Caracterizarea Geografica Complexa A Raionului Nisporeni

CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ COMPLEXĂ A RAIONULUI NISPORENI

Cuprins

ADNOTARE

ANNOTATION

INTRODUCERE

CAPITILUL I. Caracterizarea fizico-geografică

Structura geologică și substanțele minerale utile

Relieful

Clima

Hidrografia

Vegetația

Resursele faunistice

Resursele pedologice

CAPITOLUL II. Caracterizarea economico-geografică

2.1 Populația

2.2 Agricultura

2.3 Industria

2.4 Serviciile

CAPITOLUL III. Starea componentelor de mediu

Calitate aerului

Calitate apei

Calitate solului

Starea biodiversității

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Actualitatea și importanța studiului raionului Nisporeni și anume caracteristicile sale fizico-geografice, socio-economice și a populației, prezintă o necesitate și obligațiune pentru populație, și mai ales pentru dezvoltarea stabilă și durabilă a tuturor ramurilor.

Cercetarea aprofundată a raionului Nisporeni oferă oportunitatea pentru ca materialul acumulat să fie util și adăugat în manualele de clasa a 8-9-a, ca sa fie studiat de elevi.

Astăzi localitățile din Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme, raionul Nisporeni nu se exclude din acest punct de vedere, de aceea este necesar cu atât mai mult de studiat mai profund aceste probleme și de propus căi de soluționare a lor.

Scopul lucrării: Este bazat pe fectuarea unui studiului mai amplu în raza raionului Nisporeni, și anume cadrul natural, uman (populația și activitatea ei) și starea componentelor de mediu pe acest teritoriu.

Obiectivul de bază ale studiului: Caracterizarea geografică complexă a raionului Nisporeni.

Reieșind din scopul propus în teză, au fost formulate următoarele obiective:

Aprecierea poziției geografice a raionului Nisporeni;

Analiza particularităților condițiilor naturale ale raionului;

Analiza indicatorilor populației și de dezvoltare economică;

Aprecirea calității componentelor de mediu din limitele raionului;

În elaborarea lucrării au fost utilizate următoarele metode de cercetare:

Metoda bibliografică – constă în studierea manualelor, documentelor și statisticilor;

Metoda cartografică – servește atât pentru efectuarea cercetării, cât și pentru reprezentarea rezultatelor acesteia;

Metoda statistică (matematică) – constă în folosirea aparatului matematic, cu scopul de a studia mult mia ușor fenomenele, ușurând elaborarea de prognoze și de metode matematice ale sistemelor cercetate. S-a aplică pe larg în Geografia economică, dar și în Climatologie și Hidrologie;

Metoda comparativă – constă în compararea diverselor fapte de același gen pentru a descoperi asemănările și deosebirile dintre ele, ajungându-se astfel și la descoperirea unor legături dintre fapte și a unor legi;

Metoda experimentală-constă în reproducerea, de obicei în condiții de laborator, a unor procese sau fenomene pentru a putea fi studiate multilateral în diverse circumstanțe.

Lucrul în teren – constă în acumularea unor fotografii ce țin de sol, relief, resurse naturale și biodiversitatea teritoriului.

Sursele de informare: în cadrul studiului realizat am utilizat un șir de surse bibliografice, cartografice și statistice la care am apelat pentru realizarea lucrării precum:

ANUARUL Inspecția Ecologică Nisporeni – 2013, „Protecția mediului în raionul Nisporeni”, Nisporeni, 2013.

Cazac V., Mihăilescu C., Bejenari Gh. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 2007. -248 p.

Căpăstru Gh., Munteanu L., Ciorescu V. Anuarul Inspectoratului Ecologic Nisporeni. Nisporeni, 2012.

Postolache Gh. Vegetația Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 1995. -340 p.

Rîmbu Nicolae. Geografia fizică a Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,, Litera’’, 2001.

Strategia de dezvoltare durabilă a raionului Nisporeni (2013-2020), Consiliul Raional Nisporeni, Bîtcă Vasile, Verdeș Ghenadie, Lazăr Vitalie, Nisporeni, 2013.

Materialul cartografic utilizat este cel din Atlas școlar, clasa 8-9 „Geografia Fizică și socio-economică”, Editura Iulian, 2007.

Harta teritorial-administrativă a Republicii Moldova;

Harta fizică a Republicii Moldova;

Harta climatică a Republicii Moldova;

Harta ariilor naturale protejate;

Harta solurilor Republicii Moldova;

Harta vegetală a a Republicii Moldova;

Harta turistică a Republicii Moldova;

Harta agroclimatică a Republicii Moldova;

Lucrarea de față poate fi structurată în trei capitole, capitol I conține aprecierea poziției geografice, particularitățile condițiilor naturale și caracterizarea cadrului natural al acestei al raionului Nisporeni

În capitolul II al lucrării sunt reflectate caracteristicile populației și modul ei de viață, dinamica populației, îndeletnicirile populației. Sunt depistate unele probleme demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației, reducerea natalității tot aici sunt analizați indicatorii de dezvoltare economică (industria, agricultura, și serviciile) etc.

Capitol III este destinat aprecierii calității componentelor de mediu din limitele raionului, fondului funciar din localitate, modificările produse în ultimii ani în utilizarea terenurilor, propuneri privind îmbunătățiri funciare, problemele privind prestarea anumitor servicii, propuneri de îmbunătățire.

Studiul geografic al acestui raion este foarte actual, reieșind din faptul că pentru populație are o importanță deosibită, iar cunoașterea raionului ar permite la dezvoltarea tuturor ramurilor economice.

Lucrarea este structurată în trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 29 titluri, 25 figuri, 1 tabel și 59 pagini de text. Lucrarea conține deasemenea material ilustrativ nou, care poate servi tuturor celor interesați să afle mai multe detalii referitor la tema cercetată.

