Caracterizarea Speciilor Observate In Zona Depozitului Ecologic de la Albota

III.2. Caracterizarea speciilor observate in zona depozitului ecologic de la Albota

III.2.1. Taxonomia, dinamica, răspândirea și biologia lor

ORDINUL: PASSERIFORMES

Familia: Alaudidae

Galerida cristata (L.) – Ciocârlan

Este răspândit în regiunea palearctica, zonele aride. La noi, sedentar și foarte frecvent, vara pe câmpii și în regiunea deluroasă, la marginea drumurilor de țară, locuri necultivate,

porumbiști, miriști, vii, iar iarna prin apropierea caselor. Penajul este ca cel al ciocârliei de câmp, dar pe cap are un moț de pene. Ciocul este încovoiat, colorit general cafeniu cu pete întunecate pe spate. Cuibărește pe sol în locuri cu vegetație sărăcăcioasă. Este una dintre cele mai frecvente ciocârlii de la noi, care nu ne părăsește nici iarna.

Fig.III.42. Galerida cristata

Familia: Fringillidae

Carduelis carduelis (L.) – Sticlete

Pasăre comună în regiuni deschise cu arbori; în parcuri și grădini. Se întâlnește mai mult în partea de nord a țării, prin pădurile de foioase. Penajul viu colorat, în regiunea ciocului este roșu, iar ceafa, coada și aripile sunt colorate negru cu galben, pe când restul corpului este cafeniu. Juvenilii au capul pestriț cu maro. Penajul de la baza ciocului formeaza un cerc negru, urmat de un alt cerc de pene roșii-carmin. Obrajii cu negru, roșu și alb. Specie sedentară dar si oaspete de iarnă.

Fig.III.79. Carduelis carduelis

Familia: Corvidae

Corvus frugilegus L. – Cioara de semănătură

Cuibărește în colonii, în grupuri. Este foarte frecventă atât vara, cât mai ales iarna, în stoluri de mii de indivizi prin orașe și sate. Nu-și schimbă în timpul anului coloritul negru cu nuanțe roșcate al penajului, iar ca aspect nu se pot confunda cu alte specii. Are un cioc puțin încovoiat, ascuțit și puternic. Este o zburătoare bună, putând fi ușor recunoscută după croncănit. Aripile depășesc coada cu puțin. Zbor mai elegant cu bătăi de aripi puțin mai ample și mai elastice.

Familia: Corvidae

Corvus monedula (L.) – Stâncuța

Pasăre clocitoare comună în regiunile cultivate, în pădurile bătrâne cu frunze căzătoare, în orașe, în munții stâncoși și pe abrupturile stâncoase litorale. Cuibărește în scorburile copacilor, în hornuri, manifestând o tendință către cuibăritul colonial. Colorit negru cu ceafă gri. Iris alb cenușiu. Zbor puternic și rapid. Este foarte sociabilă aproape întotdeauna putând fi văzută în perechi sau în stoluri. Este specie sedentară, dar și oaspete de iarnă; puține exemplare rămân și peste vară.

ORDINUL: CHARADRIIFORMES

Familia: Laridae

Larus cachinnans/michahellis (Naum.) – Pescăruș argintiu

Cuibărește destul de des în colonii sau perechi izolate de-a lungul coastelor mari, dar chiar și în orașe. Este oaspete de vară; uneori rămâne și peste iarnă. Mantaua albastră-cenușie închis.Capul, ceafa, penajul ventral și coada albă. Picioarele sunt roz-cenușii. Remingele primare interne mai deschise decât cele externe. Adesea văzuți la mari înălțimi în aer, rotindu-se în stoluri, dezordonate, sau în zbor drept. La noi pasăre sedentară.

Larus ridibundus L. – Pescăruș râzâtor

Cuibărește în colonii uneori foarte mari, pe lacuri și mlaștini cu stufăriș, atât continentale cât și de coastă. Deseori coloniile cuprind și alte specii, de exemplu rațe. Adesea întâlnit în orașe. Creștetul cafeniu întunecat către roșiatic; restul gâtului alb. Mantaua cenușie. Pieptul, abdomenul și laturile corpului albe cu nuanțe roșii. Ochii cafeniu întunecat, irisul roșu. Ciocul și picioarele roșii-lac. La noi, oaspete de vară, din februarie până în decembrie, aproape sedentar.

Familia: Corvidae

Corvus corax L. – Corb

Cuibărește atât la munte, cât și la deal și șes. Este sedentar, mai frecvent în regiunile subcarpatice și în pădurile de la șes și dealuri, mai ales iarna. Perechea se menține pe toată durata vieții. Iarna se adună în grupuri destul de mari. Clocește devreme în februarie-martie, se hrănește cu animale mici, hoituri și resturi. Hoinărește în diverse locuri, vizitează gropile de gunoi, abatoarele și alte locuri de acest gen. Penajul negru cu luciu evident metalic, vânăt violet și verde. Ciocul negru, puternic, înconvoiat de sus în jos. Picioarele și ghearele negre. Bătăi de aripi puternice. Este protejat ca monument al naturii.

Pica pica (L.) – Coțofana

Păsările din această specie pot trăi în locuri diferite, de exemplu pășuni, tufișuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. Este sedentară, comună în toată țara. Iarna formează stoluri, vara mai mult izolată, la margini de păduri. Coloritul negru cu alb și coada extrem de lungă cu un luciu metalic verzui o fac inconfundabilă.

Trăiește în perechi, însă iarna pot fi adesea văzute și în grupuri, iar vara mai mult izolată. Pasărea face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. La noi, sedentară, comună în toată țară.

