Caracterizarea Populatiei Si A Retelei DE Asezari Umane DIN Raionul Calarasi
CARACTERIZAREA POPULAȚIEI ȘI A REȚELEI DE AȘEZĂRI UMANE DIN RAIONUL CĂLĂRAȘI
Cuprins:
Adnotare
Annotation
Introducere
Capitolul I. Numărul și dinamica populației raionului Călărași
1.1. Evoluția numărului populației
1.2. Analiza indicatorilor natalității
1.3. Analiza indicatorilor mortalității
1.4. Mișcarea naturală și analiza indicatorilor bilanțului natural
1.5. Nupțialitatea și divorțialitatea
1.6. Migrația populației
1.7. Densitatea și repartiția teritorială a populației
Capitolul II.Structura populației
2.1. Structura populației pe medii, vîrste și sexe
2.2. Structura economică a populației
2.3. Structura etnică
2.4 Structura confesională a populației
Capitolul III.Caracterizarea geografică a așezărilor umane
3.1. Caracterizarea localităților urbane
3.2. Caracterizarea localităților rurale
Concluzii
Recomandări
Bibliografie
Anexe
Adnotare
Numele și prenumele autorului: Stratan Dionisie
Denumirea tezei : Caracterizarea populației și a rețelei de așezări umane din raionul Călărași
Specialitatea : Geografie.
Structura lucrării : introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, 18 figuri, 8 tabele, 66 de pagini, 27 referințe bibliografice.
Cuvinte cheie : populație, natalitate, mortalitate, densitate,fertilitate, dinamica populație migratie, structura populatie,
Scopul lucrării : caracterizarea complexă din punct de vedere geografic a populației și așezărilor omenești ale unei unități administrativ teritoriale din cadrul Republicii Moldova și anume a raionului Călărași.
Obiectivele lucrării :
aprecierea poziției geografice și a condițiilor naturale ale raionului Călărași, ca factori ce influențează asupra regiunii;
evidențierea etapelor evoluției numerice a populației raionului;
determinarea factorilor ce influențează dinamica numărului populației;
analiza repartiției teritoriale și densității populației la diferite etape de dezvoltare;
evidențierea factorilor ce determină schimbările în structura pe vârstă și sexe ale populației raionului;
stabilirea condițiilor de schimbare a structurii etnice;
clasificarea așezărilor omenești din cadrul raionului Călărași după diverse criterii, etc.
Materiale și metode : istorică, comparativă, matematică, cartografică, statistică.
Importanța teoretică și practică a lucrării: pentru prima dată s-a efectuat un studiu complet și elocvent privind evoluția indicatorilor demografici și a resurselor de forță de muncă, precum și problematicii intrebuințării lor. În final s-au obținut informații relevante privind problemele legate de populație și sau propus soluții pentru ameliorarea situației.
Annotation
Name and surname of author : Stratan Dionisie
Title of thesis : Characterization of population and human settlements network Călărași.
Specialty : Geography.
Structure of thesis : introduction, 3 chapters, conclusions and recommendations, 18 figures, 8 tables, text pages 64, 27 bibliographic references.
Key words : population, birth rate, mortality, density, fertility, population dynamics of migration, population structure.
The purpose of the study : complex characterization in terms of population and geographical settlements of territorial administrative unit of the Republic of Moldova, namely the district Călărași
The goal :
assessing the geographical position and natural conditions of the district Călărași as factors influencing the region;
highlighting the stages of district population numbers;
determining the factors that influence population dynamics;
analysis of the geographical spread and population density at different stages of development;
highlighting the factors that determine changes in the age and sex structure of the population of the district;
establishing the conditions for changing ethnic composition;
classification of settlements in the district Călărași by various criteria, etc..
Materials and methods : historical, comparative, mathematics, cartography, statistical.
The theoretical and practical value of the research : first comprehensive study has been conducted on the development and eloquent demographics and labor resources and their usability problems. Finally we obtained relevant information on population issues and proposed solutions or improvements.
Introducere
Populația sub variatele ei aspecte a constituit obiect de studiu încă din cele mai vechi
timpuri. Am putea spune chiar că primele sale descrieri aparțin geografiei și făceau referire in
primul rind la modul de viață al oamenilor.
Populația (umană) reprezintă o colectivitate formată din persoane, care trăiesc intr-o
anumită perioadă de timp și intr-un teritoriu bine delimitat. Principalele caracteristici ce definesc
populația sunt: numărul (efectivul), repartiția, dinamica și structura.
In funcție de dimensiunea teritoriului de referință se disting: populația unei localități (sat, oraș), populația unei unități administrative din interiorul unei țări (comună, raion, județ, district,
regiune, provincie etc.), populația unei țări (populația națională), populația unei regiuni a lumii
(mai multe țări), populația continentelor, populația mondială.
Care sunt factorii ce condiționează dezvoltarea societății? Care sunt factorii care determină în mod direct creșterea numărului populației, caracterul structurii ei, repartiției spațiale, a migraților, etc.? Pentru a da răspuns la aceste întrebări nu este suficient să dispunem de date precise despre populație la ora actuală, dar și să apreciem just evoluția ei istorică, să înțelegem esența proceselor de lungă durată ce au adus la situația demografică de astăzi.
Prezenta lucrare de licență are ca scop principal caracterizarea complexă din punct de vedere geografic a populației și așezărilor omenești ale unei unități administrativ teritoriale din cadrul Republicii Moldova și anume a raionului Călărași. Prioritățile de bază în cercetările pe care le-am efectuat sunt acordate studiului evoluției demografice și a resurselor de forță de muncă, precum și problematicii întrebuințării lor, pentru a scoate în evidență nivelul real al șomajului, cauzele acestuia și căile de soluționare a problemelor legate de acest fenomen.
Pentru atingerea acestui scop a fost nevoie de a realiza următoarele obiective:
evidențierea etapelor evoluției numerice a populației raionului;
determinarea factorilor ce influențează dinamica numărului populației;
analiza repartiției teritoriale și densității populației la diferite etape de dezvoltare;
evidențierea factorilor ce determină schimbările în structura pe vârstă și sexe ale populației raionului;
stabilirea condițiilor de schimbare a structurii etnice;
clasificarea așezărilor omenești din cadrul raionului Călărași după diverse criterii, etc.
Actualitatea și importanța lucrării este determinată de gravitatea situației geodemografice din raion, de mulțimea de probleme social-economice apărute în legătură cu aceasta etc.
Pentru realizarea obiectivelor propuse am recurs la o serie de metode de cercetare, cele mai importante dintre ele fiind:
Metoda statistică – în baza acestei metode au fost colectate diferite date statistice de la diferite instanțe de resort. Aceste date fiind prelucrate și analizate stau la baza caracterizării populației raionului.
Metoda matematică – aplicarea ei a permis prelucrarea, generalizarea și ordonarea numărului enorm de date statistice colectate.
Metoda cartografică – a fost utilizată la examinarea hărților prezente și elaborarea unor noi hărți.
Metoda istorică – aplicarea ei permite reflectarea corectă a proceselor demografice în diferite etape istorice.
Metoda comparativă – constă în compararea diverșilor indicatori de același gen pentru a scoate în evidență asemănările și deosebirile dintre ele, ajungându-se astfel la descoperirea unor legități și la analiza lor. [4]
Lucrarea este alcătuită din introducere, sinteză bibliografică, trei capitole, concluzii, bibliografie, tabele, figuri, hărți, diagrame anexe și are un volum de 66 pagini numerotate.
Numărul și dinamica populației
Raionul Călărași este unul din cele 32 raioane administrative ale Republicii Moldova. Este situat in zona de centru-vest a Republicii Moldova pe o suprafața de 735,5 km2, se învecinează cu raionul Nisporeni la sud-vest ,Orhei-la est, Ungheni-la vest , Telenești-la nord si cu Strășăni la sud-est.
Figura 1. Harta administrativă a raionului Calarași
Raionul se bucură de o poziție avantajoasă sub mai multe aspecte. În primul rînd, teritoriul raionului este intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina, (căi ferate și șosele de importanță națională si internatională).
Din punct de vedere administrativ, raionul Călărași include 44 localități și are o suprafață totală de 753,5 km2. Mediul rural este divizat în 27 comune. În limitele comunelor se află 16 de sate. (fig. 1).
Din punct de vedere fizico-geografic, raionul este situat pe colina de centru a Republicii Moldova in Zona Codrilor, care atinge o înăltime de 400 metri de la nivelul marii.
Tabelul 1.1
Localitățile raionului Călărași conform statutului administrativ[11]
1.1. Evoluția numărului populației
Evoluția demografică reprezintă modificările care intervin în decursul unei perioadei de timp in cadrul principalelor componente a populației:numar,structură,natalitate,mortalitate etc.Din aceste evoluții se pot desprinde tendițtele pentru viitor si se pot contura măsurile necesare pentru o politica demografică mai coeerentă.
Procesele demografice se află în strânsă legătură cu nivelul dezvoltării forțelor de producție ale societății. Din această cauză se consideră că datele mișcării naturale ale populației sunt indicatori importanți ai modului de viață și stării societății.
Numărul locuitorilor condiționează atât producția materială, cât și consumul acestuia, de aceea cercetarea evoluției numerice a populației unei unități administrativ teritoriale este deosebit de necesară pentru prognozele sociale și economice.
Numărul populației acestui teritoriu a suferit schimbări considerabile pe parcursul ultimilor 50 de ani. Variația numărului populației este o consecință a transformărilor sociale, economice și politice, care își lasă amprenta asupra evoluției numerice a populației. Odată cu oscilația numărului au loc și ample modificări în structura populației.
Conform datelor Centrului de Statistică din raion, privind numărul de locuitori, cel mai mare efectiv de populație s-a înregistrat la recensământul din 1970 (92023locuitori) (fig. 2). Din cauza unor factori sociali, economici și politici condiționați de perioada de tranziție prin care trece Republica Moldova și care au un impact negativ asupra dezvoltării societății, se înregistrează valori mai scăzute a numărului populației, ajungând în anul 2004 la cifra de 75075 locuitori persoane (fig. 2) [21]
Tabelul 1.2
Evoluția numerică a populației raionului Călărași în perioada 1959-2012.
sursa:Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova.Rezultatele recensămîntului populație din 1959 – 2004.Anuarul satistic al populației din 2012.
Figura 2. Dinamica numărului populației raionului Călărași în anii 1959-2013
Comform analizei dinamicii numărului populației ( figura 2), rezultă că în perioada analizată putem evidenția patru etape in evoluția numerica a populației.
– prima perioadă a populației corespunde anilor 1959-1970, când numărul populației a crescut de la 75030 de persoane in anul 1959 pina la 92023 de persoane in anul 1970 ,adica cu 16993 de persoane.
Crtestearea aceasta se datoreaza contribuirii a mai multor factori. În primul rând, rata înaltă a natalității. În al doilea rând, politica migraționistă promovată de conducerea URSS. Astfel, un flux mare de imigranți de etnie rusă și ucraineană se stabileau aici cu traiul, nu numai în scopul ridicării gradului de industrializare a orașelor, dar și pentru a diversifica structura etnică a populației în apr-2013
Comform analizei dinamicii numărului populației ( figura 2), rezultă că în perioada analizată putem evidenția patru etape in evoluția numerica a populației.
– prima perioadă a populației corespunde anilor 1959-1970, când numărul populației a crescut de la 75030 de persoane in anul 1959 pina la 92023 de persoane in anul 1970 ,adica cu 16993 de persoane.
Crtestearea aceasta se datoreaza contribuirii a mai multor factori. În primul rând, rata înaltă a natalității. În al doilea rând, politica migraționistă promovată de conducerea URSS. Astfel, un flux mare de imigranți de etnie rusă și ucraineană se stabileau aici cu traiul, nu numai în scopul ridicării gradului de industrializare a orașelor, dar și pentru a diversifica structura etnică a populației în apropiere de hotar cu Ucraina facind parte din procesul de rusificare a RSSM.
– a doua perioadă a populatie cuprinde anii 1970-2004 care reprezinta o diminuare constantă a numărului populației de la 1970 la 2004. Aceasta diminuare se datoreaza crizei economice care a redus brusc rata natalității și a generat un flux important de emigranți, care în căutarea unui nou loc de muncă au emigrat masiv peste hotarele țării , astfel în rezultat avem că în 2004 populația totală a raionului era de 75075 de persone ,aproximativ ca în anul 1959 ,care era de 75030 de persone ,fiind o diferența de doar 45 persoane.
– a treia perioadă este cuprinsă între anii 2004 si 2009 este marcată printr-o creștere lentă a numărului populației de la 75050 de persoane în 2004 pina la 79300 de persoane in 2009. Astfel, criza demografică care s-a înregistrat în perioada anilor 1970-2004 pare a fi depășită. Însă acest lucru nu este clarificat, deoarece pun un șir de întrebări datele statistice de la ultimul recensământ, care de multe ori se contrazic cu cifrele statisticii curente din primării. Totuși, criza demografică se pare că mai persistă, deoarece numărul populației în unele localități este în descreștere, din cauza reducerii substanțiale a sporului natural, precum și ca urmare a soldului negativ al migrației. De asemenea, menționăm că migrația externă a populației din raion, ce a avut loc în ultimele două decenii, a cauzat un sold migratoriu negativ și astfel a contribuit la reducerea ritmurilor de creștere numerică a populației.
Această scădere a numărului populației este o consecință a crizei economice prin care trece întreaga economie a republicii și, mai ales, cea a raionului, care la rândul ei provoacă scăderea nivelului de trai a populației, reducerea numărului de locuri de muncă, determină salarizarea proastă, care declanșează migrațiile externe.
