Caracterizarea personajului principal Lefter Popescu din nuvela Două loturi [602981]

1
CERNĂȚ EANU MIHAELA – EVELINA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 12, TULCEA
TITLUL: ABORDAREA TEXTULUI EPIC PRIN ELEMENTE DE TEORIE
LITERARĂ
NIVELUL DE ÎNVĂȚĂMÂ NT: GIMNAZIU

ARGUMENT

Farmecul vieții, al artei și literaturii provine din prezența în ele, în forme specifice, a umanității. Ficțiuni
sau nu, acestea comunică despre extraordinara aventură a spiritului uman tinzând să cuprindă lumea ca literatură
și literatura ca lu me. În cadrul legăturilor omului cu lumea, se situează și legăturile sale cu literatura, dialogul cu
eroii, situațiile, imaginile, gândurile din cărți, unele devenind cărți de căpătâi și constituind evenimente ale
existenței noastre.
Responsabilitatea for mării elevilor, a dezvoltării personalității lor este imensă, iar predarea și învățarea
limbii și literaturii române reprezintă una din modalitățile specifice prin care școala își îndeplinește această
îndatorire.
Modernizarea învățământului implică o schim bare de viziune privind metodologia receptării textului
literar pentru accederea la valorile literaturii române și universale, precum și la înțelegerea superioară a textului
scris. Conținutul specific al activității de receptare a literaturii, derivat din natura estetică a disciplinei, impune
diversificarea și adecvarea tehnicilor de aprofundare a semnificațiilor textului literar.
Fiind un produs al spiritului creator, opera literară este deschisă lecturii, interpretărilor critice. Simțul
estetic (gustul li terar) și metoda lecturii (interpretării) se educă și se perfecționează. Pentru a transforma
comportamentul elevilor și a folosi posibilitățile formative ale metodelor de învățământ, acestea trebuie
selecționate și adecvate scopurilor instrucției și educaț iei (atitudini, priceperi și abilități, capacități intelectuale,
cunoștințe), specificului obiectului de învățământ, operei literare, genului și speciei literare, lecțiilor de limba și
literatura română, particularităților clasei de elevi.
Studiul sistemat ic al literaturii începe în clasele ciclului gimnazial, când textele aparțin exclusiv literaturii
artistice, cu virtuți formative deosebite. Astfel, pentru mine ca profesor de limbă și comunicare, este foarte
important studiul aprofundat în ceea ce priveșt e aplicarea unor metode și tehnici de selectare, descifrare și
interpretare, a textelor epice, care să dea rezultate măsurabile în cadrul evaluărilor pe parcursului unui an sau ciclu
de învățământ. Având în vedere că la ora actuală se scrie din ce în ce ma i multă literatură, fără cenzură, se impune
găsirea și aplicarea unei tehnici de selectare a textelor epice astfel încât să fie alese doar acelea care transmit o

2
idee, o concepție, un model de urmat. Aceste tehnici și metode mă vor ajuta pe mine ca profeso r să induc elevilor
mei gustul pentru lectura de calitate.
Ca profesor de limbă și literatură română, trebuie să pun la dispoziția elevulu i cele mai bune mijloace de
descifrare a textului literar și strategii de lectură, tehnici și metode pe care să le interiorizeze, să îi modeleze ca
oameni, să îi determine să citească cu plăcere pe parcursul vieții, fiind capabili, în același timp, să -și exprime
propriile trăiri, reflecții generate de text. Prin discuțiile pe marginea textelor, se formează și capacitatea de a -i
asculta activ pe ceilalți, de a -și forma o viziune complexă asupra lumii.
În concluzie, dat fiin d faptul că disciplina pe care o predau are un rol deosebit în formarea personalității
pentru a asigura învățarea pe parcursul întregii vieți și integrarea activă într -o societate bazată pe cunoaștere,
scopul acestei lucrări reprezintă perfecționarea metod ei proprii de lucru cu elevii astfel încât ciclul gimnazial să
constituie o bază solidă pe care să se fundamenteze devenirea lor ulterioară.

3
1. 1. Receptarea și specificitatea textului epic

În literatură există trei genuri literare în funcție de raportul dintre subiectul creator și realitatea transfigurată
artistic: liric, epic și dramatic. Genul epic este o categorie estetică dinamică pentru că are la bază o întâmplare sau
o povestire și un personaj, un actant. De asemenea, nu este limitată în ti mp, așa cum precizează Aristotel despre
tragedie: “Trei elemente creează lumea și reprezintă astfel elementele structurale ale formelor epice: personajul,
spațiul și acțiunea. Ele pot participa într-o măsură diferită la crearea de lume ”.1 Psihologic, epicu l presupune
trăiri expectative ce izvorăsc din curiozitate, așteptare, căutarea noului, a senzaționalului. “Func ționarea unui text
se explică luând în considerație rolul jucat de destinatar în înțelegerea lui, în actualizarea lui, în interpretarea lui,
ca și a modului cum textul însuși își prevede decodarea”2, menționează Umberto Eco care pune în discuție
libetatea de interpretare a textului epic.
Amploarea acțiunii este criteriul care determină împărțirea genului în mai multe specii dintre care, cele
obligatorii, prevăzute de manualele școlare sunt: schița, basmul, fabula, nuvela, balada populară și romanul.
Rolul profesorului este unul deosebit de important căci, pe lângă a facilita apropierea elevului de text și
înțelegerea acestuia, treptat trebuie să -l sprijine pentru ca acesta să se comporte ca un lector avizat. Pentru crearea
unei autonomii, profesorul trebuie să -i ofere elevului o grilă de lectură adaptată vârstei și cerințelor programei.
Pentru profesor, studiul textului epic oferă multiple valențe educative însă și condiții favorabile pentru
dezvoltarea celor patru deprinderi integratoare: audierea, vorbirea, lectura, scrierea.
Pentru elevi, textul narativ este o sursă originală de informare prin raportarea ideilor și valorilor proprii la
cele tran smise de text, prilejuindu -le totodată o gamă complexă de emoții și sentimente prin întâlnirea cu situații
de viață care ilustrează tipuri diferite de comportamente umane.
Elevul ia contact cu literatura înaintea însușirii noțiunilor de teorie literară dat fiind faptul că în clasele
primare se întâlnește cu schița, povestirea, textul liric. În gimnaziu, o dată cu antrenarea în studiul organizat al
textului literar din punctul de vedere al noțiunilor de teorie literară prevăzute de programa școlară, cunoștin țele
se vor lărgi și elevii vor învăța să opereze cu instrumente de teorie cu denumiri specifice.
Textul epic se distinge ca formă de discurs caracterizat printr -un mod specific de organizare, constând în
înglobarea mai multor elemente3:

a. Acțiunea – Ce se întâmplă? Unde? Când?

Înțelegerea acestei componente este punctul de plecare în receptarea oricărui text narativ. Esențial este și
faptul că nu există narațiune fără o succesiune, o ordonare cauzală și temporală a întâmplărilor. “O acțiune

1Kaiser, W. Opera literară, p. 495, apud Petraș Irina, Teoria literaturii, Ed. Biblioteca Apostrof, , Cluj – Napoca, 2002
2 Eco Umberto, Limitele interpretării, apud Milea Doinița, Elemente de poetică a povestirii, Ed. Alma, Galați, 2002, pag. 12
3 Pavelescu Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române, Ed. Corint, București, 2010, pag. 82 – 88;

4
presupune în m od esențial o transformare: trebuie să existe o situație inițială, o schimbare care implică o răsturnare
și un deznodământ.4”

b. Instanțele comunicării narative – Cine vorbește? Cui? Cine participă la acțiune? De ce? Cu ce scop?

Este vorba aici de autor, narator (tipuri de naratori) , naratar, de personaje (clasificate după diferite criterii),
de construcția discursului narativ (subiectul operei literare, tema operei) , tehnici narative (inversiuni, inserții,
anticipări, evocări, retrospective, etc.), modur i de expunere (narațiune, dialod, monlog, descriere).

c. Viziunea despre lume. Sistemul de valori.

Opera epică, prin acțiunile, sentimentele și atitudinile prezentate, redă un punct de vedere asupra lumii, iar
lectura ei se constituie într -o invitație la reflecție. Astfel, pot fi puse serie de întrebări:
 Ce tip de final oferă textul?
 Ce semnificație are prezența unui moto, epilog, prolog, dedicație?
 Are vreo semnificație apartenența socioprofesională a personajului?
 Care sunt valorile pe care le aprobă / dezaprobă autorul?
 Care este mesajul general transmis?
După cum se observă, funcționarea spațiului narativ și modul în care textul își pune în valoare artificiile
pentru producerea sensului, depind de “reperarea unit ăților pertinene”5

În studiul textului epic, profesorul poate să -și structureze orele în trei pași: înainte de lectură, în timpul
lecturii, după lectură . 6 Lucrul cu textul (etapa din timpul lecturii ) este esențial deoarece se înțelege că profesorul
încearcă să parcurgă cât mai mult din text l a clasă, împreună cu elevii și nu se bazează pe faptul că aceștia au citit
sau vor citi acasă. (În cazul textelor ample, profesorul va selecta anumite secvențe relevante pentru scopurile
didactice propuse).
Prelectura este o primă etapă în contact cu textu l. Profesorul va avea în vedere activarea unor cunoștințe /
experiențe ale elevilor în scopul implicării cognitive și afective în procesul lecturii, propunerea unor scopuri
pentru lectură și oferirea de informații necesare pentru înțelegerea contextului în care a fost scris textul. Un
obiectiv important poate fi aici stimularea unor anticipări legate de text, începând cu numele autorului, cu titlul,
eventuale motouri, dedicații, etc.

