examinată”_de_Curte_

De_regulă,_pentru_ca_o_cerere_„esențial_aceeași”_să_fie_inadmisiblilă,_trebuie_să_fi_fost_deja_„examinată”_de_Curte._Dacă_în_legătură_cu_o_cerere_înaintată_la_Curtea_Europeană_aceasta_a_emis_o_hotărâre_de_declarare_a_cererii_ca_inadmisibilă_sau_cererea_a_fost_declarată_ca_admisibilăi_a_făcut_obiectul_unei_reglementări_amiabile_sau_al_unei_hotărâri_definitive_a_Curții,_atunci_se_consideră_că_cererea_a_fost_examinată_de_Curte_[24,_p._431].

b)_cerere_esențial_aceeași_

O_cerere_identică_presupune_o_identitate_în_ceea_ce_privește_obiectul_său,_părțilei_fondul._Curtea_a_declarat_că_ea_va_aplica_aceste_criterii_fără_un_formalism_excesiv._

Aspectul_identității_părților_între_două_cereri_presupune_ca_același_reclamant_să_acționeze_împotriva_aceluiași_stat_prin_două_cereri._Astfel,_dacă_prima_cerere_este_prezentată_de_o_persoană_în_numele_victimei_iar_a_doua_e_prezentată_de_victimă_sau_dacă,_dimpotrivă,_victima_înaintează_prima_cerere,_iar_a_doua_cerere_e_introdusă_în_numele_ei,_a_doua_cerere_este_întotdeauna_inadmisibilă._

Identitatea_de_obiect_presupune_pretinsa_încălcare_a_Convenției_de_către_statul_pârât,_iar_identitatea_de_cauză_înseamnă_acțiunile_sau_inacțiunile_statului_pârât_care_au_dus_la_pretinsa_încălcare_(temei_de_fapt)i_pretinsele_drepturi_încălcate_(temei_de_drept).__

c)_cererea_trebuie_să_conțină_fapte_noi_

Au_fost_considerate_fapte_noi:

epuizarea_recursurilor_interne_după_prima_cerere_respinsă_ca_inadmisibilă_pentru_neepuizare_(ex._X_c._Olandei,_dec._11.01.1994)[24,_p.431];

repetarea_unor_încălcări_analoage_ale_unui_drept_prevăzut_în_Convenție;

continuarea_menținerii_unor_situații_pentru_care_Convenția_prevede_restricții_de_durată.

c)_Excluderea_cumulului_procedurilor_internaționale

Curtea_nu_va_reține_nici_o_cerere_individuală_dacă_cererea_este_deja_supusă_unei_alte_instanțe_internaționale_de_anchetă_sau_de_reglementare.

Cea_mai_importantă_instituție_considerată_de_Curte_ca_fiind_o_instanță_internațională_de_anchetă_sau_reglementare_în_sensul_art._35_para._2_p._b_este_Comitetul_Drepturilor_Omului_instituit_prin_Protocolul_facultativ_la_Pactul_internațional_referitor_la_drepturile_civilei_politice._În_formularul_tipizat_de_cerere_pe_care_Curtea_îl_trimite_reclamantului_acesta_este_întrebat_dacă_a_supus_vreunei_alte_instanțe_internaționale_de_anchetă_sau_reglementare_o_cerere_privind_faptele_pe_baza_cărora_pretinde_încălcarea_drepturilor_sale_garantate_de_Convenție.

După_momentul_introducerii_cererii_la_celălalt_organ_internațional,_cererea_este_considerată_ca_fiind_„deja_supusă”_acestui_organ,_indiferent_dacă_procedura_de_examinare_a_cererii_a_început,_este_în_curs_ori_s-a_finalizat_printr-o_decizie_ori_o_înțelegere_amiabilă_sau_chiar_dacă_a_fost_declarată_inadmisibilă._O_cerere_rămâne_„supusă”_unui_alt_organ_internațional_chiar_dacă_reclamantul_a_cerut_suspendarea_procedurii_în_curs_în_fața_acelui_organ._Numai_retragerea_definitivă_a_cererii_poate_înlătura_acest_impediment_la_admisibilitate_[20,_p.77].

d)_Pretenția_în_mod_vădit_nefondată

Potrivit_art._35_alin._3_al_Convenției,

„Curtea_declară_inadmisibilă_orice_cerere_individuală_introdusă_potrivit_art._34,_atunci_când_ea_consideră_cererea_…_în_mod_vădit_nefondată”[4].

Prin_pretenție_în_mod_vădit_nefondată_înțelegem_pretenția_temeinicia_căreia_nu_trezește_nici_o_aparență_de_violare_a_Convenției_sau_a_protocoalelor_sale._Acest_temei_de_inadmisibilitate_ține_de_temeinicia_pretenției,_care,_de_obicei,_se_examinează_după_declararea_cererii_admisibile._El_a_fost_introdus_pentru_a_permite_Curții,_până_la_examinarea_fondului,_să_înlăture_pretențiile_care_nu_au_nici_oansă_de_succesi_pentru_a_ușura_examinarea_cauzelor.

Curtea,_de_obicei,_declară_pretenția_ca_vădit_neîntemeiată_dacă:

1)_reclamantul_nu_a_prezentat_suficiente_probe_în_susținerea_pretenției,_ceea_ce_nu_permite_Curții_de_a_stabili_dacă_pretenția_invocată_este_sau_nu_conformă_cu_Convenția_sau_protocoalele_sale._Astfel,_în_cauza_Pentiacovai_alții_c._Moldovei,_dec._04.01.2005_[60],_Curtea_a_declarat_inadmisibilă_pretenția_cu_privire_la_violarea_art._14_al_Convenției_deoarece_reclamanții_nu_au_prezentat_probe_care_să_demonstreze_tratamentul_diferențiat_al_reclamanților_în_raport_cu_alte_persoane);

2)_faptele_invocate_de_reclamant_nu_se_încadrează_în_unul_din_drepturile_garantate_de_Convenție_sau_de_protocoalele_sale_adiționale.__În_cauza_Sîrbui_alții_c._Moldovei,_hot._15.06.2004,_Curtea_a_declarat_inadmisibilă_pretenția_cu_privire_la_violarea_art._10_al_Convenției_prin_secretizarea_unei_hotărâri_de_Guvern,_deoarece_art._10_al_Convenției_nu_impune_statelor_obligații_pozitive_de_a_dezvălui_publicului_orice_documente_sau_informații_secrete_cu_privire_la_militarii_săi,_serviciul_de_informațiii_securitate_sau_poliția_sa_[64].

3)_faptele_invocate_se_încadrează_în_prevederile_Convenției,_însă_pretenția_este_vădit_neîntemeiată_așa_cum_în_cauza_Gurău_c._Moldovei,_dec._07.11.2006,_o_cerere_cu_privire_la_violarea_art._6_al_Convenției_prin_neexecutarea_unei_hotărâri_judecătorești_de_către_o_autoritate_publică_a_fost_declarată_inadmisibilă,_ca_vădit_nefondată,_deoarece_hotărârea_judecătorească_a_fost_executată_în_mai_puțin_de_8_luni,_pe_când_Curtea_consideră_că_executarea_unei_astfel_de_hotărâri_judecătorești_în_termen_de_până_la_un_an_de_zile,_de_obicei,_nu_contravine_art._6_al_Convenției_[40];

4)_Curtea_nu_este_competentă_să_examineze_pretenția_din_considerente_ratione_loci_de_exemplu_în_cauza_Yonghong_c._Portugaliei,_dec._25.11.1999,_Curtea_a_constatat_că_nu_este_competentă_să_examineze_o_cerere_cu_privire_la_o_situație_care_a_avut_loc_în_regiunea_Macao,_care_se_afla_sub_protectoratul_Portugaliei_[14,_p._34],_ratione_personae,_în_cauza_Manolei_alții_c._Moldovei,_dec._15.06.2004_[50],_Curtea_a_declarat_inadmisibilă_pretenția_unei_asociații_cu_privire_la_drepturile_asociaților,_deoarece_asociația_nu_are_capacitatea_de_a_depune_cerere_la_Curte_în_numele_asociaților_săi)_sau_ratione_temporis__de_exemplu_în_cauza_Meriakri_c._Moldovei,_dec._16.01.2001,_Curtea_a_declarat_inadmisibilă_pretenția_cu_privire_la_maltratare_deoarece_ea_se_referea_la_o_pretinsă_maltratarei_la_o_anchetă_care_s-au_sfârșit_până_la_12.09.1997,_când_Convenția_a_intrat_în_vigoare_pentru_Republica_Moldova_[53];

5)_reclamantul_a_încetat_să_fie_„victimă”_a_pretinselor_violări_în_urma_recunoașterii_violării_Convenției_de_către_statul_pârâti,_după_caz,_acordarea_unei_compensații_adecvate,_anume_în_cauza_Duca_c._Moldovei,_dec._11.04.2006_[46],_Curtea_a_constatat_că_achitarea_reclamantului,_cu_acordarea_ulterioară_a_compensației_în_mărime_de_MDL_150,000_pentru_arestare_ilegală_timp_de_169_de_zilei_condițiile_de_detenție_pe_durata_arestului,_este_suficientă_pentru_pierderea_calității_de_victimă_cu_privire_la_pretinsa_violare_a_art._3i_5_ale_Convenției).

e)_Cererea_abuzivă_

Potrivit_art._35_alin._3_al_Convenției,

„Curtea_declară_inadmisibilă_orice_cerere_individuală_introdusă_potrivit_art._34,_atunci_când_ea_consideră_cererea_…_abuzivă”[4].

Curtea_nu_va_admite_folosirea_procedurilor_instituite_prin_Convenție_pentru_cererile_în_care:

a)_reclamantul_insultă_funcționarii_naționali_(ex._Stamoulakatos_c._Regatului_Unit,_dec._09.04._1997)_fie_acuză_cu_bunătiințăi_în_baza_unor_informații_false_angajații_Curții_de_abateri_grave_(ex._Duringeri_alțiii_Grunge_c._Franței,_dec._04.02.2003)._Curtea_nu_va_declara_o_cerere_inadmisibilă_ca_abuzivă_dacă_nu_va_ajunge_la_concluzia_că_reclamantul_a_făcut_declarații_în_baza_unor_informații_despre_care_cunoștea_că_sunt_false_(ex._Popov_(1)_c._Moldovei,_hot._18.01.2005,_para._49;_Macoveii_alții_c._Moldovei,_hot._25.04.2006,_para._27)_[14,_p.343].

b)_reclamantul_comite_fraude_(ex._în_cauza_Popov_(1)_c._Moldovei,_hot._18.01.2005,_para._42-45,_Curtea_nu_a_exclus_că_solicitarea_unei_case_care_nu_i-a_aparținut_reclamantului_ar_putea_constitui_un_temei_pentru_a_declara_cererea_abuzivă)_sau_depune_cererea_în_mod_evident_fără_împuterniciri;

c)_reclamantul_are_un_comportamenticanatoriu,_depunând_cereri_similare_la_Curte_după_ce_câteva_cereri_au_fost_declarate_vădit_nefondate_(ex._M._c._Regatului_Unit,_dec._15.10.1987)_[14,_p.345];

d)_pretinsele_violări_se_datorează_reclamantului_(ex._în_cauza_X._c._Irlandei,_dec._02.03.1982,_reclamantul_contesta_durata_excesivă_a_procedurii_de_extrădare_care_era_tergiversată_de_el_însuși);

e)_încălcarea_flagrantăi_deliberată_a_procedurii_în_fața_Curții._Doar_o_încălcare_flagrantăi_deliberată_a_procedurilor_în_fața_Curții_poate_duce_la_declararea_cererii_abuzive._O_încălcare_minoră_a_procedurii_va_atrage_după_sine_o_atenționare._Curtea_consideră_încălcarea_clauzei_de_confidențialitate_ca_o_încălcare_flagrantă_(ex._în_cauza_Drozd_c._Poloniei,_dec._05.03.1996,_Comisia_a_declarat_cererea_abuzivă_deoarece_reclamantul_nu_a_respectat_regulile_cu_privire_la_confidențialitatea_procedurilor_în_fața_Comisiei)_[14,p.38]._Conform_art._62_para._2_al_Regulamentului_Curții,_negocierile_cu_privire_la_reglementarea_amiabilă_sunt_confidențiale_[6]._

Curtea_nu_este_un_instrument_pentru_a_soluționa_disputele_politicei_nu_va_examina_cererile_care_au_doar_scop_politic._Totuși,_simplul_fapt_că_prin_cererea_la_Curte_reclamantul_ar_urmări_un_scop_cu_tentă_politică_nu_poate_duce_la_declararea_cererii_abuzive_de_exemplu_în_cauza_Partidul_Popular_Creștin_Democrat_c._Moldovei,_hot._14.02.2006,_Curtea_a_examinat_în_fond_cererea_cu_privire_la_suspendarea_activității_unui_partid_timp_de_21_de_zile_[59]._Organele_Convenției_nu_au_declarat_abuzivă_o_cerere_în_care_Guvernul_turc_pretindea_că_reclamantul_este_folosit_de_kurzi_pentru_propaganda_PKKi_pentru_a_submina_autoritatea_statului_(a_se_vedea_Akdivari_alții_c._Turciei,_dec._19.10.1994)_[11,_p._412].

Sesizarea_Curții_Europene_a_Dreptuirilor_Omului

Potrivit_art._34_al_Convenției_Europene_a_Drepturilor_Omului_(CEDO),_”orice_persoană_care_se_consideră_lezată_într-un_drept_al_său_garantat_de_CEDO_poate_depune_o_cerere_la_Curtea_Europeană_a_Drepturilor_Omului”_[4]._

Pentru_a_suspenda_curgerea_termenului_de_6_luni,_orice_scrisoare_preliminară,_până_la_depunerea_cererii_detaliate,_trebuie_să_conțină_o_descriere_succintă_a_faptelori_a_pretinselor_încălcări_care_să_fie_suficientă_pentru_a_exprima_esența_cererii._La_primirea_unei_astfel_de_scrisori,_grefa_Curții_EDO_deschide_un_dosar_cu_număr_provizoriui_expediază_reclamantului_un_formular_de_cerere._

Potrivit_art._47_al_Regulamentului_Curții,_formularul_de_cerere_indică:

(a)_numele,_data_nașterii,_naționalitatea,_sexul,_profesiai_adresa_reclamantului;

(b)_dacă_este_cazul,_numele,_profesiai_adresa_reprezentantului_său;

(c)_partea_sau_părțile_contractante_împotriva_căreia_(cărora)_este_îndreptată_cererea;

(d)_o_expunere_succintă_a_faptelor;

(e)_o_expunere_succintă_a_pretinsei_sau_a_pretinselor_violări_ale_Convențieii_a_argumentelor_pertinente;

(f)_o_expunere_succintă_privitoare_la_respectarea_de_către_reclamant_a_criteriilor_de_admisibilitate_prevăzute_de_art._35_§_1_CEDO_(epuizarea_căilor_interne_de_ataci_respectarea_termenului_de_6_luni);i

(g)_obiectul_cererii_[6].

În_plus,_reclamantul_trebuie_să_prezinte_toate_elementele_care_permit_să_se_stabilească_dacă_au_fost_întrunite_condițiile_de_admisibilitate_prevăzute_de_art._35_§_1_CEDO_(epuizarea_căilor_interne_de_ataci_respectarea_termenului_de_6_luni)i_să_menționeze_dacă_a_supus_cererea_sa_unei_alte_instanțe_internaționale_de_anchetă_sau_de_reglementare.

Dacă_cererea_depășește_10_pagini_(cu_excepția_anexelor),_reclamantul_trebuie_să_întocmească_un_rezumat_al_cererii._La_cerere_urmează_a_fi_anexate_copiile_de_pe_toate_documentele_pertinentei,_în_special,_de_pe_deciziile,_judiciare_sau_de_altă_natură,_privitoare_la_obiectul_cererii._Copiile_de_pe_documente_nu_trebuie_capsate_sau_lipite._Toate_paginile_urmează_a_fi_numerotate_de_la_prima_pagină_până_la_ultima_cu_numere_consecutive._

Limbile_oficiale_ale_Curții_sunt_franceza_sau_engleza,_însă,_până_la_comunicarea_cererii_către_Guvernul_pârât,_reclamanții_pot_să_formuleze_cererilei_să_corespondeze_cu_Curtea_în_una_din_limbile_oficiale_ale_statelor_părți_la_CEDO.

Cererea_trebuie_să_fie_semnată_de_către_reclamanti_reprezentantul_său._Grefa_este_îndreptățită_să_refuze_înregistrarea_unei_cereri_pe_care_nu_figurează_această_semnătură._Dacă_cererea_este_prezentată_de_o_organizație_neguvernamentală_sau_un_grup_de_particulari,_ea_este_semnată_de_persoanele_abilitate_să_reprezinte_organizația_sau_grupul._Reprezentantul_reclamantului,_dacă_cererea_este_făcută_prin_intermediul_său,_trebuie_să_prezinte_dovada_scrisă_a_procurii_prin_care_este_însărcinat_să_sesizeze_Curtea.

Reclamantul_care_nu_dorește_ca_identitatea_sa_să_fie_făcută_publică_trebuie_să_precizeze_acest_lucrui_să_prezinte_motivele_care_ar_justifica_derogarea_de_la_regula_normală_a_publicității_procedurii_în_fața_Curții._Președintele_Camerei_poate_autoriza_confidențialitatea_identității_reclamantului_în_cazuri_excepționalei_temeinic_justificate_(de_regulă,_aceasta_se_face_mereu_în_cauzele_în_care_sunt_implicați_copii_sau_victime_ale_abuzurilor_sexuale).