– a patra perioadă cuprinde ultimii 4 ani 2009-2013.Reprezintă o perioada de descendență a populației de la anul 2009 pina la anul 2013.Premizele acestei descendenței sunt micsorarea numarului nascuților-vii,ceia ce adus la scaderea sporului natural.
În repartiția urbană si rurală a dinamicii populației observăm, că maximele de creștere a populației difera.In localitatea urbană maximul de creștere a populației fiind atins în anul 1989,iar în localitațile rurale în anul 1970,adică mai devreme cu 20 de ani .Aceasta creștere fiind specific pentru localitațile rurale,datorită componentei familiilor numeroase fiind conduită de rata natalitatii foarte mare.
În profil teritorial, creșterile cele mai semnificative ale numărului populației în perioada anilor 1959-2013 s-a înregistrat în localitatea urbană al raionului Călărași (fig. 3). Astfel, numărul populației or. Călărași a crescut cu circa 10760 mii sau aproximativ de 2,9 ori.Maximul de creștere a populației orașului Călărași a fost în perioada anilor 1959-1989 crescînd cu 13309 mii sau de 3,4 ori (fig..3)
Cresterea populației orașului Călărași a fost condiționată de mai mulți factori. Din punct de vedere economic, devine un oraș polifuncțional, care combine funcțiile economice, administrative, culturale și sociale. Pe lângă întreprinderile industriei alimentare (care predomină), în oraș au apărut și numeroase întreprinderi ale industriei ușoare.Toate acestea au determinat atragerea atât a specialiștilor calificați (care veneau mai mult dinspre Rusia și Ucraina), cât și o parte a populației rurale din apropiere (care se încadrau mai mult în industria alimentară și ușoară.
Unul dintre principalii agenți economici din Călărași este Combinatul de vinuri și produse alcoolice care are peste 100 de ani, dispune de 4 linii de îmbuteliere cu o capacitate anuală de 1 mln. 350 mii decalitri. Combinatul produce peste 15 feluri de vinuri tari, demidulci și seci, distinse cu numeroase premii și medalii la concursurile internaționale.
SA „Codreanca” din Călărași confecționează îmbrăcăminte specială pentru muncitori, medici și bucătari. În câțiva ani ea a ajuns să furnizeze îmbrăcăminte de lucru pentru muncitorii de la uzinele de automobile „BMW”, „Renault”, „Belw”, etc. „Codreanca” dispune de trei secții de cusut, produce un spectru larg de confecții pentru bărbați, femei și copii, întreține legături comerciale cu partenerii din republică, din Italia, Germania, Rusia, Elveția și alte țări.
Fabrica de conserve din Călărași, pusă în funcțiune în anul 1951, cu o capacitate anuală de 69 mln. borcane convenționale, asigură piața internă și exportă sucuri, compoturi, siropuri, magiun, pastă de prune peste hotarele țării. Fabrica de lapte Călărași “Lapmol” este unul dintre liderii pe piața produselor lactate din Republica Moldova, exportînd produsele sale și în alte țări. În Călărași își desfășoară activitatea combinatul de pîine, SA „ Baza de transport auto nr. , [16]
Figura 3 Evoluția numărului populației în perioada 1959-2013
sursa:Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova.Rezultatele recensămîntului populație din 1959 -2004.Anuarul statistic al populației din 2013
I.2. Analiza indicatorilor natalității
Natalitatea reprezintă fregvența nașterelor în cadrul unei populații.
Rata natalitații reprezintă numărul mediu al născuților vii în decursul unui an calculat la 1000 de locuitori. Natalitatea se dezvoltă sub influența celor mai diverși factori. Mulți cercetători înaintează pe prim plan nivelul bunăstării.
Nașterea este cel mai important eveniment demografic având un caracter biologic și unul social. Cel din urmă se evidențiază mai mult atunci când examinăm numărul de nașteri ca fenomen statistic, ca frecvență în sânul unei populații sau a unor subpopulații.
Acest fenomen fundamental are un caracter diferențiat care, la rândul său, este expresia unui număr mare de factori sociali,economici, culturali și psihologici. În special, criza demografică se observă sub aspectul teritorial. Necătînd la faptul că localitățile rurale au fost recunoscute ca sursa principală a potențialului demografic, actualmente acestea au întrat în incapacitate de reproducere demografică.
Figura 4. Evoluția natalității populației raionului Călărași
sursa:Biroul de Statistică or. Călărași.
Datele din figura 4 ne arată o diminuare clară a natalității pe teritoriul raionului. În perioada anilor1989-2004, rata natalității s-a redus aproape de 2 ori. Acest indice s-a stabilizat în prezent în jurul valorii de 11,5‰.
Tabelul 1.3
Populația feminină de 15 ani și peste după numărul de copii născuți – vii, pe grupe de vîrstă
Conform recensământului din 2004, în raionul Călărași contingentul fertil (femeile cu vârstă de 15-49 ani) constituie 63,58% (19582 femei) din numărul total al femeilor cu vârstă de 15 ani și peste.
Din numărul total de femei cu vârstă de 15 ani și peste, care au indicat numărul de copii născuți vii, 24.56% dintre femei nu a născut nici un copil, 15.29% au născut 1 copil, 27.82% – 2 copii, 16.89% – 3 copii, 6.93% – 4 copii și 8.04% – 5-9 copii. Numărul copiilor născuți vii a alcătuit 61270 ceea ce constituie 1989 copii la 1000 femei sau aproximativ 2 copii per femeie.
Reducerea natalității are drept consecințe ca așa fenomene demografice negative ca schimbarea structurii pe vârste a populației și respectiv reducerea numărului populației care intră în vârsta fertilă și aptă de muncă, la fel și sporirea procesului de îmbătrânire a populației.
Schimbările intervenite în evoluția natalității populației raionului Călărași pe parcursul ultimilor ani au fost influențate de factori de natură social-economică, demografică, politică, culturală etc.:
creșterea ritmurilor de urbanizare în regiune;
creșterea nivelului de instruire a populației și respectiv, folosirea diferitor metode de contracepție;
criza economică profundă de după anul 1990;
migrația în masă a populației din regiune.
Pentru a ridica nivelul natalității în cadrul raionului sunt necesare unele măsuri concrete de îmbunătățire socio-economică a nivelului de trai a populației. Apare necesitatea ridicării nivelului de asistență medicală a populației, în ansamblu, cât și a copiilor, în special. Este necesar de a îmbunătăți condițiile în care se instruiesc copiii în instituțiile de învățământ, iar femeile necesită crearea unor condiții normale din partea statului pentru a se putea ocupa de educația copiilor. [6]
Constatări:
• Politica demografică nu poate viza ameliorarea doar a unui segment al vieții umane, ea trebuie promovată in complex și in contextul cerințelor societății, orientată spre îmbunătățirea calității vieții populației și a nivelului de trai;
• Este necesară reducerea pierderilor reproductive și a mortalității neonatale și infantile;
• Este de actualitate încurajarea socioeconomică a familiilor, îndeosebi pentru nașterea celui de-al doilea și următorilor copii;
• Trebuie asigurată sporirea accesului la serviciile de asistență socială și de sănătate gratuite pentru gravide, mame și copii.
I.3. Analiza indicatorilor mortalității.
Mortalitatea populației este al doilea fenomen demografic care se răsfringe direct sau indirect asupra procesului demografic. Variația ratelor de mortalitate, in mare măsură, determină nivelul natalității, sporului natural, speranței de viață, nașterii, nupțialității. La rindul ei, mortalitatea este influențată de factori socioeconomici și biologici (mediul ambiant, stilul de viață), de nivelul serviciilor de sănătate.
Mortalitatea ca fenomen demografic poate fi considerată categorie istorică, deoarece speranța de viață a populației variază foarte mult de la o perioadă istorică la alta. În prezent, în Republica Moldova, speranța de viață la naștere a populației este de 68 ani la bărbați și 72 ani la femei. Acest indice nu variază mult în profil teritorial, în schimb variază în funcție de mediul de trai. În mediul urban, acest indice este cu 3-4 ani mai mare.
Indicele mortalității populației în limitele raionului Călărași este de 12 ‰. Această situație se explică preponderent prin ponderea mai înaltă a vârstnicilor în structura populației. Transformări esențiale a suferit și structura pe vîrste a populației: în decursul anilor 1985-2007 ponderea copiilor și adolescenților cu vîrstă de 0-15 ani pe țară s-a micșorat de la 28,6% pînă la 19,2% din numărul total al populației.
Figura 5. Evoluția mortalității populației raionului Călărași
sursa:Biroul de Statistică or. Călărași.
Fig. 6. Ratele natalității și mortalității pe regiuni de dezvoltare, anul 2011
sursa:www.demografie.md
Analizind (figura 5) putem evidenția mai multe etape in evoluția mortalității. Între anii 1979 și 1989, rata mortalității s-a redus de la 13,9‰ până la 12‰., fapt datorat îmbunătățirii condițiilor de trai, creșterea accesului la serviciilor medicale și, în fond, creșterea duratei medii a vieții. După anul 1989, pe fonul reducerii ratei natalității, a început să crească ponderea vârstnicilor și, ca rezultat, s-a majorat și rata mortalității.[1]
Dupa cum observam în (figura 6) regiunea de Centru de unde face parte si raionul Călărași,atit rata natalitații cît și rata mortalităii sunt situate la centru față de ratele natalitații și mortalitații a celorlalte regiuni.Rata natalitații a raionului este de 11,7‰, mai mare față de regiunele de Nord si mun.Chisinau respectiv 10,3‰ si 10,7‰,dar mai mică de regiunea UTA Gagauzia 12,7‰.Rata mortalitații a raionului Călărași este de 11,3‰ mai mică față de regiunele UTA Gagauzia, regiunea de Sud si mun. Chisinau,respectiv 10,7‰, 11,4‰ si 7,6‰,dar mai mică față de regiunea de Nord care are 13,1‰.
Printre cauzele deceselor (fig. 7) predomină bolile aparatului circulator. Astfel, din cei 1283 decedați în anul 2012, 727 au murit din cauza acestor boli. Alte cauza ale deceselor sunt tumorile maligne (cancerul) – 152 decedați, boli ale aparatului digestiv – 150 decedați și accidente, intoxicații și traume – 100 decedați.
Figura 7. Cauzele deceselor populației raionului Călărași în anul 2013
sursa:Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova.
Creșterea numărului de decese din perioada sus numită se datorează asistenței medicale insuficiente a populației, răspândirii diferitor boli infecțioase în rândul locuitorilor, asistenței sociale nesatisfăcătoare și a nivelului scăzut de trai a populației, mai ales din cauza muncii fizice grele pe care o îndeplinesc. Gradul înalt de chimizare al agriculturii a dus la sporirea numărului bolnavilor ce suferă de boli gastrointestinsle.
Un alt fenomen negativ din acest punct de vedere este sporirea treptată a numărului de decesuri printre copiii în vârstă de până la 1 an (mortalitatea infantilă). Acest indicator a fost de 6,9‰ în anul 2012, fiind mai mic decât media pe republică care este de 9,8‰. Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor decedați în vârstă sub 1 an au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie din totalul copiilor decedați în vârstă sub 1 an, malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale, bolile aparatului respirator, accidentele, intoxicațiile și traumele .
Totuși, a rămas să fie sporit și numărul decesurilor printre persoanelor vârstnice. La fel a sporit mortalitatea și în rândurile populației apte de muncă, îndeosebi în mediul rural, fenomen ce se explică prin condițiile grele de muncă specifice pentru sectorul agrar și totodată un nivel mai redus al deservirii medicale a populației în comparație cu cel din așezările urbane.[7]
Astfel, se poate de conchis că cauzele ratei înalte a mortalității populației raionului Călărași sunt:
criza economică adâncă prin care trece economia raionului și a țării, în ansamblu;
dereglarea sistemului de asigurare socială și medicală a populației;
creșterea decalajului dintre diferite grupe sociale ale populației
Constatări:
• Este necesară elaborarea programelor sociale orientate spre creșterea accesului populației la serviciile calitative de sănătate, cu accentul pe prevenirea maladiilor, în deosebi în sectorul rural, prin depistarea lor precoce;
• Dezvoltarea sistemului de servicii medicale și sociale pentru populația vîrstnică, grupele social vulnerabile;
• Ridicarea nivelului de trai prin educația pentru sănătate, prevenție și de responsabilitate personală față de sănătatea proprie este crucială;
• Sunt necesare programe de promovare a modului de viață sănătos, nutriției sănătoase, inclusiv pentru femei gravide, copii și tineri, de combatere a obezității și consumului de substanțe psihoactive (alcool, tutun, droguri).
I.4. Sporul natural al populației
Factorul principal care determină evoluția numărului populației în raionul Călărași este mișcarea naturală a populației sau sporul natural. El reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate. Indicii mișcării naturale au suferit schimbări radicale în ultimii ani: natalitatea s-a micșorat simțitor, iar mortalitatea a crescut și în consecință, mai întâi s-a redus substanțial sporul natural.
Figura 8. Sporul natural al populației
Asupra evoluției bilanțului natural au influențat, în primul rând, cei 2 indicatori analizați mai sus – natalitatea și mortalitatea.