4 Jonathan Culler, Teorie literară , Ed. Cartea Românească, București, 2003, p.98, apud Pavelescu Marilena, Meto dica predării limbii
și literaturii române, Ed. Corint, București, 2010, pag. 182
5 Doinița Milea, Elemente de poetică a povestirii , Ed. Alma, Galați, 2002, pag. 8
6Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev , Ed. Grup Editorial Art,
2014, București, Pag. 325;

5
Etapa lecturii presupune încercarea construirii sensurilor textului. Acum elevii răspund la întrebări, își
reprezintă mental personajele, le judecă ideile, comportamentele, își pot imagina cadrul în care se desfășoară
acțiunea, recunosc convențiile literare, fac legături între literatură și viață. În concluzie, creează un dialog cu
textul.
Postlectura este etapa în care elevii își formează o viziune globală asupra textului. În această etapă
profesorul oferă elevilor posibilitatea de a vedea textul din mai multe perspective: viziunea auctorială, tipul de
narator, indici de timp ș i spațiu, moduri de expunere, modalități de construcție a personajelor, etc. Elevii sunt
încurajați să facă analogii cu alte texte, să dezbată anumite secvențe, să intervină în text astfel încât sensurile
acestuia să fie dirijate spre o direcție sau alta.
Florentina Sâmihăian, coautor la diverse manuale de literatură de gimnaziu și liceu, propune în studiul său
O didactică a literaturii române,7 un tab el cu etapele care pot fi parcurse în studiul unui text epic:
Etape Rolul profesorului
Întrebările elevulu i Strategii și metode

Înainte
de
lectură  Activează ceea ce elevii
știu deja despre temă/autor
 Oferă informații
importante pentru
înțelegerea contextului în
care a fost scris textul / la
care se referă textul
 Explică elemente de
vocabular
 Propune un s cop / scopuri
pentru lectură  Ce știu despre această
temă?
 Ce altceva ar trebui să
mai știu?
 Cum este structurat
textul?
 Care este scopul meu
pentru a citi acest text?
 Ce pot învăța citind
acest text?  Brainstorming
 Predicții
 Prelegere intensificată
 Discuție între profesor și
elevi
 Folosirea unor puncte de
acces (Gardner) adecvate
pentru textul ce urmează să
fie discutat

În
timpul
lecturii  Modelează strategiile
eficiente pe care elevii le
pot utiliza
 Ghidează lectura, prin
întrebări și activități de
învățare  Înțeleg ce citesc?
 Ce voi afla în cele ce
urmează?
 Îmi pot reprezenta
mental ceea ce citesc?
 Ce anume din
experiența mea
personală mă ajută să
înțeleg ceea ce citesc și
să construiesc un sens?
 Schimb strategia de
lectură dacă nu înțeleg
despre ce es te vorba?  Modelare
 Predicții
 Întrebări centrate pe
procesele de
comprehensiune
 Exerciții de dezvoltare a
vocabularului
 Jurnale de lectură
 Întrebări reciproce
 Ghiduri de lectură
 Fișe de lucru
 Grupuri care discută
despre text împărtășindu -și
punctele de vede re
 Lectură independentă
 Perspective de abordare
diverse

7Idem , pag. 328

6

După
lectură  Încurajează exprimrea
impresiilor
 Discută și stimulează
interpretări diverse
 Analizează, clarifică, face
extinderi
 Evaluează
 Care e ideea mea
despre text? În ce fel
mă afectează?
 Am aflat din text ceva
nou pentru mine?
 Discutarea opiniilor
despre text în perechi
 Activități de scriere
(rezumate, recenzii,
aprecieri)
 Dramatizări
 Jurnal în perechi
 Lectură dramatizată
 Ilustrarea textelor

Exemple de întrebări pentru abordarea prozei fic ționale:8

Descifrarea și explorarea
textului Dezvoltarea interpretărilor Dezvoltarea unei evaluări

 Există părți neclare în textul
citit?
 Care este firul narațiunii?
(Realizează o cronologie a
evenimentelor)
 Există un protagonist?
 Dar un personaj care i se
opune?
 Care sunt conflictele între
personaje? Sunt conflicte
interne sau externe? Când
atinge conflictul un punct
critic? Cum este soluționată
problema?
 Unde și când se petrece
acțiunea?
 Cine narează povestea?
 Care e problema abordată în
text?
 Ce crezi că s-ar putea
întâmpla cu personajele?
 Care e contextual istoric al
poveștii?
 Când a fost scrisă? Cum e
reflectată perioada
respectivă?
 Care e semnificația titlului?
 Cum evoluează
personajele? Cum sunt ele
construite?
 Din ce perspectivă (punct
de vedere) este spusă
povestea?
 Care e atmosfera? Ce detalii
ale textului contribuie la
crearea atmosferei?
 Cum ați putut identifica
tema poveștii?
 Ce mijloace litrare sunt
folosite (narațiune, dialog,
descriere, conflict, intrigă,
procedee de expresivitate,
etc?)
 Ce tip de narațiune ați
descoperit? (aventuri,
istorică, SF)
 Care este stilul autorului?
 Este povestea plauzibilă?
De ce?
 Este, după părerea ta, un
text bun? De ce da sau de ce
nu?
 Crezi că este un text narativ
tradițional sau este un text în
care autorul încearcă ceva
nou sau unic?
 Ce conexiuni ai putea găsi
între această poveste și altele
pe care le -ai citit?
 Ți-ar plăcea să citești și alte
texte scrise de același autor?
De ce da sau de ce nu?

8 Idem , pag. 329

7

1. 2. Metode și procedee utilizate în procesul de predare – învățare – evaluare a
noțiunilor de teoria literaturii

Pentru a dirija în mod optim și eficient procesul de învățare, profesorul trebuie să recurgă la o serie de
metode și tehnici care să dea rezultate și să ofere, în timp, un progres. Activitatea practică a demonstrat că nu
există metode bune sau mai puțin bune, ci metode care își dovedesc în timp eficiența. “La o eficien ță maximă se
ajunge prin corelarea, conjugarea metodei cu obiectivul, conținutul procesului educațional și forma de organizare
a învățămâ ntului (implicând raportul profesor – elev, elev – elev), care este un element al tehnologiei
educaționale ”.9
Pentru a alege cea mai bună metodă, profesorul trebuie să aibă răspunsul la câteva întrebări10:
 Ce urmăresc: formarea unor deprinderi / îmbunătățir ea lor, împărtășirea / transmiterea unor cunoștințe,
influențarea unor atitudini?
 Care metode sunt mai potrivite pentru majoritatea subiecților?
 Cât timp am la dispoziție? Există elevi care au nevoie de un timp mai mare de lucru?
 Ce echipamente, mijloace am la dispoziție? Care sunt condițiile ergonomice ale sălii în care se desfășoară:
temperatură, lumină, spațiu, dispunerea băncilor?
 Care este stilul meu predilect? Se potrivește el cu metoda pe care vreau s -o utilizez? Cât de familiară îmi
este metoda?
 Există elevi cu nevoi speciale? Se pot concentra ei suficient timp?