Potrivit_art._47_§_4_al_Regulamentului_Curții,_nerespectarea_cerințelor_privind_conținutul_cererii_poate_duce_la_neînregistrarea_acesteia,_cu_consecința_neexaminării_ei_de_către_Curte_[6].

Ca_regulă_generală,_se_consideră_că_cererea_a_fost_introdusă_la_data_primei_comunicări_prin_care_reclamantul_exprima_-_fiei_în_mod_sumar_-_obiectul_cererii_sale._Curtea_poate_totuși,_pentru_motive_justificate,_să_decidă_reținerea_unei_alte_date.

Reclamantul_trebuie_să_informeze_Curtea_cu_privire_la_orice_schimbare_a_adresei_sale,_precumi_despre_orice_fapt_pertinent_privitor_la_examinarea_cererii._Dacă_reclamantul_are_deja_o_cerere_pendinte_la_Curte,_el_trebuie_să_informeze_despre_aceasta_grefa,_indicând_numărul_dosarului.

Examinarea_cererilor_la_Curte_este_gratuită,_reclamantul_suportând_doar_cheltuielile_legate_de_întreținerea_corespondenței_cu_Curtea.__Din_practică,_se_observă_că_scrisorile_expediate_din_Moldova_în_mod_recomandat_par_avion_fără_aviz_de_primire_ajung_la_Curte_timp_de_circa_10_zile,_iar_cele_expediate_recomandat_par_avion_cu_aviz_de_primire_-_aproximativ_într-o_lună._

Cererea_reclamantului_este_distribuită_unui_jurist_din_cadrul_grefei_care_provine_din_statul_împotriva_căruia_este_îndreptată_cererea._Dacă_Curtea_este_sesizată_cu_o_cerere_al_cărei_conținut_nu_corespunde_exigențelor_art._47_al_Regulamentului_Curții,_juristul_grefei_deschide_un_dosar_cu_număr_provizoriu,_expediază_reclamantului_un_formular_de_cererei_informează_reclamantul_dacă_el_a_omis_careva_informații_sau_documente_necesare_[6]._Acest_formular_urmează_a_fi_completati_expediat_de_către_reclamant,_de_regulă,_în_termen_de_6_săptămâni._Acest_termen_nu_rezultă_din_textul_Convenției_sau_al_Regulamentului_Curții,_ci_are_ca_scop_evitarea_tergiversării_la_înregistrarea_cererii._Dacă_cererea_este_depusă_în_modul_potrivit,_numărul_provizoriu_se_substituie_cu_un_număr_permanent.

Ca_regulă_generală,_o_cerere_nu_este_înregistrată_cu_număr_permanent_până_reclamantul_nu_furnizează_toată_informațiai_documentele_cerute_de_grefă._Aceasta_are_misiunea_de_a_efectua_o_primă_filtrare_în_cazul_în_care_unele_condiții_de_admisibilitate_sau_de_competență_a_Curții_în_mod_evident_nu_sunt_întrunite._Astfel,_grefa_nu_comunică_Curții_un_mare_număr_de_dosare_fie_pentru_că_reclamanții_nu_au_mai_răspuns_la_scrisori,_fie_pentru_că_cererile_nu_aveau_nici_cea_mai_micăansă_de_a_fi_declarate_admisibile_(de_exemplu,_cererile_erau_mult_prea_tardive_ținând_cont_de_termenul_impus_de_art._35_§_1_CEDO)._În_pofida_acestui_filtraj,_numărul_cererilor_înregistrate_rămâne_în_continuă_creștere.

După_primirea_primei_scrisori_sau_a_formularului_de_cerere,_grefa_informează_reclamantul_despre_deschiderea_unui_dosar_al_cărui_număr_trebuie_indicat_în_corespondența_ulterioară_cu_Curtea._În_răspunsul_său,_grefa_poate_chiar_să_indice_modul_în_care_Curtea_a_interpretat_Convenția_în_cauze_anterioare_analogice._Dacă_din_start_se_identifică_un_obstacol_evident_pentru_admisibilitatea_cererii,_grefa_informează_despre_aceasta_reclamantul._

Reclamantul_trebuie_să_dea_dovadă_de_diligență_în_corespondența_sa_cu_grefa_Curțiii_să_răspundă_la_scrisorile_grefei_în_termenele_indicate_de_ea._În_cazul_în_care_reclamantul_nu_expediază_formularul_de_cerere_timp_de_1_an_sau_dacă,_după_ce_a_trimis_formularul,_nu_răspunde_la_scrisorile_Curții_adresate_ulterior,_de_regulă,_se_consideră_că_reclamantul_nu_mai_este_interesat_să-și_mențină_cerereai_dosarul_este_distrus_[6]._

_Principalele_etape_ale_procedurii_desfășurate_în_fața_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului_(Curtea)_sunt:

Sesizarea_Curții

Depunerea_cererii;

Corespondența_preliminară_cu_grefa_Curții.

Examinarea_admisibilității

Înregistrarea_cererii;

Desemnarea_unui_judecător_raportor;

Prima_examinare_de_către_Comitetul_de_3_judecători_sau_de_către_o_Cameră;

Comunicarea_cererii_către_Guvernul_pârât;

Prezentarea_observațiilor_cu_privire_la_admisibilitate_(și_la_fondul_cauzei)_;

Audieri_(într-un_număr_redus_de_cauze);

Decizia_cu_privire_la_admisibilitate.

Examinarea_fondului_cauzei

Stabilirea_faptelor;

Reglementarea_amiabilă;

Audieri_(într-un_număr_redus_de_cauze);

Hotărârea_cu_privire_la_fondul_cauzei;

Desesizarea_în_favoarea_Marii_Camere.

Examinarea_admisibilității_cererii

Odată_ce_reclamantul_a_depus_formularul_de_cerere_completat,_precumi_toate_documentelei_informațiile_solicitate_de_grefa_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului_(Curtea),_cererea_este_înregistratăi_inclusă_în_lista_cauzelor_ce_urmează_a_fi_examinate_de_către_Curte_(cauze_pendinte)._În_funcție_de_volumul_de_lucrui_de_complexitatea_cauzei,_durează_între_3i_18_luni_până_când_cererea_va_fi_examinată_de_către_Comitetul_de_3_judecători_(Comitet)_sau_de_Cameră._Cauzele_pot_fi_examinate_cu_prioritate_în_virtutea_art._41_al_Regulamentului_Curții,_în_baza_deciziei_Camerei_sau_a_Președintelui_ei_[6]._Cererea_este_atribuită_unei_Secțiuni,_de_regulă_Secțiunii_din_care_face_parte_judecătorul_național.

Desemnarea_unui_judecător_raportor

Președintele_Secțiunii_căreia_i-a_fost_atribuită_cererea_desemnează_un_judecător_care_va_examina_cererea_în_calitate_de_judecător_raportor._Cu_titlu_de_excepție,_pot_fi_desemnați_mai_mulți_judecători_raportori._Raportorul_este_ajutat_de_un_jurist_din_cadrul_grefei_care_asigură_relația_cu_părțile._Identitatea_raportorului_nu_este_făcută_publicăi_nu_se_poate_de_presupus_că_este_judecătorul_național._Raportorul,_cu_asistența_unui_jurist_din_cadrul_grefei,_face_propuneri_Curții_privind_procedura,_deciziilei_textele_care_urmează_a_fi_adoptate_pe_marginea_unei_cereri._În_cursul_examinării_cauzei,_raportorul_poate_cere_părților_să_prezinte,_într-un_anumit_termen,_toate_informațiile,_documentele_sau_alte_elemente_pe_care_le_consideră_necesare._

Judecătorul_raportor_decide_dacă_cererea_urmează_a_fi_examinată_de_către_un_Comitet_sau_de_Cameră._Totodată,_Președintele_Secțiunii_poate_să_ordone_ca_cauza_să_fie_supusă_Camerei[6]._

Prima_examinare_de_către_Comitet_sau_de_Cameră

(a)_Examinarea_de_către_Comitet_

Dacă_judecătorul_raportor_decide_că_o_cerere_este_în_mod_vădit_inadmisibilă_sau_trebuie_să_fie_radiată,_el_redactează_un_raport_care_conține_o_scurtă_expunere_a_faptelor_pertinentei_expunerea_motivelor_în_susținerea_propunerii_de_inadmisibilitate_sau_de_radierei_transmite_cererea_Comitetului.

În_deliberările_sale,_Comitetul_ia_în_considerare_raportul_judecătorului_raportor._Potrivit_art._28_al_Convenției_Europene_a_Drepturilor_Omului_(CEDO)_[4]i_art._53_al_Regulamentului_Curții_[6],_Comitetul_poate,_prin_vot_unanim,_să_declare_inadmisibilă_o_cerere_sau_să_o_radieze_de_pe_rol,_dacă_o_astfel_de_decizie_poate_fi_luată_fără_o_examinare_complementară._Decizia_Comitetului_este_definitivăi_nu_poate_fi_contestată._Ea_este_adusă_la_cunoștința_reclamantului_printr-o_scrisoare,_în_care_se_indică_pe_scurt_motivul_inadmisibilității._Decizia_de_inadmisibilitate_a_Comitetului_nu_se_motivează.

Astfel,_întreaga_procedură_în_fața_Curții_ia_sfârșit_la_această_etapă,_fără_ca_cererea_să_fie_comunicată_statului_împotriva_căruia_a_fost_îndreptată._Această_procedură_permite_Curții_să_respingă_un_mare_număr_de_cereri_care_sunt_în_mod_vădit_nefondatei_nu_corespund_criteriilor_de_admisibilitate._În_2007,_din_27,057_de_decizii_privind_inadmisibilitatea_cererii_sau_de_radiere_a_cererii_de_pe_rolul_Curții,_25,802_(circa_95,36_%)_au_fost_adoptate_de_către_Comitet.

Dacă_judecătorul_național_nu_este_membru_al_Comitetului,_el_poate_fi_invitat_să_asiste_la_deliberările_acestuia._În_cazul_în_care_Comitetul_nu_ajunge_la_decizia_unanimă_de_declarare_a_cererii_ca_inadmisibilă,_aceasta_este_înaintată_Camerei.

După_intrarea_în_vigoare_a_Protocolului_nr._14,_funcțiile_actuale_ale_Comitetului_sunt_preluate_de_către_o_nouă_formațiune_de_judecată_-_judecătorul_unic,_care_va_fi_asistat_de_juriști_raportori_din_cadrul_grefei._Această_modificare_a_fost_introdusă_cu_scopul_de_a_mări_capacitatea_de_filtrare_a_Curții._Judecătorul_unic_va_preluai_va_putea_declara_inadmisibile_cererile_care_în_mod_evident_nu_corespund_condițiilor_de_admisibilitate._Judecătorul_unic_nu_va_putea_să_se_pronunțe_asupra_cererilor_provenite_din_statul_în_numele_căruia_a_fost_ales._Juriștii_raportori_vor_trebui_să_aibă_o_experiență_largă_la_Curtei_să_cunoască_sistemul_naționali_limba_statului_pârât._

(b)_Examinarea_de_către_Cameră

O_cerere_poate_ajunge_să_fie_examinată_de_o_Cameră_în_3_cazuri:

dacă_judecătorul_raportor_a_decis_de_la_început_că_cererea_urmează_să_fie_examinată_de_Cameră;

dacă_Președintele_Secțiunii_căreia_i-a_fost_atribuită_cererea_decide,_indiferent_de_opinia_judecătorului_raportor,_ca_aceasta_să_fie_examinată_de_Cameră,i_nu_de_Comitet;

dacă_Comitetul_nu_a_decis,_în_unanimitate,_declararea_cererii_ca_inadmisibilă.

Atunci_când_cauza_este_examinată_de_o_Cameră,_raportul_judecătorului_raportor_trebuie_să_conțină_o_expunere_a_faptelor_pertinente,_inclusiv_toate_informațiile_obținute_de_acesta_de_la_părți;_indicarea_chestiunilor_pe_care_cererea_le_ridică_în_temeiul_Convenției;_o_propunere_asupra_admisibilitățiii,_dacă_este_necesar,_un_aviz_provizoriu_asupra_fondului._În_deliberările_sale,_Camera_ia_în_considerație_raportul_prezentat_de_judecătorul_raportor_[6].

Camera_poate_să_declare_imediat_cererea_inadmisibilă_sau_să_o_radieze_de_pe_rol._În_acest_caz,_decizia_Camerei_de_inadmisibilitate_sau_de_radiere_de_pe_rol_este_definitivăi_procedura_ia_sfârșit._Nici_în_acest_caz_cererea_nu_se_comunică_statului_împotriva_căruia_a_fost_îndreptată.

Dacă_la_prima_examinare_nu_se_decide_declararea_cererii_ca_inadmisibilă_sau_radierea_ei_de_pe_rol,_Camera_comunică_cererea_către_statul_pârâti_îl_invită_să_îi_prezinte_în_scris_observațiile_sale_asupra_cererii._Camera_nu_va_declara_o_cerere_admisibilă_înainte_de_a_invita_Guvernul_pârât_să-și_prezinte_comentariile.

Potrivit_art._30_CEDO_[4],_dacă_o_cauză_pendinte_în_fața_unei_Camere_ridică_o_problemă_gravă_privitoare_la_interpretarea_Convenției_sau_a_protocoalelor_sale_sau_dacă_soluția_unei_probleme_cu_care_ea_este_sesizată_poate_conduce_la_o_contradicție_cu_o_hotărâre_emisă_anterior_de_Curte,_Camera_poate,_atât_timp_cât_nu_a_emis_hotărârea_sa,_să_se_desesizeze_în_favoarea_Marii_Camere,_cu_condiția_ca_nici_o_parte_să_nu_se_opună_la_aceasta._Grefierul_comunică_părților_intenția_Camerei_de_a_se_desesiza._Ele_au_la_dispoziție_un_termen_de_o_lună,_începând_cu_data_acestei_înștiințări,_pentru_a_prezenta_în_scris_grefei_eventuala_lor_obiecție_temeinic_motivată.

Comunicarea_cererii_către_Guvernul_pârât_

Dacă_Camera_nu_decide_imediat_declararea_cererii_ca_inadmisibilă_sau_radierea_ei_de_pe_rol,_ea_poate_să_ceară_părților_să_prezinte_informații_suplimentare_referitoare_la_fapte,_documente_sau_alte_elemente_pe_care_le_consideră_pertinente;_să_comunice_cererea_către_Guvernul_pârât,_să_îl_invite_să_îi_prezinte_în_scris_observațiile_sale_asupra_cereriii_să_invite_părțile_să_depună_în_scris_observații_complementare_[6].

În_acest_moment,_cererea_este_comunicată_de_Cameră_statului_împotriva_căruia_este_îndreptată,_acesta_dobândind_calitatea_de_parte_în_procedură,_ca_pârât._Din_acest_moment,_procedura_dobândește_un_caracter_contradictoriu._

De_regulă,_Guvernului_i_se_acordă_3_luni_pentru_a_răspunde_la_întrebările_Curțiii_a_depune_observațiile_sale_cu_privire_la_admisibilitate._Dacă_Guvernul_intenționează_să_ridice_o_excepție_de_inadmisibilitate,_el_trebuie_să_o_facă_în_observațiile_cu_privire_la_admisibilitatea_cererii,_în_caz_contrar,_riscă_să_fie_decăzut_din_acest_drept_(a_se_vedea_Prodan_c._Moldovei,_hotărâre_din_18.05.2004,_para._32-37_[62];_Savițchi_c._Moldovei,_hotărâre_din_11.10.2005,_para._25-28)_[63].

O_copie_a_răspunsului_Guvernului_este_expediată_reclamantului,_care_are_la_dispoziție,_de_regulă,_un_termen_de_o_lună_pentru_a_prezenta_observațiile_sale._Este_indicat_ca_reclamantul_să_răspundă_tuturor_argumentelor_Guvernului_privind_inadmisibilitatea_cererii.

De_la_această_etapă,_reclamanții_care_nu_dispun_de_mijloace_financiare_suficiente_pentru_a_retribui_un_avocat_pot_beneficia_de_asistența_judiciară_acordată_de_Curte.

Prezentarea_observațiilor_cu_privire_la_admisibilitate_(și_la_fondul_cauzei)

Observațiile_scrise_sau_alte_documente_trebuie_să_fie_depuse_în_termenul_stabilit_de_Curte._Observațiile_scrise_sau_alte_documente_depuse_în_afara_acestui_termen_sau_cu_nerespectarea_unei_instrucțiuni_practice_emise_în_temeiul_art._32_al_Regulamentului_Curții_nu_pot_fi_incluse_în_dosar,_în_afară_de_decizia_contrară_în_acest_sens_a_Președintelui_Camerei[6]._Totuși,_o_parte_poate_să_solicite_extinderea_termenului_de_depunere_a_observațiilor,_înainte_de_expirarea_acestui_termen,_prin_depunerea_unei_cereri_motivate_în_acest_sens._Dacă_se_acordă_prelungirea_termenului,_noul_termen_este_valabil_pentru_toate_părțile,_inclusiv_pentru_cele_care_nu_au_solicitat_prelungirea_acestuia.

Observațiilei_documentele_anexate_la_acestea_trebuie_să_fie_trimise_la_Curte_prin_poștă,_în_3_exemplare._Este_indicată_expedierea_unui_exemplar_prin_fax._Observațiile_nesolicitate_de_Curte_nu_se_anexează_la_dosar,_decât_dacă_Președintele_Camerei_nu_decide_altfel.