Rata natalității a fost în scădere permanentă. Micșorarea natalității în raion a fost determinată de câțiva factori, printre care cei mai importanți sunt următorii:
reducerea catastrofală a nivelului de trai al populației și ca urmare, majoritatea absolută a populației raionului a fost adusă la sărăcie și mizerie.
creșterea gradului de antrenare a femeilor în producție și sporirea nivelului de studiu al femeilor. În același timp, volumul nesatisfăcător și calitatea joasă a sferei de deservire duc la supra solicitarea femeii, care practic lucrează „în două schimburi”. Gradul mult mai înalt, decât în trecut, de studiu al mamelor, de asemenea, duce la micșorarea numărului de copii în familie, femeia canalizându-și toată atenția la obținerea studiilor și hotărându-se la conceperea unui copil relativ târziu.
nivelul de dezvoltare scăzut al rețelei de instituții preșcolare, care este supraaglomerată și foarte prost echipată. În ultimii ani, în anotimpul de iarnă majoritatea grădinițelor din satele raionului se închid, iar în multe localități rurale grădinițele lipsesc în genere.
procesul de urbanizare – reducerea natalității în sate este influențată de aceiași factori ca și în oraș, dar la acești factori se mai adaugă și soldul negativ al migrației. Contingentul de bază al populației de la sate la orașe revine tineretului de la 16 la 29 ani, adică vârstei celei mai fertile.
Al doilea element al mișcării naturale a populației este mortalitatea. Un fenomen negativ care se înregistrează în unele localități ale raionului este bilanțului natural deficitar, deoarece mortalitatea depășește natalitatea. Acest proces este frecvent în majoritatea localităților rurale din raion.
Putem menționa, că situația demografică din raionul Călărași s-a agravat în ultimii ani, astfel încât mortalitatea depășește natalitatea, fenomen ce determină procesul de „îmbătrânire demografică”.
I.5. Nupțialitatea și divorțialitatea
O deosebită importanță asupra dinamicii numărului populației joacă și indicatorii de nupțialitate, divorțialitate, etc. Structura după starea civilă relevă faptul că în 2004, în raionul Călărași persoanele căsătorite constituiau 34736 dintre care oficial 32016 si neoficial 2720 din totalul populației în vârstă de 15 ani și peste. Populația necăsătorită constituia15462 persoane, 7220 persoane erau văduve, 1650 persoane erau divorțate oficial, iar 719 persoane erau despărțite. Femeile divorțate erau în numar de 1013 ,iar barbații erau de 637, iar femeile văduve de 3,2 ori depășeau numărul bărbaților văduvi.
Tabelul 1.4
Populația după sexe și starea civilă
www.statistica.md
O amploare tot mai mare capătă fenomenul căsătoriilor neînregistrate. Conform datelor recensămвntului populației din 2004, peroanele căsătorite au constituit 34736,dintre care official -32016 iar 2720 au declarat că sunt căsătorite neoficial, adică trăiesc în uniune consensuală, cel mai mare număr fiind inregistrat in mediul rural (84,6%). Virsta la care se formează familia, stabilitatea ei, virsta mamei la prima naștere, numărul de copii condiționează, in mare măsură, ritmul sporului natural al populației.
Conform recensământului din 2004, în raionul Călărași contingentul fertil (femeile cu vârstă de 15-49 ani) constituie 63.58% (19582 femei) din numărul total al femeilor cu vârstă de 15 ani și peste.
Din numărul total de femei cu vârstă de 15 ani și peste, care au indicat numărul de copii născuți vii, 24.56% dintre femei nu a născut nici un copil, 15.29% au născut 1 copil, 27.82% – 2 copii, 16.89% – 3 copii, 6.93% – 4 copii și 8.04% – 5-9 copii. Numărul copiilor născuți vii a alcătuit 61270 ceea ce constituie 1989 copii la 1000 femei sau aproximativ 2 copii per femeie. [26]
Nupțialitatea reprezinta numărul de căsătorii înregistrate în cadrul unei populații și raportată la 1000 de locuitori.
Legătura dintre căsătorie și dimensiunea familiei, cu alte cuvinte numărul de copii în cadrul familiei este evidentă, deși nu poate fi stabilă o relație rigidă și cu atât mai puțin de ordin cauzal. O vârstă timpurie la căsătorie poate să însemne o premisă favorabilă pentru fertilitate, oferind o lungime mai mare a ciclului de viață familială, și invers, o vârstă mai înaintată la căsătorie diminuează șansele unei fertilități ridicate, prin scurtarea ciclului de viață familială. Acest postulat este valabil în cazul unei fertilități nedirijate. În condițiile modernizării societății și familiei, fertilitatea se comportă, în general, independent de nupțialitate.
Comparând numărul de persoane căsătorite în diferite medii de trai se observă predominarea populației căsătorite în mediul rural. La sate se înregistrează un număr mai mare de căsătorii timpurii. Asupra acestui fenomen a influențat în mare măsură factorul social. Se știe destul de bine că satul reprezintă într-o oarecare măsură un mediu închis, care se conduce după niște legi proprii, unde noul și mai ales revoluționarul este acceptat destul de greu, dându-se preferință tradiției, valorilor religioase și morale clasice. În comparație cu așezările rurale cele urbane se caracterizează printr-o continuă deschidere și chiar predilecție pentru tot ce este nou și inedit. Însăși relațiile dintre locuitorii orașelor sunt mai reci, aceștia caracterizându-se printr-o vădită indolență față de concetățenii lor
În ianuarie-decembrie 2012 Civilă a raionului au fost înregistrate 525 căsătorii, numărul acestora micșorîndu-se cu 2,6 la sută în comparație cu ianuarie-decembrie 2011, rata nupțialității constituind 6,7 căsătorii la 1000 locuitori ,fiind puțin mai redusă decât media pe republică (7,5‰). Faptul că în ultima perioadă a diminuat numărul persoanelor căsătorite este evident un fenomen negativ, la rândul său duce la scăderea natalității.
Un alt fenomen negativ, creat de acest proces este faptul că între persoanele de vârstă tânără apar relații sexuale extraconjugale, ceea ce duce în mare măsură la sporirea infectării lor cu diferite boli venerice sau genitale, dar și la creșterea numărului de copii născuți în afara căsătoriei. Cauza principală care a precedat scăderea numărului de persoane căsătorite este incapacitatea tineretului de a se încadra în câmpul muncii. Din acest considerent majoritatea tinerilor nu sunt capabili să formeze o familie, conștientizând faptul că nu vor fi în stare să o întrețină. Iar în cazul apariției copiilor nu vor putea crește și educa o nouă generație în condiții normale.
Tabelul 1.5
Numărul casatoriilor (1976-2012).
Figura 9.Evoluția căsătoriilor din r.Călărași
Un alt fenomen care are un impact negativ asupra durabilității familiei și respectiv a componenței acesteia este divorțul. Divorțialitatea reprezintă numărul de divorțuri în cadrul unei populații, raportată la 1000 de locuitori.
Divorțul, adică desfacerea pe cale legală a căsătoriei, influențează ciclul de viață familială și poate avea influențe asupra fertilității. Ca și căsătoria, divorțul este puternic influențat de tradiție, atașamentul față de familie, normele sociale etc.
Tabelul 1.6
Numarul divorturilor (1976-2012).
Biroul de statistică, or.Călărași
Divorțul este o problemă sociologică și a generat distrugerea în masă a familiilor mai ales în a doua jumătate a secolului XX. Cauze ale acestui fenomen sunt considerate problemele social psihologice și social economice care există în societatea actuală. Scăderea numărului de căsătorii și creșterea celui al divorțurilor duce la micșorarea numărului de familii și respectiv acest factor duce la scăderea natalității populației. Astfel familia devine tot mai puțin stabilă. În realitate numărul divorțurilor înregistrate este mai mic decât numărul real al desfacerii căsătoriilor.
În 2012, numărul divorțurilor oficial inregistrate a fost de 270 cu 20 la sută mai mult față de perioada corespunzătoare din anul 2011,revenind 6,7‰ si respectiv 6,8‰ , media pe republică fiind 6,7‰.
Cercetările au arătat că numărul covârșitor al femeilor care se recăsătoresc nu au copii. De fapt, posibilitatea femeilor cu copii de a se recăsători este minimă și ca urmare apare o familie incompletă, unde copiii sunt educați de un singur părinte. Este cunoscut de către toți faptul că, anume acești copii în marea lor majoritate suferă de malnutriție și diferite boli.
O problemă destul de importantă la ora actuală rezidă în însuși conceptul de familie, a cărui definiție este pe larg contestată de generațiile tinere. Astfel, pentru a evita divorțul o bună parte din tineretul actual refuză formula tradițională a familiei clasice și adoptă modelul modern al concubinajului, adică „conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie”.[28]
Figura 10.Evolutia divorțurilor din r.Călărași
Biroul de statistică, or.Călărași
I.6 Migarția populației
Migrația ca fenomen demografic constituie cea de-a doua componență a mișcării generale a populației sau dinamicii demografice și se manifestă în cadrul populațiilor considerate ca sisteme dechise. În cadrul acestor categorii de populație intrările sunt asigurate pe lingă nașteri și de imigrări iar ieșirile pe lingă decese și de emigrări. Prin urmare din diferența dintre natalitate și mortalitate rezultă bilanțul demografic natural, care determină creșterea naturala a populației, iar diferența dintre imigrări și emigrări pune in evidență creșterea migratorie.
O problemă majoră pentru dezvoltarea demografică a țării reprezintă migrația cetățenilor Republicii Moldova la muncă peste hotare. Faptul că un număr atît de însemnat de persoane de vîrstă reproductivă sunt absente din țară, stopează procesele de reproducere a populației, întrucît persoanele respective nu pot să contribuie la creșterea natalității. Nașterea copiilor este stopată sau amînată pe o perioadă mai tîrzie, același lucru îl putem spune despre încheierea căsătoriilor. Deci migrația cetățenilor la lucru peste hotare încetinește ritmurile reproducerii populației (prin lipsa sau amînarea contribuției la procesele de natalitate și nupțialitate).[21]
Totodată, atit emigrația, cit și imigrația modifică profund situația demografică: emigrația reduce potențialul economic, demografi c și social al societății pe termen lung. O consecință dureroasă a emigrației sunt pierderile demografi ce de populație economic activă, diminuarea genofondului demografic, dezintegrarea definitivă a multor familii prin divorț formal sau neformal, atunci cînd unul din soți a emigrat pe termen lung. Familia, ca instituție socială fundamentală, a fost zdruncinată profund și multilateral de procesul migratoriu prin sporirea divorțialității, care s-a majora
Cosecintele migrației populației sunt:
procesele migraționale nereglementate,
destrămarea familiilor,
exodul forței de muncă tinere și calificate și agravarea situației pe piața forței de muncă interne prin disproporția considerabilă dintre cerere și ofertă,
depopularea teritorială (în special, a localităților rurale),
apariția disproporțiilor în structura demografică a populației,
imigrația ilegală, etc.
În Republica Moldova, plecarea populației în străinătate la muncă sau la studii a căpătat amploare în perioada de tranziție la economia de piață. Astfel, la data Recensămîntului – 5 octombrie 2004, un număr de 7071 persoane cu domiciliul în raionul Călărași erau absente, fiind declarate de alți membri ai gospodăriei casnice ca plecate în străinătate pentru diferite perioade.
Motivul absenței Durata absneței,ani
Figura 11.Motivul și durata absenței a populației temporar absente din r. Călărași
www.statistica.md
De remarcat faptul, că ponderea cea mai însemnată din rîndul acestora o dețineau persoanele cu vîrsta cuprinsă între 20 și 29 ani (38%), urmați de cei cu vîrsta între 30 și 34 ani (35.7%). Printre persoanele temporar absente, 76% aveau nivelul de instruire secundar general sau general obligatoriu.
Merită a se menționa, că din numărul total al populației recenzate ponderea persoanelor temporar absente în raionul Călărași constituia 9.4%,iar în 12 raioane ale țării numărul persoanelor plecate peste hotare constituia 10-12%.
Majoritatea persoanelor temporar absente erau plecate peste hotare la muncă sau în căutarea unui loc de muncă – 89.7%,la studii – 6.7%,din alt motive – 3.6%.
Bărbații emigranți au înregistrat performanțe față de femeile emigrante, reprezentând 52.41% din total.
Din totalul celor plecați peste hotare (7071) 36.4 %, lipseau mai puțin de un an, 42.6% lipseau de 1-2 ani, 15.9% lipseau de 3-4 ani iar 5.0% lipseau mai mult de 5 ani.
În anul raionui Călărași au sosit 753 persoane, dar au plecat 2402 persoane.Soldul migrational fiind de -1649 persoane.
Raportând persoanele plecate la țara de destinație, se constată că 2919 erau plecate în Italia, 2227 în Rusia, 620 în Portugalia, 307 în România, 154 în Ucraina, 48 în Turcia,796 alte țări ,iar a celor care n-au dorit să indice țara de destinație – 0.4%.Ponderea populației plecată peste hotare o constiutie populația aptă de muncă,alcătuind 85.9%,persoanele tinere ce sunt plecate peste hotare de la 15-30 ani constituie 58.1%.
Figura 12.Numărul persoanelor raionului Călărași temporar plecate peste hotare, după țara de destinație în 2004
www.statistica.md
Distribuția populației stabile a raionului Călărași după domiciliul actual relevă că 63055 persoane(83.9%) locuiau în localitatea de recenzare de la naștere.În mediul urban,în localitatea de recenzare ,locuia de la naștere 67.9% din populație,dar în mediul rural-87.8%.
Din rîndul populației stabile, 12020 persoane (16.01%) și-au schimbat domiciliul cel puțin odată în viață, plasîndu-se astfel în categoria de migranți. Cel mai des și-au schimbat domiciliul locuitorii urbelor (32.1%), față de locuitorii satelor(12.2%). Din rîndul acestora, marea majoritate (80%) sînt locuitori ai satelor și orașelor din interiorul țării,constituind migrația internă.