CAPITOLUL I. Caracterizarea fizico-geografică

Poziția geografică

Raionul Nisporeni este situat în partea centrală a Moldovei, în zona codrilor. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul România și Ungheni, la est cu raionul Strășeni și se întinde pe o suprafață de 14 km² (fig. 1.1.)[20].

Teritoriul raionului este cuprins între paralele 47 00` și 47 16„ latitudine nordică și 28o 00` și 28o 00` longitudine estică iar centrul geografic al orașului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` latitudine nordică și 28`13„ longitudine estică la distanțe aproximativ egale față de punctele extreme de nord și de sud ale republicii (Naslavcea – Nord și Giurgiulești Sud) [20].

Fig.1.1.Amlasarea Raionului Nisporeni [Wikipedia]

Raionul Nisporeni este amplasat în cadrul podișului Moldovei centrale iar în partea de vest a raionului se mărginește cu rîul Prut, care constituie granița dintre Romînia și Republica Moldova. Poziția fizico-geografică relativ avantajată, relieful, clima temperat continentală blîndă, solurile fertile de cernoziom au favorizat popularea și valorificarea acestui teritoriu [20].

Suprafața totală a raionului constituie 62,9 mii ha, dintre care terenuri arabile -19,0 mii ha, plantații multianuale – 7,8 mii ha, terenurile Fondului silvic de stat- 21,4 mii ha și terenurile Fondului apelor de stat – 1,5 mii ha [8, 15].

Structura geologică și substanțele minerale utile

Structura geologică. Caracteristicile tectonice și geologice ale teritoriul raionului Nisporeni, este situat pe podișul Moldovei, sunt datorate structurii geologice a plăcii Moldovenești în cadrul căreia se deosebesc fundamentul cristalin de vîrstă precambriană, și învelișul sedimentar alcătuit din roci de vîrste diferite [20].

Fundamentul cristalin de pe teritoriul raionului Nisporeni se află la o adîncime mai mare de 3 km și este alcătuit din roci magmatice și metamorfice de vîrstă arheană și proterozoică. În decursul evoluției lor geologice îndelungate, aceste roci au suferit în repetate rînduri faze de cutare, ultrametamorfism și granitizare [20].

Pe fundamentul cristalin este depozitat învelișul sedimentar constituit dintr-un complex de strate de roci cu grosimea de pînă la 3000 m. Stratele de roci sînt așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcția sud-vestică [20].

În secțiunea geologică a teritoriului se deosebesc următoarele complexe stratigrafice:

rifeu vendiene, alcătuite din roci vulcanogene – terigene ;

siluriene-devoniene constituite din roci terigene-kemogene (cretacice, reprezentate prin roci carbonatice)[ 20].

Mai puțin răspîndite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc [20].

În cadrul raionului se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și partea de sud a bazinului rîului Prut. Este o structură tînără, suprapusă aproape ‘în cruciș’ pe structurile tectonice mai vechi – placa Moldovenească. A luat naștere pe fundamentul precambrian –hercinic în decursul epocii miocene medii și a celei pliocene. Grosimea maximă a stratelor de roci pe teritoriul raionului este de 800 m. Depresiunea este orinetată submeridional, iar structurile de grad superior care o completează sunt dispuse perpendicular pe partea ei axială. Zona depresiunii subcarpatice situată de-a lungul rîului Prut, se caracterizează prin prezența a 3 șiruri de recife fosile ce au o direcție submeridională și care s-au format în părțile cel mai puternic afectate de procese tectonice [20].

Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sînt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vîrstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere – sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vîrstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani) [20].

Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vîrstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar.

La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granite care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide [20].

Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se asează un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice [20].

În partea superioară a profilului geologic de vărstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate [20].

Pe suprafața fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide în 11 suite grupate in 3 serii ( de jos în sus) voliniana moghilov-podoliană și avdarmină.

Din aceste trei serii doar seria moghilov-podolină este prezentă în structura geologică a raionului fiind alcătuite din sedimente marine (gresii, aleurolite, argilite) cu intercalări de roci vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate împresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide și urme ale activității vitale ale acestora) precum și microresturi floristice (acritarci) [20].

La începutul paleozoicului în perioada cambriană întreg teritoriul raionului Nisporeni împreună cu teritoriul ce se desfășoară de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m [20].

În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre în continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioateritoriul ce se desfășoară de-a lungul rîului Prut era acoperită de apele mării kambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mîluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m [20].

În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre în continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat depozitele ordovicene și siluriene reprezentate prin gresii, șisturi argiloase, argelite, aleurite [20].

În perioadele devoniană și carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale [20].

În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare.

La sfîrșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vîrstă paleozoică sunt strabătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și nobile (zinc, cupru, plumb, argint) [20].

Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului superior se evidențiază prin focare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găsesc doar în sudul țării.

Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni de fosforite, prin calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de silex prin cretă [20].

După o periodă de timp îndelungat de regim continetal din depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care au ajuns în centrul și nordul Moldovei. În decursul erelor turanian, caniacian și santonian, bazinul marin cretacic s-a mărit datorită scufundării intense a depresiunii Mării Negre ceea ce a contribuit la sedimentarea in acest bazin a unor mîluri biogene fine, care au dat naștere depozitelor de cretă și calcare cretacice. Spre sfîrșitul perioadei cretacice marea s-a retras de pe teritoriul Moldovei, aici stabilindu-se un regim continental, în ale cărei condiții depunerile cretacice au fost supuse timp îndelungat unor procese de spălare, alterare și dezagregare [20].