Observațiile_trebuie_să_indice:

(a)_denumireai_numărul_dosarului;

(b)_titlul_ce_indică_natura_conținutului_(de_ex._observații_cu_privire_la_admisibilitate_(și_fondul_cauzei);_răspunsul_reclamantului_la_observațiile_Guvernului_asupra_admisibilității_(și_fondului_cauzei);_observații_cu_privire_la_fondul_cauzei;_observații_complementare_cu_privire_la_admisibilitate_(și_fondul_cauzei);_observații_cu_privire_la_satisfacția_echitabilă_etc.).

Observațiile_trebuie_să_fie_tipărite_pe_pagină_A_4,_cu_câmp_nu_mai_mic_de_3,5_cm._Paginile_trebuie_să_fie_numerotate_consecutiv._

Observațiile_trebuie_să_fie_divizate_în_capitole_care_corespund_formeii_stilului_deciziilori_hotărârilor_Curții_(„În_fapt”,_„Dreptul_intern_relevant”,_„Pretenții”,_„În_drept”,_„Pretinsa_violare_a_articolului_…”_etc.)._Textul_observațiilor_trebuie_să_fie_divizat_în_paragrafe_[6].

Răspunsul_la_întrebările_Curții_sau_la_argumentele_părții_opuse_trebuie_scris_într-un_capitol_separat._Dacă_observațiile_depășesc_30_de_pagini,_ele_trebuie_să_fie_însoțite_de_un_rezumat.

Observațiile_trebuie_să_includă:

(a)_orice_comentariu_pe_care_părțile_vor_să_îl_facă;_totuși,

(i)_dacă_o_parte_nu_contestă_expunerea_circumstanțelor_de_fapt_ale_cauzei_după_cum_au_fost_întocmite_de_grefă,_ea_trebuie_să-și_limiteze_observațiile_la_o_scurtă_declarație_în_acest_sens;

(ii)_dacă_o_parte_contestă_doar_parțial_expunerea_circumstanțelor_de_fapt_ale_cauzei_întocmite_de_grefă,_ea_trebuie_să-și_limiteze_observațiile_la_aceste_puncte;

(iii)_dacă_o_parte_contestă_circumstanțele_de_fapt_prezentate_de_cealaltă_parte,_ea_trebuie_să_precizeze_care_puncte_ea_nu_le_contestăi_să-și_limiteze_observațiile_la_punctele_cu_care_ea_nu_este_de_acord;

(b)_argumentele_juridice_cu_privire_la_admisibilitate,_apoi_cu_privire_la_fondul_cauzei,_totuși,

(i)_dacă_unei_părți_i-au_fost_puse_anumite_întrebări_cu_privire_la_fapte_sau_la_chestiuni_de_drept,_ea_trebuie_să-și_limiteze_argumentele_la_aceste_întrebări;

(ii)_dacă_observațiile_răspund_la_argumentele_părții_opuse,_ele_trebuie_să_se_refere_la_argumente_specifice,_în_ordinea_descrisă_mai_sus[6].

Propunerile_părților_în_vederea_soluționării_cauzei_pe_cale_amiabilă_sunt_confidențialei_trebuie_să_fie_expediate_Curții_separat_de_observațiile_scrise._Observațiile_depuse_în_cadrul_procedurii_contencioase_nu_trebuie_să_se_refere_la_anumite_oferte,_concesii_sau_declarații_privind_reglementarea_amiabilă.

Examinarea_concomitentă_a_admisibilitățiii_a_fondului

Ca_regulă_generală,_cererile_care_ajung_să_fie_soluționate_printr-o_hotărâre_trec_prin_două_etape_de_examinare_–_admisibilitatei_fond,_cu_depunerea_a_două_runde_de_observații,_iar_decizia_cu_privire_la_admisibilitate_este_adoptată_separat_de_hotărârea_cu_privire_la_fondul_cauzei._Totuși,_art._29_para._3_CEDO_îi_permite_Curții_să_decidă_ambele_etape_concomitent[4]._Astfel,_Camera_notifică_părțile_că_admisibilitateai_fondul_cauzei_vor_fi_examinate_concomitenti_invită_părțile_să_prezinte_observații_cu_privire_la_satisfacția_echitabilă._Această_regulă_se_aplică_de_obicei_în_cazurile_în_care_capetele_de_cerere_formulate_de_reclamant_se_referă_la_drepturii_libertăți_garantate_de_Convenție_în_care_Curtea_a_elaborat_o_jurisprudență_bine_stabilită_(de_ex.,_neexecutarea_hotărârilor_judecătorești).__

Audieri_

Înainte_de_a_adopta_decizia_asupra_admisibilității,_Camera_poate_să_decidă,_fie_la_cererea_părților,_fie_din_oficiu,_să_țină_o_audiere._În_acest_caz,_părțile_sunt_invitate_să_se_pronunței_asupra_chestiunilor_de_fond_ridicate_de_cerere._Audieri_privind_fondul_cauzei_pot_avea_loci_după_adoptarea_deciziei_privind_admisibilitatea.__

De_regulă,_audierile_se_stabilesc_atunci_când_cauza_ridică_chestiuni_de_drept_complexe_sau_care_nu_au_mai_fost_puse_în_fața_Curții._De_obicei,_procedurile_în_fața_Curții_sunt_scrise.

Atunci_când_decide_organizarea_audierilor,_Curtea_expediază_părților_o_listă_de_întrebări_la_care_părțile_trebuie_să_se_refere_în_pledoariile_sale._În_scopul_unei_traduceri_eficiente,_părțile_sunt_rugate_să_prezinte_textul_discursurilor_lor_cel_puțin_cu_o_zi_înainte_de_audieri.

Audierile_au_loc_în_clădirea_Curții_din_Strasbourgi,_de_regulă,_sunt_publice._Totuși,_accesul_în_sala_deedință_poate_fi_interzis_preseii_publicului,_în_timpul_întregii_audieri_sau_numai_al_unei_părți_a_acesteia,_în_interesul_moralei,_al_ordinii_publice_sau_al_securității_naționale_într-o_societate_democratică,_atunci_când_interesele_minorilor_sau_protecția_vieții_private_a_părților_impun_aceasta_sau_atunci_când_publicitatea_dezbaterilor_ar_fi_de_natură_să_aducă_atingere_intereselor_justiției_[6].

Părțile_sunt_informate_din_timp_asupra_regulilor_audierilor._De_regulă,_audierea_constă_din_30_de_minute_de_pledoarie_inițială_atât_pentru_Guvern,_câti_pentru_reclamant,_întrebările_puse_de_judecători,_o_întrerupere_de_20-30_de_minute,_o_rundă_finală_de_15_minute_de_pledoarii_pentru_fiecare_din_părți,_în_care_ele_vor_răspunde_la_întrebările_puse_de_judecătorii_vor_face_concluzii._Orice_judecător_poate_pune_întrebări_oricărei_persoane_care_se_prezintă_în_fața_Camerei._Părțile_nu_pot_pune_întrebări_una_alteia._În_ambele_runde_vor_lua_cuvântul_mai_întâi_reprezentanții_Guvernului,_apoi_reprezentanții_reclamantului._Întreaga_audiere_durează_aproximativ_2_ore._În_mod_excepțional,_cauzelor_complexe_sau_celor_conexate_li_se_acordă_timp_suplimentar,_dar_care_să_nu_depășească_90_de_minute_în_total_pentru_fiecare_parte.

Înregistrarea_video_a_audierilor_este_disponibilă_în_ziua_în_care_a_avut_loc_audierea_pe_pagina_web_a_Curții._Până_la_moment,_Curtea_Europeană_a_decis_organizarea_audierilor,_până_la_adoptarea_deciziei_asupra_admisibilității,_în_3_cauze_moldovenești,i_anume_Ilașcu.a.,_Manole.a.i_Guja.

Decizia_cu_privire_la_admisibilitate

Camera_poate,_prin_decizie,_să_declare_cererea_ca_fiind_admisibilă_sau_inadmisibilă_ori_să_o_radieze_de_pe_rolul_Curții._Dacă_cererea_este_declarată_inadmisibilă_sau_este_radiată_de_pe_rolul_Curții,_decizia_este_definitivăi_procedura_încetează._Spre_deosebire_de_deciziile_de_inadmisibilitate_ale_Comitetului_care_nu_se_motivează,_deciziile_Camerei_sunt_motivate._Ele_se_adoptă_cu_unanimitate_sau_cu_majoritate_de_voturi._La_adoptarea_deciziilor_de_admisibilitate,_nu_există_opinii_separate_ale_judecătorilor.

Deciziile_Curții_sunt_structurate_în_felul_următor:

(a)_introducere,_în_care_se_indică_numele_părților,_numărul_dosarului,_componența_Camereaii_datele_la_care_aceasta_a_statuat_asupra_admisibilității_cererii_reclamantului;

(b)_partea_„în_fapt”,_în_care_sunt_prezentate_circumstanțele_de_fapt_ale_cauzeii_apoi_normele_pertinente_de_drept_intern_ale_statului_pârât;

(c)_pretențiile_reclamantului,_indicând_toate_capetele_de_acuzare_din_cerere;

(d)_partea_„în_drept”,_în_care_sunt_examinate_în_primul_rând_excepțiile_preliminare_invocate_de_Guvernul_pârât,_în_al_doilea_rând,_sunt_examinate_separat,_din_punctul_de_vedere_al_admisibilității_lor,_capetele_de_cerere_ale_reclamantului,_declarându-le_admisibile_sau_inadmisibile;_

(e)_dispozitivul_deciziei_care_indică_concluzia_privind_admisibilitatea_cererii._Astfel,_cererea_poate_fi_admisibilă,_parțial_admisibilă_sau_inadmisibilă.

Decizia_este_redactată_în_franceză_sau_englezăi_numai_excepțional_în_ambele_limbi._Deciziile_sunt_accesibile_publiculuii_sunt_disponibile_pe_pagina_web_a_Curții._Ele_sunt_comunicate_de_grefier_reclamantuluii_pârâtului._Decizia_prin_care_o_cerere_individuală_este_declarată_admisibilă_se_comunicăi_statului_al_cărui_resortisant_este_reclamantul.

Decizia_prin_care_o_cerere_este_declarată_inadmisibilă_sau_este_scoasă_de_pe_rol_este_definitivă._Totuși,_potrivit_ar._43_para._5_al_Regulamentului_Curții_[6],_Curtea_poate_decide_reînscrierea_unei_cauze_pe_rol,_dacă_ea_consideră_că_circumstanțe_excepționale_justifică_aceasta._În_practica_Curțiii_a_fostei_Comisii,_a_fost_admisă_reînscrierea_pe_rol_a_unei_cereri_în_situația_în_care_radierea_ei_a_fost_decisă_pe_baza_unor_fapte_ce_s-au_dovedit_ulterior_inexacte_(a_se_vedea_Meusburger_c._Austriei,_dec._06.10.1996)_sau_atunci_când_reclamantul_a_demonstrat_că_el_a_trimis_observațiile_sale,_dar_ele_nu_au_ajuns_la_Curte_(a_se_vedea_Rosenauer_c._Austriei,_dec._21.02.2002)_ori_că_el_nu_a_primit_corespondența_expediată_de_secretarul_fostei_Comisii_din_motive_de_sănătate_(Z.M._c._Germaniei,_dec._13.02.1990)_[11,_p._432].

Decizia_asupra_admisibilității_determină_anumite_efecte_cu_privire_la_desfășurarea_ulterioară_a_procedurii_în_fața_Curții,i_anume:

părților_li_se_solicită_observații_scrisei_probe_cu_privire_la_fondul_cauzei;

Curtea_poate_decide,_din_oficiu_sau_la_cererea_părților,_ținerea_unei_audieri_în_legătură_cu_fondul;

Curtea_poate_solicita_intervenția_unui_terț,_necesară,_după_aprecierea_sa,_unei_bune_administrări_a_justiției;

părțile_pot_încerca,_prin_intermediul_grefierului_Curții,_încheierea_unui_acord_de_reglementare_amiabilă_a_litigiului.

Potrivit_dispozițiilor_articolului_38,_alin._(1),_lit._„b”al_Convenției,_odată_ce_Curtea_declară_o_cerere_admisibilă,_ea_se_pune_la_dispoziția_celor_interesați_în_vederea_ajungerii_la_rezolvarea_prin_bună_înțelegere_a_cauzei,_care_să_se_inspire_din_respectarea_drepturilor_omului_astfel_cum_le_recunoaște_Convențiai_protocoalele_sale._Soluționarea_amiabilă_a_litigiului_se_desfășoară_paralel_cu_ancheta_desfășurată_de_Curte_asupra_fondului.__

La_această_etapă_Curtea_îndeplinește_funcția_unei_cutii_poștale,_acționînd_în_calitate_de_intermediar._Pentru_soluționarea_amiabilă_a_litigiului_este_nevoie_de_manifestarea_interesului_din_partea_reclamantuluii_a_Statului._

Dacă_Statul_răspunde_la_propunerile_de_reglementare_amiabilă,_atunci_Statul_va_formula_o_propunere_de_reglementare._Astfel,_între_Stati_reclamant_se_începe_un_proces_de_negocieri._Aceste_negocieri,_conform_art._38,_alin._(1)_al_Convențieii_art._62_din_Regulament,_sunt_strict_confidențiale._

_

Curtea_își_poate_expune_o_opinie_provizorie_asuprea_fondului,_comunicînd-o_părților._În_opinia_provizorie_a_Curții_asupra_fondului,_Curtea_indică_elementele_unei_încălcări_a_Convenției,_car_va_determina_Statul,_de_a_reacționa_în_vederea_satisfacerii_pretențiilor_reclamantului._Acest_mijloc_aplicat_de_către_Curte_are_drept_scop_încurajarea_părților_de_a_soluționa_pe_cale_amiabilă_litigiului,_fără_a_trece_la_examinarea_fondului._Conform_prevederilor_articolului_39_al_Convenției,_în_cazul_rezolvării_prin_bună_înțelegere,_Curtea_scoate_cauza_de_pe_rol_printr-o_decizie_care_se_limitează_la_o_scurtă_expunere_a_faptelori_a_soluției_adoptate._Raporul_este_semnat_de_către_Președintei_de_grefieri_este_transmis_statului_pîrîti_reclamantuluii_Secretariatului_General_al_Consiliului_Europei_pentru_publicare._

Executarea_unei_soluționări_amiabile_a_litigiului_nu_este_supravegheată_de_către_Comitetul_de_Miniștri._Este_recomandabil_ca_părțile_pînă_la_comunicare_soluției_Curții_să_fie_convenit_asupra_sumei_totale_de_cheltuieli_de_judecatăi_de_despăgubiri._Aceasta_deoarece,_dacă_apar_anumite_divergențe_în_legătură_cu_executarea_soluției_amiabile,_nu_există_nici_o_procedură_valabilă_pentru_a_reveni_în_fața_Curții_pentru_rezolvarea_neînțelegerilor_în_privința_sumelor_care_urmează_a_fi_achitate._

Hotărârile_Curții_odată_devenite_definitive,_dispun_de_autoritate_de_lucru_judecat._Ceea_ce_înseamnă_că_părțile_unui_litigiu_asupra_căruia_Curtea_a_pronunțat_o_hotărâre_devenită_definitivă_nu_pot_investi_din_nou_Curtea_privind_examinarea_unei_cereri_cu_aceleași_părți,_obiecti_fond._Cererea_depusă_repetat,_Curtea_o_va_declara_ca_inadmisibilă._Potrivit_articolului_35,_para._2._p._b_„Curtea_nu_reține_nici_o_cerere_individuală_introdusă_în_aplicarea_art._34,_dacă…_b)_ea_este_în_mod_esențial_aceeași_cu_o_cerere_examinată_anterior_de_către_Curte_sau_deja_supusă_unei_alte_instanțe_internaționale_de_anchetă_sau_de_reglementare,i_dacă_ea_nu_conține_fapte_noi.”[4]

Hotărârile_Curții_obțin_forță_obligatorie_din_moment_ce_devin_definitive._Hotărîrile_Marei_Camere_devin_definitive_din_momentul_pronunțării,_iar_hotărârea_unei_Camere,_conform_articolului_44_al_Convenției,_devine_definitivă:

a)_atunci_când_părțile_declară_că_ele_nu_vor_cere_retrimiterea_cauzei_în_fața_Marii_Camere;_sau
b)_trei_luni_de_la_data_hotărârii,_dacă_retrimiterea_cauzei_în_fața_Marii_Camere_nu_a_fost_cerută;_sau
c)_atunci_când_colegiul_Marii_Camere_respinge_cererea_de_retrimitere_formulată_în_aplicarea_articolului_43_al_Convenției.

Statele_părți_la_Convenție_sunt_obligate_prin_Convenție_să_se_conformeze_hotărârilor_definitive_ale_Curții_în_litigiile_la_care_ele_sunt_părți._Hotărârea_rămasă_definitivă_este_transmisă_Comitetului_de_Miniștri,_care_supraveghează_executarea_ei.

Hotărârile_Curții_au_valoarea_de_precedent_judiciar,_deci_constituie_un_izvor_de_drept_pentru_statele_parte_la_Convenție._Hotărârile_Curții_pot_fi_invocate_într-un_litigiu_similar,_impunând_noi_reguli_de_drept._Curtea_este_urmează_a_ține_cont_de_hotărârile_anterior_pronunțate._Curtea_va_putea_deroga_de_la_situația_juridice_sancționată_de_o_hotărâre,_într-o_cauză_individuală,_doar_dacă_în_virtutea_dezvoltării_substanțiale_a_unor_relațiilor_sociale_urmează_a_se_modifica_jurisprudența_Curții._

Curtea_Europeană_a_Drepturilor_Omului_și_competența_sa_consultativă_

___La_22_ianuarie_2010,_Curtea_EDO_a_adoptat_cel_de-al_doilea_aviz_consultativ_al_săui_a_conchis,_în_unanimitate,_că_lista_candidaților_pentru_alegerea_judecătorului_la_Curtea_EDO_din_partea_unui_anumit_stat,_care_deja_a_fost_depusă_la_Adunarea_Parlamentară_a_Consiliului_Europei,_nu_poate_fi_retrasăi_înlocuită_cu_o_nouă_listă_după_expirarea_termenului-limită_indicat_de_către_Adunarea_Parlamentară_pentru_depunerea_listei.