În raionul Călărași soldul migrației inerene a populației în ultimii doi ani înainte de recesămînt este negativ ,persoanele plecate constituie cu 1649 persoane mai multe decît sosite.
I.7 Densitatea și repartiția teritorială a populației.Analiza factorilor care influiențează repartiția populației.
Populația stabilă a raionului Călărași, înregistrată la recensământul din 5-12 octombrie fost de 75075 locuitori, inclusiv 14516 în mediul urban și 60559 locuitori în mediul rural.
Densitatea populației la nivelul raionului Călărași este de 100 locuitori pe km2.
Populația urbană din raionul Calarasi crește de la 5618 (44.3% bărbați și 55.7% femei) în anul 1959 până la 18927(53.5% femei și 46.5% bărbați) în anul 1989, scăzând apoi până la 14516 (52.2% femei și 47.8% bărbați) în anul 2004.
Populația din mediul rural al raionului Călărași crește de la 69412 (54% femei și 46% bărbați) în anul 1959 până la 77713 (53.1% femei și 46.9% bărbați) în anul 1970, scăzând apoi continuu până la 60559 (50.7% femei și 49.3% bărbați) în anul 2004.
Capitolul II. Structura Populației
În cadrul oricărei populații se disting numeroase subpopulații în dependență de criteriile variabile. După natura caracteristicilor de grupare se deosebesc structuri variate ale populației, cele mai importante dintre ele fiind:
structura demografică;
structura social-economică;
structura socio-culturală.
Sub raport demografic, cele mai importante caracteristici sunt sexul și vârsta, cu ajutorul cărora se obțin repartițiile sau structurile demografice fundamentale. Între structurile demografice și indicii mișcării naturale există o interdependență, o condiționare reciprocă. Nu numai indicii mișcării naturale modifică structurile, acestea la rândul lor, influențează și ei diferiți indici demografici. Ca argument să analizăm structura populației după sex și vârstă în raport cu fluxul nașterilor și decesurilor.
Este clar că nașterile reprezintă generațiile anuale ce se adaugă populației. Mărimea efectivelor mai multor generații ne dă ponderea populației tinere. Scăderea sistematică a efectivelor generațiilor, ca urmare a reducerii natalității, are în consecință diminuarea ponderii populației tinere. La rândul lor, decesele reduc din efectivele generațiilor deja existente. Intensitatea mortalității este diferențiată după vârstă și sex.
Dar o structură tânără a populației cu o proporție mai mare a generațiilor feminine de vârstă fertilă este mai favorabilă nașterilor decât o structură îmbătrânită. O populație cu o pondere mai ridicată a persoanelor vârstnice favorizează un nivel mai înalt al mortalității. Aceste considerații, într-un fel elementare, sunt indispensabile pentru a înțelege relațiile dintre structură și dinamică, dintre starea și mișcarea populației.
Tabelul nr:2.1
De raportul dintre grupele de vârstă ale unei populații depinde ponderea populației în vârstă aptă de muncă și capacitatea de înlocuire a generațiilor. Cunoașterea structurii pe grupe de vârstă a populației este obligatorie pentru o planificare corectă a economiei și a dotărilor sociale. Această structură oferă și unele explicații ale morbidității specifice datorită sensibilității diferite a diverselor grupe de vârstă.
Structura pe grupe de vârstă a populației raionului este influențată și de mobilitatea populației mai ales la vârstele de 20 – 35 ani, înregistrându-se o reducere a acesteia în urma emigrării în zonele de atracție a forței de muncă.
Conform datelor recensământului din 2004 în raionul Călărași ponderea persoanelor sub vârsta de 15 ani alcătuiește 20.36%, (17.62% în mediul urban și 21.02% în mediul rural). Ponderea populației vârstnice (de 60 de ani și peste) constituie 29,48%, (11.17% în mediul urban și 15.46% în mediul rural).
În numărul total al populației raionului Călărași, ponderea persoanelor sub vârsta aptă de muncă (sub 16 ani) a constituit 22.41% (8602 bărbați și 8223 femei). Populația cu vârsta aptă de muncă (bărbați 16-61 ani, femei 16-56 ani) a înregistrat o pondere de 62.12% (24085 bărbați și 22551 femei), iar cea peste vârsta aptă de muncă a constituit 15.29% (4057 bărbați și 7420 femei). Cei care nu au declarat vârsta au constituit 0.18%.
În mediul urban al raionului Călărași ponderea persoanelor sub vârsta aptă de muncă, cu vârsta aptă de muncă și peste vârsta aptă de muncă a constituit respectiv 19.98% (1501 bărbați și 1399 femei), 67.35% (4801 bărbați și 4976 femei) și 12.30% (609 bărbați și 1176 femei). În mediul rural, ponderea persoanelor sub vârsta aptă de muncă, cu vârsta aptă de muncă și peste vârsta aptă de muncă a constituit respectiv 22.99% (7101 bărbați și 6824 femei), 60.86% (19284 bărbați și 17575 femei) și 16.00% (3448 bărbați și 6244 femei).
În raionul Călărași, populația de sex feminin continuă să fie predominantă (50.96% din totalul populației în 2004). Numărul femeilor înregistrate la recensământul din fost de 38261 persoane, depășind cu 1447 numărul bărbaților. Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 962 de persoane de sex masculine.
În 2004 femeile din raionul Călărași erau mai numeroase decât bărbații după 30 de ani în mediul urban și după 50 de ani în mediul rural. La recensământul din 2004, vârsta medie a populației din raionul Călărași a constituit 35.4 ani, a femeilor – 36.8 ani și a bărbaților – 33.9 ani. În mediul urban vârsta medie a constituit 35 ani (femei – 36.2 și bărbați – 33.7 ani), iar în mediul rural a constituit 35.5 ani (femei – 37 și bărbați – 33.9 ani).
Structura pe sexe a populației ne oferă o reprezentare a gradului de feminitate a teritoriului conform căruia putem calcula fertilitatea. Acest fenomen reprezintă numărul de născuți vii în decursul unui an raportat la numărul de populație feminină în vârstă de la 15 până la 45 ani. [27]
Total Urban Rural
Figura 13 Populația pe grupe de vârstă în raionul Călărași în 2004
sursa: www.statistica.md
Figura 14. Structura poulației pe vîrstă și sexe în 2013
2.2 Structura economică a populației.
Structura economică a populației este determinată de structura pe vârstă și sex, de gradul de dezvoltare al economiei și nivelul de pregătire profesională al locuitorilor din raion. Convențional se deosebesc două categorii ale populației din punct de vedere al structurii economice: populația ocupată (care își câștigă singuri existența ) și populația întrețnută. Din categoria populației întreținute fac parte populația sub vârsta capacității de muncă, populația peste vârsta capacității de muncă și persoanele cu handicap.
Ponderea mare a populației ocupate în sectorul agrar se datorează faptului că acest sector al economiei raionului deține superioritatea asupra altor ramuri. În prezent se întreprind unele măsuri de creare a locurilor de muncă în cadrul agriculturii, prin crearea diferitor tipuri de gospodării țărănești, asociații de fermieri, cooperative.
În prezent în cadrul raionului ca și în întrega republică a apărut problema reducerii ponderii sectorului primar în favoarea dezvoltării mai ample a sectorului secundar și terțiar. O altă problemă acută în cadrul raionului este lipsa infrastructurii la sate. Din această cauză scade esențial nivelul de trai al populației rurale.
În 2004, 45% din populația totală a raionului Călărași era economic activă, după care în cea mai mare parte a populație active aveau nivelul de instruire general obligatoriu – 17,6% și mediu general-15,8%. Mai puțin este implicată populația cu nivelul de instruire primar – 2,7%, universitar – 3,1% și mediu de specialitate – 4,9%.
Populația economic inactivă alcătuia 55% (41647).O pondere mai mare o alcătuiau populația cu nivelul de instruire primar, general obligatoriu și mediul general cu procentajul respectiv 16,3%,12,7 și7,8%.O cotă mai mica a populației economic inactivă o alcătuiau populația cu nivelul de instruire uniuversitar și mediu de specialitate 1,5%, și 2,4%.
Figura 15 Populația după situația economică și nivelul de instruire în 2004
sursa: www.statistica.md
Pentru lichidarea deficiențelor economice ce au apărut este nevoie de a spori calificarea forței de muncă. Acest fapt va contribui în mare măsură la evoluția calitativă a structurii profesionale a populației și a nivelului de calificare a lucrătorilor din economia națională. Mai ales este nevoie de o creștere rapidă a numărului muncitorilor ce dețin profesii calificate. A sporit cu mult rolul profesiilor legate de mecanizarea proceselor de muncă, deservirea utilajelor automate și repararea mașinilor unelte.
În perioada de tranziție în care ne aflăm, când au loc transformări radicale în toate sectoarele economiei ce se vor baza pe proprietatea privată și odată cu descentralizarea sectorului agrar, se vor crea premise pentru a extinde cu mult sfera de activitate economică a populației în ansamblu.
Figura 16 Populația economic activă și inactivă din r.Călărași în 2004
sursa: www.statistica.md
2.3. Structura etnică a populației.
Componența etnică a populației raionului Călărași înregistrată la recensământul din 2004 relevă faptul că moldovenii/românii constituie populația majoritară cu 94.15% din totalul populației,dintre care 92.15%s-au identificat ca fiind moldoveni iar 2% s-au decclarat români. Alături de moldoveni/români, în raionul Călărași conviețuiesc ucraineni, reprezentând 3.73%, ruși cu o pondere de 1.26%, țigani – 0.5 %, evrei – 0.03 %, găgăuzi – 0.07%, bulgari – 0.06%, polonezi – 0.01% și alte etnii, cu o pondere de 0.18% din numărul total al populației raionului.
În mediul urban al raionului Călărași 13163 persoane erau moldovenii/românii, 471 – ucraineni, 633 – ruși, 90 – țigani, 21 – evrei, 34 – bulgari, 27 – găgăuzi, 5 – polonezi și 72 – alte etnii.
În mediul rural al raionului 57517 persoane erau moldovenii/românii, 2328 – ucraineni, 314- ruși, 288 – țigani, 27 – găgăuzi, 21 – evrei,13 – bulgari, 6 – polonezi, și 66 – alte etnii.[22]
Tabelul nr:2.2
Componența etnică a populației r. Călărași (BNS)
Figura 17 Componența etnică a populației din raionul Călărași în 2004
sursa:www.casata.md
2.4 Structura confesională a populației
La recensământul din 2004, din numărul total al populației raionului Călărași, 97.7% s-au declarat de religie (confesiune religioasă) ortodoxă. Din rândul persoanelor de altă religie (confesie), urmează a fi menționați: adventiștii de ziua a șaptea, reprezentând aproximativ 0.45% din total; baptiștii, cu o pondere de 0.18%;creștini după evanghelica sinidoprezbiterian 0.003%; fără religiei – 0.34%,; și de alte religii, decât cele enumerate, 0.342% din totalul populației; nedeclarată –0.80%.
Figura 18 Structura confesională a populației din raionul Călărași
sursa: www.statistica.md
Capitolul III. Caracterizarea geografică a așezărilor umane
În decursul devenirii sale istorice omul și-a creat un mediu artificial pentru a se feri de o natură când darnică, când ostilă-locuința. Prin grupare ateritorială a mai multor locuințe și realizarea unui mod de coviețuire socială specific au rezultat așezările umane. Ele au cunoscut în evoluția lor perioade de declin și de înflorire, unele au dispărut iar altele s-au păstrat până în zilele noastre. Ele împodobesc astăzi suprafața Terrei aidoma unei imense constelații de pe bolta cerească, unele având o “strălucire” puternică, altele abia “licărind”, minuscule între cei doi poli ai planetei.
Populația sub variatele ei aspecte a constituit obiect de studiu încă din cele mai vechi timpuri. Am putea spune chiar că primele descrieri geografice făceau referire în primul rând la modul de viață al oamenilor. Mai mult chiar ,,toată geografia ar fi inutilă dacă ea nu ar pleca de la problemele puse de prezența omului și nu ar ajunge la o imagine completă și dinamică a raporturilor de toate categoriile dintre populație și mediul în care aceasta este chemată să trăiască" (Pierre George, 1972).
Dacă acesta constituie începutul și scopul geografiei în general și al geografiei populației în special, odată cu maturizarea gândirii științifice, cea de-a doua devine o disciplină care se ocupă cu “analiza și interpretarea geografică a variațiilor spațiale ale structurilor și valorilor fenomenelor demografice” (Ion Șandru, 1969).
Omul este prezent în toate manifestările materiale sau spirituale din toate timpurile. “Înțelegerea existenței umane, indiferent la ce epocă ne referim, a fost posibilă numai prin intermediul cunoașterii relațiilor obiective existente între om (în sens restrâns), colectivitate umană (în sensul larg al concepției asupra omului) și realitatea socială și material caracteristică vremurilor respective. În cadrul acestor relații, un loc important l-a avut dintotdeauna natura sau într-un sens mai concret diferitele componente ale mediului geografic" (Vasile Cucu, 1981). [8]
3.1 Caracterizarea localităților urbane
Pe amplasamentul actual al orașului Călărași la începutul secolului al XV-lea se afla satul Tuzara, atestat documentar la 1432 – 1433, cînd Ilie Vodă dăruia slugii sale Staia „satul Tuzora pe Bîc”. În anul 1558 domnitorul Alexandru Lăpușneanu întărea a patra parte din satul Tuzara pe Bîc lui One și fratelui său Mihail. Tuzara era un sat de răzeși (țărani liberi), fapt confirmat de actul din 1642, prin care Mihail Săpoteanul jitnicerul cumpăra părți de moșie de la răzeșii care aveau documente încă de la Alexandru cel Bun.