În tratatele de metodică s -a ajuns în ultimul timp la concluzia că atât metodele tradiționale cât și cele
moderne dau rezultate pe termen lung. E necesar, dat fiind timpul în care trăim, s ă menținem trează atenția
elevului, să combatem oboseala și plictiseala asociind metodelor tradiționale o serie de mijloace cum ar fi:
utilizarea culorilor, a mijloacelor audiovizuale, a imaginilor, a fotografiilor, etc. Astfel se cere din ce în ce mai
mult implicarea activă a elevului care, datorită accesului liber la tehnologia informatizată, tinde să devină pasiv,
să caute informații, referate, comentarii pe internet, fără a apela la procesele gândirii și ale logicii. De asemenea,
o altă tendință este iz olarea de ceilalți, lipsa interacțiunii cu semenii, comunicarea în mediul virtual. De aceea, în
cadrul procesului de învățământ, este necesară introducerea unor metode care să determine elevul să -și mobilizeze
energiile în sensul cunoașterii, al gândirii, să-i concentreze atenția, să -l facă să devină curios și dornic să ofere
soluții, să dezlege probleme, să -și pună întrebări, să prelucreze informații, să le resistematizeze. Elevul este activ
atunci când încetează a fi un simplu receptor al informației ofer ite de profesor și încearcă să ajungă la noile

9 ibidem, pag. 67
10 Pavelescu Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române, Ed. Corint, București, 2010, p. 75

8
cunoștințe prin eforturi proprii, reorganizându -și achizițiile anterioare și folosind operații superioare ale gândirii:
analiză, comparație, sinteză, generalizare, abstractizare și concretizare. În același tim p, prin aceste metode activ
– participative, elevul este implicat în cooperarea cu ceilalți, care facilitează și intensifică schimbul spontan de
informații și idei.
Studiul literaturii, în general, și a texului epic, în special, în clasele de gimnaziu, are o contribuție esențială
la formarea personalității elevului, dat fiind faptul că acesta începe să cunoască textul altfel decât în ciclurile
anterioare. În clasele primare, scopul studierii disciplinei Limba și literatura română în perioada școlarității ob ligatorii
este acela “de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din
jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându -și gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensi bil
la frumosul din natură și la cel creat de om, să -și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea
unor probleme concrete în viața de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare.”11
Astfe l, noțiunile de narator (care este deseori confundat cu autorul), subiect al operei literare, momente ale
subiectului operei literare, imagine artistică, măsură, catren, genuri și specii literare, etc., trebuie introduse și asimila te
treptat, conducând spr e opțiunea motivată de discernământ valoric în fața unui text literar. De aici cerința ca profesorul
de limba și literatura română, prin strategii, metode, tehnici și procedee didactice adecvate, să introducă treptat elevul în
tainele textului, astfel încâ t acesta să pătrundă în subtextul emoțional al scriturii.
Metodele active au la bază conceptul de învățare activă, angajând operațiile de gândire și de imaginație. Se
pot considera activ -participative “acele metode capabile s ă-i angajeze pe elevi în activ itate, concretă sau mentală,
cu puternice valențe formative și cu impact ridicat asupra dezvoltării personalității lor. ”12 Acestea contribuie la
formarea de abilități, capacități, competențe prin care se construiesc cei patru piloni ai cunoașterii: A învăța să
știi / să înveți, A învăța să faci, A învăța să trăiești împreună cu ceilalți, A învăța să fii.13
Principalul avantaj al metodelor activ -participative îl reprezintă implicarea elevilor în actul didactic și
formarea capacității acestora de a emite opinii și aprecieri asupra fenomenelor studiate. În acest mod, elevilor le
va fi dezvoltată gândirea critică centrată pe testarea și evaluarea soluțiilor posibile într -o situație dată, urmată de
alegerea rezolvării optime pe baza argumentelor. A gândi critic îns eamnă a deține cunoștințe valoroase și utile, a
avea convingeri raționale, a propune opinii personale, a accepta că ideile proprii pot fi discutate și evaluate, a
construi argumente suficiente propriilor opinii, a participa activ și a colabora la găsirea s oluțiilor.
Pentru ca învățarea prin cooperare să se bucure de un real succes, se impune respectarea unor reguli.
Literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuși să lucreze în echipă, se impune respectarea
a două condiții:
 asigurarea unui climat pozitiv în clasă;

11 Programa școlară pentru clasa a IV-a, aprobată prin OM NR. 3919 / 20.04.200 5
12 Pavelescu Marilena, idem, p . 70;
13 Elena Joița, Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente. Strategii, Ed. Aramis, București, 2006, p. 113, apud Pavelescu
Marilena, Metodica predării limbii și l iteraturii române , Ed. Corint, București, 2010, p. 71;

9
 formularea unor explicații complete și corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să fie
înțeleasă de toată lumea.14
În vederea asigurării unui climat pozitiv în sala de clasă, este necesar ca elevii să aib ă impresia că au succes
în ceea ce fac. Factorii care asigură succesul într -o clasă sunt:
 formularea de expectanțe pozitive față de elevi,
 utilizarea unor strategii de management educațional eficient,
 stabilirea de obiective clare și comunicarea acestor a elevilor,
 valorificarea la maxim a timpului destinat predării, evaluarea obiectivă.15

Există diverse clasificări ale metodelor și strategiilor didactice existente în majoritatea tratatelor de
metodică și de didactică însă le voi aminti aici pe cele care se pretează temei abordate și care și -au dovedit
eficiența când au fost utilizate la clasă în predarea – însușirea – evaluarea noțiunilor de teorie literară:

a. Algoritmul ca metodă didactică – această metodă constă în formarea de deprinderi de gândire și
acțiune, de rezolvare de probleme sau luare de decizii generale și stabile, care vor permite elevilor rezolvarea
unor probleme mai întâi asemănătoare, apoi din ce în ce mai complexe. Formarea deprinderilor cu ajutorul
algoritmilor se realizează urmând cu st rictețe, etapă cu etapă, un șir de reguli determinate cu precizie, elevul
ajungând în mod sigur la rezultatul corect. Șirul de reguli strict determinate, de la care nu se admite abatere, se
numește algoritm.16
Aplicații:

De exemplu, în cadrul predării noți unii de nuvelă, aplicat pe opera literară Două loturi de I. L. Caragiale,
activitatea elevilor se poate ghida după următorul algoritm:
 În ce gen literar poate fi încadrată opera?
 Care sunt indicii de timp și de spațiu în operă?
 Ce puteți spune despre acțiu ne, despre numărul de episoade care o compun?
 Care sunt modurile de expunere utilizate?
 Care sunt personajele? Ce puteți spune despre numărul lor în comparație cu numărul de personaje din
schiță?
 Prin ce mijloace de caracterizare este prezentat personajul principal?

14 http://www.academia.edu/4671249/Studiu_comparativ_metode_de_predare_vechi_si_noi
15 https://pedablogblog.wordpress.com/2014/05/24/metod -vechi -si-noi-de-predare/
16 Marilena Pavelescu, idem., p . 255 ;

10
b. Exercițiul – reprezintă una din cele mai vechi metode prin care s -au format deprinderi și priceperi și s –
au fixat cunoștințe. “ El presupune efectuarea conștientă și repetată a unor operații și acțiuni, în esență mintale sau
motrice, pentru rea lizarea unor multiple scopuri instructiv – educativ – formative, printre care acela de a cultiva
posibilitățile elevilor de transfer al cunoștințelor, capacităților și comportamentelor însușite, cât și evaluarea
gradului de operaționalizare al acestora”.17
La limba și literatura română, exercițiile trebuie adecvate în spiritul formării profilului de cititor de
literatură, stăpân pe criteriile de interpretare a unei opere, capabil să exprime clar impresiile sale de cititor.
În ceea ce privește procesul de apr ofundare a noțiunilor de teoria literaturii, se pot folosi exerciții variate,
în funcție de finalitățile urmărite în procesul receptării literaturii.

Aplicații:

O să exemplific câteva astfel de exerciții, pornind de la un fragment de text epic:
“Profeso ara mea s -a ținut de cuvânt; a venit azi pe la noi, tocmai când era să ies cu mama, să ducem
ceva rufe unei femei sărace, recomandată într -un ziar milostivirii publice. Nu mai venise de un an pe la noi; deci
o primirăm toți cu multă bucurie. Neschimbată, t ot așa de slabă și cu vălul ei verde în jurul pălăriei, îmbrăcată
foarte simplu și pieptănată rău, căci n -are vreme, sărăcuța, să se dichisească; parcă e ceva mai palidă decât în
anul trecut, cu vreo câteva fire de păr alb și tușește întruna.
Mama o întrea bă:
— Și cu sănătatea, scumpa noastră profesoară, cum mai merge? Dumneavoastră nu vă îngrijiți cum ar
trebui!
— Ei, nu contează, a răspuns ea zâmbind, dar cu ochii triști.
— Poate că prea vorbești tare! adăugase mama, că te ostenești prea mult cu copiii?
Așa și e; glasul ei se aude întruna; și îmi aduc aminte de când eram în clasa ei: vorbește mereu; vorbește
ca să țină copiii atenți și nu șade o clipă jos. Eram sigur că avea să vină pe la noi, deoarece ea nu -și uită niciodată
foștii elevi; își amintește n umele lor ani în șir.
În timpul examenelor de sfârșitul lunii aleargă la director, ca să -l întrebe ce note au luat copiii; îi așteaptă
la ușă și le cere caietele de compoziții, ca să vadă dacă au făcut progrese. Mulți, care sunt acum în gimnaziu,
care poa rtă pantaloni lungi și au ceasornice, merg încă la dânsa s -o vadă.”
(Edmondo de Amicis – Cuore )

1. Numește personajele din textul dat.
2. Nume ște câte o trăsătură fizică / moral ă a fiecăruia dintre personaje.

17 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid teoretico -aplicativ , Ed, Polirom, Iași, 1999, p . 59