_Această_cerere_de_a_da_un_aviz_consultativ_provine_dintr-un_schimb_de_scrisori_între_autoritățile_Ucraineii_Adunarea_Parlamentară_privind_componența_listei_candidaților_pentru_alegerea_judecătorului_la_Curtea_EDO_din_partea_Ucrainei._În_urma_retragerii_unui_candidat_dintre_cei_trei_din_partea_Ucrainei,_în_septembrie_2007,_din_motive_personale,_autoritățile_ucrainene_au_anunțat_retragerea_întregii_liste._În_octombrie_2007,_Adunarea_Parlamentară_a_conchis_că_nu_existau_circumstanțe_excepționale_care_justificau_retragerea_listei,_solicitând_ca_Ucraina_să_prezinte_un_candidat_suplimentari_nu_o_nouă_listă._Această_cerere_a_fost_reînnoită_în_decembrie_2007.

La_15_iulie_2009,_Comitetul_de_Miniștri,_a_solicitat_Curții,_în_temeiul_art._47_CEDO,_să_dea_un_aviz_consultativ_privind_următoarele_întrebări:

1._(a)_Poate_o_listă_de_trei_candidați,_nominalizată_de_către_un_stat_pentru_alegerea_judecătorului_la_Curtea_EDO_din_partea_acelui_stati_prezentată_Adunării_Parlamentare,_să_fie_retrasăi_înlocuită_cu_o_nouă_listă_de_trei_candidați?_Dacă_da,_există_vreun_termen-limită?

(b)_Pot_oare_candidații_din_lista_retrasă_să_fie_considerați_cai_nominalizați_de_către_un_stat,_în_sensul_art._22_CEDO?

(c)_Este_oare_obligată_Adunarea_Parlamentară_să_ia_în_considerație_noua_listă_de_candidați_depusă_de_un_stat_în_locul_celei_retrase_anterior?

2._(a)_Dacă_unul_sau_mai_mulți_candidați_dintr-o_listă_depusă_la_Adunarea_Parlamentară_de_către_un_stat_se_retrag_înainte_ca_Adunarea_să_voteze_pe_marginea_acelei_liste,_este_oare_obligat_statul,_potrivit_Convenției,_să_prezinte_unul_sau_mai_mulți_candidați_suplimentari_pentru_completarea_listei_sau_este_în_drept_să_prezinte_o_nouă_listă?

(b)_Condițiile_prevăzute_în_paragrafele_1i_2_din_anexa_la_Rezoluția_1432_(2005)_a_Adunării_Parlamentare_a_CoE_constituie_oare_o_încălcare_a_responsabilităților_Adunării_în_virtutea_art._22_CEDO_de_a_lua_în_considerare_o_listă_sau_un_nume_de_pe_o_asemenea_listă,_în_baza_criteriilor_prevăzute_de_art._21_CEDO?

Cererea_pentru_aviz_consultativ_a_fost_alocată_Marii_Camere_a_Curții_EDO._Adunarea_Parlamentarăi_guvernele_a_16_state_(Republica_Cehă,_Estonia,_Franța,_Grecia,_Irlanda,_Malta,_Moldova,_Olanda,_Polonia,_Portugalia,_Rusia,_Serbia,_Slovacia,_Suedia,_Ucrainai_Regatul_Unit)_au_depus_comentarii_scrise_cu_privire_la_acest_subiect.

Competența_Curții_EDO_în_domeniul_avizelor_consultative._Curtea_EDO_a_observat_că_competența_sa_potrivit_art._47_CEDO,_este_limitată_la_„probleme_juridice_privind_interpretarea_Convențieii_a_protocoalelor_sale”_[4]._Întrebările_de_la_1.a_până_la_2.a,_privind_drepturilei_obligațiile_Adunării_Parlamentare_în_procedura_de_alegere_a_judecătorilor,_au_caracter_juridici_corespund_limitei_competenței_potrivit_art._47_CEDO._Pe_de_altă_parte,_întrebarea_2.b,_care_se_referă_la_compatibilitatea_unei_rezoluții_a_Adunării_Parlamentare_cu_Convenția,_nu_corespunde_cu_competența_Curții_EDO_privind_avizele_consultative_[5].

Fondul._Curtea_EDO_a_considerat_că_statele_pot,_în_exercitarea_suveranității_lor,_să_decidă,_pe_motive_proprii,_retragerea_listei_de_candidați_la_funcția_de_judecător_la_Curtea_EDO._Totuși,_nu_ar_fi_compatibil_cu_desfășurarea_normală_a_procedurii_de_alegere_să_se_permită_statelor_membre_să-și_retragă_listele_fără_restricții_sau_condiții,_după_ce_acestea_au_fost_deja_prezentate_Adunării_Parlamentare._Astfel,_se_prezumă_că,_înainte_de_a_depune_listele,_statele_organizează_la_nivel_național_propria_lor_procedură_de_selectare_într-un_mod_care_să_le_permită_desemnarea_candidaților_calificați._Orice_posibilitate_de_a_retrage_lista_mai_târziu_ar_împiedica_cursul_normali_termenele_procedurii_de_alegere_a_judecătorilor_de_către_Adunarea_Parlamentară._În_opinia_Curții_EDO,_este_astfel_rezonabil_ca_termenul-limită_pentru_retragerea_listei_să_coincidă_cu_termenul-limită_fixat_pentru_statele_membre_să_depună_listele_la_Adunarea_Parlamentară.

În_concluzie,_Curtea_EDO_a_conchis_că_statele_membre_pot_să_retragăi_să_înlocuiască_lista_candidaților_la_postul_de_judecător_la_Curtea_EDO,_dar_numai_cu_condiția_ca_ele_să_o_facă_înainte_de_termenul-limită_fixat_de_Adunarea_Parlamentară_pentru_prezentarea_listelor_de_candidați._După_această_dată,_statele_membre_nu_vor_avea_dreptul_să_retragă_listele_lor._Prin_urmare,_dacă_retragerea_va_avea_loc_până_la_expirarea_acestui_termen-limită:_candidații_de_pe_lista_retrasă_de_către_statul_membru_nu_vor_mai_putea_fi_considerați_ca_nominalizați;_candidații_de_pe_o_nouă_listă_urmează_a_fi_luați_în_considerare_de_către_Adunarea_Parlamentarăi_statele_membre_vizate_pot_fie_să_înlocuiască_candidații_absenți_sau_să_prezinte_o_nouă_listă_din_trei_candidați._Dacă,_totuși,_retragerea_a_avut_loc_după_expirarea_termenului-limită,_statele_membre_vizate_sunt_restricționate_doar_la_înlocuirea_candidatului_absent.

REFORMELE_CE_DECURG_DIN_RATIFICAREA_PROTOCOLULUI_14_AL_CONVENȚIEI_EUROPENE_A_DREPTURILOR_OMULUI

Republica_Moldova_în_contextul_Planului_de_acțiuni_adoptat_la_Conferința_Ministerială_de_la_Interlaken_la_18-19_februarie_2010

_La_18i_19_februarie_2010,_în_cadrul_președinției_Comitetului_de_Miniștri_al_Consiliului_Europei,_Elveția_a_organizat_o_Conferință_Ministerială_la_Interlaken_cu_scopul_de_a_stimula_reformarea_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului._

Conferința_a_fost_co-prezidată_de_către_Micheline_CALMY-REY,_ministrul_Afacerilor_Externe_al_Elveției,_căreia_îi_revine_funcția_de_președinte_al_Comitetului_de_Miniștri_al_Consilului_Europei,_precumi_de_Eveline_WIDMER-SCHLUMPF,_ministrul_Justiției_al_Elveției._La_conferință_au_luat_parte_reprezentanți_ai_celor_47_de_state_membre_ale_CE,_Secretarul_General_al_CE,_Thorbjørn_JAGLAND,_Președintele_Curții_EDO,_Jean-Paul_COSTAi_Președintele_Adunării_Parlamentare_a_Consiliului_Europei,_Mevlüt_ÇAVUSOGLU._Republica_Moldova_a_fost_reprezentată_de_către_ministrul_Justiției,_Alexandru_TĂNASE._

_La_18_februarie_2010,_înainte_de_deschiderea_Conferinței_Ministeriale,_ministrul_Justiției_al_Rusiei,_Alexander_KONOVALOV,_a_depus_instrumentele_de_ratificare_a_Protocolului_nr._14_la_CEDO,_în_prezența_Secretarului_General_al_CE,_Thorbjørn_JAGLAND,i_a_ministrul_Justiției_elvețian,_Eveline_WIDMER-SCHLUMPF._Astfel,_Protocolul_nr._14_a_intrat_în_vigoare_la_1_iunie_2010_[5]._

_Conferința_a_avut_scopul_de_a_stabili_cursul_pentru_viitoarea_reformă_a_Curții_EDO,_care_se_confruntă_cu_o_situație_disperată._Numărul_de_cereri_depuse_la_Curți_EDO_se_ridică_la_cifra_de_120,000,_depășind_cu_mult_capacitățile_Curții_de_a_le_examina._Nouăzeci_de_procente_dintre_aceste_cereri_sunt_în_mod_vădit_nefondate_sau_nu_au_o_bază_legală,_ceea_ce_denotă_o_necunoaștere_profundă_a_Convențieii_a_procedurilor_Curții._De_asemenea,_acest_fapt_indică_că_sistemul_Convenției_necesită_a_fi_revitalizat_prin_aplicarea_mai_riguroasă_a_principiului_subsidiarității,_care_trebuie_aplicat_de_către_instanțele_judecătorești_naționale.

_Lucrările_Conferinței_s-au_finalizat_prin_adoptarea_unei_declarații_[9]_a_reprezentanților_celor_47_de_state_membre_la_Consiuliul_Europei._Potrivit_acestei_declarații,_este_necesar_de_a_stabili_o_balanță_echitabilă_între_cauzele_noi_care_sunt_depuse_la_Curtea_EDOi_cele_înregistrate_dejai_de_a_reduce_volumul_celor_aproximativ_120,000_de_cereri_într-un_mod_care_să_garanteze_examinarea_într-un_termen_rezonabil_a_cererilor_noi._Suplimentar,_a_fost_decis_că_trebuie_să_fie_îmbunătățită_implementarea_la_nivel_național_a_hotărârilor_Curții_EDOi_că_Comitetul_de_Miniștri_trebuie_să_garanteze_o_supraveghere_efectivă_a_acestui_proces_de_implementare.

_În_scopul_realizării_acestor_obiective,_declarația_conține_un_plan_de_acțiuni_care_prevede_o_listă_de_măsuri_pe_termen_scurti_mediu,_precumi_o_agendă_de_implementare_a_acestora._

Planul_de_acțiuni_se_referă_la:

A._Dreptul_la_cerere_individuală_–_Comitetul_de_Miniștri_să_examineze_noile_reguli_proceduralei_să_determine_în_ce_măsură_acestea_pot_fi_aplicate_fără_a_descuraja_cererile_întemeiate;_

B._Implementarea_Convenției_la_nivel_național_–_statele_membre_să_execute_în_totalitate_hotărârile_Curții_EDOi_să_prevină_violări_similare_pe_viitor,_să_ia_în_calcul_jurisprudența_în_evoluție_a_Curții,_inclusiv_care_se_referă_la_alte_state,_să_implementeze_recursuri_efective,_să_asigure_implementarea_recomandărilor_Comitetului_de_Miniștri;_

C._Filtrarea_cererilor_–_informarea_potențialilor_reclamanți_privind_jurisprudența_Curții_EDO,_evidențiindu-se_rolul_birourilor_de_informare_ale_CoE,_implementarea_de_către_Curții_EDO_a_mecanismului_de_filtrare_efectivă_a_cererilor,_Comitetul_de_Miniștri_urmează_să_stabilească_un_mecanism_de_filtrare_în_afară_de_procedura_judecătorului_unic;_

D._Cererile_repetitive_–_statele_membre_să_faciliteze_reglementarea_amiabilăi_adoptarea_declarațiilor_unilateralei,_după_adoptarea_unei_hotărâri_pilot,_să_coopereze_cu_Comitetul_de_Miniștri_în_vederea_implementării_măsurilor_generale_necesare;_Curții_EDO_să_stabilească_standarde_clarei_previzibile_pentru_procedura_hotărârii_piloti_să_evalueze_efectele_acestei_proceduri;_

E._Curtea_–_statele_membre_să_asigure_transparențai_calitatea_procedurii_de_selectare_a_candidaților_la_postul_de_judecător_la_Curții_EDO,_inclusiv_cunoașterea_dreptului_internațional_public,_a_sistemului_de_drept_naționali_cel_puțin_a_unei_limbi_oficiale_ale_Curții_EDO,_precumi_să_dețină_o_experiență_practică_legală_necesară;_Curtea_EDO_să_evite_reconsiderarea_circumstanțelor_faptelor_sau_dreptului_național_care_au_fost_stabilitei_decise_de_către_instanțele_naționale,_în_conformitate_cu_jurisprudența_sa_potrivit_căreia_ea_nu_este_cea_de-a_patra_instanță,_să_aplice_uniformi_riguros_criteriile_privind_admisibilitateai_să_ia_în_considerație_rolul_său_subsidiar_în_interpretareai_aplicarea_Convenției,_să_aplice_noile_criterii_de_admisibilitate_prevăzute_de_Protocolul_nr._14i_să_identifice_alte_posibilități_de_aplicare_a_principiului_minimis_non_curat_praetor,_să_solicite_Comitetului_de_Miniștri_reducerea_până_la_cinci_membri_numărul_judecătorilor_Camerei_așa_cum_este_prevăzut_de_Protocolul_nr._14,_să_identifice_prioritățile_la_examinarea_cauzelori_problemele_structurale_care_ar_putea_genera_nu_număr_semnificativ_de_cereri_repetitive[9];

F._Supravegherea_executării_hotărârilor_–_Comitetul_de_Miniștri_să_acorde_prioritatei_cauzelor_ce_indică_probleme_structurale_majorei_să_acorde_importanță_necesității_stabilirii_recursurilor_interne_efective;

G._Procedura_simplificată_pentru_amendarea_Convenției_-_Comitetul_de_Miniștri_să_examineze_posibilitatea_introducerii_unei_proceduri_simplificate_pentru_modificarea_viitoare_a_Convenției_sau_a_unei_prevederi_a_acesteia,_de_exemplu_prin_intermediul_unui_Statut_al_Curții_EDO_sau_a_unei_prevederi_în_Convenție_similară_cu_cea_din_art._41_(d)_al_Statutului_Consiliului_Europei.

În_vederea_implementării_planului_de_acțiuni,_declarația_prevede_o_agendă_de_implementare_a_obiectivelor_acestuia,i_anume:

-_Statele_membre_urmează_să_informeze_Comitetul_de_Miniștri,_înainte_de_sfârșitul_anului_2011,_despre_măsurile_întreprinse_în_vederea_implementării_declarației;

-_Comitetul_de_Miniștri_să_implementeze,_până_în_iunie_2011,_măsurile_stabilite_în_declarație_care_nu_necesită_modificarea_Convenției;

-_Comitetul_de_Miniștri_să_stabilească_termeni_de_referință_organelor_competente_pentru_a_stabili,_până_în_iunie_2012,_măsurile_specifice_care_necesită_modificarea_Convenției_(care_se_referă_la_mecanismul_de_filtrarei_simplificarea_modificării_Convenției);

-_Comitetul_de_Miniștri_să_evalueze,_pe_parcursul_anilor_2012_până_în_2015,_în_ce_măsură_implementarea_Protocolului_nr._14i_a_planului_de_acțiuni_de_la_Interlaken_a_ameliorat_situația_la_Curtea_EDOi_să_decidă,_înainte_de_sfârșitul_anului_2015,_necesitatea_adoptării_unor_noi_acțiuni._Înainte_de_sfârșitul_anului_2015,_Comitetul_de_Miniștri_să_decidă_dacă_măsurile_adoptate_sunt_suficientei_să_se_pronunțe_asupra_necesității_unor_schimbări_mai_profunde[9].

_ In_contextul_acestui_plan_de_acțiuni,_la_21_aprilie_2011_a_fost_adoptată,_iar_la_1_iulie_2011_a_intrat_în_vigoare_Legea_privind_repararea_de_către_stat_a_prejudiciului_cauzat_prin_încălcarea__dreptului_la_judecarea_în_termen_rezonabil_a_cauzei_sau_a_dreptului_la_executarea_în_termen_rezonabil_a_hotărârii_judecătorești_[10]._

_Noile_reglementări_reprezintă_o_implementare_reală_a_prevederilor_constituționale,_precumi_ale_Convenției_europene_pentru_apărarea_drepturilor_omuluii_al_libertăților_fundamentale,_i_vin_să_acopere,_primordial,_golul_legislativ_din_materia_accesului_la_justiție._Lege_oferă_un_remediu_intern_pentru_apărarea_dreptului_la_un_proces_echitabil_(art.6_al_Convenției_Europene),_menit_să_ridice_standardele_în_acest_domeniul,_raliindu-le_la_nivelul_celor_europene,_să_servească_drept_instrument_în_efectuarea_unei_justiții_promptei_efective_de_către_instanțele_judecătorești_naționale.