În anul 1784 în actele oficiale este menționat satul Călărași pe Bîc. Denumirea se trage de la corpurile înarmate de slujitori ai domniei care în această parte a țării îndeplineau funcțiile unor organe administrative pe timp de pace, iar pe timp de război alcătuiau detașamente ale oștirii, bucurîndu-se în schimb de unele privilegii și un regim fiscal aparte. Așezarea Călărași crește lîngă Tuzara numărînd către anul 1835 251 de familii. Călărașii cresc și se dezvoltă odată cu deschiderea circulației pe calea ferată Tiraspol-Chișinău. Primul tren a sosit în gara Călărași la 23 aprilie 1873. Astfel, Călărașii devin cu timpul un centru comercial important.
La începutul secolului al XX-lea populația tîrgului Călărași numără 2345 de locuitori, 760 de case, funcționează 7 mori de vînt, spitalul zemstvei, poșta, telegraful, 2 școli.
Începînd cu anul 1901 la Călărași începe producerea coniacului. Contele Matei Derojinschi deschide în 1905 o pepinieră de butași și pomi fructiferi unde se altoiește și vița de vie pe portaltoi american. În 1912 a început pavarea cu piatră a străzilor centrale ale orașului Călărași. În anul 1925, conform legii privind unificarea administrativă, Călărași capătă statut de centru de plasă cu 47 de sate în componența județului Lăpușna.
În august 1940 autoritățile sovietice acordă localității Călărași statutul de oraș, iar în noiembrie – de centru raional. În anii celui de-al doilea război mondial orașul Călărași a fost aproape în întregime distrus. După război orașul a fost reconstruit, căpătînd un aspect contemporan.
Potențialul economic al orașului Călărași este asigurat de 933 agenți economici, dintre care circa 800 de întreprinderi cu statut de persoane fizice, inclusiv circa 580 gospodării țărănești sau circa 62% din numărul total al agenților economici. În oraș activează circa 100 de agenți economici cu statut de pesoane juridice – circa 10% din numărul total al agenților economici.
Unul dintre principalii agenți economici din Călărași este Combinatul de vinuri și produse alcoolice care are peste 100 de ani, dispune de 4 linii de îmbuteliere cu o capacitate anuală de 1 mln. 350 mii decalitri. Combinatul produce peste 15 feluri de vinuri tari, demidulci și seci, distinse cu numeroase premii și medalii la concursurile internaționale.
SA „Codreanca” din Călărași confecționează îmbrăcăminte specială pentru muncitori, medici și bucătari. În câțiva ani ea a ajuns să furnizeze îmbrăcăminte de lucru pentru muncitorii de la uzinele de automobile „BMW”, „Renault”, „Belw”, etc. „Codreanca” dispune de trei secții de cusut, produce un spectru larg de confecții pentru bărbați, femei și copii, întreține legături comerciale cu partenerii din republică, din Italia, Germania, Rusia, Elveția și alte țări.
Fabrica de conserve din Călărași, pusă în funcțiune în anul 1951, cu o capacitate anuală de 69 mln. borcane convenționale, asigură piața internă și exportă sucuri, compoturi, siropuri, magiun, pastă de prune peste hotarele țării. Fabrica de lapte Călărași “Lapmol” este unul dintre liderii pe piața produselor lactate din Republica Moldova, exportînd produsele sale și în alte țări. În Călărași își desfășoară activitatea combinatul de pîine, SA „ Baza de transport auto nr. 28”, cîteva organizații de construcție.
3.2. Caracterizarea localităților rurale
Oricova este un sat din cadrul orașului Călărași, raionul Călărași. Satul are o suprafața de circa 0.28 kilometri pătrați, cu un perimetru de 3.05 km. Localitatea se află la distanța de 5 km de orașul Călărași și la 55 km de Chișinău . Satul Oricova a fost menționat documentar în anul 1433.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 144 de locuitori, dintre care 50.69% – bărbați și 49.31% – femei. Structura etnică a populației: 95.14% – moldoveni, 2.78% – ucraineni, 2.08% – ruși.
Bahmut este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.16 kilometri pătrați, cu un perimetru de 5.35 km. Comuna Bahmut are o suprafață totală de 16.76 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 21.98 km. Din componența comunei fac parte 2 localități: Bahmut și Bahmut – stație de cale ferată. Suprafața totală a localităților din cadrul comunei alcătuiește aproximativ 1.97 kilometri pătrați. Satul Bahmut este așezat la poalele codrilor din zona de centru-vest a republicii, la o distanță de 25 km de orașul Călărași și la 70 km de Chișinău.
La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1226 de oameni, dintre care 49.76% – bărbați și 50.24% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 97.88% – moldoveni, 0.90% – ucraineni, 0.90% – ruși, 0.16% – bulgari, 0.16% – alte etnii.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bahmut constituie 1967 de oameni, dintre care 49.36% – bărbați și 50.64% – femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 97.36% – moldoveni, 1.07% – ucraineni, 1.27% – ruși, 0.10% – bulgari, 0.05% – polonezi, 0.15% – alte etnii.
În comuna Bahmut au fost înregistrate 660 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
Bravicea este un sat și comună din raionul Călărași. Bravicea este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Bravicea, pe valea rîului Cula, se află la distanța de 28 km de orașul Călărași și la 51 km de Chișinău Localitatea este menționată documentar în anul 1603.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 3 155 de oameni, dintre care 47.83% – bărbați și 52.17% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 98.89% – moldoveni, 0.35% – ucraineni, 0.60% – ruși, 0.16% – alte etnii.
În comuna Bravicea au fost înregistrate 1216 gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6 persoane.
Buda este un sat și comună din raionul Călărași. Din componența comunei fac parte localitățile: Buda și Ursari. Satul Buda este situat la o distanță de 15 km de orașul Călărași și la 78 km de Chișinău. Localitatea a fost menționată documentar în anul 1661.
La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 799 de oameni, dintre care 48.31% – bărbați și 51.69% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 96.87% – moldoveni, 0.5 % – ucraineni, 0.75% – ruși, 1.75% – țigani, 0.13% – alte etnii.
În comuna Buda au fost înregistrate 352 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.
Ursari este un sat din cadrul comunei Buda, raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 0.14 kilometri pătrați, cu un perimetru de 1.92 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Călărași și la 65 km de Chișinău. Satul Ursari a fost menționat documentar în anul 1859.
Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituia 285 de oameni, dintre care 50.88% – bărbați și 49.12% – femei. Structura etnică a populației: 17.54% – moldoveni, 0.70% – ucraineni, 81.75% – țigani.
Satul Ursari a fost menționat documentar în anul 1859. Denumirea satului se datorează romilor ursari care reprezintă populația majoritară a localității. Ursarii erau romii care aveau urși dresați pe care îi puneau să joace, dînd un fel de spectacole prin sate. Printr-o serie de reglementări succesive, ursăritul a dispărut treptat. În 1928, Ministerul de Interne al României a cerut prefecților să ia măsuri deoarece "purtarea de către țigani a urșilor prin orașe oferă trecătorilor, sub speranța distracției, unul dintre cele mai sălbatice spectacole". Ordinul din 1940 interzicea definitiv această practică.
Căbăiești este un sat și comună din raionul Călărași. Căbăiești este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Căbăiești se află la distanța de 22 km de orașul Călărași și la 86 km de Chișinău. Localitatea este menționată documentar în anul 1429.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1 102 oameni, dintre care 48.73% – bărbați și 51.27% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 99.09% – moldoveni, 0.36% – ucraineni, 0.54% – ruși.
În comuna Căbăiești au fost înregistrate 370 gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
Satul Căbăiești a fost atestat documentar la 10 februarie 1429 cu denumirea de Cunila. În 1619 moșia pe care era situat satul Căbăiești aparținea vornicului de poartă Constantin Tacu.
Recensămîntul din 1859 a fixat în sat a 16 case, 40 bărbați și 46 femei. Școala de alfabetizare s-a deschis în 1895 în casa învățătorului Vladimir Bujinschi.
În 1904 satul Căbăiești avea 226 case de răzeși. Biserica din piatră a fost construită în 1910.
Satul Căbăiești este înconjurat de dealuri înalte, cu păduri seculare. Aici crește un fag de peste 300 de ani. Dealul de la nord de sat are o înălțime de 361 m, cel de la sud – 400 m.
Rezervația Căbăiești-Pîrjolteni (1213 ha) se află între satele Căbăiești, Pîrjolteni, Seliștea Nouă, ocolul silvic Călărași. În rezervația dată au fost identificate 10 tipuri de pădure.
Dereneu este un sat și comună din raionul Călărași. Din componența comunei fac parte localitățile: Dereneu, Bularda și Duma. Satul Dereneu este situat la o distanță de 28 km de orașul Călărași și la 90 km de Chișinău. Localitatea a fost menționată documentar în anul 1495.
La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1 199 de oameni, dintre care 48.17% – bărbați și 51.83% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 99.20% – moldoveni, 0.36 % – ucraineni, 0.36% – ruși, 0.09% – bulgari.
În comuna Dereneu au fost înregistrate 587 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.3 persoane.
Satul Dereneu a fost menționat documentar în anul 1495. Așezarea a fost atestată pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, fiind menționată ca "sat în hotar cu ocina Hirova".
Recensămîntul populației din 1774 consemna în Dereneu 36 de familii. Satul avea 2 preoți. În 1884 satul Dereneu avea 1585 de locuitori. Țăranii stăpîneau 20 de mori: 2 de apă, 12 de vînt și 6 cu tracțiune de cai; vii și grădini cu pomi.
Bularda este un sat din cadrul comunei Dereneu, raionul Călărași. Satul Bularda se află la distanța de 34 km de orașul Călărași și la 85 km de Chișinău. Localitatea este menționată documentar în anul 1620.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 149 de oameni, dintre care 53.02% – bărbați și 46.98% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 97.99% – moldoveni, 1.34% – ucraineni, 0.67% – ruși.
Duma este un sat din cadrul comunei Dereneu din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 0.38 kilometri pătrați. Localitatea Duma se află la distanța de 24 km de orașul Călărași și la 94 km de Chișinău. A fost atestată documentar în anul 1615.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 104 oameni, dintre care 55.77% – bărbați și 44.23% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului era următoarea: 100.00 % – moldoveni.
Satul Duma a fost atestat documentar la 31 martie 1615. Este o localitate împrejmuită de vii și livezi, în preajmă se află pădurea și un iaz. Recensămîntul din 1859 relevă în cătunul Duma 12 case cu o populație de 130 de oameni pe moșia boierului Vartic. La începutul secolului XX sătucul Duma număra 30 de case, cu o populație de 248 locuitori. In anii următori numărul sătenilor este în descreștere.
Frumoasa este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de aproximativ 0.82 kilometri pătrați, cu un perimetru de 5.21 km. Comuna Frumoasa are o suprafață totală de 10.43 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 18.02 km. Frumoasa este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Frumoasa este situat în centrul Moldovei, în Codrii Călărașului. Localitatea se margineste cu satele Țibirica, Hîrbovăț, Bravicea și Răciula. Satul se află la o distanță de 14 km de orașul Călărași și la 55 km de Chișinău. În localitate se află mănăstirea Frumoasa cu hramul „Sfînta Treime”.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 660 de oameni, dintre care: 51.06% – bărbați și 48.94% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.09% – moldoveni, 0.30% – ucraineni, 0.15% – țigani, 0.45% – alte etnii. Densitatea populatiei este de 71 locuitori la km pătrat, ceea ce este de 1,7 ori mai mica decit media pe tara. În satul Frumoasa au fost înregistrate 222 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 660 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
Așezarea a fost atestată documentar pentru prima dată la 10 mai 1807. Siliștea la început purta numele pîrîiașului Biceag, apoi a împrumutat denumirea schitului din apropiere – Frumoasa. Denumirea veche a satului, care se mai pastreaza și astăzi,este Biceag sau Ghiceag. Schitul și cătunul au crescut împreună pe o moșie răzășească, fiind menționate în același act de proprietate din 10mai1807.
Potențialul economic al localității este redus. În sat funcționează 3 întreprinderi din domeniul comerțului, 5 întreprinzători pe bază de patentă și 285 gospodării țărănești. Toți cei 285 de fermieri își prelucrează terenul agricol în mod individual.
Hirova este un sat și comună din raionul Călărași. Hirova este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Hirova pe rîul Cula, se află la distanța de 32 km de orașul Călărași și la 70 km de Chișinău. Localitatea este menționată documentar în anul 1495.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1589 de oameni, dintre care 48.52% – bărbați și 52.48% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 99.50% – moldoveni, 0.25% – ucraineni, 0.19% – ruși, 0.06% – alte etnii.
În comuna Hirova au fost înregistrate 567 gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.
Satul Hirova a fost menționat documentar în anul 1495. Deseori, satul Hirova este confundat cu Mănăstirea Hirova, aceasta însă aflîndu-se la 40 km distanță în satul Nicolăeuca din raionul Orhei.
Conform recensămîntului din 1774, satul Hirova avea 47 de case. În 1803 răzeșii din sat au construit o biserică de lemn pe locul alteia mai vechi.
Recensămîntul din 1859 consemnat în Hirova 178 de case cu 832 locuitori. O parte din moșia satului era stăpînită de Mănăstirea Hîrbovăț.
În 1922 ca rezultat al reformei agrare 156 de țărani au fost împroprietăriți cu pămînt. Peste un an, satul număra 380 de case, 1884 locuitori, avea moară cu aburi, școală primară, o cîrciumă, primărie.