Cele mai răspîndite depuneri de pe teritoriul raionului Nisporeni sînt depunerile cainozoice. Pe parcursul celui mai mare interval de timp al perioadei paleogene teritoriul pe care îl ocupă astăzi raionul se dezvoltă în condiții continentale. Numai în epoca paleogenului mediu marea a ocupat acest teritoriu precum și partea centrală a țării. Marea paleogenă a atins o dezvoltare maximă în epoca cocenă superioară [20].

La sfîrșitul perioadei paleogene Marea s-a retras treptat și aproape întreg teritoriul s-a transformat intr-o cîmpie slab fragmentată. Ca rezultat al transgresiunii marine în epoca cocenă medie s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți [20].

Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și continentală aparținînd seriei mocine și celei pliocene. Grosimea lor nu depășește 750 m. Vîrsta absolută a acestor depuneri este apreciată de la 16 pînă la 1,5 mln ani. Anume în depozitele neogene are loc dezvoltarea rețelei hidrografice și a reliefului contemporan [20].

La începutul neogenului în epoca miocenului inferior teritoriul raionului la fel ca și teritoriul țării se dezvoltă în condiții continentale și reprezintă o cîmpie slab fragmentată.

Formarea Munților Carpați a contribuit la coborîrea regiunilor limitrofe și la formarea depresiunii tectonice Precarpatice [20]

Cu aproximativ 13 mln ani în urmă, în miocenul superior, teritoriul era ocupat de Marea Sarmațiană. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud [20].

Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 – 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o cîmpie aluvial acumulativă [20].

La sfîrșitul epocii miocene (veacul meoțian) zona era o cîmpie ridicată pe care se dezvolta vegetația de savană. Iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă. În pliocenul mediu și superior, cu 3-4 mln ani în urmă partea centrală împreună cu teritoriul raionului de astăzi au suferit mișcări lente de ridicare și reprezenta o cîmpie ridicată. Tot în această perioadă a început formarea rețelei hidrografice-văile rîurilor Prut, Nistru, Răut și Cogîlnic – ultimul formîndu-se chiar pe teritoriul raionului [20].

Odată cu formarea văilor a început și formarea teraselor care s-au format din depunerile de nisip și prundiș cu grosimea de 3-8 m. Acestea sunt acoperite de lemuri leosoidecu intercalări de soluri fosile castanii. Mai tîrziu pe terasele pleistocenului mediu au fost descoprite stațiuni paleolitice ale omului primitiv în care au fost găsite unelte ale culturii așel tîrzii și ale celei musteriene [20].

În perioada cuaternară teritoriul raionului a continuat să se dezvolte în condiții continentale, fiind supus mișcărilor tectonice de ridicare. Ultimele au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune, a alunecărilor de teren și la fragmentarea reliefului. Pe parcursul cuaternarului s-au acumulat depozite continentale aluviale, deluviale, eoliene: nisip, prundiș, pietriș, argile locssoide ect [20].

Seismicitatea.Structura scoarței terestre de la temelia Podișului Codrilor pe care este situat și raionul Nisporeni suferă mișcări de ridicare care provoacă uneori cutremure de pămînt cu magnitudinea de pînă la 2-3 grade pe care populația nu întodeauna le simte. Teritoriul raionului face parte din regiunea seismică carpatică [20].

Intensitatea seismică maximă a cutremurelor ce provin de la focarele din scoarță nu depășește (chiar și în zona lor epicentrală) intensitatea seismică a cutremurelor provocate de focare situate la adîncimi mari de 180-200 km. Aceste focare se localizează intr-o zonă restrînsă ce coincide cu regiunea curburii arcului carpatic și sînt cunoscute în literatură sub denumirea de “focarul Vrancea”.

Raionul Nisporeni este situat în apropierea nemijlocită a focarului Vrancea. Din această cauză pe teritoriul raionului au loc cutremure de pămînt cu o intensitate maximă de 7grade după scara M5K-64(fig. 1.2.) [20].

Fig. 1. 2. Seismicitatea

Conform calculelor, în aceste zone seismice au loc cutremure de pămînt cu intensitatea maximă (7 grade) nu mai rar decît odata în 200 ani. Un cutremur de pămînt puternic cu magnitudinea de 7,2 grade a avut loc la 4 martie 1977. Acest cutremur s-a facut foarte simțit pe teritoriul raionului, iar în unele sate a provocat alunecări de teren și surpări de case (satul Gaureni, care se afla la o distanta de 14 km de raionul Nisporeni) [20].

Zguduiturile seismice mai slabe de 5,5 grade sunt destul de frecvente (pînă la 18-20 pe an).

Construirea cladirilor în oraș se efectuiază cu respectarea strictă a regulilor de asigurare a rezistenței lor la cutremurele de pămînt [20].

Substanțele minerale utile. Pe teritoriul raionului se exploatează materiale pentru contrucție, precum calcarele, argilele, deatomitele și nisipurile de vîrstă neogenă precum și depunerile de pietriș și prundiș de vărstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii sînt dezvelite în valea Prutului și ale afluențelor acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață terestră ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile, silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei [20].

Materia primă pentru producerea cărămizilor – și a țiglei- se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorita depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei [20].

Nisipuri prundișuri și pietrișuri pentru construcți- aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluenților săi, care se utilizează ca materie primă pentru construcții, producerea cărămizii și a țiglei (tabelul 1.1.) [20].

Tabel 1.1.

Caracteristica exploatațiilor subsolului din raionul Nisporeni

Sursa: Consiliu raional Nisporeni

Dacă vorbim despre gradul de asigurare a regiunii date cu resursele naturale necesare în sfera limitată a materialelor de construcție atunci acestea satisfac în linii mari necesitățile economiei raionului Nisporeni [21].

Relieful

Caracterizarea generală a raionului Nisporeni este determinată de faptul că este o parte componentă a podișului Moldovei centrale. Relieful este deluros, fragmentat de văi adânci și hârtoape de 150-250 m, cu versanți priporoși și abrupți pe care se dezvoltă numeroase alunecări de teren, văgauni și ravene.Interfluviile au formă de dealuri, șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături (fig. 1.3.).