___Prezenta_lege_oferă_remediu_intern_eficient_în_două_materii:_

-_de_apărare_a_dreptului_la_judecarea_în_termen_rezonabil_a_cauzei_;

_-_de_apărare_a_dreptului_la_executarea_în_termen_rezonabil_a_hotărârii_judecătorești._

Astfel,_Legea_prevede_ordinea_de_realizare_a_dreptului_oricărei_persoane_fizice_sau_juridice_la_obținerea_unei_compensații_pentru_încălcarea_dreptului_la_judecarea_cauzei_în_termen_rezonabil_sau_la_executarea_hotărârii_în_termen_rezonabil.

Legea_dată_a_instituit_două_tipuri_de_recurs_:_recurs_compensator_(atunci_când_reclamantul_solicită_despăgubiri_în_cazul_încălcării_dreptului_său_la_judecarea_în_termen_rezonabil_a_cauzei_sau_dreptul_la_executarea_în_termen_rezonabil_a_hotărârii_judecătorești)i_recurs_accelerator_(în_cazul_în_care_s-a_creat_riscul_încălcării_unui_drept,_reclamantul_poate_depune_o_cerere_pentru_evitarea_tergiversării_examinării_cauzei_sale).

În_contextul_celor_relatate,_este_necesar_să_specificăm,_referitor_la_respectarea_dreptului_la_judecarea_cauzei_în_termen_rezonabil,_reglementările_legii_trebuie_interpretate_în_sensul_respectării_dreptului_respectiv_în_orice_procedură_–_civilă,_a_contenciosului_administrativ,_contravențională_sau_penală_(inclusiv_respectarea_termenului_rezonabil_la_etapa_urmăririi_penale)._

Apreciereai_repararea_prejudiciului_cauzat_prin_încălcarea_termenului_rezonabil,_conform_prevederilor_proiectului,_se_face_luînd_în_considerare_doar_încălcările_comise_din_cauze_ce_nu_pot_fi_imputate_exclusiv_persoanei_care_a_depus_cererea_de_reparare_a_prejudiciului._În_esență,_aceasta_presupune_că,_chiar_dacă,_pe_parcursul_judecării_cauzei_sau_a_executării_hotărîrii_judecătorești,_unele_întîrzieri_au_fost_generate_de_către_reclamant,_dar_raportîndu-le_la_întîrzierile_admise_de_către_autoritățile_respective,_ele_nu_sunt_substanțiale,_reclamantul_poate_beneficia_de_recuperarea_prejudiciului_cauzat_prin_încălcarea_termenului_rezonabili_pentru_care_el_nu_poate_fi_ținut_responsabil._În_acest_mod,_așa_cum_a_subliniat_Curtea_Europeană,_doar_întîrzierile_imputabile_autorităților_judiciare_competente_pot_avea_cai_consecință_eventuala_constatare_a_depășirii_unui_termen_rezonabil_în_care_trebuia_să_fie_judecată_cauza_sau_executată_hotărîrea,_depășire_contrară_dispozițiilor_Convenției._Cu_toate_acestea,_este_necesar_de_a_atenționa_că,_repararea_prejudiciului_pentru_încălcarea_termenului_rezonabil_se_face_indiferent_de_vinovăția_instanței_de_judecată,_organului_de_urmărire_penală_sau_a_autorității_competente_să_execute_hotărîrea_judecătorească,_care_a_admis_încălcarea_termenului_rezonabil._Astfel,_legea_reglementează_răspunderea_obiectivă_a_statului_pentru_încălcarea_dreptului_la_judecarea_cauzei_în_termen_rezonabil_sau_la_executarea_hotărîrii_judecătorești_în_termen_rezonabil.Reieșind_din_însăși_importanța_acestui_drept,_răspunderea_obiectivă_a_statului_constituie_una_dintre_principalele_condiții_pentru_a_oferi_noului_remediu_un_grad_mai_înalt_de_eficiență.

Iar_prejudiciul_solicitati,_eventual,_încasat_de_instanța_de_judecată_este_compus_din_trei_elemente_–_prejudiciul_material,_prejudiciul_morali_costurii_cheltuieli_de_judecată,_ceea_ce_Curtea_Europeană_numește_satisfacție_echitabilă._

Problema_prejudiciului_material_este,_în_principal,_o_chestiune_de_determinare_a_prejudiciului_cauzat_pe_baza_legăturilor_de_cauzalitate_între_încălcările_stabilitei_pierderile_probate_de_reclamant.__

Referitor_la_prevederile_care_reglementează_constatareai_compensarea_prejudiciului_moral,_menționăm_că,_sarcina_probațiunii_este_în_sarcina_pîrîtului_(a_Statului),_deoarece,_în_principiu,_prejudiciul_moral_este_consecința_directă_a_încălcării_termenului_rezonabil._În_acest_context,_există_o_prezumție_puternică,_dar_refutabilă,_că_procedura_excesiv_de_lungă_va_cauza_prejudiciul_moral._Această_prezumție_este_puternică,_în_mod_special,_în_cazul_întîrzierii_excesive_a_executării_de_către_Stat_a_unei_hotărîri_pronunțate_împotriva_sa_(cum_este_de_ex._cauza_Burdov_c._Rusiei)._Astfel,_Statul_este_partea_care_are_sarcina_de_a_combate_această_prezumție_puternică,_probînd_că_încălcarea_termenului_rezonabil_nu_a_cauzat_prejudiciu_moral._În_cazul_în_care_instanța_de_judecată_refuză,_în_mod_excepțional,_de_a_acorda_compensații,_în_pofida_faptului_că_a_fost_constatată_o_încălcare_a_termenului_rezonabil,_aceasta_trebuie_să_motiveze_în_modul_corespunzător_hotărîrea_sa._La_aprecierea_cuantumului_compensației_pentru_prejudiciului_moral_trebuie_să_se_ia,_de_asemenea,_în_considerație_jurisprudența_Curții_Europene,_ținînd_cont_de_faptul,_de_exemplu_că_Curtea_a_criticat_compensările_acordate_de_către_instanțele_italienei_poloneze_care_au_fost_substanțial_mai_mici_decît_sumele_acordate_de_către_aceasta_în_cauze_similare_[10]._

În_ansamblu,_valoarea_compensației_urmează_a_fi_atribuită_de_către_instanță_astfel,_încît_aceasta_să_constituie_o_satisfacție_echitabilă_pentru_prejudiciul_cauzat._Această_satsifacție_rezultă_din_practica_de_aplicare,_de_către_Curte,_a_Convenției_Europene._Trebuie,_totuși,_de_remarcat_că,_la_aprecierea_compensației,_este_necesar_de_a_lua_în_considerație_de_către_instanțăi_numeroase_alte_aspecte_ale_responsabilității_statului_care_au_fost_dezvoltate_în_jurisprudența_Curții._Astfel,_în_unele_cazuri_de_încălcare_minoră_a_dreptului_la_judecarea_cauzei_în_termen_rezonabili_la_executarea_hotărîrii_judecătorești_în_termen_rezonabil,_instanța_de_judecată_va_putea_decide_că_simpla_constatare_a_încălcării_dreptului_reprezintă_în_sine_o_satisfacție_echitabilă._În_astfel_de_cazuri,_cînd_instanța,_în_mod_excepțional,_refuză_acordarea_de_compensații,_în_pofida_constatării_unei_încălcări_a_cerinței_de_respectare_a_termenului_rezonabil_la_judecare_sau_la_executarea_unei_hotărîri_judecătorești,_va_trebuie_să_motiveze_în_modul_corespunzător_decizia_sa._
În_alte_cazuri_mai_grave,_acordarea_unor_sume_cu_titlu_de_prejudiciu_material,_prejudiciul_morali_costurii_cheltuieli_de_judecată_va_fi_indispensabilă,_cu_condiția_stabilirii_legăturii_de_cauzalitate_dintre_încălcarea_constatatăi_prejudiciul_încasat.

În_ceea_ce_privește_intentarea_acțiunii_de_reparare_a_prejudiciului_cauzat_Legea_stabilește_că_în_cauzele_în_care_se_pretinde_încălcarea_dreptului_la_judecarea_în_termen_rezonabil_a_cauzei,_cererea_de_chemare_în_judecată_poate_fi_depusă_în_cadrul_examinării_cauzei_în_fond_sau_în_decursul_a_6_luni_de_la_intrarea_în_vigoare_a_ordonanței_procurorului_de_încetare_a_urmăririi_penale_sau_de_scoatere_de_sub_urmărire_penală_ori_a_actului_judecătoresc_de_dispoziție._Iar_în_cauzele_în_care_se_pretinde_încălcarea_dreptului_la_executarea_în_termen_rezonabil_a_hotărîrii_judecătorești,_cererea_de_chemare_în_judecată_poate_fi_depusă_în_cadrul_executării_actului_judecătoresc_irevocabil_sau_în_decursul_a_6_luni_de_la_încetarea_procedurii_de_executare._

De_asemenea,_Legea_stabilește_că_persoanele_care_au_depus_cerere_la_Curtea_Europeană_a_Drepturilor_Omului_în_legătură_cu_o_pretinsă_încălcare_a_drepturilor_lor_stabilite_de_prezenta_legei_garantate_de_Convenția_europeană_pentru_apărarea_drepturilor_omuluii_a_libertăților_fundamentalei_în_a_cărei_privință_Curtea_nu_a_decis_asupra_admisibilitățiii_fondului_cauzei_pot_adresa_în_instanță_de_judecată,_în_termen_de_6_luni_de_la_data_intrării_în_vigoare_a_prezentei_legi,_cerere_de_chemare_în_judecată,_în_modul_stabilit_de_prezenta_legei_de_legislația_procesuală_civilă._

_În_contextul_celor_expuse,_ținând_cont_de_constatările_Curții_în_cauzele_contra_Republicii_Moldova_în_ceea_ce_privește_existența_unei_probleme_sistemice_în_domeniul_executării_hotărîrilor_instanțelor_judecătorești_naționale_(Olarui_alții_versus_Moldova),_precumi_a_respectării_termenului_rezonabil_în_procesul_de_judecare_a_cauzelor_(Mazepa,_Cravcenco,_Deservire_SRL_etc.,),_se_consideră_că_prin_adoptarea_prezentei_legi_s-a_instituit_un_mecanism_de_examinare_la_nivel_național_a_cererilor_pe_marginea_cărora_există_deja_o_jurisprudență_bine_stabilită_de_către_Curtea_Europeană_a_Drepturilor_Omului._De_asemenea,_prezenta_lege_a_instituit_un_remediu_efectiv_persoanelor_care_se_consideră_lezați_în_drepturi_din_cauza_neexaminării_cauzei_lor_sau_neexecutării_unei_hotărîri_judecătorești_pronunțate_în_favoarea_lor_într-un_termen_rezonabil._

Principalele_modificări_aduse_procedurii

__Rusia_a_ratificat_într-un_final_prevederile_Protocolului_nr._14,_care_schimbă_radical_procedura_de_judecare_a_plângerilor_în_fața_CEDO.

În_ciuda_unor_propuneri_mai_radicalei_a_unei_necesități_în_acest_sens,_Protocolul_nr._14_nu_modifică_radical_sistemul_instituit_prin_Convenție,_dorind_să_ofere_Curții_mijloacele_proceduralei_flexibilitatea_necesara_pentru_a_trata_plângerile_în_durate_de_timp_acceptabilei_permițându-i,_în_același_timp,_să_se_concentreze_asupra_cazurilor_mai_importante[6]._Pentru_a_atinge_aceste_obiective,_amendamentele_sunt_aduse_în_trei_domenii_importante:_întărirea_capacității_de_filtrare_a_Curții,_ținând_cont_de_numărul_imens_de_plângeri_cu_care_este_sesizată;_introducerea_unui_nou_criteriu_de_admisibilitate_care_să_elimine_cauzele_lipsite_de_importanță;_măsurile_privind_plângerile_repetitive._Împreună,_aceste_elemente_de_reformă_vizează_reducerea_timpului_consacrat_de_către_Curte_plângerilor_inadmisibilei_a_celor_repetitive,_creând_posibilitatea_de_tratare_cu_celeritate_si_atenție_a_plângerilor_ce_ridică_probleme_importante.

A._Modificările_privind_întărirea_capacității_de_filtrare_a_plângerilor

Una_din_cele_mai_importante_amendamente_aduse_Convenției_este_instituirea_formațiunii_jurisdicționale_a_judecătorului_unic_[6],_alături_de_comitete,_Camerei_de_Marea_Cameră._Judecătorul_unic_va_completa_mecanismul_de_filtrare_a_recursurilor_individuale_supuse_Curții,_în_scopul_degrevării_comitetelor_de_petițiile_ce_apar_evident_inadmisibile._Acest_judecător_unic_va_permite_filtrarea_mai_rapidă_a_plângerilor_absolut_nejustificate,_pentru_a_nu_mai_fi_nevoie_de_convocarea_a_trei_judecători_care_să_se_pronunțe_asupra_inadmisibilității_unei_plângeri_aberante.

Judecătorul_unic_va_avea_puterea_să_declare_o_plângere_inadmisibila_atunci_când_inadmisibilitatea_acesteia_este_absolut_evidentă,_în_caz_contrar_urmând_să_sesizeze_un_comitet_de_trei_judecători_pentru_a_pronunța_decizia_privind_admisibilitatea_ori_inadmisibilitatea_plângerii._Intervenția_judecătorului_unic_va_putea_să_apară_în_mai_multe_situații,_frecvente_în_practica_Curții:

a)_introducerea_unor_plângeri_aberante,_care_nu_au_nici_o_legătură_cu_sistemul_Convenției._Nu_de_puține_ori,_Curtea_este_sesizată_de_persoane_care_cer_modificări_ale_unor_înregistrări_de_carte_funciară_sau_se_plâng_de_faptul_ca_un_vecin_asculta_muzica_prea_tare._Este_cel_puțin_complicat_ca_astfel_de_plângeri_să_fie_respinse_prin_judecata_a_trei_judecători_ai_Curții;

b)_plângerile_abuzive,_astfel_cum_sunt_înțelese_în_jurisprudența_Curții;

c)_existenta_unei_practici_constante_a_Curții_privind_inadmisibilitatea_unor_plângeri._Spre_exemplu,_Curtea_consideră_constant_ca_inadmisibile_plângerile_privind_durata_procedurii,_atunci_când_sistemul_intern_cunoaște_o_cale_de_recurs_neexercitată;

d)_plângerile_care_sunt,_în_mod_evident,_tardive;

e)_plângerile_care_ies,_în_mod_absolut_evident,_din_domeniul_de_incidență_al_textelor_Convenției.

B._Introducerea_unei_noi_condiții_de_admisibilitate_[6]

O_a_doua_modificare_extrem_de_importantă_constă_în_introducerea_unei_noi_cauze_de_inadmisibilitate_a_petițiilor_individuale._Astfel,_o_plângere_va_putea_fi_respinsa_dacă_se_apreciază_că_reclamantul_nu_a_suferit_un_prejudiciu_important_[6],_cu_excepția_cazului_în_care_respectul_drepturilor_omului_garantate_de_Convenție_impune_o_examinare_pe_fond_a_cauzeii_cu_condiția_de_a_nu_respinge_pentru_acest_motiv_nici_o_cauză_care_nu_a_fost_examinată_în_mod_corespunzător_de_un_tribunal_intern._Măsura_are_ca_scop_degrevarea_Curții_de_plângerile_fondate,_dar_în_cazul_cărora_prejudiciul_produs_era_absolut_insignifiant,_permițând_concentrarea_resurselor_limitate_din_punct_de_vedere_logistic_către_cazurile_mai_importante,_în_care_pronunțarea_unei_soluții_rapide_este_vitală._Judecarea_unor_astfel_de_plângeri_este_nejustificată_pentru_că_blochează_judecarea_rapidă_a_plângerilor_care_privesc_situații_de_o_gravitate_ridicatăi_în_care_o_decizie_prea_mult_întârziată_riscă_să_fie_inutilă.

La_acest_moment,_este_imposibil_de_spus_în_mod_exacti_concret_care_sunt_situațiile_în_care_astfel_de_plângeri_vor_fi_declarate_inadmisibile._Astfel,_introducerea_acestui_criteriu_a_fost_influențată_de_jurisprudența_de_origine_britanică_care_aplică_frecvent_principiul_de_minimis_non_curat_praetor_pentru_a_evita_să_se_pronunțe_asupra_unor_litigii_care_au_obiect_derizoriu._În_consecință,_una_dintre_sursele_care_trebuie_avute_în_vedere_pentru_a_stabili_modul_de_incidență_al_acestui_criteriu_este_jurisprudența_britanicăi_americană_în_materie_care_au_stabilit_niște_criterii_de_estimare_a_importanței_litigiului.

Înainte_de_a_le_prezenta,_trebuie_însă_subliniat_că,_într-o_anumită_formăi_în_anumite_domenii,_Curtea_a_aplicati_anterior_acest_criteriu_de_admisibilitate_a_plângerilor_[6]._Amintim_aici_că,_pentru_a_discuta_despre_o_violare_a_art._3,_este_necesar_ca_tratamentul_aplicat_să_aibă_o_minima_gravitate,_că_art._5_nu_se_aplică_la_privările_de_libertate_de_durată_a_câtorva_minute,_că_art._6_nu_este_violat_dacă,_în_ciuda_unor_mici_incidente_procedurale,_echitabilitatea_generală_nu_a_suferit_grav,_că_art._8-11_implică,_în_examinarea_proporționalității,_gravitatea_sancțiunii_impuse_etc._Rezultă_astfel_că_acest_nou_criteriu_trebuie_privit_altfel_decât_în_acest_sens,_altfel_el_nu_ar_mai_fi_avut_rost._Daca_oricum,_în_multe_domenii,_Curtea_respingea_plângerile_ce_vizau_aspecte_minore,_înseamnă_că_acest_nou_criteriu_trebuie_sa_vizeze_altfel_de_criterii_decât_cele_utilizate_până_acum,_altfel_ar_fi_lipsit_de_orice_efect_util.