Hîrjauca este un sat și comună în raionul Călărași. Comuna Hîrjauca are o suprafață totală de 38.03 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 48.52 km. Din componența comunei fac parte 4 localități: Leordoaia, Hîrjauca, Mîndra și Palanca. Localitatea este situată într-o zonă colinară din inima Codrilor Moldovei și este una din principalele stațiuni balneologice din Republica Moldova. Satul Hîrjauca este situat la o distanță de 20 km de orașul Călărași și la 60 km de Chișinău.
La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 747 de oameni, dintre care 50.20% – bărbați și 49.80% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 25.84% – moldoveni, 69.88% – ucraineni, 3.61% – ruși, 0.27% – găgăuzi, 0.13% – bulgari, 0.13% – polonezi, 0.13% – alte etnii.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Hîrjauca constituie 2877 de oameni, dintre care 49.25% – bărbați și 50.75% – femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 27.18% – moldoveni, 69.66% – ucraineni, 2.43% – ruși, 0.24% – găgăuzi, 0.07% – bulgari, 0.03% – polonezi, 0.21% – țigani, 0.17% – alte etnii.
În comuna Hîrjauca au fost înregistrate 1064 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.
Pînă în anul 1740 terenul pe care sînt amplasate satele din componența comunei Hîrjauca, a fost acoperit în mare parte de pădure, care se întindea de-a lungul rîului Ichel, afluent de dreapta al rîului Răut.
Pentru prima dată satul este pomenit documentar in anul 1818 și poarta numele unui călugăr din mănăstire, Hîrju. Probabil că acest călugăr era responsabil de lucrările pe care le efectuau muncitorii de la mănăstire, angajîndu-i și pentru alte munci prin care ei să-și mențină existența. În semn de recunoștință fata de acest călugăr localnicii au numit satul Hîrjauca.
Leordoaia este un sat din cadrul comunei Hîrjauca, raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.03 kilometri pătrați, cu un perimetru de 7.67 km. Satul Leordoaia se află la distanța de 26 km de orașul Călărași și la 73 km de Chișinău. Localitatea este menționată documentar în anul 1861.
Mîndra este un sat din cadrul comunei Hîrjauca, raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa1.33 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.29 km. Satul Mîndra se află la distanța de 20 de km de orașul Călărași, și la 73 km de Chișinău. Localitatea a fost menționată documentar în anul 1644.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 803 locuitori, dintre care 47.95% – bărbați și 52.05% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 85.06% – ucraineni, 12.45% – moldoveni, 1.87% – ruși, 0.50% – găgăuzi, 0.12% – alte etnii.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 371 de oameni, dintre care 50.94% – bărbați și 49.06% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 91.91% – moldoveni, 6.47% – ucraineni, 1.62% – ruși.
Palanca este un sat din cadrul comunei Hîrjauca, raionul Călărași, situat la 47.333445 – latitudine nordică și 28.206297 – longitudine estică. Satul are o suprafață de circa 1.77 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.96 km.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 956 de oameni, dintre care 48.95% – bărbați și 51.05% – femei. Structura etnică a populației arată astfel: 15.48% – moldoveni, 81.07% – ucraineni, 2.30% – ruși, 0.10% – găgăuzi, 0.10% – bulgari, 0.00% – evrei, 0.00% – polonezi, 0.63% – țigani, 0.31% – alte etnii.
Hoginești este un sat și comună din raionul Călărași. Hoginești este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Hoginești se află la distanța de 36 km de orașul Călărași și la 75 km de Chișinău.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1830 de oameni, dintre care 48.79% – bărbați și 51.21% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 99.13% – moldoveni, 0.60% – ucraineni, 0.27% – ruși.
În comuna Hirova au fost înregistrate 726 gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.
Satul Hoginești este menționată documentar în anul 1607 cu denumirea Vovinești.
Din cele mai vechi timpuri satul Hoginești a fost unul dintre cele mai renumite centre ceramice din țară. Dinastia de ceramiști locali numără nu mai puțin de 10 generații de meșteri, care are și un nume semnificativ ‒ Goncear
Satul Hoginești este vestit prin tradiția ceramicii populare care se păstrează în localitate și meșterii olari care confecționează vase inedite. Ceramica aceasta este una de autor, inspirată din cultura care a existat pe teritoriul Moldovei cu 5 mii de ani în urmă.
Anual la Hoginești are loc Tîrgul olarilor care adună sute de vizitatori. Ei sînt impresionați de varietatea formelor, originalitatea vaselor și obiectelor expuse, de măiestria meșterilor. Doritorii au posibilitatea să procure piesele expuse.
Satul Hoginești este unul dintre puținele centre ale ceramicii din Republica Moldova care s-a specializat în arderea ceramicii roșii sau negre pe lîngă s. Cinișeuți (r-nul Rezina), s. Iurceni (r-nul Nisporeni), s.Țîgănești (r-nul Strășeni), s. Nicolaevca (r-nul Ungheni), unde sînt perpetuate tradițiile olăritului, care este o parte importantă a patrimoniului nostru cultural. Dezvoltarea turismului rural în asemenea zone ar putea favoriza substanțial dezvoltarea durabilă a localităților rurale.
Horodiște este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 3.55 kilometri pătrați, cu un perimetru de 13.44 km. Horodiște este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Călărași și la 60 km de Chișinău. Satul Horodiște a fost menționat documentar în anul 1420.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 2794 de oameni, dintre care 49.43% – bărbați și 50.57% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 98.43% – moldoveni, 0.36% – ucraineni, 0.54% – ruși, 0.07% – găgăuzi, 0.04% – țigani, 0.57% – alte etnii.
În satul Horodiște au fost înregistrate 1009 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.
În preajma satului, pe dealul Pleșei, arheologii au depistat urmele unei cetăți getice datînd din sec.IV-III î.Hr. Malurile înalte și abrupte ale dealului serveau drept fortificații naturale.
Din anul 1560, moșia Horodiște intră în posesia mănăstirii Căpriana. Recensămîntul din 1859 a găsit la Horodiște 155 de case și 990 locuitori. În 1861 și-a deschis ușile școala parohială.
La începutul secolului XX satul avea 356 de case cu 1813 locuitori. În zona vetrei satului se află biserica din lemn "Sf. Cuv. Paraschiva" înălțată prin secolul XVII, fiind astfel cea mai veche din zonă. Biserica de piatră din sat a fost ridicată în 1849.
În sat activează din anul 1970 Muzeul de istorie și studiere a ținutului natal, cu o colecție de peste 14000 de exponate.
Meleșeni este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 2.61 kilometri pătrați, cu un perimetru de 11.34 km. Meleșeni este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Călărași și la 74 km deChișinău. Satul Meleșeni a fost menționat documentar în anul 1681.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1592 de oameni, dintre care 50.00% – bărbați și 50.00% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 97.74% – moldoveni, 1.32% – ucraineni, 0.82% – ruși, 0.06% – găgăuzi, 0.06% – alte etnii.
În satul Meleșeni au fost înregistrate 562 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.
Satul Meleșeni, așezat în valea rîului Cula a fost menționat documentar în anul 1681.Pe dealul din preajma satului arheologii au depistat urmele unei vechi cetăți de pămînt care a fost arsă odată cu invazia triburilor germanice în jurul anului 200 î.Hr. Pe ruinele bisericii au fost colectate și alte vestigii istorice din epoca timpurie a fierului.
În 1817, la Meleșeni erau 72 de gospodării țărănești. Către 1884 localnicii stăpîneau 746 desetine de pămînt arabil, 150 desetine de pădure, aveau 8 mori de vînt, una de apă și 2 cu tracțiune de cai. La finele secolului al XIX-lea satul avea 880 de locuitori.
În 1904 Meleșenii numărau 222 de case, 1432 de oameni, o biserică, școală elementară.
Biserica, zidită în piatră în 1898, a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. A fost reparată în anii 1982-1990, devenind Muzeul ținutului natal. În 1990 sfîntul locaș a fost restaurat revenindu-se la menirea lui.
Nișcani este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 2.16 kilometri pătrați, cu un perimetru de 7.51 km. Nișcani este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 4 km de orașul Călărași și la 53 km de Chișinău.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1854 de oameni, dintre care 49.30% – bărbați și 50.70% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.46% – moldoveni, 0.27% – ucraineni, 0.27% – ruși.
În satul Nișcani au fost înregistrate 681 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.
Satul Nișcani a fost menționat documentar în anul 1432 cu denumirea de Heghetiș.
Biserica din bîrne, acoperită cu șindrilă, cu hramul „Sf. Parascheva”, a fost construită în 1784. În 1898 biserica este reconstruită în piatră după proiectul arhitectului A. Șciusev.
Recensămîntul din 1859 a găsit aici 138 de case și 824 locuitori, 1033 desetine de pămînt, 430 desetine de pădure, din 1862, pe lîngă biserica a început să activeze și o școală parohială.
În 1870 satul Nișcani număra 138 de case și 745 locuitori. Către 1884 localnicii aveau 6 mori de vînt, 9 mori cu tracțiune de cai. În 1904 satul Nișcani avea 187 de gospodării, o populație de 913 persoane.
În perioada sovietică la Nișcani s-a aflat sediul sovhozului-fabrică „Scînteia”, specializat în viticultură.
Onișcani este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.93 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.69 km. Din componența comunei fac parte localitățile Sverida și Onișcani. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Călărași și la 81 km de Chișinău. Satul Onișcani a fost menționat documentar în anul 1653.
La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 1334 de oameni, dintre care 51.27% – bărbați și 48.73% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.40% – moldoveni, 0.37% – ucraineni, 0.15% – ruși, 0.07% – găgăuzi.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Onișcani constituia 2210 oameni, dintre care 50.81% – bărbați și 49.19% – femei.
Compoziția etnică a populației comunei: 95.93% – moldoveni, 3.67% – ucraineni, 0.27% – ruși, 0.09% – găgăuzi, 0.05% – bulgari.
În comuna Onișcani au fost înregistrate 844 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane.
Hîrbovăț este un sat și comună din raionul Anenii Noi. Satul are o suprafață de circa 5.40 kilometri pătrați, cu un perimetru de 15.53 km. Comuna Hîrbovăț are o suprafață totală de 85.65 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 67.03 km. Hîrbovăț este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Hîrbovăț este situat la o distanță de 12 km de orașul Anenii Noi și la 44 km de Chișinău.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 5447 de oameni, dintre care 48.34% – bărbați și 51.66% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului este următoarea: 98.84% – moldoveni, 0.46% – ucraineni, 0.51% – ruși, 0.06% – găgăuzi, 0.04% – bulgari, 0.02% – polonezi, 0.07% – alte etnii.
În satul Hîrbovăț au fost înregistrate 1769 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.
Prima atestare documentară certă datează din anul 1774. Există presupuneri că satul ar fi fost întemeiat pe la1538, însă dovezi sigure în acest sens deocamdată nu au fost aduse.
Sverida este un sat din cadrul comunei Onișcani, raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 0.08 kilometri pătrați, cu un perimetru de 1.16 km. Localitatea se află la distanța de 19 km de orașul Călărași și la 66 km de Chișinău. Satul Sverida a fost menționat documentar în anul 1614.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 84 de oameni, dintre care 48.81% – bărbați și 51.19% – femei. Structura etnică a populației: 94.05% – moldoveni, 2.38% – ucraineni, 3.57% – ruși.
Păulești este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.26 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.18 km. Păulești este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 11 km de orașul Călărași și la 54 km de Chișinău. Satul Păulești a fost menționat documentar în anul 1545.
Referitor la apariția satului Păulești există o legendă. Se spune că demult prin părțile acestea nu era țipenie de om. De jur-împrejur numai codri. Trecînd odată pe la marginea pădurii, un boier a hotărît să se odihnească la umbra copacilor bătrîni. Rămînînd impresionat de peisajul din jur a hotărît să se stabilească acolo cu traiul. Boierul purta iarna și vara o pălărie cu pană de păun. Oamenii l-au și poreclit Păunescu, iar moșia Păunești. Legenda mai spune că, într-o zi de vară prin părțile locului au rătăcit niște călăreți. La marginea moșiei l -au întîlnit pe un moșneguț gîrbovit de ani și de nevoi. Drumeții l-au întrebat cui îi aparține conacul, iar moșneagul în loc să zică Păunești a zis Păulești.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1015 oameni, dintre care 49.56% – bărbați și 50.44% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.21% – moldoveni, 0.30% – ucraineni, 0.49% – ruși.
În satul Păulești au fost înregistrate 362 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.
Peticeni este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.04 kilometri pătrați, cu un perimetru de 7.03 km. Peticeni este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Călărași și la 62 km de Chișinău. Satul Peticeni a fost menționat documentar în anul 1483 cu denumirea Leucăuți
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1211 oameni, dintre care 50.70% – bărbați și 49.30% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.17% – moldoveni, 0.33% – ucraineni, 0.17% – ruși, 0.33% – alte etnii.
În satul Peticeni au fost înregistrate 358 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.4 persoane.
Pitușca este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 3.51 kilometri pătrați, cu un perimetru de 17.02 km. Pitușca este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Călărași și la 49 km de Chișinău. Satul Pitușca a fost menționat documentar în anul 1420.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 3212 oameni, dintre care 48.63% – bărbați și 51.37% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.25% – moldoveni, 0.25% – ucraineni, 0.37% – ruși, 0.06% – găgăuzi, 0.06% – alte etnii.
În satul Pitușca au fost înregistrate 1142 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.