11
3. Transcrie indici care se referă la spațiul / timpul desfășurării acțiunii.
4. Numește modurile de expunere dominante în text. Formulează câte un argument în sprijinul afirmației tale.
5. Citește fiecare dintre următoarele afirmații și încercuiește litera A, dacă o consideri corectă, sau litera G, dacă
o consideri greșită:
 A G Autorul unei opere literare este o persoană reală, un om care a trăit într -o anumită epocă sau care
mai trăiește încă;
 A G Naratorul este o voce pe care cititorul o aude din text de fiecare dată când deschide cartea;
 A G Naratorul din acest t ext este profesoara;
 A G Naratorul povestește la persoana I;
 A G Acțiunea are loc într -o dimineață;
 A G Portretul fizic al profesoarei este reali zat prin intermediul narațiunii;
 A G Dialogul este un mijloc de caracterizare a personajului;
 A G Este posibil ca naratorul să fi fost martor la întâmplare.18
6. Transcrie câte o secvență ilustrativă pentru fiecare dintre modurile de expunere: dialog, descriere, narațiune.

c. Cvintetul – această tehnică vizează dezvoltarea capacității de a rezuma informațiile, de a surpr inde
esențialul, complexitatea ideilor, a convingerilor și a sentimentelor, doar în câteva cuvinte.

Aplicații:

Am aplicat această metodă la clasa a V -a în cadrul lecției Prâslea cel voinic și merele de aur de Petre
Ispirescu, la clasa a VII -a, la tema: Caracterizarea personajului principal – Lefter Popescu din nuvela Două loturi
de I. L. Caragiale și a VIII -a pentru a determina elevii să -și exerseze capacitatea de a sintetiza conținutul unei
teme în exprimări concise.
Exemple:

 Metoda cubului

18 Ioniț ă Florin (coord.), Caietul Inteligent, Ed. Grup Editorial Art, 2013, București, pag. 49; Prâslea
Puternic, inimos,
Apărând, salvând, scăpând
Este un om neînfricat
Perfect
(Sîrbu Bianca, clasa a V -a B) Prâslea
Curajos, inteligent ,
Scăpând , salvând, iubind
Este un om biruitor
Mezin
(Anisim Cosmina, clasa a V -a B)

12

d. Metoda cubului – este o strategie de predare – învățare, care se folosește pentru studierea unei teme din
perspective diverse permițând o abordare complexă și integratoare a temei respective.
Se realizează un cub pe ale cărui fețe sunt s crise următoarele cuvinte: descrie, compară, asociază,
analizează aplică, argumentează.
 Pentru sarcina de lucru DESCRIE , pot fi formulare următoarele cerințe:
– precizează indicii de spațiu și de timp identificați în textul studiat;
– prezintă portretul fizic și / sau moral al personajului așa cum reiese din textul dat;
– descrie cadrul natural în care se petrec întâmplările, etc.
 Pentru sarcina de lucru COMPARĂ , se pot formula următoarele cerințe:
– compară caracteristicile fabulei studiate cu cele ale textului l a prima vedere, aparținând aceleiași
specii literare;
– compară portretul personajului principal prin raportare la celelalte personaje ale operei literare
studiate;
– compară începutul basmului popular studiat cu începutul basmului cult menționat ca lectură
suplimentară în manual;
– compară spațiul și timpul unei narațiuni prin raportare la diverse criterii (tip, dimensiune,
modalități de redare, etc);
 Pentru operația ASOCIAZĂ se pot formula cerințe astfel: Lefter Popescu
Ghinionist, naiv
Se agită, chestionnează, se revoltă
Speră să câștige ușor
Nu-l urmați
(Chiujdea Ciprian, clasa a VII -a B)
Prâslea
Voinic, iubitor ,
Luptând, gândind, a părând,
Este un viteaz, curajos
Deștept
(Grigore Bianca, clasa a V -a B) Prâslea
Curajos, puternic ,
Încercând, prevăzând, salvând ,
Este voinicul luptător neînfricat
Model
(Dima Cristina, clasa a V -a B)
Lefter Popescu
Umil, impulsiv
Caută, găsește, demisionează
Este ironic mereu
Înnebunește
(Dulgheru Roxana, clasa a VII -a B)

13
– asociază decorul realizat prin descriere în cadrul naraț iunii date cu o culoare, o formă, o melodie,
o imagine, un desen, un sentiment;
– asociază personajul prezent în narațiune cu o persoană din realitate, cu un alt personaj, etc.
 Pentru sarcina de lucru ANALIZEAZĂ , se pot formula următoarele:
– analizează comportamentul personajului din opera literară studiată (de ex. Goe din opera Vizită de
I. L. Caragiale, Vitoria din romanul Baltagul de M. Sadoveanu, Lefer Popescu din nuvela Două loturi de
I. L. Caragiale );
– analizează structura textului dat (simetr ia / asimetria în organizarea textuală / grafică, gradul de
previzibilitate, etc.);
– analizează complexitatea intrigii / a punctului culminant în opera literară dată;
 Pentru operația APLICĂ , elevii pot răspunde la întrebări de tipul:
– cum s -ar fi com portat ei într -un spațiu asemănător?
– ce ar fi făcut ei dacă ar fi fost în locul personajului X?
– ce lecție de viață au putut identifica în comportamentul personajului X?
– ce cuvinte, sintagme din text ar putea folosi în viață și în ce context?
– ce informații din text i -ar putea fi de folos la alte disipline?
 Pentru ARGUMENTEAZĂ se solicită capacitățile argumentative ale elevilor astfel :
– argumentează că textul dat aparție genului / speciei X;
– adu argumente pro sau contra opiniei exprimate de criticul Y privito r la textul dat.
Aplicații:

Am aplicat această metodă la clasa a VII -a și la clasa a VIII -a după parcurgerea textului Pașa Hassan de
George Coșbuc ( Manual de Limba română , Ed. Humanitas Educațional) și la lecția despre caracterizarea
personajului Vitoria din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu. Am împărțit clasa pe 6 grupe și am anunțat
elevii că vom că explora opera literară studiată folosind o metodă modernă. Pe fiecare dintre fețele cubului erau
notate cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ. La
clasa a VII -a, membrii fiecărei echipe au primit fișe de lucru astfel:
– Grupa I – DESCRIE locul în care se desfășoară acțiunea (cuvinte ce sugerează spațiul și timpul,
personajele, moduri de expunere utilizate, figuri de stil);
– Grupa a II -a – COMPARĂ comportamentul celor două personaje construite în antiteză (verbe care
redau acțiunile săvârșite, figuri de stil);
– Grupa a III -a – ASOCIAZĂ comportamentul Pașei Hassan cu o situație pe care ai trăit -o sau despre
care ai auzit;

14
– Grupa a I V-a – ANALIZEAZĂ portretul lui Mihai Viteazul văzut din perspectiva Pașei (figuri de
stil, procedee artistice);
– Grupa a V -a – APLICĂ informațiile obținute în textul studiat, compunând un portret al înaintașilor
noștri.
– Grupa a VI -a – ARGUMENTEAZĂ care dintre personajele baladei poate reprezenta un model
patriotic.

La clasa a VIII -a, sarcinile de lucru au fost formulate astfel:
– Grupa I – DESCRIE satul în care locuia Vitoria Lipan având în vedere cadrul natural, locuitori i,
modul de trai, etc.
– Grupa a II -a – COMPARĂ statutul celor două autorități ale satului la care Vitoria caută sfat
(vrăjitoarea Maranda și preotul)
– Grupa a III -a – ASOCIAZĂ purtarea Vitoriei Lipan față de soțul și copiii săi cu cea a altor
personaje cunos cute de tine din textele citite sau cu personaje din viață.
– Grupa a IV -a – ANALIZEAZĂ hotărârea Vitoriei de a pleca în căutarea soțului, fără a se baza pe
autorități;
– Grupa a V -a – APLICĂ. Prezintă o situație sau o acțiune în care ai fi avut un comportamn t diferit
față de cel al eroinei;
– Grupa a VI -a – ARGUMENTEAZĂ pro sau contra comportamentului eroinei în finalul
romanului, atunci când dezvăluie în fața asasinilor scena uciderii lui Nichifor Lipan.

e. Metoda pălăriilor gânditoare
Aplicații:
Această metod ă se poate aplica la clasa a VII -a la o lecție de dobândire de noi cunoștințe, de formare a
priceperilor și a deprinderilor în receptarea textului literar, în cadrul studierii fragmentului din opera literară
Amintiri din copilărie de Ion Creangă (prima par te din capitolul IV). Clasa se împarte în 6 grupe. Se dau
următoarele posibile sarcini19:

Grupa I – Pălăria albă
– Prezintă pe scurt date despre viața și activitatea literară a lui Ion Creangă;
– Realizează o scurtă prezentare a subiectului fragmentului dat;

19 Dobridor – Negreț, Ion (coord.), Formarea continuă a profesorilor de limba și literatura română, engleză și franceză în societatea
cunoașterii , Ed. Vox, 2000, București, p. 233 – 235;

15
Grupa a II -a –Pălăria albastră
– Prezintă în cel mult 10 rânduri momentele din copilăria lui Nică pe care le evocă nostalgic la începutul
fragmentului;
– Identifică trăsăturile operei epice (narator, moduri de expunere, personaje, locul și timpul acțiunii ).