Având_în_vedere_jurisprudența_anglo-americană,_imensă_din_punct_de_vedere_cantitativi_calitativ,_cred_că_trebuie_avute_în_vedere_următoarele_criterii_pentru_a_determina_importanța_unui_prejudiciu_produs_unei_persoane:

-_valoarea_materială_a_prejudiciului_produs,_subliniind_însă_că_în_multe_domenii_valoarea_prejudiciului_material_produs_este_irelevantă_[6].__De_exemplu,_rechiziționarea_de_către_stat_a_unui_creion,_în_valoare_de_1_euro,_poate_fi_considerată_o_violare_a_dreptului_de_proprietate_care_nu_a_produs_însă_un_prejudiciu_important_persoanei_în_cauza._Din_acest_punct_de_vedere,_probabil_că_un_bun_indicator_ar_fi_jurisprudența_consacrata_articolului_41_din_Convenție.

-__Ratio_legis,_adică_verificarea_intenției_autorilor_Convențieii_a_rațiunii_pentru_care_un_anumit_drept_a_fost_instituit._De_exemplu,_când_se_invocă_violarea_art._13_ar_fi_mai_greu_de_susținut_că_nu_există_niciun_prejudiciu_important,_câtă_vreme_rațiunea_instituirii_acestui_text_nu_a_fost_aceea_de_a_obliga_statele_să_admită_anumite_acțiuni,_ci_doar_de_a_permite_unei_persoane_să_se_plângă_de_încălcarea_drepturilor_sale._În_același_timp,_pare_absolut_evident_că,_ținând_cont_de_ratio_legis,_exista_domenii_precum_protejarea_dreptului_la_viață,_interdicția_torturii_etc._în_care_nu_se_pune_problema_unui_prejudiciu_minim_produs_reclamantului.

-_Aspecte_sociale,_fiind_necesară_verificarea_consecințelor_în_plan_general_ale_actului_acuzat,_indiferent_de_prejudiciul_minim_produs_asupra_persoanei_în_cauza._Dacă,_spre_exemplu,_statul_decide_să_ia_din_toate_conturile_persoanelor_fizice_câte_1_leu,_este_greu_de_spus_că_actul_este_lipsit_de_importanță,_chiar_daca_privit_din_perspectiva_unei_singure_persoane_acesta_poate_fi_calificat_ca_fiind_lipsit_de_importanță.

-_Gradul_de_culpabilitate_al_statului,_fiind_cert_că_atunci_când_exista_rea-credință_vădită_din_partea_statului_situația_creată_este_mai_grava_decât_atunci_când_actul_statului_este_bazat_pe_anumite_justificări_[6].

Astfel,_criteriul_aspectelor_sociale_ori_publice,_împreună_cu_cel_de_al_rațiunii_textului,_reprezintă_cheia_întregii_probleme._Curtea_joaca,_vrând_nevrând,_de_multe_ori_rolul_unei_instanțe_cvasi-constituționale,_pronunțându-se_de_multe_ori_cu_privire_la_compatibilitatea_cu_Convenția_a_unui_întreg_sistem_legislativ_sau_a_unei_legi,_privită_de_multe_ori_în_abstract._O_privire_asupra_jurisprudenței_relative_la_art._8_poate_justifica_această_opinie._În_aceste_condiții,_ea_trebuie_să_iasă_din_sfera_restrânsă_a_problemei_unui_individ_care_o_sesizeazăi_să_arunce_o_privire_generală_asupra_problemei_pentru_a_decide_dacă_merită_sau_nu_să_se_pronunțe_asupra_plângeri_introduse._Altfel,_există_riscul_ca,_respingând_pe_bandă_rulantă_plângeri_aparent_insignifiante,_dar_care_vizează_probleme_generalizate_într-un_anumit_context,_Curtea_să_adâncească_insecuritatea_juridică_a_persoanelor_din_statele_membre,_ceea_ce_contravine_obiectivelor_sale_astfel_cum_au_fost_de_atâtea_ori_enunțate.

De_aceea,_aceasta_excepție_de_la_inadmisibilitatea_plângerilor_trebuie_interpretata_în_sens_larg_de_către_Curte,_pentru_că,_succesul_sau_se_datorează_în_principal_faptului_că_nu_s-a_aplecat_doar_asupra_problemelor_grave,_cii_a_celor_care_păreau_banalei_lipsite_de_o_importanță_semnificativă._Pe_post_de_exemplu,_în_cauza_Ozturk,_în_care_Curtea_a_stabilit_criteriile_de_aplicabilitate_a_art._6_în_materie_penală,_vizează_o_banalăi_insignifiantă_amendă_de_circulație,_ca_cauza_Anghel_care_a_dat_peste_cap_sistemul_român_de_răspundere_contravenționala_vizează,_de_asemenea,_o_amenda_de_30_de_euro_etc.

Tocmai_de_acea,_textul_art._12_din_Protocolul_nr._14_nu_împiedică_judecarea_oricărei_plângeri_în_cazul_căreia_reclamantul_nu_a_suferit_un_prejudiciu_important_[6]._Astfel,_potrivit_viitorului_text_al_art._35,_Curtea_va_judeca_totușii_acele_plângeri_în_care,_în_ciuda_banalității_lor_aparente,_se_ridică_probleme_importante_privind_aplicareai_interpretarea_Convenției,_ceea_ce_va_permite_Curții_sa_își_continue_rolul_de_principal_instrument_în_lupta_contra_tentației_exercitării_arbitrare_a_puterii_statelor.

O_a_doua_excepție_de_la_inadmisibilitate_apare_atunci_când_instanțele_interne_ale_statului_nu_au_examinat_situația_reclamantului_în_mod_corespunzător_[6]._Soluția_este_firească,_în_condițiile_în_care_jurisprudența_Curții_este_constantă_în_a_considera_că,_dată_fiind_competența_sa_subsidiară,_aparține_în_primul_rând_statului_sarcina_de_a_rezolva_la_nivel_intern_problemele_apărute,_prin_activitatea_organelori_instituțiilor_sale._Or,_în_condițiile_unei_omisiuni_de_a_analiza_o_situație_potențial_contrară_prevederilor_Convenției,_ar_fi_inadmisibil_ca,_dincolo_de_banalitatea_situațieii_a_prejudiciului_minor_ce_s-a_produs,_problema_ridicată_de_către_reclamant_să_nu_fie_examinată_corespunzător_nici_de_către_instanțele_naționale,_nici_de_către_cele_internaționale.

C._Masuri_privind_plângerile_repetitive_[6]

În_fine,_ultima_amendare_importantă_a_prevederilor_Convenției_implică_modificarea_competențelor_Comitetelor_Curțiii_introducerea_conceptului_de_«jurisprudența_constantă_a_Curții»._Astfel,_Comitetele_vor_avea_competența_de_a_declara_inadmisibilă_sau_radia_de_pe_rol_o_plângere_individuală,_dacă_o_astfel_de_decizie_poate_fi_luată_fără_o_examinare_complementară_sau_de_a_declara_admisibilăi_adopta_o_hotărâre_pe_fond_atunci_când_chestiunea_referitoare_la_interpretarea_sau_aplicarea_Convenției_care_este_la_originea_cauzei_face_obiectul_unei_jurisprudențe_stabilite_a_Curții._Prin_această_modificare_se_urmărește_fluidizarea_activității_jurisdicționale_a_Curții,_dându-se_în_competența_comitetelor_soluționarea_acelor_cauze_ce_fac_parte_dintr-un_contencios_repetitivi_care_constituiau_aproximativ_60%_din_totalul_plângerilor_declarate_admisibile._În_acest_mod_se_vizează,_alături_de_soluția_accelerării_respingerii_plângerilor_inadmisibile,_obținerea_unei_soluții_rapidei_pentru_acele_ipoteze_în_care_soluția_admiterii_plângerii_este_certă,_așa_cum_se_întâmplă_atunci_când_există_o_jurisprudență_stabilă_a_Curții.

Cu_alte_cuvinte,_s-a_considerat,_în_mod_just,_că_este_inutilă_concentrarea_forțelor_aapte_judecători_dintr-una_din_camerele_Curții_pentru_a_admite_o_plângere_ce_ridică_o_problemă_ce_a_mai_fost_soluționată_de_zeci_de_ori_anterior._De_asemenea,_în_aceste_situații,_este_absolut_inutil_ca_reclamanții_să_aștepte_declararea_admisibilă_a_plângeriii_apoi_admiterea_sa,_în_condițiile_în_care_există_o_jurisprudență_stabilă_a_Curții_în_sensul_admiterii_unor_plângeri_asemănătoare._Este_evident_că_atunci_când_Curtea_a_pronunțat_o_hotărâre_pilot,_în_baza_art._46,_se_poate_vorbi_despre_o_astfel_de_jurisprudență,_însă_este_interesant_dacă_instanța_europeană_va_considera_o_hotărâre_pilot_ca_fiind_jurisprudență_stabilăi_pentru_alte_state_decât_cele_contra_cărora_s-a_pronunțat_hotărârea_pilot_si_care_au_un_sistem_juridic_intern_asemănător.

Astfel,_esențial_pentru_creșterea_eficacității_sistemului_instituit_prin_Convenție_odată_cu_această_modificare_este_includerea_în_noțiunea_de_„jurisprudență_stabilă”_nu_doar_a_hotărârilor_pilot,_pronunțate_în_baza_art._46_din_Convenție,_cii_a_jurisprudenței_stabile_sau_constante_a_Curții_în_domenii_în_care_nu_s-a_pronunțat_vreo_hotărâre_pilot._Este_cert_că_dacă,_spre_exemplu,_hotărârea_Popov_c._Moldova_a_fost_urmată_de_alte_zeci_identice,_orice_plângere_care_are_la_bază_o_stare_de_fapt_identică_va_fi_soluționată_în_mod_identic[61]._În_consecință,_în_aplicarea_noilor_reguli,_o_astfel_de_ipoteză_va_intra_în_competența_comitetului_de_trei_judecători_ai_Curții._Rămâne_însă_de_determinat_răspunsul_la_trei_întrebări,_la_care_răspunsul_este_dificil_de_anticipat.

Prima_din_ele_este_aceea_de_ati_de_la_a_câta_hotărâre_de_condamnare_încolo_se_poate_vorbi_despre_o_plângere_repetitiva._A_doua_întrebare_este_deti_ce_înseamnă_exact_jurisprudența_repetitivă,_in_condițiile_în_care,_în_multe_domenii,_starea_de_fapt_cu_care_este_sesizată_Curtea_nu_este_absolut_identică._Aici_la_plângerile_ce_vizează_durata_excesivă_a_procedurii_ori_plângerile_ce_vizează_violarea_dreptului_de_acces_la_justiție_din_cauza_unei_valori_excesive_a_taxei_de_stat._În_fine,_ultima_problemă_este_aceea_de_ati_dacă,_atunci_când_nu_există_decât_o_singură_hotărâre_de_condamnare,_însă_aceasta_este_exprimată_în_termeni_deosebit_de_fermi,_care_nu_par_sa_mai_admită_posibilitatea_de_a_reveni_asupra_soluției,_se_poate_sau_nu_vorbi_despre_o_jurisprudență_stabilă._Este_vorba_aici_de_principii_expuse_cu_forța_de_Curte,_precum_cele_din_hotărârea_Nachova_c._Bulgaria[14,_p._232]._Istoria_a_dovedit_că_astfel_de_hotărâri_de_forță_ale_Curții_sunt_întotdeauna_urmate_în_jurisprudența_viitoare,_însă_este_greu_de_stabilit_că_o_singura_hotărâre_constituie_o_jurisprudență_stabila.

În_consecință,_aceasta_modificare_poate_juca_un_rol_destul_de_important_în_accelerarea_procedurilor_în_fata_Curțiii_în_tratarea_mai_eficace_a_plângerilor_introduse_în_fata_sa,_însă_efectele_exacte_ale_sale_rămân_a_fi_determinate_în_funcție_de_interpretarea_jurisprudențiala_care_va_fi_oferită_noțiunii_de_jurisprudență_stabilă.

_Alte_modificari_aduse_de_Protocolul_14_la_Convenția_Europeană_a_Drepturilor_Omului_

Pe_lângă_amendamentele_esențiale_tratate_mai_sus,_s-a_profitat_de_adoptarea_acestui_Protocol_pentru_a_reglai_alte_aspecte_mai_puțin_importante_din_punct_de_vedere_al_eficacității_sistemului._Acestea_vizează:

-_creșterea_duratei_mandatului_judecătorilor_Curții_de_la_6_la_9_anii_instituirea_interdicției_reeligibilității_judecătorilor._Măsura_vine_să_asigure,_pe_de_o_parte,_un_grad_de_profesionalism_mai_ridicat_al_judecătorilor_Curțiii,_pe_de_alta_parte,_să_crească_independențai_imparțialitatea_acestora,_în_sensul_Recomandării_nr._1649_din_2004_a_Adunării_Parlamentare_a_Consiliului_Europei_[7];

-_modificarea_procedurii_de_numire_a_judecătorilor_ad-hoc,_care_vor_fi_numiți_de_Președintele_Curții_de_pe_o_listă_de_rezervă_furnizată_de_fiecare_stat-parte._Este_o_măsură_de_accelerare_a_judecării_unor_cauze,_în_care_este_necesară_numirea_unor_judecători_ad-hoc,_pentru_a_nu_se_pierde_prea_mult_timp_cu_numirea_acestor_judecători;

-_instituirea_posibilității_Comisarului_pentru_drepturile_omului_de_a_prezenta_observații_scrisei_de_a_lua_parte_la_audierile_Camerelori_ale_Marii_Camere;

-_modificarea_procedurii_de_anchetăi_a_celei_de_soluționare_a_cauzei_pe_cale_amiabilă._În_acest_sens,_Curtea_va_putea_proceda_la_o_anchetăi_se_va_putea_pune_la_dispoziția_părților_în_vederea_soluționării_pe_cale_amiabilă_a_litigiului_în_orice_moment_al_procedurii,i_nu_doar_după_decizia_de_admisibilitate;

-_instituirea_competenței_Comitetului_de_Miniștri_de_a_supraveghea_executarea_termenilor_reglementării_amiabile_a_unei_cauze,_așa_cum_figurează_aceștia_în_decizia_Curții,_corectându-se_astfel_o_omisiune_regretabilă_în_textul_Convenției._Până_la_acest_moment,_Comitetul_de_Miniștri_avea_cai_competență_verificarea_doar_a_executării_hotărârilor_de_condamnare,_lipsind_posibilitatea_de_a_supravegheai_de_a_obliga_statul_sa_își_execute_obligațiile_pe_care_acestai_le-a_asumat_cu_ocazia_unei_înțelegeri_amiabile_[9];

-_consolidarea_competenței_Comitetului_de_Miniștri_de_a_supraveghea_executarea_hotărârilor_Curții._Astfel,_atunci_când_Comitetul_de_Miniștri_va_considera_că_executarea_unei_hotărâri_definitive_a_Curții_este_împiedicată_de_o_dificultate_de_interpretare_a_acesteia,_Comitetul_poate_decide,_cu_o_majoritate_de_2/3,_sesizarea_Curții_cu_o_cerere_de_interpretare_a_hotărârii._Mai_mult,_atunci_când_constată_că_un_stat_refuză_sa_se_conformeze_unei_hotărâri,_Comitetul_Miniștrilor_va_putea_sesiza_Curtea_cu_aceasta_problemă,_după_notificarea_statului_în_cauză._Curtea_va_examina_dacă,_prin_conduita_sa,_statul_respectiv_a_încălcat_dispozițiile_Convenției_privind_caracterul_obligatoriu_al_hotărârilor_Curții,_în_măsură_sa_antreneze_răspunderea_internațională_a_statului._Comitetul_de_Miniștri_va_examina,_într-un_asemenea_caz,_măsurile_ce_trebuie_luate,_în_baza_Statutului_Consiliului_Europei_(aplicarea_de_eventuale_sancțiuni,_inclusiv_sancțiuni_pecuniare);

-_se_adăuga_prevederea_expresa_conform_căreia_„Uniunea_Europeana_poate_adera_la_Convenție”_[8]._Probabil_că_astfel_s-a_dorit_încurajarea_posibilității_UE_de_a_adera_la_prevederile_Convențieii_a_indica_astfel_cu_claritate_rolul_Curții_de_la_Strasbourg_de_instanță_supremă_in_materia_drepturilori_libertăților_fundamentale,_chiar_dacai_instanțele_de_la_Luxemburg_au_astfel_de_competente.

CEDO_a_introdus_o_noua_reglementare_care_codifica_“procedura_hotărârii_pilot”_actuală,_aplicabilă_în_cazul_în_care_există_o_disfuncționalitate_sistemică_sau_structurală_în_țara_vizată,_care_a_determinat_sau_are_potențialul_să_determine_înaintarea_unor_cereri_similare_Curții_[6]._

Având_în_vedere_experiența_Curții_în_implementarea_acestei_proceduri_în_diferite_țării_situații,_noua_reglementare_introduce_un_cadru_normativ_clar_pentru_procedura_hotărârii_pilot.

Regula_61_a_fost_inclusă_în_Regulamentul_Curții_de_la_Strasbourg_din_data_de_31_martie_2011[6],_astfel_fiind_implementată_cerința_stabilită_în_Declarația_Finală_din_februarie_2010_a_Conferinței_Interlaken_privind_viitorul_Curții._Atunci_s-a_solicitat_Curții_„să_dezvolte_standarde_clarei_previzibile_pentru_procedura_hotărârii_pilot_în_privința_selectării_cererilor,_procedurii_de_urmati_examinării_cauzelor_amânate”_[9].