Fig. 1.3. Rîpa din satul Cioresti (Elaborat de Adam Gheorghina)

Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai înaltă a podișului și anume pe podișul codrilor, foarte faimoasă prin fragmentarea puternică de care dispune. Împrejurimile lor amintesc un relief premontan, ceea ce la determinat pe V. Docuceaev săi numească “ Elveție Basarabeană”. În codri spre deosebire de restul teritoriului republicii, cele mai active sunt procesele de eroziune și alunecări de teren [20].

În partea de vest a Codrilor este situat cel mai înalt deal din țară – dealul Bălănești care se află la 17 km depărtare de or. Nisporeni (fig. 1.4.) [20].

Fig. 1.4. Amplasarea dealului Bălănești (Elaborat de Adam Gheorghina)

Dealul Bălănești, cunoscut și sub denumirea de Piscul lui Miron, înălțimea acestui deal este de 429,5 m și reprezintă altitudinea maximă din Republica Moldova, aici sunt prezente cele mai multe hîrtopuri, din cauza multor alunecări de teren [17].

Acest deal este situat în partea de vest a Republicii Moldova, în apropiere de granița română, la aproximativ 60 km vest de capitala Republicii Moldova, Chișinău. A fost numit după satul omonim din Raionul Nisporeni, fiind situat la sud-vest de această localitate. Orașul cel mai mare din apropiere este orașul Călărași, situat la 5 km est. În funcție de altitudine relieful contemporan al raionului face parte din prima treaptă superioară ce include relieful cu altitudini mai mari de 250 m și cuprinde podișuri, platouri și coline[24,17].

1.3. Clima

Raionului Nisporeni ca și în întreaga republică dispune de clima temperat-continentală. vara este călduroasă și lungă, iarna este blîndă și scurtă. În medie pe un an au fost înregistrate 2195 ore cu soare, în partea centrală a Republicii Moldova. Durata strălucririi solare variază de la 43-65 ore în decembrie, până la 300-340 ore în iulie[20,21].

Pe teritoriul raionului Nisporeni radiația anuală totală atinge 113 kkal/cm2. În perioada caldă (aprilie-octombrie), aceasta constituie 93 kkal/cm2, ceea ce reprezintă 82% din radiația anuală totală [20].

Suma lunară maximă a radiației care este de 27,5 kkal/cm2 se constată în iulie. Perioadei reci noiembrie-martie, îi revin circa 18% din cantitatea de radiație solară anuală. Suma lunară minimă de radiație este de 2 kkal/cm2 și se înregistrează în decembrie. În martie se mărește ziua, , se reduce înnourarea crește înălțimea soarelui față de orizont și ca urmare crește valoarea radiației totale pînă la 8kkal/cm2 [20].

Albedoul raportului dintre radiația reflectată și cea totală constituie în perioada de iarnă 32-39% în perioada de primăvara –16, -22% și în cea de vară –18, -19%. Valoarea cea mai minumă (16%) a acestuia se constată în aprilie cînd nu mai este zăpadă, solurile sunt dezgolite și adesea foarte umede [20].

Radiația cea ma mare efectivă se remarcă în iulie-august. Un rol hotărîtor în formarea regimului termic al teritoriului îl joacă bilanțul de radiație în care cantitatea de radiație primită o constituie radiația directă și cea difuză, iar cea emisă – radiația efectivă. Valoarea anuală a bilanțului de radiație este egală aproximativ cu 50kkal/cm2, valoarea maximă lunară a bilanțului de radiație care este de 9kkal/cm2 a fost înregistrată în iulie iar cea minimă de la 0-4kkal/cm2 a fost înregistrată în decembrie-ianuari [20].

Temperatura medie anuală a aerului pe teritoriul raionului este pozitivă și oscilează între +8grade C și +9grade C, iar la suprafața solului între +10 +11 grade C. Temperatura medie a lunii ianuarie în regiune este de –4 grade C. Minimul absolut al temperaturilor constituie –30 grade C în partea centrală a țării. Perioadele reci ale anului sînt scurte. Foarte frecvent aerul arctic rece se substituie cu cel cald mediteranean, fapt ce condiționează apariția dezghețurilor de iarnă [20].

Primăvara acțiunea aerului arctic Siberian trepat scade și se activează pătrunderea aerului cald mediteranean. Pentru primăvară este caracteristică creșterea rapidă a temperaturilor medii diurne ale aerului, ajungînd uneori pînă la +20 grade C și mai sus [20].

În cadrul raionului și a părții centrale a țării temperatura medie a lunii martie este egală cu +2 grade C. În această perioadă înfloresc primele plante de primăvară: ghioceii, viorelele, brîndușele, zambiile ect [20].

În aprilie temperatura aerului și a solului continuă să crească. Înfloresc unele specii de plante de pădure și de stepă. Sînt cazuri de schimbări bruște ale temperaturii – geruri, înghețuri. În luna mai temperatura medie a aerului atinge +15 grade C pe teritoriul raionului. La sfîrșitul lunii mai se stabilește o vreme de tipul celei de vară. Temperatura medie în luna iunie constituie +17 +20 grade C [20].

Cea mai caldă lună a anului este iulie cînd temperatura medie a aerului constituie 21 grade C în centrul țării. În iulie și august zilele cu o temperatură mai mare de +25 grade C variază între 16-27. La sfîrșitul lunii august temperatura aerului treptat scade, indeosebi noaptea. În octombrie mai persistă zile calde cu toate că în timpul nopții pot fi uneori înghețuri. La sfîrșitul lunii noiembrie temperatura scade simțitor, în unele zile constatîndu-se o temperatură medie negativă diurnă. Durata perioadei fără ger constituie în medie 180 zile la centrul țării [20].