Familia: Turdidae

Turdus merula L. – Mierlă

Este destul de des întâlnită și în parcurile mari ale orașelor acolo unde a reușit să se adapteze cu succes. Este sedentară, frecventa în toată țara, atât în pădurile din zona montană, cât și în cele de șes și dealuri. Masculul este complet negru iar femela are nuanțe brune-cafenii. Ciocul este de culoare portocalie. Juvenilii au un colorit mai deschis împestrițat cu crem deschis. Este sedentară sau poate migra pe distanțe scurte, de la munte în zonele mai joase.

Familia: Emberizidae

Emberiza citrinella L. – Preșura galbenă

Este o pasăre specifică zonelor împădurite de deal, însă poate fi întâlnită și în pădurile mai joase sau în văile munților. Masculul are spatele cafeniu-roșcat cu pete întunecate, iar capul și partea ventrală galbene. Femela are un colorit mai șters cu tentă cafenie și striații pe piept. Coadă relativ lungă. La noi este sedentară.

Familia: Fringillidae

Corduelis spinus L. -Scatiu

Este sedentar, trăind în pâlcuri prin toate pădurile, în special toamna și primăvara.În ierni mai aspre se retrage spre sud, dar revine imediat ce vremea s-a încălzit. Masculul are creștetul negru, spatele verde-galben dungat cafeniu întunecat; aripile sunt negricioase cu două dungi gălbui, pieptul galben întunecat, abdomenul alb, gâtlejul negru.Femela are penajul superior al corpului verde-suriu, cu pete longitudinale, întunecate. Fața inferioară albă sau albă-gălbuie, patată cu negru. Tinerii mai galbeni și mai pronunțat pătați decât adulții.

Similar Posts

  • Energia Regenerabila

    CUPRINS REZUMAT……………………………………………………………………………………………………………….2 INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………….3 Capitolul 1. Energii regenerabile…………………………………………………………………………………..7 1.1. Clasificarea surselor de energii……………………………………………………………………………….7 1.2. Energiile regenerabile (energia de biomasă, geotermală și hidro)………………………………..9 1.3.Energia solară și panourile fotovoltaice…………………………………………………………………..19 1.4. Energia eoliană……………………………………………………………………………………………………27 Capitolul 2. Aplicații ale surselor de energie regenerabilă……………………………………..30 2.1. Parcuri de panouri fotovoltaice (modalitate de realizare, suprafață ocupată, electronica necesară, introducere în rețeaua națională de alimentare…

  • Analiza de Potențial Turistic a Zonei Valea Cernei

    CUPRINS Capitolul 1 Concepte turistice, metodologie ………………………………………….p 8 1.1 Turismul și dezvoltarea durabilă…………………………………………………….…p. 8 1.2 Potențialul cadrului natural……………………………………………………………p. 9 1.3 Potențialul turistic antropic……………………………………………………………p. 13 I.4 Perspectivele dezvoltării turistice în bazinul Cernei……………………………………p. 16 CAPITOLUL 2 Analiza de potențial turistic a zonei Valea Cernei…………………….….p. 19 2.1. Parcul Național Domogled – Valea Cernei – limite și zonare internă……………….p….

  • Tratatul de la Varsovia Infiintare Si Evolutie In Perioada Razboiului Rece

    === 795a8b4a27d2ba2ce4c35a57f369f4b88add6cb1_669233_1 === Rezumat Titlul prezentei lucrări este Tratatul de la Varșovia – înființare și evoluție în perioada Războiului Rece. Lucrarea este stricturată după cum urmează: ϹAРІΤΟLUL ocІ – ΝΟȚІUΝІ ІΝΤRΟDUϹΤІVЕ ϹAΡІΤОLUL ІІ – ΤRAΤAΤUL DЕ LA VARȘОVІAoc СAРΙTОLUL ΙΙΙoc – STUDΙU DΕ СAΖ. SΕСURΙTATΕA RОMÂΝΙΕΙ РΕ РLAΝ ocΙΝTΕRΝAȚΙОΝAL ȘΙ TRATATUL DΕ LA VARȘОVΙA Primul…

  • Lucrare Grad I Receptarea Nuvelei Scenarii și Procedee Didactice

    === Finala === CAPITOLUL I – Nuvela-o abordare teoretică I.1.Nuvela –specie a genului epic I.2.Promotori ai nuvelei I.3.Tipuri de nuvele întâlnite în gimnaziu I.4. Importanța nuvelei în Curriculum II.CAPITOLUL II- Abordarea didactică a nuvelei în gimnaziu II.1 Receptarea textelor epice în orele de literatură II.2 Dimensiuni ale procesului de predare –învățare II.3.Etapele receptării unui text…

  • Arii Naturale Protejate din Judetul Buzău

    Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București Facultatea de Agricultură – Specializarea Silvicultură Anul IV REFERAT LA CONSERVAREA BIODIVERSITATII Arii naturale protejate din Județul Buzău Student: Tronaru Maria BUCURESTI 2016 CUPRINS INTRODUCERE Aria protejată reprezintă „o zona terestră și/ sau marină dedicată special protectiei diversitații biologice și cu resurse naturale si culturale, administrată…

  • Abordarea Pasilor Metodici în Abordarea Unui Text Non Literar

    UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR CONF. UNIV. DR. BRĂSLAȘU MIHAI ABSOLVENTĂ ZAMFIR ALINA ELENA PITEȘTI 2016 UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR LOCUL ȘI ROLUL TEXTULUI NON – LITERAR ÎN DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DE EXPRIMARE CORECTĂ ORALĂ…