Numele satului vine de la pîrăul Pitușca, format de două pîrîiașe, care izvorăsc din partea de sus a satului, iar apoi se unesc formînd un rîuleț care curge prin valea Pitușca, pe o distanță de 9 km și se varsă în rîul Bîc.
Satul era populat de țăranii răzeși care erau stăpîni ai pămîntului lor. Cu timpul moșia satului s-a divizat în mai multe părți, stăpînite în secolul al XIX-lea de cîteva neamuri de răzeși: Pitușcan, Lozovan, Corjan, Popescu și Drența.
Prima școală și-a deschis ușile în 1868. Ulterior, în sat se deschide o școală bisericească parohială, care beneficiază de un sediu nou din 1893.
În perioada interbelică satul Pitușca s-a aflat în județul Lăpușna, plasa Tuzara. În cadrul reformei agrare din 1922 379 de locuitori ai satului au primit 588 ha de pămînt din moșiile expropriate.
În anul 1947 în sat a fost organizată gospodăria colectivă "Lenin", care în 1949 își schimbă denumirea în "Serghei Lazo". În 1971 colhozul din Pitușca a fost transformat în sovhozul-fabrică "Zarea Komunizma", care dispunea de 2150 de ha de terenuri agricole și se specializa în viticultură și pomicultură, cultiva cereale. Sovhozul-fabrică a construit o școală nouă , o grădiniță, un spital, garaj, ateliere de reparații a tehnicii, fabrică de încălțăminte, fabrică de pîine, a modernizat capacitățile de producție a fabricii de vin din sat.
Pîrjolteni este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 0.99 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4.91 km. Pîrjolteni este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 13 km de orașul Călărași și la 61 km de Chișinău. Satul Pîrjolteni a fost menționat documentar în anul 1429.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1786 de oameni, dintre care 50.06% – bărbați și 49.94% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.44% – moldoveni, 0.39% – ucraineni, 0.06% – ruși, 0.11% – alte etnii.
În satul Pîrjolteni au fost înregistrate 660 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.
Răciula este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.44 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.14 km. Comuna Răciula are o suprafață totală de 32.34 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 44.72 km. Din componența comunei fac parte 2 localități: Răciula și Parcani. Suprafața totală a localităților din cadrul comunei alcătuiește aproximativ 1.61 kilometri pătrați. Satul Răciula este situat la o distanță de 11 km de orașul Călărași.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Răciula constituie 2604 de oameni, 48.73% fiind bărbați, iar 51.27% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 98.85% – moldoveni, 0.46% – ucraineni, 0.61% – ruși, 0.08% – găgăuzi.
În comuna Răciula au fost înregistrate 874 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 2604 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
Denumirea satului vine, potrivit legendei locale, de la exclamarea unui călugăr, care bînd apă din izvorul Ula, zise „ce rece e Ula”. Prima mențiune documentară a localității datează din 25 iulie 1599. Investigațiile arheologice atestă în perimetrul satului rămășițele unei cetăți din pămînt din secolele VIII-IX.
Parcani este un sat din cadrul comunei Răciula, raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 0.17 kilometri pătrați, cu un perimetru de 2.53 km. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Călărași și la 60 km de Chișinău. Satul Parcani a fost menționat documentar în anul 1867.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 550 de oameni, dintre care 50.18% – bărbați și 49.82% – femei. Structura etnică a populației: 98.55% – moldoveni, 1.45% – ucraineni.
Rădeni este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 2.01 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.47 km. Rădeni este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 33 km de orașul Călărași și la 81 km de Chișinău. Satul Rădeni a fost menționat documentar în anul 1437.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1741 de oameni, dintre care 51.41% – bărbați și 48.59% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.37% – moldoveni, 0.46% – ucraineni, 0.06% – ruși, 0.11% – alte etnii.
În satul Rădeni au fost înregistrate 580 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
O cruce din lemn de peste nouă metri înălțime cu chipul lui Isus Hristos de doi metri în centru, a fost instalată la marginea satului Rădeni de către un localnic. Un far iluminează această cruce pe timp de noapte, făcînd crucea un obiectiv foarte vizibil, în special, pentru cei care circulă noaptea pe traseul auto Chișinău-Bălți.
Sadova este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 2.85 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.84 km. Comuna Sadova are o suprafață totală de 45.15 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 36.01 km. Sadova este unicul sat din comuna cu același nume.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 2730 de oameni, dintre care 47.95% – bărbați și 52.05% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 98.97% – moldoveni, 0.44% – ucraineni, 0.44% – ruși, 0.07% – bulgari, 0.04% – polonezi, 0.04% – alte etnii.
În satul Sadova au fost înregistrate 1032 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 2730 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.
Săseni este un sat și comună din raionul Călărași. Din componența comunei fac parte localitățile Bahu și Săseni. Localitatea se află la distanța de 38 km de orașul Călărași și la 72 km de Chișinău. Satul Săseni a fost menționat documentar în anul 1437
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Săseni constituia 2315 oameni, dintre care 49.16% – bărbați și 50.84% – femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 99.00% – moldoveni, 0.39% – ucraineni, 0.34% – ruși, 0.08% – găgăuzi, 0.16% – bulgari, 0.13% – alte etnii.
În comuna Săseni au fost înregistrate 794 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.
. “Seliștea unde iaste iazul de la Cornul Bagului” astfel este menționată vatra satului într-un uric semnat de Ilie și fratele său Ștefan, voievozi ai Moldovei, care dăruiesc boierului Mihail de la Dorohoi un șir de localități. Petru Rareș, domn al Țării Moldovei întărește la 27 mai 1546 “heleșteul Săsenilor, seliștea unde-i iazul la Cornul Bagului“ în posesia nepoților lui Mile Călugărul.
În anul 1973 într-o livadă din localitate a fost descoperit un tezaur monetar care conținea 272 monede de argint din timpul Hoardei de Aur (1313-1339), ungurești (1458-1490), lituaniene (1492-1506), turcești (1481-1512), precum și 27 monede vechi moldovenești din timpul domniei lui Bogdan III (1504-1517). Dintre aceste monede 89 se găsesc în muzeul localității, iar celelalte în Secția de Arheologie a AȘM.
Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni, raionul Călărași. Satul Bahu se află în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la distanța de 40 km de orașul Călărași și la 69 km deChișinău. Localitatea este menționată documentar în anul 1907.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 557 de oameni, dintre care 50.81% – bărbați și 49.19% – femei. Structura etnică a populației era următoarea: 98.56% – moldoveni, 0.54% – ucraineni, 0.72% – ruși, 0.18% – alte etnii
Sipoteni este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 4.02 kilometri pătrați, cu un perimetru de 14.47 km. Din componența comunei fac parte localitățile Sipoteni și Podul Lung. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Călărași și la 58 km de Chișinău. Satul Sipoteni a fost menționat documentar între anii 1568-1572.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Sipoteni constituia 7383 de locuitori, dintre care 49.61% – bărbați și 50.39% – femei. Compoziția etnică a populației comunei: 99.19% – moldoveni, 0.30% – ucraineni, 0.37% – ruși, 0.07% – găgăuzi, 0.03% – bulgari, 0.05% – alte etnii.
În comuna Sipoteni au fost înregistrate 2140 gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.5 persoane.
În 1904 satul avea 245 case, cu o populație de 2920 persoane, și o școală. Țărani aveau în stăpînire 400 desetine de pămînt.
În satul Sipoteni care este unul dintre cele mai mari din R. Moldova, cu o populație de circa 7500 de locuitori, activează circa 25 de unități comerciale, o brutărie, o moară, o oloiniță, o fabrică avicolă, o fabrică de producere a sucului de mere, o fabrică de prelucrare a lemnului, o stație de alimentare cu petrol, o stație de alimentare cu gaz și un număr mare de fermieri care se ocupă cu prelucrarea terenurilor agricole de pe teritoriul comunei.
Podul Lung este un sat din comuna Sipoteni, raionul Călărași. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Călărași și la 58 km de Chișinău. Satul Podul Lung a fost înființat în anul 1955.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 13 oameni, dintre care 69.23% – bărbați și 30.77% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 100.00% – moldoveni.
Temeleuți este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.22 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.05 km. Temeleuți este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 22 km de orașul Călărași și la 70 km deChișinău. Satul Temeleuți a fost menționat documentar în anul 1443 cu denumirea Vrabia.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1412 oameni, dintre care 50.71% – bărbați și 49.29% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.01% – moldoveni, 0.42% – ucraineni, 0.21% – ruși, 0.28% – alte etnii.
În satul Temeleuți au fost înregistrate 437 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane.
Potrivit datelor recensămîntului din 1817 moșia Temeleuți aparținea comisului Alexandru Panaite. La începutul sec. al XIX-lea o anumită parte din moșia Temeliuți a aparținut Zarti. Fiica acestuia, Ecaterina s-a căsătorit cu principele Ilie Contacuzino, aducînd ca zestre parte asa din Temeleuți.
În anul 1825, satul Temeleuți număra 39 gospodării. Laînceputul secolului XX satul Temeleuți număra 721 de locuitori, însă nu avea școală primară. Către 1928 satul număra 1695 de locuitori, avea biserică, o școală primară, patru băcănii și o moară.
Tuzara este un sat și comună din raionul Călărași. Din componența comunei fac parte localitățile Novaci, Tuzara și Seliștea Nouă. Localitatea se află la distanța de 1 km de orașul Călărași și la 54 km de Chișinău. Satul Tuzara a fost menționat documentar în anul 1431-1433.
La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 803 oameni, dintre care 48.57% – bărbați și 51.43% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 96.01% – moldoveni, 1.37% – ucraineni, 1.00% – ruși, 0.12% – găgăuzi, 0.12% – polonezi, 0.75% – țigani, 0.62% – alte etnii.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Tuzara constituia 3015 oameni, dintre care 48.39% – bărbați și 51.61% – femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 96.88% – moldoveni, 1.13% – ucraineni, 1.13% – ruși, 0.10% – găgăuzi, 0.07% – bulgari, 0.03% – polonezi, 0.43% – țigani, 0.23% – alte etnii.
În comuna Tuzara au fost înregistrate 974 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.
Pentru prima dată așezarea Tuzara a fost atestată în 1432 – 1433. Localitatea este pomenită într-un șir de documente ale cancelariei domnești din diferite perioade istorice: de la Alexandru cel Bun pîna la Mihai Șutu care a confirmat existența Tuzarei ca tîrg în 1794.
Novaci este un sat din cadrul comunei Tuzara, raionul Călărași. Satul are o suprafață de aproximativ 0.68 kilometri pătrați, cu un perimetru de 3.72 km. Localitatea se află la distanța de 6 km de orașul Călărași și la 56 km de Chișinău. Satul Novaci a fost menționat documentar în anul 1433.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituis 819 oameni, dintre care 47.86% – bărbați și 52.14% – femei. Structura etnică a populației: 98.78% – moldoveni, 0.49% – ucraineni, 0.37% – ruși, 0.12% – bulgari, 0.24% – alte etnii.
Satul Novaci a fost menționat documentar în anul 1433. În 1697 o parte din moșia satului Novaci aparținea lui Mihalache Racoviță. În secolul al XIX-lea satul Novaci trece în posesia boierilor Rîșcanu. Către 1870 satul număra 65 de gospodării cu 311 locuitori. În 1891 în localitate se deschide școala alfabetizare.
Seliștea Nouă este un sat din cadrul comunei Tuzara, raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 0.83 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4.14 km. Localitatea se află la distanța de 2 km de orașul Călărași și la 55 km de Chișinău. Satul Seliștea Nouă a fost menționat documentar în anul 1847.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1393 de oameni, dintre care 48.60% – bărbați și 51.40% – femei. Structura etnică a populației: 96.27% – moldoveni, 1.36% – ucraineni, 1.65% – ruși, 0.14% – găgăuzi, 0.07% – bulgari, 0.50% – țigani.
Țibirica este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.77 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.75 km. Țibirica este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 19 km de orașul Călărași și la 69 km de Chișinău. Satul Țibirica a fost menționat documentar în anul 1603.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 2431 de oameni, dintre care 49.90% – bărbați și 50.10% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.84% – moldoveni, 0.12% – ucraineni, 0.04% – ruși.
În satul Țibirica au fost înregistrate 806 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
Schinoasa este un sat din comuna Țibirica, raionul Călărași. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Călărași și la 60 km de Chișinău. Satul Schinoasa a fost inclus în Registrul localităților R. Moldova în anul 2008.
Satul Schinoasa din raionul Călărași are 298 de locuitori. Structura etnică a populației în cadrul satului: 100.00% – țigani
Vălcineț este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 4.13 kilometri pătrați, cu un perimetru de 11.12 km. Vălcineț este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 14 km de orașul Călărași și la 66 km de Chișinău. Satul Vălcineț a fost menționat documentar în anul 1436.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 4165 de oameni, dintre care 49.53% – bărbați și 50.47% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.14% – moldoveni, 0.17% – ucraineni, 0.17% – ruși, 0.02% – polonezi, 0.48% – țigani, 0.02% – alte etnii.
În satul Vălcineț au fost înregistrate 1467 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.
Localitatea este situată în regiunea centrală a Republicii Moldova, în zona de Codru, fiind înconjurată de păduri seculare, vii și livezi. În partea de nord-vest satul se mărginește cu rezervația științifică “Plaiul Fagului”.
Vărzăreștii Noi este un sat și comună din raionul Călărași. Satul are o suprafață de circa 1.15 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.56 km. Vărzăreștii Noi este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Călărași și la 51 km de Chișinău. Satul Vărzăreștii Noi a fost menționat documentar în anul 1533.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 1309 oameni, dintre care 49.66% – bărbați și 50.34% – femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.31% – moldoveni, 0.23% – ucraineni, 0.31% – ruși, 0.08% – găgăuzi, 0.08% – alte etnii.