Cea mai mare cantitate de precipitații (55-85%) cade în perioada de vegetație (aprilie, noiembrie). Au fost înregistrate și valorile lunare a precipitațiilor și anume cele maxime (60-70mm) revin pentru iunie, iar cele minime pentru august – septembrie. Vara în decursul unei zile poate cădea norma lunară de precipitații. Astfel la 8 iulie 1948 au căzut 218mm precipitații pe cînd în alți ani în aceeași lună au constituit 2-7mm (în anii secetoși) [20].

În perioada rece (decembrie-martie) cad doar 20-25% din cantitatea anuală de precipitații solide, lichide și mixte. Precipitațiile solide sunt caracteristice în special, pentru lunile ianuarie – februarie. Cantitatea lor este redusă și constituie 5-10% din cea anuală. Stratul de zăpadă în unii ani este stabil doar în regiunea Codrilor. Precipitațiile în perioada de toamnă-iarnă sunt de lungă durată. Ele contribuie la imbibarea solului cu apă. Se acumulează principalele rezerve de umiditate de care depind mult creșterea și dezvoltarea plantelor în anul următor [20].

Regimul vînturilor. Iarna predomină vînturile sud-estice și cele sudice, uneori se înregistrează vînturi nordice și nord-vestice. În luna mai frecvența vînturilor sudice și sud –estice scade. În urma intensificării influenței exercitate de o ramificație a anticiclonului Azorelor crește frecvența vînturilor de rumburi Nordice și nord-vestice, care în iunie devin dominante [20].

Cu toate acestea, în perioada caldă a anului, vînturile sud-estice și cele sudice sunt destul de frecvente pe acest teritoriu. Aceste vînturi sunt caracterstice perioadei cu temperatura aerului de +23 grade +30 grade C (iulie, august). În octombrie concomitent cu vînturile nord-vestice frecvente în partea de nord și cele nordice în partea de sud [20].

În cadrul raionului predomină vînturile slabe (în medie 2,5-4,5m/s) uneori bat și vînturile moderate (6-10 m/s). Vînturile puternice (15m/s) sunt proprii sezonului de primăvară (martie-aprilie) media anuală a zilelor cu vînturi puternice variză între 6 și 50. În timpul anului se intesifică pe întreg teritoriul în lunile octombrie- aprilie [20].

Viteza medie a vîntului în perioada caldă a anului este de 2-4m/s. Vitezele maxime (20-30 m/s ) se observă rar. Mișcarea vîntului într-un interval de 24 ore este mai pronunțată în lunile calde. Viteza maximă (în iulie circa 5m/s) se înregistrează în orele de amiază, cea minimă (circa 2m/s) în orele de seară și de noapte (Datele privind resursele climatece ele raionului Nisporeni au fost luate din Atlasul ,,Resursele Climatice ale Republicii Moldiva’’Conducător de proiect: dr. hab. Maria Nedealcov) [20, 21].

. Hidrografia

Pe teritoriul raionului Nisporeni trece un rîu mare – Prut și 3 rîuri mai mici: Nîrnova, Lăpușna și Cogîlnic, reprezintînd principalele resurse hidrosferice( fig. 1.5.).

Fig. 1.5. Rîurile (Elaborat de Adam Gheorghina)

La acestea se mai adaugă totodată cele 45 de iazuri de dimensiuni reduse care ocupă o suprafață de1580 hectare. Majoritatea văilor rîurilor se dezvoltă în roci argilo-nisipoase afînate fiind foarte largi, bine exprimate cu versanți domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adînci, înguste, cu versanții abrupți și lunci slab exprimate[4].

Datorită amplasării geografice favorabile a raionului Nisporeni, în partea centrală a țării putem menționa, că acest raion dispune de bogate resurse agroclimatice, ceea ce favorizează dezvoltarea tuturor culturilor cerealiere, legumicole; viței de vie și a pomilor fructiferi [8].

Apele de suprafață. Apele de suprafață sunt reprezentate după cum am menționat anterior de rîurile: Prut, Cogîlnic, Nîrnova, Lăpușna . Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele Nîrnova și Lăpușna sînt afluienți ai Prutului. Aceste rîulețe au direcția de la N-E spre S-V datorită înclinării reliefului podișului Moldovei Centrale. Rîulețul Cogîlnic se varsă spre sud în locurile Mării Negre [20].

Rîurile enumerate se alimentează din apele provenite de la ploi și din topirea zăpezilor, cu predominarea celor de ploaie. Apele subterane cu un rol secundar în alimentarea rîurilor mai cu seamă a rîurilor mici.

Densitatea medie a rețelei hidrografice a raionului este de 0,48 km pătrați. Regimul hidrologic al rîurilor noastre afectează în linii generale particularitățile climatice ale teritoriului, de aceea el are un caracter sezonier. Cu toate că rolul principal în alimentarea rîurilor aparține precipitațiilor atmosferice, nivelul apelor în rîuri și debitul lor nu repetă repartiția anuală a precipitațiilor. În lunile iunie și iulie, în perioada cînd cad cele mai multe precipitații nivelul apei în rîuri se micșorează considerabil [20].

Nivelurile cele mai ridicate și debitele mai mari se atestă primăvara în timpul topirii zăpezilor. Revărsărilor de primăvară le revin 40-50 la sută din scurgerea anuală a rîurilor. Vara nivelul apelor în rîuri scade brusc, mai ales în cele mici, deoarece se întensifică evaporarea și o mare cantitate de apă se folosește pentru irigație. Tot vara pentru rîurile noastre sînt caracteristice vînturile cauzate de ploile torențiale. Toamna și iarna în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice, care parțial iarna cad sub formă de zăpadă, nivelul apelor în rîuri scade simțitor. Din cantitatea anuală de precipitații atmosferice îi revin 40-50 mm părții centrale a republicii din care face parte și raionul nostru [20].