Grupa a III -a – Pălăria galbenă
– Realizează planul de idei al narațiunii studiate.
– Realizează o scurtă prezentare a personajului principal.

Grupa a IV -a – Pălăria verde
– Imaginează -ți un dialog cu personajul Nică;
– Realizează o poezie sau un desen pornind d e la narațiunea studiată.

Grupa a V -a – Pălăria neagră
– Ce nu ți -a plăcut sau ce fapte dezaprobi din povestirea citită?
– Punctează aspectele negative ale unuia dintre personaje.

Grupa a VI -a – Pălăria portocalie
– Prezintă o întâmplare din copilăria ta din care ai avut de învățat.
– Extrage citate din “Amintiri din copilărie” în care să fie prezentat personajul principal și satul natal.

Ce am observat? Această metodă stimulează creativitatea, gândirea colectivă și individuală a
elevilor; încurajează și exers ează capacitatea de comunicare a acestora; se poate aplica unei largi categorii de
vârste; determină și activează comunicarea și capacitatea de lua decizii; încurajează gândirea laterală,
constructivă, complexă și completă. Dezavantajele sunt doar de ordin evaluativ, întrucât nu se poate stabili exact
care și cât de însemnată este contribuția fiecărui elev la lecție.

f. Metoda inteligențelor multiple
Aplicații:
Am aplicat această metodă la clasa a VII -a după parcurgerea nuvelei Două loturi de I. L. Carag iale și la
clasa a VIII -a după parcurgerea romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu. Am împărțit clasa în 6 grupe a câte 4 –
5 elevi, astfel:

16
GRUPA 1 – INTELIGENTA LINGVISTICĂ – Argumentați în jumătate de pagină apartenența la specia
literară nuvelă a operei literare Două loturi de I. L. Caragiale.
Grupa I a redactat și prezentat în fața clasei o scurtă compunere în care a argumentat apartenența operei
literare studiate la specia nuvelă:
“În opinia noastră, opera literară “Două loturi” de I. L . Caragiale face parte din specia literară nuvelă,
deoarece se încadrează ca dimensiune între schiță și roman.
În primul rând, este o operă epică deoarece există narator ce narează întâmplările la persoana a III -a. Se
remarcă prezența personajelor: dl. Lef ter, consoarta sa, căpitanul Pandele și alte personaje, ce fac acțiunea în
timp: seara, la miezul nopții, ziua, și în spațiu: acasă la dl. Lefter, la berărie, la canțilerie, la casa țigăncilor., etc.
În al doilea rând, principalul mod de expunere este nara țiunea (strigă, a trecut, a înțeles) , urmată de dialog
și descriere.
În al treilea rând, titlul este format dintr -un numeral cardinal și un substantiv comun, reprezentând
obiectele care au declanșat acțiunea.
Acest text are următoarele trăsături: acțiunea se desfășoară în mai multe locuri (la berărie, la Țâca acasă,
la secția de poliție, etc.), personajul principal intră în conflict cu mai multe personaje ( consoarta sa, cele trei
țigănci, cu Pandele, etc. ), însă adevăratul conflict este cu el însuși.
În con cluzie, fiind o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ și cu un conflict care implică
un număr redus de personaje, textul studiat aparține speciei literare nuvelă. ”
(Membrii echiperi de la Inteligența Lingvistică: Pascale Nicolae, Ivanov Florin, Safca Alexandru, Tatu
Răzvan, Manole Alina de la clasa a VII -a B)

GRUPA 2 – INTELIGENTA SPATIAL VIZUALĂ – Asociați informatiile următoare astfel încât să reiasă
enunturi logice privitoare la textul studiat:

Opera lit. Două loturi de
I.L. Caragiale face parte
dintr -un text epic

deoarece acțiunea se petrece în
timp ( la sfârșitul se c. al XIX –
lea) și în spațiu (în casa fam.
Popescu, la berărie, la chivuțe,
la poliție, la bancă).

Tema nuvelei es te condiția
funcționarului de rând care

își provoacă destinul însă ratează și
până la urmă este învins.
Titlul este simbolic
deoarece re prezintă speranța că
soarta s-ar putea schimba

printr -un noroc ignorat până
atunci, realizat prin două bilete de
loterie ce ar fi putut fi câștigătoare.

17

Menționez fapul că enunțurile au fost trunchiate și amestecate, astfel încât membrii grupei să creeze
conexiuni logice, rezultând astfel ideile complete.
(Membrii grupei: Carastoian Alexandru, Bobeică Iuliana, Nicola Andreea, Mastică Filip)

GRUPA 3 – INTELIGENTA MATEMATICĂ – Alcătuiți un rebus pornind de la conținutul textului studiat
astfel încât pe verticală să reiasă cuvântul Două loturi.

Nuvela se numără
printre putinele opere literare al
caror subiect începe cu intriga,

din care aflăm despre
căutările disperate ale lui
Lefter Popescu în scopul
găsirii biletelor de loterie.

Evenimentele sunt
prezentate din perspectiva unui
narator a cărui participare afectivă
este absolut redusă,

intervenind prin comentarii
subiective doar pentru a accentua
stările de tensiun e prin care trec
personajele.

Confli ctul interior este marcat
de trăirile personajului care
parcurge stări

de disperare, agresivitate,
umilință, aroganță, tulburare a
minții, oscilând între noroc și
ghinion.

De la ipostaza de om ocolit de
noroc, bietul funcționar devine
victima unui ghinion,
a naivității și a
coincidențelor nefaste, fapt care îi
provoacă tulburarea minții.

Prin întâmp larea inedită,
conflitul concen trat și evoluția
personajului, nuvela amintește
cititorului faptul

că destinul poate fi
marcat de ghinion dacă
principiile după care se conduc
oamenii în viață sunt bazate doar pe
credința în noroc.

18
1. P A N D E L E
2. P O P E S C U
3. F A R F U R I I
V I C E V E R S A
5. B I L E T E
6. G O L D S T E I N
7. T U R B A T U L
B A N C H E R U L
M I N I S T E R
10. C H I V U T E L E

Definițiile au fost create de membrii grupei (Stroian Cristina, Strat Mihai, Mocanu Andreea, Mercan
Alexandru, Zeletneac Alexandru de la clasa a VII -a B):
1. Cine a împrumutat bani domnului Lefter pentru achiziționarea celor d ouă bilete de loterie?
2. Numele de familie al personajului principal.
3. Ce a primit dl. Popescu în schimbul jachetei?
4. Ce cuvânt rostit de bancher l -a marcat pe dl. Lefter?
5. Ce a găsit dl. Lefter în teancul de hârtii?
6. De ce dosar a avut nevoie “Turbatul”?
7. Cum er a poreclit șeful d -lui Lefter?
8. Cine i -a spus d -lui Lefter că biletele sunt viceversa?
9. Unde lucrează dl. Lefter?
10. Cine a fost interogat la secția de poliție?

GRUPA 4 – INTELIGENTA KINESTEZICĂ – Realizați un joc de rol pornind de la următoarele scene din
nuvela Două loturi de I. L. Caragiale (adaptare dramatică după fragmentele din opera literară).
Scena 1:

“Domnul și doamna Popescu sunt în odaie. Stau fiecare pe câte un fotoliu și vorbesc:
Doamna: Iar s-au scumpit toate, bărbate.
(Se aud bătăi puternice în ușă)
Domnul: (speriat) Hait, iar mă cheamă turbatul să mă canonească până la miezul nopții…
(Intră pe ușa val -vârtej căpitanul Pandele)

19
Căpitanul Pandele : Bine, nene, păcatele mele! De ce n -ai venit la berărie?… se poate să fii așa de indiferent?
Te cau t ca un nebun de atâtea ceasuri?
Domnul: Ne-a ținut până adineaori turbatul la canțilerie… De ce?
Căpitanul Pandele: Leftere!… nu știi nimica?
Domnul: Ce!
Căpitanul Pandele : Ieri s -a tras lotăriile noastre!
Domnul : Ei?
Căpitanul Pandele : Am câștigat!
Domnul : Nu mă -nnebuni!… Cât?
Căpitanul Pandele: La amândouă am câștigat loturile mari! alea mari de tot! Uite -te! (Și căpitanul pune pe
masă listele oficiale și alături carnetul său. Citește din carnet): 076.384 Universitatea – Constanța, 109.520
Bucur ești – Astronomie. Ia adu biletele!
(Domnul Lefter face fețe -fețe. Nu -i vine să creadă. Abia îngaimă):
Domnul: Le aduc mâne seară la berărie!
Căpitanul Pandele : Bine, Leftere! Eu plec acum. Mă cheamă datoria. Omule, am dat lovitura! (Îl îmbrățișează
pe dl Popescu) Suntem bogați! (Iese precipitat). Ne vedem la berărie. Trebuie să sărbătorim!