În satul Vărzăreștii Noi au fost înregistrate 471 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.
La începutul secolului XX satul număra 263 case, cu o populație de 1896 suflete; avea biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară; numeroase vii și grădini cu pomi; prisăci; 6 mori de vînt.
Tabel 3.1
Concluzii și recomandări
Cercetările realizate conduc la formularea următoarelor concluzii și recomandări:
Concluzii:
1.Analizând populația raionului Călărași observăm că principalii indicatori care o caracterizează sunt sub media unei populații dezvoltate din cauza mai multor factori cum ar fi: sarăcia, lipsa locurilor de muncă, lipsa unei stabilități politice, numărul mic de persoane cu asigurare medicală dar și a mentalității învechite a populației luate încă de pe timpul Uniunii Sovietice care împiedică țara să avanseze, să treacă la o etapă nouă mult mai progresivă decât este la moment.
2. Ritmurile transformărilor demografice în localitățile urbane sunt mai înalte față de localitățile rurale, deci principalul factor care a dat un imbold dezvoltării pricipalilor indicator ce țin de populație a fost prezența fabricilor, infrastucturii industriale, agricultura mai dezvoltată ce a stimulat popularea regiunii și densitatea relative mare a populației.
3. Se micșorează ponderea grupelor de vîrstă tînără și, respectiv, crește indicatorii grupelor de vîrstă de peste 60 ani ,iar în grupele de vîrstă înaintată ponderea populației de sex feminin crește semnificativ.
4. În mediul rural cotele sărăciei sunt mai înalte pe baza lipsei locurilor de muncă și a agriculturii lipsite de bază tehnico-materială ceea ce are ca consecință productivitatea mai scăzută și veniturile reduse.
Recomandări:
1. Pentru a avea generații sănătoase și calitative este necesar de a elabora politici demografice care ar încuraja natalitatea. În acest sens, în cadrul raionului sunt necesare unele măsuri concrete de îmbunătățire a nivelului de trai al populației:
– sporirea calității asistenței medicale a populației în ansamblu și în mod special al copiilor;
– îmbunătățirea condițiile în care se instruiesc copiii în instituțiile de învățământ;
– încurajarea familiilor cu mulți copii prin creșterea indemnizațiilor;
2. De asemenea este necesar susținerea familiilor tinere nu doar în plan financiar dar și cu consiliere din partea specialiștilor privind psihologia copilului, căile unei educații de calitate. Deoarece cauza principală care a precedat scăderea numărului de persoane căsătorite este incapacitatea tineretului de a se încadra în câmpul muncii. Din acest considerent majoritatea tinerilor nu sunt capabili să formeze o familie, conștientizând faptul că nu vor fi în stare să o întrețină. Iar în cazul apariției copiilor nu vor putea crește și educa o nouă generație în condiții normale.
3.Este necesară elaborarea programelor sociale orientate spre creșterea accesului populației la serviciile calitative de sănătate, cu accentul pe prevenirea maladiilor, în deosebi în sectorul rural, prin depistarea lor precoce.
4.Sunt necesare programe de promovare a modului de viață sănătos, nutriției sănătoase, inclusiv pentru femei gravide, copii și tineri, de combatere a obezității și consumului de substanțe psihoactive (alcool, tutun, droguri).
5. Este de actualitate încurajarea socioeconomică a familiilor, îndeosebi pentru nașterea celui de-al doilea și următorilor copii.
7. Dezvoltarea tuturor sectoarelor economiei, în special a industriei care se bazează pe uzine și utilaj învechit.
8. Susținerea fermierilor și a persoanelor ocupate în agricultură prin crearea punctelor de colectare a produselor la prețuri avantajoase.
Bibliografie:
Accesul la servicii de sănătate, Biroul național de statistică, Chișinău 2011.
Anuarele Statistice ale Republicii Moldova anul 2009-2011, Chișinău.
Moșneaga, V. și alții. Populația Republicii Moldova în contextul migrațiilor…, vol. II, Iași 2006, 300 p.
Muntele, Ionel. Metodologia cercetărilor geografiei regionale. Note de curs. Universitatea „Alex.I.Cuza” Iași. 34 p.
Constantin Vert. Geografia populatie teorie și metodologie,Timișoara 2001,37-69 p.
Populația și demografie Biroul Național de Statistică (BNS).
Migratia la propiu : O retospectiva a migratiei in Republica Moldova.Chisinau, Oraganizatia Internationala pentru Migratie Misiunea in Moldova,2007-18p.
Vasile Cucu. Geografia populatie si asezarilor omenesti.Bucuresti,Ed.didactica si pedagogica 1974,404p.
Cartea verde a Populației Republicii Moldova ,2009 8-14p
Populația rurală a Republicii Moldova: cercetări geodemografice. Matei Mîtcu, Mihai Hachi. Academia de Studii Economice din Moldova, Catedra ,, Geografie și Economia Mediului”. Editura ASEM Chișinău, 2008.
Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar. Anatol Eremia, Viorica Răileanu. Editura Litera, Chișinău 2009.
Georgrafia Umană a Republicii Moldova. Matei Mîtcu, Vitalie Sochircă. Universitatea de Stat din Tiraspol ( cu sediul la Chișinău), editura Arc.
Surse electronice
http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=2500
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Statistica_teritoriala/Statistica_teritoriala_2013.pdf
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4104&idc=168
http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/411(localitatile)
Caracteristici demografice, http://www.statistica.md/pageindexview.php?l=ro&idc=12&id=1072 (accesat 28.10.2012)
Portal de hărți mapyourinfo.com/wiki/ru.wikipedia…/Население/ (accesat 08.12.2012)
http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=2500 (etnii)
http://www.bri.gov.md/index.php?pag=sec&id=55&l=(tabelul populatia pe nationalitati)
http://statbank.statistica.md/pxweb/igraph/MakeGraph.asp?gr_type=50&gr_width=600&gr_height=400&gr_fontsize=12&menu=y&PLanguage=1&pxfile=POP0104_t201444262667_1p3.px&wonload=950&honload=400&rotate=(populatia pe virste 2007)
http://statbank.statistica.md/pxweb/igraph/MakeGraph.asp?gr_type=50&gr_width=600&gr_height=400&gr_fontsize=12&menu=y&PLanguage=1&pxfile=POP0104_t201444434319_1p3.px&wonload=600&honload=400&rotate=(populatia pe virste2013)
Populația Republicii Moldova pe vîrste și sexe în profil teritorial la 1 ianuarie 2008, Culegere statistică, www.satistica.md(accesat 25.04.2013)
Populația Republicii Moldova pe vîrste și sexe, în profil territorial la 1 ianuarie 2012, www.satistica.md(accesat 25.04.2013)
Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial,www.satistica.md(accesat 25.04.2013)
Localitățile Republicii Moldova, http://www.moldovenii.md/md/city/section/id/31(accesat 15.03.2014)
http://facultate.regielive.ro/cursuri/geografie/metodologia-cercetarii-geografiei-regionale-62910.html (accesat 29.05.2013)
Anexa nr:1
CERERE PRIVIND APROBAREA TEMEI TEZEI DE LICENȚĂ
Șefului catedrei
______________________
______________________
Subsemnatul Stratan Dionisie, student gr. G31 rog să aprobați tema tezei de licență Caracterizarea populației și a rețelei de așezări umane din raionul Călărași, tema tradusă în limba engleză Characterization of population and human settlements network Călărași.
Solicit în calitate de conducător științific dl Bejan Iurie, doctor în geografie, conf.univ.
Data
Telefonul de contact al studentului:068345205 adresa e-mail:[anonimizat]
Acordul conducătorului științific
Data
Se desemnează în calitatea de conducător științific: dl Bejan Iurie, doctor în geografie, conf.univ
Data
Anexa:2
Declarația privind asumarea raspunderii
Subsemnatul, Stratan Dionisie absolvent al Universității Academiei de Științe a Moldovei, ciclul licență, declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema ,, Caracterizarea populației și a rețelei de așezări umane din raionul Călărași’’, a fost elaborată de mine si nu a fost prezentată niciodată la o alta facultate sau instituție de învatămînt superior din țară sau din străinătate.
De asemenea, declar ca sursele utilizate în teză, inclusive cele din internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținînd referința precisă a sursei;
redactarea/reformulularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conțin referinta precisă;
rezumarea ideilor altor autori conține referinta precisa a originalului.
Anexe
Structura populației pe categorii de vîrstă în 2013
Componența etnică a populației din raionul Călărași în 2004
Structura populației pe sexe
Bibliografie:
Accesul la servicii de sănătate, Biroul național de statistică, Chișinău 2011.
Anuarele Statistice ale Republicii Moldova anul 2009-2011, Chișinău.
Moșneaga, V. și alții. Populația Republicii Moldova în contextul migrațiilor…, vol. II, Iași 2006, 300 p.
Muntele, Ionel. Metodologia cercetărilor geografiei regionale. Note de curs. Universitatea „Alex.I.Cuza” Iași. 34 p.
Constantin Vert. Geografia populatie teorie și metodologie,Timișoara 2001,37-69 p.
Populația și demografie Biroul Național de Statistică (BNS).
Migratia la propiu : O retospectiva a migratiei in Republica Moldova.Chisinau, Oraganizatia Internationala pentru Migratie Misiunea in Moldova,2007-18p.
Vasile Cucu. Geografia populatie si asezarilor omenesti.Bucuresti,Ed.didactica si pedagogica 1974,404p.
Cartea verde a Populației Republicii Moldova ,2009 8-14p
Populația rurală a Republicii Moldova: cercetări geodemografice. Matei Mîtcu, Mihai Hachi. Academia de Studii Economice din Moldova, Catedra ,, Geografie și Economia Mediului”. Editura ASEM Chișinău, 2008.
Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar. Anatol Eremia, Viorica Răileanu. Editura Litera, Chișinău 2009.
Georgrafia Umană a Republicii Moldova. Matei Mîtcu, Vitalie Sochircă. Universitatea de Stat din Tiraspol ( cu sediul la Chișinău), editura Arc.
Surse electronice
http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=2500
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Statistica_teritoriala/Statistica_teritoriala_2013.pdf
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4104&idc=168
http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/411(localitatile)
Caracteristici demografice, http://www.statistica.md/pageindexview.php?l=ro&idc=12&id=1072 (accesat 28.10.2012)
Portal de hărți mapyourinfo.com/wiki/ru.wikipedia…/Население/ (accesat 08.12.2012)
http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=2500 (etnii)
http://www.bri.gov.md/index.php?pag=sec&id=55&l=(tabelul populatia pe nationalitati)
http://statbank.statistica.md/pxweb/igraph/MakeGraph.asp?gr_type=50&gr_width=600&gr_height=400&gr_fontsize=12&menu=y&PLanguage=1&pxfile=POP0104_t201444262667_1p3.px&wonload=950&honload=400&rotate=(populatia pe virste 2007)
http://statbank.statistica.md/pxweb/igraph/MakeGraph.asp?gr_type=50&gr_width=600&gr_height=400&gr_fontsize=12&menu=y&PLanguage=1&pxfile=POP0104_t201444434319_1p3.px&wonload=600&honload=400&rotate=(populatia pe virste2013)
Populația Republicii Moldova pe vîrste și sexe în profil teritorial la 1 ianuarie 2008, Culegere statistică, www.satistica.md(accesat 25.04.2013)
Populația Republicii Moldova pe vîrste și sexe, în profil territorial la 1 ianuarie 2012, www.satistica.md(accesat 25.04.2013)
Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial,www.satistica.md(accesat 25.04.2013)
Localitățile Republicii Moldova, http://www.moldovenii.md/md/city/section/id/31(accesat 15.03.2014)
http://facultate.regielive.ro/cursuri/geografie/metodologia-cercetarii-geografiei-regionale-62910.html (accesat 29.05.2013)
Anexa nr:1
CERERE PRIVIND APROBAREA TEMEI TEZEI DE LICENȚĂ
Șefului catedrei
______________________
______________________
Subsemnatul Stratan Dionisie, student gr. G31 rog să aprobați tema tezei de licență Caracterizarea populației și a rețelei de așezări umane din raionul Călărași, tema tradusă în limba engleză Characterization of population and human settlements network Călărași.
Solicit în calitate de conducător științific dl Bejan Iurie, doctor în geografie, conf.univ.
Data
Telefonul de contact al studentului:068345205 adresa e-mail:[anonimizat]
Acordul conducătorului științific
Data
Se desemnează în calitatea de conducător științific: dl Bejan Iurie, doctor în geografie, conf.univ
Data
Anexa:2
Declarația privind asumarea raspunderii
Subsemnatul, Stratan Dionisie absolvent al Universității Academiei de Științe a Moldovei, ciclul licență, declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema ,, Caracterizarea populației și a rețelei de așezări umane din raionul Călărași’’, a fost elaborată de mine si nu a fost prezentată niciodată la o alta facultate sau instituție de învatămînt superior din țară sau din străinătate.
De asemenea, declar ca sursele utilizate în teză, inclusive cele din internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținînd referința precisă a sursei;
redactarea/reformulularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conțin referinta precisă;
rezumarea ideilor altor autori conține referinta precisa a originalului.
Anexe
Structura populației pe categorii de vîrstă în 2013
Componența etnică a populației din raionul Călărași în 2004
Structura populației pe sexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Caracterizarea Populatiei Si A Retelei DE Asezari Umane DIN Raionul Calarasi (ID: 137348)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.