Prutul este alimentat pluvial și nival. Alimentarea subterană constituie numai 20-25 la sută. Regimul hidrologic se schimbă în timpul topirii zăpezilor, cînd rîul se revarsă și inundă lunca. În unii ani cînd în Carpați și în bazinul acestui rîu iarna cade multă zăpadă, revărsările de primăvară sunt mari și aduc pagube considerabile. Sînt primăveri în care nivelul apei rîului Prut se ridică brusc pînă la 8-10m. Rîurile mici Nîrnova (fig. 1.6.) și Lăpușna afluienții rîului Prut și rîul Cogîlnic care curge spre sud în locurile – limanuri ale Mării Negre, se alimentează numai din precipitații atmosferice. Alimentarea subterană este neînsemnată [20].

Fig. 1.6.Bazinulde unde își ia începutul rîul Nîrnova (la vest de satul Vînători)

Aceste rîuri cu un regim hidrologic instabil, au debitul anual este foarte mic. Cel mai mare debit se atestă primăvara cînd se topesc zăpezile și nivelul rîurilor se ridică aproximativ 1-2m. Durata revărsărilor în comparație cu cea a rîurilor mari e cu mult mai scurtă [12].

Pe teritoriul raionului Nisporeni sunt foarte puține lacuri naturale. Ele sînt situate în lunca cursului mijlociu a rîului Prut. Aceste locuri naturale de dimensiuni mici mai poartă denumirea de Prutețuri. Majoritatea lacurilor naturale sunt mici și cu o suprafață de 0,1-0,2 km2. Ele sînt amplasate în satele Bărboieni, Grozești, Zberoaia, Bălăurești care sunt situate pe malul rîului Prut (fig. 1.7.) [12, 20].

Fig. 1.7. Rîul Prut. (Elaborat de Iurie Bejan, Adam Gheorghina)

S-au format de obicei pe locurile albiei vechi a rîului, au o adîncime mică sînt joase și înmlăștinite iar cea mai mare parte a lor este acoperită cu vegetație.

Bazinele acvatice artificiale. În raionul Nisporeni au fost construite 45 iazuri ce cuprind 580 de hectare. Bazinele acvatice menționate au repartiție neuniformă pe teritoriul raionului dar ele se găsesc aproape în fiecare sat în număr de 2 sau 3 iazuri [20].

Majoritatea iazurilor sînt construite în văile rîulețelor mici cu curgere permanentă sau temporară. Aproximativ 2/3 din bazinele acvatice artificiale sunt situate la distanțe mari de localitățile rurale și urbane și numai 1/3 din ele se găsesc mai aproape de localități. Nivelul apei din iazuri depinde de sursele de alimentare, de scurgerile de pe suprafața de recepție și de factorii antropici [20].

Apele subterane.Apele subterane au fost evidențiate în toate formațiunile geologice de pe teritoriul raionului. Direcția generală a scurgerii subterane este orientată de la nord spre sud. Resursele naturale ale apelor subterane formează o subrafață delimitată de apele rîurilor Prut, Cogîlnic și Nîrnova [20].

Apele subterane sînt principala sursă de apă potabilă și de uz gospodăresc (90%). Toate localitățile rurale folosesc în gospodării apele subterane. Apele subterane din valea Prutului au proprietăți de irigare satisfăcătoare, debitul lor constituie 100-180 metri cub pe oră. Pentru aprovizinarea cu apă cea mai mare importanță o are complexul acvifer badenian- sarmațian, răspîndit aproape pe întreg teritoriul raionului și al țării [20].

În localitățile rurale se exploatează și apele subterane de adîncimi mari care ies la suprafață prin izvoare sau se extrag din fîntîni [20].

În raionul Nisporeni avem cîteva sute de izvoare și cîteva mii de fîntîni de mare importanță pentru aprovizionarea populației cu apă potabilă. Mai rar se întîlnesc izvoarele cu apă potabilă minerală iar în unele locuri se întîlnesc ape subterane minerale cu calități curative și diverse componente chimice. Pe baza unor asemenea ape a fost construit un sanatoriu pe teritoriul mănăstirii Hîncu în care se tratau oamenii. Dar în prezent acest sanatoriu a fost închis din motive financiare [21].

Totuși apele minerale, inclusiv cele cu calități curative, pînă în prezent se exploatează doar parțial. Valorificarea lor deplină ar putea avea o mare importanță balneologică. În raionul Nisporeni se extrage de la adîncimi apa numită burcută care conține o cantitate foarte mare de fosfor ceea ce contribuie la coroziunea sistemelor de conducte ce transportă apa către consumatori. Ea este în uzul casnic, în domeniul zootehnic este mai puțin folosită în alimentare deoarece nu este potabilă din cauza concentrației foarte mari de fosfor și alte minerale. Pentru a deveni potabilă ar trebui supusă unor procese de epurare [21].

. Vegetația

Vegetația raionului Nisporeni s-a format în rezultatul interacțiunii următorilor factori: climă, relief, sol, roci, evoluția paleogeografică a teritoriului, impactul antropic. Totuși rolul dominant în formarea vegetației îi revine climei și reliefului [8,13].

Resursele vegetale ale.Nisporeni sunt semnificateive acestea fiind situate în imidiata preajmă a Codrilor și chiar contribuind prin suprafețele sale împădurite la crearea Fondului Național Forestier, iar cota pădurilor din suprafața landșafturilor reprezentînd 18 – 24% , dupa cum vedem în (fig. 1.8.) [9,15].