Scena 2:
Domnul: (izbucnește): Peste poate, e cu neputuință! Să fie oare adevărat? (Se așază în genunchi) Toți zeii, toți
au murit, numai Norocul trăiește! (Se ridică î n picioare. O îmbrățișează pe doamna Popescu. Ea e în culmea
fericirii.) Madam, jacheta, unde e jacheta? Acolo am pus biletele. Ad -o aici!
Doamna: (afectată, pare că nu înțelege despre ce este vorba )
Domnul : (explicativ) … Jacheta mea cenușie de vară… Cu ea eram la berărie când le -am cumpărat. Țiu minte
bine, le -am pus în buzunarul de la piept, înăuntru… Acolo, sunt!… sigur!… Adu -mi jacheta!
( Madam Popescu se turbura, se roșea, se -ngălbenea…)
Doamna: (întreabă aiurită, ca de pe altă lume): Care jachetă?
Domnul: Cea cenușie.
Doamna: (punând mâna la sânul stâng, ca și cum ar fi simțit un junghi grozav): Leftere!
Domnul: Ce?
Doamna: Am… dat -o.
Domnul: Ce-ai dat?
Doamna: Jacheta!
Domnul : Care jachetă?
Doamna : Aia cenușie!
Domnul : Cui?

20
Doamna : N-ai spus tu că n -o mai porți?
Domnul : Cui? cui ai dat -o, nenorocito!
Doamna : La o chivuță.
Domnul : Pentru ce?
Doamna : Pe farfurii.
Domnul : Când?
Doamna : Alaltăieri…
Domnul : Alaltăieri!… fără s -o cauți prin buzunare!
Doamna : (îngrozită de vina ei): Am cău tat-o, nu era nimic.
Domnul : (strigă crunt) Taci! Pe câte farfurii ai dat -o?
Doamna : (răspunde fără să mai știe ce spune) Pe zece… Destul m -am tocmit: n -a vrut să -mi dea o duzină întreagă!
Domnul : (poruncește strașnic) : Unde sunt farfuriile?… Voi să vă z farfuriile! Adu farfuriile!
(Consoarta sa, fără să mai zică o vorbă, se supune; i le aduce și le pune pe masă.)
Domnul : Frumoase farfurii! (Ia una ș -o sună) – porțălan. Bravo! bun gust ai! (Rânjește sardonic și, pac! trântește
una jos)… țăndări! (și pe urmă, paf! alta asemenea).
Doamna : Leftere!
Domnul : Așa sunt eu, galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg cocoană, când am chef, farfurii de câte zece
mii de franci una! sparg, mă -nțelegi, sparg al dracului! (Și iar pac! paf! până la a din urmă, pe cân d cocoana se
scutură la fiecare, parcă ar arde -o cu un bici de foc. După ce le isprăvește pe toate d. Popescu își scoate batista,
își șterge sudoarea frunții și se așează grav pe scaun, apoi, cu tonul sever, dar calm, al judecătorului ne -nduplecat
către cr iminalul care -i stă de față -n picioare):
Domnul : La care chivuță? o știi?
Doamna : (vinovat ă, plângând cu inima frântă de târzie căință). La Țâca, aia tânără frumoasă, care vine totdeauna
pe aici…
Domnul : Știi unde se află această chivuță?
Doamna : Zice c ă stă tocmai la margine, în mahalaua Farfurigiilor.
Domnul : Destul, nenorocito!

Având în vedere că grupa era alcătuită din 5 membri, fiecare elev a avut un rol, reușind să interpreteze fără
a avea texul în față, improvizând și folosind gestica, mimica ș i intonația.
(Membrii grupei: Gavril ă Robert, Chiujdea Ciprian, Dulgheru Roxana, Ștefan Iulian Ungureanu Andreea)

GRUPA 5 – INTELIGENTA INTERPERSONALĂ – Realizați un schimb de replici (dialog) între personajul
Lefter Popescu și Căpitanul Pandele după sce na de la bancă, când personajul principal află că biletele sunt
viceversa. (maxim 10 replici):

21
– „Eleutheriu Popescu… Ce surpriză!
– Într-adevăr, și pentru mine este o surpriză!
– Ești cam abătut sau mi se pare mie?
– Hmm… Cam abătut? Simt că pământul a ajuns cu susul în jos.
– De ce, amice?
– Ironia sorții, spune Lefter amărât… Biletele erau viceversa!
– Cum? Ce? Cum așa?
– Uite-așa!
– Să-ți reamintesc că trebuie să -mi dai banii pentru bilete? Om de nimic ce ești!
– Viceversa…, spuse dl. Lefter, plecând și uitându -se în zare.”
Sarcina de lucru a permis elevilor să intervină în cadrul acțiunii și să -și imagineze un dialog sesizând
reacțiile și gândurile personajelor.
(Membrii echipei: Rotaru Eliza, Mihalache Valentin, Serg hei Ana – Maria, Tarcea Monica)

GRUPA 6 – INTEL IGENTA INTRAPERSONALĂ – Propuneți un alt final pentru nuvlea Două loturi de I.
L. Cargiale.
“După zece minute, omul care a scuturat în fine jugul nesuferitei robii, intră la bancherul unde au fost
depuse biletele. Domnul Eleutheriu Popescu îl întreabă pe b ancher unde se încasează câștigurile de la loteriile
care s -au tras alaltăieri. Bancherul îi răspunde cu mirare:
− Fondul e depus la Casa de Depuneri, dar poate cineva să le -ncaseze și prin noi. Aveți vreun bilet
câștigător?
Lefter Popescu i -a “administrat” un răspuns în limba franceză:
− Oui, oui. N -aveți listele câștigătoare?
− Ba da, le avem, iată -le!
− Mă rog, avem o dată: zero – șapte –zeci – și – șase – de – mii – trei – sute – opt – zeci – și – patru – Univ.
Constanța.
− Da, răspunse bancherul. Zero – șapte –zeci – și – șase – de – mii – trei – sute – opt – zeci – și – patru –
Univ. Constanța.
− Iar al doilea bilet a fost și el câștigător: una – sută – nouă – mii – cinci – sute – două – zeci?
− Da, și el a fost câștigător.

22
Iar acum, Dl. Lefter, cuprins de spiritu l câștigului, ia banii din mâinile bancherului și pleacă într -o
parcare în care erau date spre vânzare mașini scumpe. După o lună de stres, el își ia soția și pleacă într -una din
cele mai scumpe croaziere din lume.
După un an, dânsul își irosește banii pe diferite lucruri și se întoarce la viața de adineaori (sic!),
regretând demisia de la serviciu.
Divorțează de soția lui și ajunge să locuiască în (sic!) cele mai întunecate străzi.”

Exercițiul a fost util pentru a evidenția modul în care elevii gândesc și pot utiliza informațiile din text.
De asemenea, am urmărit limbajul folosit, modul de concepere a unei narațiuni și de construcție a dialogului.
(Membrii echipei: Bretea Cristian, Silivestru Maria, Nane Răzvan, Ștefan Adrian)

g. Metoda cadranelor – este o m odalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional,
solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea adecvată a acestuia.

Aplicații:

Am aplicat această metodă la clasa a V -a, în cadrul studiulu operei epice Prâslea cel voinic și merele de
aur de Petre Ispirescu și la clasa a VIII -a în cadrul studiului romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu.(VEZI
ANEXA 3 G)

Numește elementele fantastice care apar în
text
Menționează personajele care participă la
Acțiune

Desenează personaj ul preferat
Caracterizează personajul principal (cel
puțin cinci trăsături)

h. Explozia stelară – este o metodă de dezvoltare a creativității, individuale și de grup similare
brainstormingului. Am aplica această metodă la clasa a V -a în cadrul studiului op erei Prâslea cel voinic și merele
de aur de Petre Ispirescu.

Aplicații:

23
Cine?

Unde? Cum?

Ce? De ce?

Elevii au formulat întrebări și apoi au dat răspunsurile:

Cine a vrut să păzească mărul?
Cine i-a adus împăratului merele de aur?
Cine a reușit să coboare pe tărâmul celalalt?
Cine l-a ajutat pe Praslea în lupta cu zmeul?

Cum reușeste Prâslea să nu adoarmă?
Cum ajunge Prâslea pe tărâmul celălalt?
Cum se luptă cu zmeii?
Cum îndeplinește dorințele fetei de împărat?