Printre_altele,_Regula_61_stabilește_următoarele:

_-_Curtea_va_consulta_reclamantul(ții)i_Guvernul(ele)_Statului(elor)_vizat(e)i_orice_alte_părți_implicate_înainte_de_inițierea_procedurii;_

-_Curtea_trebuie_să_identifice_tipul_de_măsuri_de_remediere_pe_care_statul_în_cauza_este_obligat_să_le_ia_la_nivel_național;_poate_impune_un_termen-limită_pentru_adoptarea_acestor_măsuri;_poate_amâna_examinarea_cauzelor_similare_care_sunt_pe_rolul_Curții_până_la_adoptarea_masurilor_de_remediere;_

-_acordurile_amiabile_trebuie_să_cuprindăi_măsuri_generalei_de_redresare_pentru_alți_reclamanți_potențiali;_

-_orice_rezolvări_pe_cale_amiabilă_trebuie_să_cuprindă,_de_asemenea,i_măsuri_generalei_căi_de_atac_pentru_alți_reclamanți_potențiali;

_-_în_cazul_în_care_Statul_vizat_nu_reușește_să_se_conformeze_unei_hotărâri_pilot,_Curtea_va_relua_examinarea_cauzelor_suspendate_[5].

Procedura_pilot_are_trei_scopuri:_

1._Să_ajute_cele_47_state_europene_care_au_ratificat_Convenția_sa_rezolve_problemele_sistemice_sau_structurale_la_nivel_național;_

2._Să_ofere_cai_de_atac_mai_rapide_pentru_persoanele_implicate;_

3._Să_ajute_Curtea_de_la_Strasbourg_să_examineze_mai_eficienti_mai_rapid_cauzele_aflate_pe_rol,_prin_reducerea_numărului_de_cauze_similare,_de_obicei_complexe,_pe_care_ar_urma_să_le_examineze_în_detaliu.

Avantajelei_dezavantajele_noului_Protocol_din_perspectiva_cetățeanului_

Față_de_cetățeanul_obișnuit,_anumite_prevederi_au_un_impact_direct,_câteodată_nu_tocmai_favorabil._Aplicarea_noului_criteriu_de_admisibilitate_fața_de_cererile_introduse_anterior._

Măsura_are_ca_scop_degrevarea_Curții_de_plângerile_fondate,_dar_în_cazul_cărora_prejudiciul_produs_era_absolut_insignifiant,_permițând_concentrarea_atenției_Curții_asupra_cazurilor_importante._Astfel,_preconizata_celeritate_a_judecării_pricinii_este_un_avantaj_major,_putându-se_așteptai_o_reducere_cu_până_la_1/4_a_duratei_de_așteptare._Astfel,_Curtea_va_analiza,_drept_puncte_de_referință_a_prejudiciului,_anumiți_factori:_

Impactul_monetar_minor;_prejudiciul_minor_al_dreptului_nepatrimonial;_importanța_litigiului_pentru_reclamant._Acest_nou_criteriu_de_inadmisibilitate_nu_este,_însă,_de_natură_a_fi_aplicat_în_mod_absolut._Protocolul_nr._14_prevede_ca_excepție_judecarea_acelor_plângeri_în_care,_în_ciuda_banalității_lor_aparente,_se_ridică_probleme_importante_privind_aplicareai_interpretarea_Convenției,_ceea_ce_va_permite_Curții_să_creeze_jurisprudnță_deosebit_de_utilă._Nu_în_ultimul_rand,_justițiabilul_nu_va_fi_afectat,_cel_puțin_în_principiu,_

Dacă_instanțele_interne_ale_statului_nu_au_examinat_situația_reclamantului_în_mod_corespunzător,_această_situație_fiind_o_a_doua_excepție_îngăduită_de_Protocolul_14._

Prin_urmare,_Curtea_nu_va_respinge,_ca_inadmisibile,_în_baza_acestui_temei,_nici_o_cerere_care_nu_a_fost_examinată_în_modul_cuvenit_de_către_instanța_națională._Vor_fi_examinate_în_orice_condițiii_cererile_care_ridică_probleme_serioase_de_aplicarei_interpretare_a_Convenției_sau_probleme_importante_referitor_la_dreptul_intern._În_primii_doi_ani_după_intrarea_în_vigoare_a_Protocolului_nr._14_acest_criteriu_va_fi_aplicat_doar_de_către_Camerei_Marea_Cameră._Acest_criteriu_de_admisibilitate_va_fi_aplicati_față_de_cererile_înregistrate_până_la_intrarea_în_vigoare_a_Protocolului,_însă_nu_se_va_răsfrânge_asupra_celor_declarate_admisibile._

Din_punctul_de_vedere_al_simplului_justitiabil,_aplicarea_Protocolului_14_poate_sa_il_dezavantajeze_daca_a_introdus_o_aplicație_câștigabilă_în_temeiul_vechilor_reglementări,_dar_care_nu_are_nici_un_prejudiciu_semnificativi_nici_nu_ridică_o_problema_complexa_de_drept._Astfel,_bazându-se_pe_jurisprudența_Curții,_acesta_va_fi_pus_în_situația_neprevizibilă_a_pierderii_unei_cereri,_altfel_câștigabilă._De_asemeni_acest_dezavantaj_este_reflectat_si_asupra_relației_sale_cu_apărătorul,_care_poate_fi_deteriorată_prin_perceperea_anumite_onorarii_pentru_o_speță_castigabilă,_ce_nu_avea_cum_să_o_prevadă_drept_inadmisibilă._

Schimbarea_procedurii_de_examinare_a_cererilor_vădit_inadmisibile_prin_constituirea_instituției_”judecătorului_unic”_asistat_de_”juristul_raportor”._Acestă_schimbare_este_benefică,_deoarece_judecătorul_unic_va_permite_filtrarea_mai_rapidă_a_plângerilor_absolut_nejustificate,_pentru_a_nu_mai_fi_nevoie_de_convocarea_a_trei_judecători_care_să_se_pronunțe_asupra_inadmisibilității_unei_plângeri_aberante,_juridic_vorbind._Este_necesar,_totuși,_a_fi_arătat_că_judecătorul_unic_nu_reprezintă_nicidecum_studierea_cazului_de_o_singură_persoană,_în_spatele_acestuia_existând_controlul_prealabil_al_diviziilor_naționale_de_juriști,_precumi_raportorul._

_Permiterea_încheierii_acordurilor_amiabile_până_la_declararea_cererilor_ca_fiind_admisibile._Deși,_aparent,_această_masură_este_extreme_de_favorabilă_aplicantului,_acesta_putând_obține_mult_mai_repede_despăgubirile_dorite_prin_procedura_respectivă,_se_pierde_posibilitatea_folosirii_ca_precedent_a_anumitor_decizii_de_admisibilitate,_împotriva_statului_respectiv.__

_Introducerea_Comisarului_pentru_Drepturile_Omului_al_Consiliului_Europei_ca_posibil_intervenient,_in_cauzele_importante._Conform_noilor_prevederi,_Președintele_Curții,_din_proprie_inițiativă_sau_la_cerere,_poate_invita_Comisarul_Consiliului_Europei_pentru_drepturile_Omului_să_intervină_în_cazurile_pendinte_pe_rolul_Curții_pentru_a_asigura_o_protecție_mai_eficientă_pe_cazuri_de_interes_general._Comisarul_poate_ajuta_Curtea_în_unele_chestiuni,_mai_ales_în_ceea_ce_privește_anumite_probleme_structurale_sau_sistemice_din_statul_pârât_sau_din_alte_state_membre._Este_o_masură_extreme_de_benefică,_mai_ales_prin_că,_datorită_rolului_său,_ne_putem_aștepta_să_acționeze_drept_un_adevărat_avocat_al_poporului._

_Înlesnirea_procedurii_de_executare_a_Hotararii_CEDO._Prin_Protocol,_Comitetul_Miniștrilor_va_fi_abilitat,_cu_votul_a_2/3,_să_inițieze_o_procedură_în_fața_Curții_dacă_un_stat_refuză_să_se_conformeze_unei_hotărâri._Scopul_acestei_norme_este_de_a_întări_presiunea_politică_pentru_executarea_hotărârii._Procedura_inițiată_de_Comitetul_de_Miniștri_nu_va_constitui_o_reexaminare_a_violărilor_Convenției_deja_constatatei_nici_nu_va_putea_să_ducă_la_acordarea_compensațiilor_reclamantului_sau_la_aplicarea_unor_penalități._În_cazul_în_care_vor_exista_dificultăți_de_interpretare_a_dispozitivului_unei_hotărâri_a_Curțiii_neexecutare_din_acest_motiv,_Comitetul_Miniștrilor_va_putea_solicita_Curții_interpretarea_hotărârii.

ÎNCHEIERE

La_18i_19_februarie_2010,_în_cadrul_președinției_Comitetului_de_Miniștri_al_Consiliului_Europei,_Elveția_a_organizat_o_Conferință_Ministerială_la_Interlaken_cu_scopul_de_a_stimula_reformarea_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului

_Lucrările_Conferinței_s-au_finalizat_prin_adoptarea_unei_declarații_a_reprezentanților_celor_47_de_state_membre_la_CoE._Potrivit_acestei_declarații,_este_necesar_de_a_stabili_o_balanță_echitabilă_între_cauzele_noi_care_sunt_depuse_la_CtEDOi_cele_înregistrate_dejai_de_a_reduce_volumul_celor_aproximativ_120,000_de_cereri_într-un_mod_care_să_garanteze_examinarea_într-un_termen_rezonabil_a_cererilor_noi._Suplimentar,_a_fost_decis_că_trebuie_să_fie_îmbunătățită_implementarea_la_nivel_național_a_hotărârilor_CtEDOi_că_Comitetul_de_Miniștri_trebuie_să_garanteze_o_supraveghere_efectivă_a_acestui_proces_de_implementare.

_În_scopul_realizării_acestor_obiective,_declarația_conține_un_plan_de_acțiuni_care_prevede_o_listă_de_măsuri_pe_termen_scurti_mediu,_precumi_o_agendă_de_implementare_a_acestora._

Planul_de_acțiuni_se_referă_la:

A._Dreptul_la_cerere_individuală_–_Comitetul_de_Miniștri_să_examineze_noile_reguli_proceduralei_să_determine_în_ce_măsură_acestea_pot_fi_aplicate_fără_a_descuraja_cererile_întemeiate;_

B._Implementarea_Convenției_la_nivel_național_–_statele_membre_să_execute_în_totalitate_hotărârile_Curții_EDOi_să_prevină_violări_similare_pe_viitor,_să_ia_în_calcul_jurisprudența_în_evoluție_a_Curții,_inclusiv_care_se_referă_la_alte_state,_să_implementeze_recursuri_efective,_să_asigure_implementarea_recomandărilor_Comitetului_de_Miniștri;_

C._Filtrarea_cererilor_–_informarea_potențialilor_reclamanți_privind_jurisprudența_CtEDO,_evidențiindu-se_rolul_birourilor_de_informare_ale_CoE,_implementarea_de_către_CtEDO_a_mecanismului_de_filtrare_efectivă_a_cererilor,_Comitetul_de_Miniștri_urmează_să_stabilească_un_mecanism_de_filtrare_în_afară_de_procedura_judecătorului_unic;_

D._Cererile_repetitive_–_statele_membre_să_faciliteze_reglementarea_amiabilăi_adoptarea_declarațiilor_unilateralei,_după_adoptarea_unei_hotărâri_pilot,_să_coopereze_cu_Comitetul_de_Miniștri_în_vederea_implementării_măsurilor_generale_necesare;_CtEDO_să_stabilească_standarde_clarei_previzibile_pentru_procedura_hotărârii_piloti_să_evalueze_efectele_acestei_proceduri;_

E._Curtea_–_statele_membre_să_asigure_transparențai_calitatea_procedurii_de_selectare_a_candidaților_la_postul_de_judecător_la_CtEDO,_inclusiv_cunoașterea_dreptului_internațional_public,_a_sistemului_de_drept_naționali_cel_puțin_a_unei_limbi_oficiale_ale_CtEDO,_precumi_să_dețină_o_experiență_practică_legală_necesară;_CtEDO_să_evite_reconsiderarea_circumstanțelor_faptelor_sau_dreptului_național_care_au_fost_stabilitei_decise_de_către_instanțele_naționale,_în_conformitate_cu_jurisprudența_sa_potrivit_căreia_ea_nu_este_cea_de-a_patra_instanță,_să_aplice_uniformi_riguros_criteriile_privind_admisibilitateai_să_ia_în_considerație_rolul_său_subsidiar_în_interpretareai_aplicarea_Convenției,_să_aplice_noile_criterii_de_admisibilitate_prevăzute_de_Protocolul_nr._14i_să_identifice_alte_posibilități_de_aplicare_a_principiului_minimis_non_curat_praetor,_să_solicite_Comitetului_de_Miniștri_reducerea_până_la_cinci_membri_numărul_judecătorilor_Camerei_așa_cum_este_prevăzut_de_Protocolul_nr._14,_să_identifice_prioritățile_la_examinarea_cauzelori_problemele_structurale_care_ar_putea_genera_nu_număr_semnificativ_de_cereri_repetitive;

F._Supravegherea_executării_hotărârilor_–_Comitetul_de_Miniștri_să_acorde_prioritatei_cauzelor_ce_indică_probleme_structurale_majorei_să_acorde_importanță_necesității_stabilirii_recursurilor_interne_efective;

G._Procedura_simplificată_pentru_amendarea_Convenției_-_Comitetul_de_Miniștri_să_examineze_posibilitatea_introducerii_unei_proceduri_simplificate_pentru_modificarea_viitoare_a_Convenției_sau_a_unei_prevederi_a_acesteia,_de_exemplu_prin_intermediul_unui_Statut_al_CtEDO_sau_a_unei_prevederi_în_Convenție_similară_cu_cea_din_art._41_(d)_al_Statutului_CoE.

În_vederea_implementării_planului_de_acțiuni,_declarația_prevede_o_agendă_de_implementare_a_obiectivelor_acestuia,i_anume:

-_Statele_membre_urmează_să_informeze_Comitetul_de_Miniștri,_înainte_de_sfârșitul_anului_2011,_despre_măsurile_întreprinse_în_vederea_implementării_declarației;

-_Comitetul_de_Miniștri_să_implementeze,_până_în_iunie_2011,_măsurile_stabilite_în_declarație_care_nu_necesită_modificarea_Convenției;

-_Comitetul_de_Miniștri_să_stabilească_termeni_de_referință_organelor_competente_pentru_a_stabili,_până_în_iunie_2012,_măsurile_specifice_care_necesită_modificarea_Convenției_(care_se_referă_la_mecanismul_de_filtrarei_simplificarea_modificării_Convenției);

-_Comitetul_de_Miniștri_să_evalueze,_pe_parcursul_anilor_2012_până_în_2015,_în_ce_măsură_implementarea_Protocolului_nr._14i_a_planului_de_acțiuni_de_la_Interlaken_a_ameliorat_situația_la_CtEDOi_să_decidă,_înainte_de_sfârșitul_anului_2015,_necesitatea_adoptării_unor_noi_acțiuni._Înainte_de_sfârșitul_anului_2015,_Comitetul_de_Miniștri_să_decidă_dacă_măsurile_adoptate_sunt_suficientei_să_se_pronunțe_asupra_necesității_unor_schimbări_mai_profunde.

_In_contextul_acestui_plan_de_acțiuni,_la_21_aprilie_2011_a_fost_adoptată,_iar_la_1_iulie_2011_a_intrat_în_vigoare_Legea_privind_repararea_de_către_stat_a_prejudiciului_cauzat_prin_încălcarea__dreptului_la_judecarea_în_termen_rezonabil_a_cauzei_sau_a_dreptului_la_executarea_în_termen_rezonabil_a_hotărârii_judecătorești

Principalele_modificări_aduse_procedurii_în_urma_ratificării_Protocolului_14_al_CEDO

Una_din_cele_mai_importante_amendamente_aduse_Convenției_este_instituirea_formațiunii_jurisdicționale_a_judecătorului_unic,_alături_de_comitete,_Camerei_de_Marea_Cameră._Judecătorul_unic_va_completa_mecanismul_de_filtrare_a_recursurilor_individuale_supuse_Curții,_în_scopul_degrevării_comitetelor_de_petițiile_ce_apar_evident_inadmisibile._Acest_judecător_unic_va_permite_filtrarea_mai_rapidă_a_plângerilor_absolut_nejustificate,_pentru_a_nu_mai_fi_nevoie_de_convocarea_a_trei_judecători_care_să_se_pronunțe_asupra_inadmisibilității_unei_plângeri_aberante.

_O_a_doua_modificare_extrem_de_importantă_constă_în_introducerea_unei_noi_cauze_de_inadmisibilitate_a_petițiilor_individuale._Astfel,_o_plângere_va_putea_fi_respinsa_dacă_se_apreciază_că_reclamantul_nu_a_suferit_un_prejudiciu_important,_cu_excepția_cazului_în_care_respectul_drepturilor_omului_garantate_de_Convenție_impune_o_examinare_pe_fond_a_cauzeii_cu_condiția_de_a_nu_respinge_pentru_acest_motiv_nici_o_cauză_care_nu_a_fost_examinată_în_mod_corespunzător_de_un_tribunal_intern._Măsura_are_ca_scop_degrevarea_Curții_de_plângerile_fondate,_dar_în_cazul_cărora_prejudiciul_produs_era_absolut_insignifiant,_permițând_concentrarea_resurselor_limitate_din_punct_de_vedere_logistic_către_cazurile_mai_importante,_în_care_pronunțarea_unei_soluții_rapide_este_vitală.