Fig. 1.8. Cota pădurilor din suprafața landșaflului (Elaborat de Adam Gheorghina)

De asemenea aflîndu-se teritorial atît în zona de stepă (Regiunea cîmpiilor fragmentate din stepa Bugeacului) cît și de silvostepă (Regiunea podișurilor cu păduri ale Codrilor), teritoriul raionului Nisporeni dispune atît de pășunile specifice zonelor de stepă dar și de pădurile de foioase (fig. 1.9.) [12].

Fig. 1.9. Zonele naturale și regiunile landșaftice (Elaborat de Adam Gheorghina)

De alt fel zona dată aflînduse din punct de vedere al regionării geobotanice a teritoriului R.Moldova în Regiunea pădurilor de foioase europene. Prin urmare în zona raionului marea majoritate a teritoriului este bogata în păduri de foioase (fig. 1.10.) [12].

Principalii arbori ai pădurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul plopul, stejarul, fagul, mesteacănul, alunul, arțarul, frasinul, toamna, când arborilor le cad frunzele, funcția lor de fotosinteză încetează [12].

Pădurile comunei Brătuleni sunt trecute în cadastrul ocolului silvic Nisporeni, ele totuși se află pe moșia comunei și constituie asociații de salcâm (Robini Pseudacacia), în pădurile vechi predomină teiul (Tilia Cordata), arțarul (Acer Campestre), carpenul (Carpinus Betulus), stejarul (Quercus Sessiliflora), iar printre arbuști, măcieșul (Rosa Canina), scumpia (Cotinus coggygria Scop), porumbarul (Prunus Spinosa), cătina albă (Hippopha Chamnoides) și arborele Ginkgo biloba (sp. alohtonă), care de altfel fiind numit și arborele pagoadelor are doi reprezentanți în parcul din satul Milești, considerați cei mai bătrîni reprezentanți de pe teritoriul republicii [12].

Fig. 1.10. Regionarea geobotanică a teritoriului R.Moldova (Elaborat de Adam Gheorghina)

O adevarată bogăție naturală a pădurilor și pășunilor o constituie plantele rare și medicinale. Multe din ele sunt înscrise în Cartea Roșie a Moldovei: pelin lamâios (Artenisia Balhanorum), scrântitoare (Potentila Rupestris), șârlai (Salvia Nutans), sunătoare (Hypericum Perforatum), roiniță (Melisa Officinalis), urzică moartă (Lamium Album), vetrice (Tanacetum Officinalis), echinacee (Echinaceea Purpureia), coada șoarecelui (Achileia Melifolium), ghioceii, toporașii, romanița de pădure, iarba mare, ruscuța de primăvară, fragii de pădure, brândușele, sovârful, umbra iepurelui, zmeura, pojarnița, podbalul, ciuboțica doamnei, siminocul, cicoarea, coada calului și piperul de baltă. Ele sunt o adevarată feerie verde [3].

Prin urmare în urma celor expuse putem spune că raionul Nisporeni dispune de resurse vegetale reprezentate prin pășuni (luncile rîului Prut) și zone împădurite, ce servesc ca surse de existență parțiale, surse utilizate în creșterea animalelor și respectiv surse de energie prin defrișări a unor zone împădurite și utilizarea lemnului ca sursă de energie calorică în încălzirea locuințelor[9,14].

. Resursele faunistice

Resursele faunistice sunt la fel de utile omului ca și plantele, fiind utilizate pentru hrană, îmbrăcăminte, ornament, agreament(vînatul) etc. Dacă în cazul vegetației putem menționa clar locul și numarul speciilor existente, în cazul animalelor nu putem da unele verdicte atît de clare datorită mobilității sporite a acestora.

Fauna raionului s-a adaptat la condițiile naurale ale mediului, care îi asigurau viața și hrana fiecarui individ și s-a format în rezultatul interacțiunii reliefului și vegetației.

Unele animale s-au adaptat la condițiile de viață în pădure, altele pe teritoriile valorificate, în bazinele acvatice, surpăturile și pantele abrupte ale văilor, în preajma localităților umane etc.

Pădurile raionului găzduiesc cele mai multe specii de animale. Dintre mamifere se întîlnesc mistrețul (Sus scrofa), căpriorul (Capreollus capreollus), vulpea (Vulpes vulpes), dihorul de pădure (Mustela putorius), veverița (Sciurius vulgarisfuscuates), mai rar hermelina(Mustela erminea), jderul de pădure (Martes martes) și pisica sălbatică (Felis silvestris silvetris). Multe din ele se găsesc într-un număr redus și nu prezintă mare importanță pentru vînătoare. Păsările care se întîlnesc aici sunt: privighetoarea (Luscinia megarhynchos), mierla (Turdus merula), cucul (Cuculus canorus), graurul (Sturnus vulgaris), pupăza (Upupa epops), ciocănitoarea (Picidae), pițigoiul (Fringila coelebs), ciuful de pădure (Asio otus), uliul găinilor (Acipiter)[9,17].

În cîmpiile deschise, valorificate de om, viețuiesc în prezent specii tipice de stepă cum ar fi iepurele (Lepus europaeus L.), orbetele (Spalax leucodon), hîrciogul (Cricetus cricetus), cîrtița, precum și unele animale care viețuiesc și în păduri ca bursucul (Meles meles), vulpea; dintre păsări – ciocîrlia (Alanda arensis), pitpalacul (Coturnix coturnix), prepelița (Coturnix coturnix), mai rar dropia (Otistarda).

Fauna avcatică este destul de variată întîlnindu-se în bazinele acvatice naturale și artificiale specii de pești ca carasul (Carassius auratus Gibelia), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), plătica (Abramisbrama) etc. În principal speciile enumerate prezintă mare importanță pentru pescuit.

Pe teritoriul raionului se mai întîlnesc de asemenea amfibieni și reptile care sunt răspîndite în toate tipurile de landșaft. Dintre speciile mai numeroase care se întîlnesc pretutindeni sunt: broasca verde rîioasă (Bufo viridis), broasca de baltă, brotăcelul (Hyla arborea), șopîrla verde (Lacerta viridis), șopîrla cenușie ( Lacerta agilis), șarpele de casă ( Natrix natrix).