Unde se afla pomul cu mere de aur?
Unde pornește Prâslea împreună cu cei trei frați?
Unde întâlnește Prâslea cele trei fete de împărat?
Unde se angajează Prâslea ca ucenic?

Ce reușește Prâslea să facă pe celălalt tărâm?
Ce face Prâslea cu cele trei palate?
Ce soluție găsește Prâslea atnci când rămâne fără carne pentru zgripsoroaică?
Ce judecată aplică fraților săi?

De ce doar Prâslea ajunge pe tărâmul celălalt?
De ce reușește să iasă învingător în lupta cu zmeii?
De ce îl ajută zgripsoroaica?
De ce, ajuns pe tărâmul n ostru, Prâslea nu merge direct la palat?

24
Scopul acestei metode este de a obține cât mai multe întrebări și, astfel, cât mai multe conexuni între
concepte. Organizată în grup, metoda facilitează participarea întregului colectiv și stimulează crearea de înt rebări
la întrebări.

i. Metoda ciorchinelui – este o metodă grafică de organizare și integrare a informației în cadrul activității
de învățare. Poate fi folosită la începutul lecției, numindu -se chiorchinele inițial sau după lectura textului,
devenind ciorc hinele revăzut. Reprezintă o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea
conexiunilor dintre idei.
În cadrul demonstrării apartenenței unui text literar la genul epic, se actualizează la începutul orei trăsăturile
specifice acestui gen liter ar.

j. Brainstormingul sau e valuarea amânată sau furtuna în creiere constituie o metodă interactivă de
dezvoltare a ideilor noi, rezultate din discuțiile purtate între mai mulți participanți, în cad rul căreia fiecare vine
cu mai multe sugestii și propuneri.
Metoda se poate folosi cu succes și în predarea figurilor de stil (epitet, metaforă, comparație), la
caracterizarea unui personaj, în cadrul specificului unor specii literare, etc.
GENUL
EPIC
Moduri de
expunere Narațiune
a Descriere
a Dialogul
Acțiune
Timp
Spațiu
Personaj
e Principal
e Secundar
e
Episodic
e
La pers oana . I
La pers oana . a III -a
Narator
Momentele
subiectului
Expozițiune
ane
Intriga
intriga Deznodământul
Desfășurarea
acțiunii Punctul
culminant

25
Aplicații:

În cadrul studiului operei literare Căprioara de Emil Gârleanu, se vor evidenția prin intermediul acestei
metode trăsăturile personajului principal.

Pentru comparație, se dau primii sau ultimii termeni ai comparației și se listează răspunsurile

k. Frisco – metoda le propune elevilor să joace diverse atitudini față de o problemă, față de finalul unui text
narativ, față de comportamentul unui personaj, etc., plecând de la textul suport. Elevii vor trage la sorți și va treb ui
să se comporte în conformitate cu rolul pe care îl au de interpretat.

Aplicație:

Se poate pune în discuție: Ce fel de adult credeți că va deveni Goe, din schița “D-l Goe” de I. L Caragiale?
Rolurile sunt:
Căprioara iubitoare
“stă jos, lângă
iedul ei ”
tandră
„căprioara îl
linge și limba ei
subțire culcă ușor
blana ”
atentă
“ căprioara se
oprește, ca de –
o presimțire”

spirit de sacrificiu
“ dă un zbieret adânc,
sfâșietor […] și, dintr –
un salt, cade în mijlocul
luminișului ”
prevăzătoare
“pășește încet,
prevăzătoare”

cu experiență
“dar trebuie să scoboare, să
străbată o pădure, ca să
urce din nou spre țancuri”
Lacul ca…
o oglindă
……………. o întindere albastră
……………………

26
OPTIMISTUL – situația se poate rezolva.
E apr oape sigur: când va fi mare, Goe se va maturiza și va reuși să iasă din mediul în care a fost crescut.
Călătoria la București îl va ajuta să observe comportamente în concordanță cu buna cuviință și îl vor motiva ca
pe viitor să fie un bun cetățean și să pa rticipe cu mândrie la evenimente cu specific național.
REALISTUL – caută argumente pro și contra, caută soluții:
Având în vedere mediul în care a crescut și faptul că e posibil să rămână iarăși repetent, Goe își va păstra
multe dintre defectele de acum. T otuși, cu timpul, va renunța la a se purta urât cu adulții și anumite experiențe nu
se vor mai repeta.
EXUBERANTUL – este foarte încântat de situație:
Goe este un copil normal, își trăiește copilăria alături de mama, mătușa și bunica sa. Isprăvile lui stâ rnesc
râsul. Iar replicile sunt chiar amuzante!
PESIMISTUL – pentru el, problema nu are nicio rezolvare:
Fără îndoială, Goe va dori ca mereu să fie lăudat și alintat de familie și va ajunge o persoană egoistă și
incapabilă de a se întreține singură.
SCEPTI CUL – se îndoiește că situația se poate rezolva:
Am mari rețineri în a crede că acest copil se poate schimba, mai ales că nu este pedepsit în niciun fel atunci
când greșește iar mam ’ mare îi ia mereu apărarea.

l. Lectura pe ateliere : Se alege o operă lite rară nu foarte lungă, sau doar un fragment adecvat
particularităților copiilor din clasă. Fiecare elev va primi o copie a textului și o va citi în gând. Apoi clasa se va
organiza pe grupe care vor lucra separat, în ateliere de lectură. Iată câteva exemple de activități desfășurate în
diferite ateliere:
 atelierul de ilustrație – elevii propun o ilustrație textului, o execută, apoi o comentează și justifică alegerile
făcute;
 atelierul de povestire – elevii propun un rezumat al textului citit, respectând toate convențiile stabilite și îl
vor redacta;
 atelierul de păreri personale – elevii remarcă ce le -a plăcut și ce nu le -a plăcut în text, cu ce sunt de acord
și cu ce nu și aduc argumente pentru alegerile făcute;
 atelierul de anticipare – elevii propun alt fin al operei sau, dacă textul este un fragment dintr -o operă mai
amplă, fac presupuneri asupra deznodământului;
 atelierul de transformare a textului – li se propune elevilor să schimbe un element sau mai multe din text
( narator, personaj, loc, timp, acțiune ) și să rescrie astfel textul modificat;
 atelierul de lectură orală – grupul de elevi propune o dramatizare a textului, o lectură pe roluri;

27
m. Studiu de caz20- Distincția între persoană și personaj în Amintiri din copil ărie de Ion Creangă:
 profesorul poate pleca de la premisa că personajul principal din Amintiri, Nică, e declarat de autor persoană
reală, corespunzătoare propriei persoane la vârsta copilăriei;
 solicită elevilor să pună în relație evenimentele pe care le trăiește Nică cu propria lui copilărie și chiar să
relateze ei înșiși evenimente asemănătoare celor citite;
 propune elevilor o temă de investigat: continuitatea persoanei I exprimă de fapt o discontinuitate (relatarea
evenimentelor pe care le trăiește Nică, din perspectiva acest uia, dar și din aceea a maturului); cere -le
elevilor să ilustreze cu secvențe din text această discontinuitate.
 oferă elevilor următoarea temă de reflecție: Personajul principal este proiecția copilului Nică, dar această
persoană reală nu este reductibilă la ceea ce aflăm despre ea în Amintiri; în schimb, personajul Nică se
reduce la ceea ce prezintă autorul în legătură cu el. Ce se întâmplă însă cu personajul unei povestiri
nonficționale? Dacă, de exemplu, un elev povestește colegilor poznele pe care le -a făcut în vacanță, acel
elev există și în realitate, nefiind reductibil la imaginea sa rezultată din povestirea reală.
 formulează o concluzie pe care să o supună atenției elevilor: sub formele gramaticale ale persoanei I sunt
deghizate două ipostaze ale aut orului (cea de narator – om matur și cea de personaj – copil); această
delimitare nu este ușor de sesizat, dar se poate face printr -o analiză atentă a nivelelor limbii și a atitudinilor
exprimate. Solicită elevilor argumente extrase din text.
 reformulează concluzia, accentuând pe clarificarea conceptului de narator: Dacă ținem cont că, pe
parcursul cărții, vocea maturului se interferează adesea cu vocea copilului, e limpede că ambele sunt
modalități prin care autorul comunică. Între autor și cititor se inte rpune un narator, un mediator care
întâmpină cititorii în pragul lumii ficționale.

Enunțarea la persoana I în Amintiri și în Vizită… de I. L.Caragiale.