În_fine,_ultima_amendare_importantă_a_prevederilor_Convenției_implică_modificarea_competențelor_Comitetelor_Curțiii_introducerea_conceptului_de_«jurisprudența_constantă_a_Curții»._Astfel,_Comitetele_vor_avea_competența_de_a_declara_inadmisibilă_sau_radia_de_pe_rol_o_plângere_individuală,_dacă_o_astfel_de_decizie_poate_fi_luată_fără_o_examinare_complementară_sau_de_a_declara_admisibilăi_adopta_o_hotărâre_pe_fond_atunci_când_chestiunea_referitoare_la_interpretarea_sau_aplicarea_Convenției_care_este_la_originea_cauzei_face_obiectul_unei_jurisprudențe_stabilite_a_Curții._Prin_această_modificare_se_urmărește_fluidizarea_activității_jurisdicționale_a_Curții,_dându-se_în_competența_comitetelor_soluționarea_acelor_cauze_ce_fac_parte_dintr-un_contencios_repetitivi_care_constituiau_aproximativ_60%_din_totalul_plângerilor_declarate_admisibile._În_acest_mod_se_vizează,_alături_de_soluția_accelerării_respingerii_plângerilor_inadmisibile,_obținerea_unei_soluții_rapidei_pentru_acele_ipoteze_în_care_soluția_admiterii_plângerii_este_certă,_așa_cum_se_întâmplă_atunci_când_există_o_jurisprudență_stabilă_a_Curții.

Pe_lângă_amendamentele_esențiale_tratate_mai_sus,_s-a_profitat_de_adoptarea_acestui_Protocol_pentru_a_reglai_alte_aspecte_mai_puțin_importante_din_punct_de_vedere_al_eficacității_sistemului._Acestea_vizează:

-_creșterea_duratei_mandatului_judecătorilor_Curții_de_la_6_la_9_anii_instituirea_interdicției_reeligibilității_judecătorilor._Măsura_vine_să_asigure,_pe_de_o_parte,_un_grad_de_profesionalism_mai_ridicat_al_judecătorilor_Curțiii,_pe_de_alta_parte,_să_crească_independențai_imparțialitatea_acestora,_în_sensul_Recomandării_nr._1649_din_2004_a_Adunării_Parlamentare_a_Consiliului_Europei;

-_modificarea_procedurii_de_numire_a_judecătorilor_ad-hoc,_care_vor_fi_numiți_de_Președintele_Curții_de_pe_o_listă_de_rezervă_furnizată_de_fiecare_stat-parte._Este_o_măsură_de_accelerare_a_judecării_unor_cauze,_în_care_este_necesară_numirea_unor_judecători_ad-hoc,_pentru_a_nu_se_pierde_prea_mult_timp_cu_numirea_acestor_judecători;

-_instituirea_posibilității_Comisarului_pentru_drepturile_omului_de_a_prezenta_observații_scrisei_de_a_lua_parte_la_audierile_Camerelori_ale_Marii_Camere;

-_modificarea_procedurii_de_anchetăi_a_celei_de_soluționare_a_cauzei_pe_cale_amiabilă._În_acest_sens,_Curtea_va_putea_proceda_la_o_anchetăi_se_va_putea_pune_la_dispoziția_părților_în_vederea_soluționării_pe_cale_amiabilă_a_litigiului_în_orice_moment_al_procedurii,i_nu_doar_după_decizia_de_admisibilitate;

-_instituirea_competenței_Comitetului_de_Miniștri_de_a_supraveghea_executarea_termenilor_reglementării_amiabile_a_unei_cauze,_așa_cum_figurează_aceștia_în_decizia_Curții,_corectându-se_astfel_o_omisiune_regretabilă_în_textul_Convenției._Până_la_acest_moment,_Comitetul_de_Miniștri_avea_cai_competență_verificarea_doar_a_executării_hotărârilor_de_condamnare,_lipsind_posibilitatea_de_a_supravegheai_de_a_obliga_statul_sa_își_execute_obligațiile_pe_care_acestai_le-a_asumat_cu_ocazia_unei_înțelegeri_amiabile;

-_consolidarea_competenței_Comitetului_de_Miniștri_de_a_supraveghea_executarea_hotărârilor_Curții._Astfel,_atunci_când_Comitetul_de_Miniștri_va_considera_că_executarea_unei_hotărâri_definitive_a_Curții_este_împiedicată_de_o_dificultate_de_interpretare_a_acesteia,_Comitetul_poate_decide,_cu_o_majoritate_de_2/3,_sesizarea_Curții_cu_o_cerere_de_interpretare_a_hotărârii._Mai_mult,_atunci_când_constată_că_un_stat_refuză_sa_se_conformeze_unei_hotărâri,_Comitetul_Miniștrilor_va_putea_sesiza_Curtea_cu_aceasta_problemă,_după_notificarea_statului_în_cauză._Curtea_va_examina_dacă,_prin_conduita_sa,_statul_respectiv_a_încălcat_dispozițiile_Convenției_privind_caracterul_obligatoriu_al_hotărârilor_Curții,_în_măsură_sa_antreneze_răspunderea_internațională_a_statului._Comitetul_de_Miniștri_va_examina,_într-un_asemenea_caz,_măsurile_ce_trebuie_luate,_în_baza_Statutului_Consiliului_Europei_(aplicarea_de_eventuale_sancțiuni,_inclusiv_sancțiuni_pecuniare);

-_se_adăuga_prevederea_expresa_conform_căreia_„Uniunea_Europeana_poate_adera_la_Convenție”._Probabil_că_astfel_s-a_dorit_încurajarea_posibilității_UE_de_a_adera_la_prevederile_Convențieii_a_indica_astfel_cu_claritate_rolul_Curții_de_la_Strasbourg_de_instanță_supremă_in_materia_drepturilori_libertăților_fundamentale,_chiar_dacai_instanțele_de_la_Luxemburg_au_astfel_de_competente.

Măsura_are_ca_scop_degrevarea_Curții_de_plângerile_fondate,_dar_în_cazul_cărora_prejudiciul_produs_era_absolut_insignifiant,_permițând_concentrarea_atenției_Curții_asupra_cazurilor_importante.Astfel,_preconizata_celeritate_a_judecării_pricinii_este_un_avantaj_major,_putându-se_așteptai_o_reducere_cu_până_la_1/4_a_duratei_de_așteptare.

BIBLIOGRAFIE

Izvoare_normative

Constituția_Republicii_Moldova_din_29_iulie_1994._În:_Monitorul_Oficial_al_Republicii_Moldova,_Nr.1_din_12.08.1994._

http://www.lexjustice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496

Legea_nr.87_din_21.04.2011_privind_repararea_de_către_stat_a_prejudiciului_cauzat_prin_încălcarea__dreptului_la_judecarea_în_termen_rezonabil_a_cauzei_sau_a_dreptului_la_executarea_în_termen_rezonabil_a_hotărârii_judecătorești._În:_Monitorul_Oficial_al_Republicii_Moldova,__Nr.107-109_din_01.07.2011.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=339023

Convenția_europeană_pentru_protecția_drepturilori_libertăților_fundamentale_ale_omului,_din_4.11.1950.__http://www.coe.int._

Declarația_Finală_din_februarie_2010_a_Conferinței_Interlaken_privind_viitorul_Curții

http://www.eda.admin.ch/etc/medialib/downloads/edazen/topics/europa/euroc.Par.0132.File.tmp/final_fr.pdf

Declarația_Universală_a_Drepturilor_Omului__din_1948.__http://www.justice.md/md/trat/

Hotărâre_privind_ratificarea_Convenției_pentru_apărarea_drepturilor_omuluii_a_libertăților_fundamentalei_a_unor_protocoale_adiționale_ale_acestei_Convenții,_Nr.1298–XIII_din_24.07.1997._În:_Monitorul_Oficial_al_Republicii_Moldova,_Nr.54-55/502_din_21.08.1997._http://www.lexjustice.md/

Protocolul_nr.14_la_CEDO,_în_vigoare_1.06.2010.__http://www.cedo.md/?go=articole&n=21

Recomandarea_nr._1649_din_2004_a_Adunării_Parlamentare_a_Consiliului_Europei

http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/AdoptedText/ta04/EREC1649.htm

Regulamentul_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului_din_29_iulie_2009._http://www.coe.int._

Statutul_Consiliului_Europei_din_5_mai_1949_(STE.1_-1949)_http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/001-Romanian.pdf

_

_________________________________

Monografii,_articole_de_specialitate

Bârsan_C._CEDO_comentariu_pe_articole._București:__All_BECK,_2005._900_p._

Berger,_V._La_jurisprudence_de_la_Cour_européenne_des_droits_de_l'homme._Paris:_Economica,_1998._783_p.

Burghental_T.,_Weber_R._Dreptul_internațional_al_Drepturilor_Omului._București:_ALL,_1996._228_p.

Charrier_J._L.,_Chiriac_A._Codul_Convenției_europene_a_Drepturilor_Omului._Paris:_Lexis_Nexis_SA,_2005._475_p.

Cloșcă_I.,_Suceavă_I._Tratat_de_Drepturile_Omului._București:_Europe_Nova,_1995._481_p.

Creangă_I.,_Gurin_C._Drepturilei_libertățile_fundamentale._Sistemul_de_garanții._Chișinău:_Tipografia_Centrală,_2005.__245_p.

Duculescu_V._Protecția_juridica_a_drepturilor_omului._Mijloace_internei_internaționale._București:_Lumina_Lex,_1998._479_p.

Duculescu_V.,_Duculescu_G._Justiția_europeană_-_mecanisme,_dezideratei_perspective._București:_Lumina_Lex,_2002._933_p.

Fuerea_A._Manualul_Uniunii_Europene._București:_Universul_Juridic,_2006._430_p.

Gomien_D._Ghid_(Vade_mecum)_al_Convenției_Europene_a_Drepturilor_Omului._Chișinău:_Tipografia_Centrală,_2006._190_p.

Jofa_C._Protecția_Drepturilor_Omului._Iași:_Editura_Fundației_Chemarea,_2000._243_p.

Gerard_C._J._La_Convention_Européenne_des_Droits_de_l’Homme._Paris:_Economica,_1989._250_p.

Oberdorff_H.,_Robert_J._Libertes_fondamentales_et_droits_de_l’homme._Montchrestien:_Lextenso_Editions,_2009._864_p.

Petitti_L.E.,_Decaux_E.,_Imbert_P.H._La_Convention_Européenne_des_droits_de_l’Homme._Commentaire_article_par_article._Paris:_Economica,_1999._1230_p.

Purdă_N._Protecția_drepturilor_omului._Mecanisme_internaționalei_naționale._București:_Lumina_Lex,_2001._383_p.

Popescu_C.L._Protecția_internațională_a_Drepturilor_Omului._Surse,_instituții,_proceduri._București:_ALL_Beck,_2000._346_p.

Potângă_A.,_Costachi_Gh._Asigurarea_Drepturilor_Omului_în_lume._Chișinău:_Epigraf,_2006._606_p.

Reid_K._Ghidul_specialistului_în_Convenția_Europeană_a_Drepturilor_Omului._Chișinău:_Cartier,_2006.__464_p.

Rousseau_D._Les_droits_de_l’Homme_de_la_troisième_génération_in_Droit_constitutionnel_et_droits_de_l’Homme._Paris:_Economica,_1987._346_p.

Sudre_F._Droit_international_et_européen_des_Droits_de_l’Homme._Paris:_PUF,_1989._488_p.

Velu_J.,_Ergec_R._La_Convention_européenne_des_droits_de_l’homme_Bruxelles:_Bruyant,_1990._1185_p.

Voicu_M._Protecția_Europeană_a_Drepturilor_Omului,_teoriei_jurisprudență._București:_Lumina_Lex,_2001._745_p.

Voicu_M._Introducere_in_dreptul_european._București:_Universul_Juridic,_2007._240_p.

Surse_din_jurisprudența_CEDO

CEDO,_Affaire_linguistique_belge_c._Belgiei,_din_23.07.1968

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

_CEDO,_Anușca_c.Moldovei,_din_18.05.2010

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Associated_Society_of_Locomotive_Engineers_&_Firemen_(ASLEF)_c._Regatului_Unit,_din__27.02.2007

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Autronic_c._Elveției,_din_22.05.1990._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Boicenco_c._Moldovei,_din_11.07.2006

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Brumărecu_c._României_din_28.10.1999._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Gurău_c._Moldovei,_din__07.11.2006._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Capital_Bank_AD_c._Bulgariei,_din__24.11.2005._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Cârmuirea_Spirituală_a_Musulmanilor_din_Republica_Moldova_c._Moldovei_din_15.06.2005_

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Combustibil_Solid_S.A._c._Moldovei,_din__25.10.2005

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Cornwell_c._Regatului_Unit,_din_11.05.1999._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Daniliuc_c._Moldovei,_din_18.10.2005

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Duca_c._Moldovei,_din_11.04.2006._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Iordachii_alții_c._Moldovei,_din_05.04.2005.

_http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Ilașcui_alții_c._Moldoveii_Rusiei,_din__04.07.2001._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Karner_c._Austriei,_din__24.07.2003

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Lupăcescui_alții_c._Moldovei,_din_21.03.2006

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Macoveii_alții_c._Moldovei,_din_25.04.2006,_para._27

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Manole.a_c._Moldovei,_din15.06.2004

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Meriakri_c._Moldovei,_din_16.01.2001

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Melnic_c._Moldovei,_din_14.11.2006

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,Mihalachi_c._Moldovei,_din__09.01.2007

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Mitropolia_Basarabiei_c._Moldovei,_din_13.12.2001._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Moisei_c._Moldovei,_din_19.12.2006.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Nosov_c._Rusiei,_din_20.10.2005

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Partidul_Popular_Creștin_Democrat_c._Moldovei,_din_14.02.2006._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Pentiacovai_alții_c._Moldovei,_din_04.01.2005

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Popov_(1)_c._Moldovei,_din_18.01.2005

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Prodan_c._Moldovei,_din_18.05.2004._

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Savițchi_c._Moldovei,_din_11.10.2005.

_http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Sîrbui_alții_c._Moldovei,_din_15.06.2004

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

CEDO,_Vo_c._Franței_din__08.07.2004_.

_http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

Site_Internet

Counsil_of_Europe_[online]._http://www.Coe.int/_(citat_3.10.2015)

Registrul_actelor_normative_ale_Republicii_Moldova_[online]._http://www.justice.md/_(citat_la_3.10.2015).

RESUME

Le_Protocole_no_14_ne_transforme_pas_radicalement_le_système_de_contrôle_établi_par_la_Convention._Les_modifications_portent_donc_sur_le_fonctionnement_de_ce_système_plus_que_sur_sa_structure._Elles_visent_avant_tout_à_l’améliorer_en_conférant_à_la_Cour_les_moyens_procéduraux_et_la_flexibilité_nécessaires_pour_traiter_l’ensemble_des_requêtes_dans_des_délais_acceptables,_tout_en_lui_permettant_de_se_concentrer_sur_les_affaires_les_plus_importantes_qui_nécessitent_un_examen_approfondi.

Le_Protocole_14__introduit_des_changements_dans_trois_directions:_

-_le_renforcement_de_la_capacité_de_filtrage_de_la_Cour,_pour_faire_face_au_grand__nombre_de_requêtes_manifestement_irrecevables;_

-_un_nouveau_critère_de_recevabilité_concernant_les_affaires_dans_lesquelles_le__requérant_n’a_subi_aucun_préjudice_important;_

-_des_mesures_pour_traiter_plus_efficacement_les_affaires_répétitives._

Les_principales_modifications_apportées_à_la_Convention_sont_les_suivantes:__

Election_des_juges:_Les_juges_seront_élus_pour_un_mandat_non_renouvelable_de__neuf_ans._Dans_le_système_actuel,_ils_sont_élus_pour_un_mandat_de_six_ans__renouvelable_une_fois._Cette_réforme_vise_à_accroître_leur_indépendance_et_leur__impartialité._La_limite_d’âge_demeure_fixée_à_70_ans._

Compétences_des_juges_uniques:_Un_juge_unique_pourra_rejeter_les_requêtes__manifestement_irrecevables,_«_lorsqu’une_telle_décision_peut_être_prise_sans_examen__complémentaire_»._Cette_décision_sera_définitive._Avant_l’entrée_en_vigueur_du__Protocole_n°_14,_ces_décisions_devaient_être_prises_par_un_comité_de_trois_juges._En__cas_de_doute_quant_à_la_recevabilité_de_la_requête,_le_juge_unique_renverra_celle-ci_à__un_comité_de_juges_ou_à_une_chambre._Lorsqu’il_agira_en_qualité_de_juge_unique,_un_juge_n’examinera_aucune_requête_introduite_contre_l’Etat_au_titre_duquel_il_a_été_élu._

Compétences_des_comités_de_trois_juges:_Un_comité_de_trois_juges_pourra__déclarer_les_requêtes_recevables_et_statuer_sur_le_fond_dans_les_affaires__manifestement_bien_fondées_et_celles_pour_lesquelles_existe_une_jurisprudence_bien__établie._

Désormais,_même_si_le_comité_de_trois_juges_rend_une_décision_au_fond,_le_juge_élu__au_titre_de_l’Etat_concerné_par_la_requête_ne_sera_pas_membre_de_droit_du_comité._Ce__dernier_pourra_inviter_ce_juge_à_siéger_en_lieu_et_place_de_l’un_de_ses_membres,_mais__uniquement_pour_des_raisons_spécifiques,_par_exemple_lorsque_la_requête_se__rapporte_à_l’épuisement_des_voies_de_recours_internes.

______________________________