Prin compararea celor două texte se poate evidenția o diferență privind relația narator -personaj; în primul
text naratorul este, în același timp, actor și protagonistul evenimentelor povestite. În cel de -al doilea, el are un rol
secundar în narațiune. Statutul autorului în aceste opere: aparent, autorul e însuși naratorul și acest nivel „ingenuu“
al ob servației se traduce prin formulări de genul: Creang ă își aduce aminte de copil ăria sa sau Caragiale
poveste ște ce i s -a întâmplat într -o vizit ă…sau chiar Creang ă prinde pup ăza, iar Ionel îi toarn ă lui Caragiale

20 Norel Mariana, Sâmihăian Florentina, Didactica limbii și literaturii române 2. Program de co nversie profesională la nivel
postuniversitar pentru cadrele didactice din învățîmântul preuniversitar, disponibil la adresa:
www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=didactica+limbii+si+literaturii+romane+Florentina+Samihaian

28
dulcea ță în șoșoni. Autorul nu trebuie confu ndat însă cu naratorul; este vorba de un act de simulare pe care îl
comit autorii: ei se „prefac“ a povesti ca și cum ar fi vorba de evenimente nonficționale.

n. Licoarea fermecată
Aplicație:
Imaginează -ți că ai intrat într -o farmacie și ai cerut un medica ment pentru calmarea durerilor de măsea, iar
farmacistul, distrat, ți -a dat o licoare, care – după ce ai băut -o conform indicațiilor – te-a ajutat să pătrunzi în
acțiunea povestirii. Ești și tu personaj al lecturii și ai posibilitatea să schimbi cursul ev enimentelor. Redactează,
în cel puțin o pagină, un alt final al romanului Baltagul , de Mihail Sadoveanu.

o. Harta povestirii este o metod ă des folosită în cadrul orelor de literatura română fiind o formă de
organizare și sintetizare a conținutului informațio nal al unui text. Este utilă pentru verificarea lecturii suplimentare
sau înainte de studierea unei opere literare la clasă. După lectura unui text literar, elevul trebuie să completeze o
fișă, asemănătoare într -o oarecare măsură cu fișa de lectură. Am fol osit această metodă la clasa a V -a după studiul
basmului, elevii trebuind să alcătuiască o hartă a povestirii pentru textul Aleodor împărat de Petre Ispirescu și la
clasa a VIII -a pentru verificarea înțelegerii nuvelei Dincolo de nisipuri de Fănuș Neagu. ( VEZI ANEXA )

p. Fișa de lectură – este o variantă prescurtată a unei cărți care are rolul de a disciplina lectura. Pentru
elevi această medodă este una eficientă deoarece presupune evidențierea elementelor esențiale dintr -un text și
contribuie la reținere a informațiilor într -un mod structurat și eficient. (VEZI ANEXA )

Această înșiruire de metode de învățare nu este una exhaustivă și nici nu reprezintă o selecție completă. Din
descrierea metodelor de mai sus, se desprinde ideea că există diverse modali tăți de a dinamiza procesul de
învățământ prin metodele interactive, participative și colaborative. Centrarea pe elev înseamnă utilizarea
cunoașterii experențiale a acestuia ca individ și crearea condițiilor de împărtășire a acestei cunoașteri cu ceilalți
care sunt formați, la rândul lor, potrivit unei experiențe mixte, individuale și colective, mărindu -se astfel gradul
de experiență la toți membrii grupului.
Este necesar ca un profesor să cunoască și să aplice un număr cât mai mare de metode didactice pen tru a
evita monotonia în procesul de predare – învățare – evaluare. Cu toate acestea, metodele participative presupun
un număr mare de ore de pregătire a lecțiilor din partea profesorului. De aceea, cadrul didactic trebuie să aibă mai
multe alternative de abordare a conținuturilor învățării.
În concluzie, metodele activ -participative trebuie selectate și utilizate alternativ cu cele tradiționale. Fiecare
dintre ele înregistrează avantaje și dezavantaje însă alternate pot contribui la eficientizarea pe timp lung a
demersului actului didactic.

29
Anexa 1

Harta povestirii
Data ___________________
Locul desfăș urării
evenimentelor:
____________________________
____________________________
__________________ _______ ___
____________________________
____
Personaje
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________ Timpul întâmplării
______________________________
_______ _______________________
______________________________
Titlul
____________________________
Autorul
__________________________ Ce am învăț at din această
lectură
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
______________________ ____
_______________ Moduri de expunere utilizate
în fragmentul / textul dat
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
________ _________________
_________________________
___________
Rezumatul fragmentului / textului dat
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________ ________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
____________________________________________ __________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
__________________________________________ ____________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
________________________________________ ______________________________________________
_________________________________________________________________________ _____________
________________________________________________________________________ ______________

30
Anexa 2
Fișă de lectură

Numele elevului_________________________________________ Clasa __________________

Titlul și autorul operei literare_______________________________________________________________ ___________

Genul literar (liric, epic, dramatic) _________________________________________

Specia lite rară________________________________________

Alte opere ale autorului ______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Date importante din activitatea scriitorului _______________________________________________________________
________________________________________________ __________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________ ________________________________________________________________________________________

Data când am început lectura ______________________ Data când am terminat lectura ______________________

Prima impresie după lectură:
– Opera mi -a trezit sentimente de _________________________________________________________________
– __________________________________________________________________________________________________
–
Ceea ce impresionează este faptul că ____________________________________ ________________________
_________________________________________________________________________________________________

Întâmplarea / întâmplările se petrece / se petrec:

 Timp ul acțiunii________________________________________________ ______________________________
 Locul acțiunii ______________________________________________________ _________________________

Cât timp durează acțiunea ___________________________________________________________________________ _

Relatarea se face la pers oana ________________

Personajele:
 Principale___________________________________________________________________________
 Secudare ___________________________________________________________________________
 Episodice _______________________________________ ____________________________________

Personajul preferat – caracterizare (minimum două trăsături, maxim patru)

 Directă (de către narator, de către alte personaje, autocaracterizare) – exemple, citate
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________ ______________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

31
 Indirectă (din fapte , vorbe, relația cu alte personaje, după nume, după mediul î n care trăiește)
__________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________ _________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
___________________________________________ _______________________________________________________

Explicarea titlului _______ __________________________ _________________________ _________________________
_______________________________________________________ ___________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Atitudini proprii:

 Față de personaje

Personajul (numele) _____________________ ___________ impresionează prin ______________________ __________
___________________ _____________________________________________ ________________________________
______________________________________________________________________________ ____________________

Personajul (numele) _______ _____________________________ poate fi un model prin faptul că _______________ ____
__________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________ ________ _______________

 Față de opera lite rară

În urma lecturii ai impresia că _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Aș reveni la această lectură pentru că ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Mă identific cu personajul ______________________ ____ pentru că __________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Citatul preferat din text este: __________________________________________________________________ ________
__________________________________________________________________________________________________

Vocabular (câteva cuvinte noi învățate din opera citită și sen surile lor):
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________ ______________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Opinia proprie despr e text în ansamblu
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
_________________________________________ _________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

32
Bibliografie
I. ANALIZA EPICULUI

 Ingarden, Roman, Studii de estetică , Buc urești, Editura Univers, 1978;
 Groeben, Norbert, Psihologia Literaturii , Buc urești, Editura Univers,1978;
 Kayser, Wolfgang, Opera literară. O introducere în știința literaturii , București, Univers, 1979;
 Milea, Doinița, Elemente de poetică a povestirii, Ed. Alma, Galați, 2002;
 Petraș, Irina, Teoria literaturii. Curente literare, figuri de stil, genuri și specii literare, metrică și
prozodie , Ed. D idactica si Pedagogica, 2009;
 Petraș, Irina, Teoria literaturii. Dicționar -antologie, Ed. Didactica si Pedagogica, 1996;

II. STUDII DE METODIC Ă. MANUALE. PROGRAME ȘCOLARE.

 Curriculumul Național pentru învățământul obl igatoriu. Cadru de referință;
 Eftenie Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii ș i literaturii române , Ed. Paralela 45,
Pitești, 2008;
 Ioniță, Florin, Caietul inteligent pentru clasa a V -a, Semestrul I, Ed. Gru pul Ed. Art, București, 2013;
 Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactic e deschise , Paralela 45,
Pitești, 2006;
 Pavelescu, Maril ena, Metodica predării limbii ș i literaturii române , Ed. Corint, București, 2010;
 Planurile -cadru de învățămănt pentru clasele I -Xll/Xlll
 Programa ș colară pentru clasa a VI -a – Limba și Literatura Română, 2009;
 Programa ș colară pentru clasa a VII -a – Limba și Literatura Român, 2009;
 Programa ș colară pentru clasa a VII I-a – Limba și Literatura Română, 2009;
 Programa de examen pentru disciplina Limba și Literatura Română, Evaluarea Națională pentru
elevii clasei a VIII -a, 2015;
 Sâmihăian. Florentina , O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor
și elev, Ed. Grup Editorial Art, București, 2014;

III. PAGINI WEB
http://www.academia.edu/4671249/Studiu_compa rativ_m etode_de_predare_vechi_si_noi
https://pedablogblog.wordpress.com/2014/05/24 /metod -vechi -si-noi-de-predare
www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=didactica+limbii+si+literaturii+romane+Florentina+Samihaian