Unele animale sălășluiesc, pe teritoriul raionului, în apropiere localităților unde își găsesc mai ușor hrana ca șoarecii și șobolanii, dar care provoacă și unele daune, iar altele ca rîndunica (Robby Bubble), porumbelul (Columba livia), vrabia (Psser domesticus), cocostîrcul (Ciconia ciconia), înviorează și înfrumusețează viața populației [9,17].

Braconajul și pescuitul sunt printre primele activități practicate încă de strămoșii locuitorilor raionului, care se mai păstrează și astăzi, alte activități sunt: defrișarea pădurilor, reducerea suprafeței ocupate de stufărișuri, deranjarea animalelor în locurile de reproducere și lipsa hranei în timpul iernii, dar deoarece numărul speciilor din fauna cinegenetică și piscicolă s-au redus simțitor în ultimele decenii, aceste activități sun interzise complet sau parțial.

Dintre speciile de animale periclitate putem menționa: pisica sălbatică, vipera comună, ciocănitoare neagră, acvilă țipătoare mică, viesparul, chițcanul cu abdomen galben, dihorul de stepă după cum vedem în (fig. 1.11.)[3].

Fig. 1.11. Distribuția speciilor de animale periclitate de pe teritoriu raionului Nisporeni (Elaborat de Adam Gheorghina)

. Resursele pedologice

În raionul Nisporeni solurile constituie principala bogăție naturală. Circa 80% din teritoriul raionului este acoperit cu cernoziomuri. Deși este destul de răspîndită eroziunea și pe alocuri salinizarea, predomină totuși solurile fertile [20].

Stratul de sol din raion are grosimea de 1m pe o suprafață de un hectar, conține în medie 240 tone de humus 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone de potasiu, precum și o cantitate importantă de microelemente, cupru, zinc, mangan, molibden ect [20].

Clasificarea solurilor din raionul Nisporeni se bazează pe principiul profilo-substanțial și genetic, precum și pe factorii de pedogeneză. După geneză solurile raionului sînt soluri de pădure de 2 tipuri: 1) soluri cu profilul profund și slab erodate întîlnite mai ales în cîmpiile cu pante domoale, 2) soluri răspîndite pe pantele cu o înclinare de peste 4-6 grade, puternic erodate și cu fertilitatea parțial pierdută (24%). 3) soluri de acumulare, întîlnește pe văile rîurilor și în vîlcele, cu o salinizare și umiditate excesivă [21,20].

Solurile cu proprietăți fizice bune constituie 80% din teritoriul republicii invlusiv 63% argiloase ușoare și luto-argiloase și 17% lutoase și luto-nisipoase. Solurile argiloase grele ocupă 1% din suprafață, solurile nisipo-lutoase – 3%, solurile pietroase-1,5%, cele cu textură mixtă-14,5%, ultimele sînt răspîndite în luncile inundabile, pe pante și sectoarele cu alunecări de teren. Dupa fig 4 observam că r.Nisporeni are soluri brune și cenușii (fig. 1.12.) [20].

Fig. 1.12. Harta sulurilor (Institutul de ecologieși geografie al Academiei de Științe a Moldovei)

1. Solurile brune de pădure. – Aparțin fociesului cald și sînt răspîndite în regiunile cu o altitudine de peste 300 metri ale podișului Moldovei centrale (în raioanele Nisporeni, Strășeni). Se deosebesc 2 subtipuri: slab debazificate și podzolite. Acestea sînt cele mai vechi soluri care s-au format sub pădurile de stejar și fag. Au profilul slab diferențiat, culoarea brună-deschisă, uneori roșcată datorită prezenței limonitului, textura ușoară, structura glomerulară, afînată, reacția acidă (pH=5,5-5,8): conținutul de humus din stratul cu grosimea de 1 metru constituie circa 240 tone (hectar, nu conțin carbonați umiditatea suficientă). Sînt folosite pentru cultivarea unor specii de plante pomicole și a soiurilor de tutun aromat [20].

2.Solurile cenușii de pădure. – Aparțin fociesului cald și celui temperat. Formează numeroase creole continui pe podișul Moldovei Centrale, predominînd cea mai mare parte a raionului Nisporeni. Solurile cenușii de pădure sau dezvoltat la o altitudine de 200-350m sub păduri de stejar, carpen și stejar, de tei, frasin și stejar în condițiile unui regim hidric periodic percolativ. Se evidențiază 3 subtipuri:cenușii deschise, cenușii, cenușii închise [20].

Majoritatea solurilor de primul subtip au o textură ușoară, cele de subtipurile al doilea și al treilea-de obicei, luto-argiloase. Profilul lor este bine diferențiat în orizonturi genetice. Grosimea acestor soluri variază între 40 și 85cm, carbonații apar de obicei la 120-160cm adîncime. Regimul hidric al solurilor cenușii de pădure este favorabil (cu excepția anilor secetoși) [20].

Aceste soluri conțin substanțe nutritive în cantități insuficiente, reacționează pozitiv la îngrășămintele organice, iar din îngrășămintele minerale la cele azotate. Se folosesc pe scară largă pentru cultivarea multor plante agricole mai ales a sfeclei de zahăr, tutunului, plantelor pomicole, a viței de vie, în stare naturală sunt ocupate de diferite asociații silvice în care predomină speciile de stejar, frasin, tei carpen-european [20].

La periferiile raionului sînt răspîndite și cernoziomurile livigate care sînt mai fertile în comparație cu celelalte subtipuri și ocupă teritoriile cu altitudinile absolute de 160-270m. Ele s-au format în stepele de fîneață cu un bogat covor de diverse ierburi ceea ce a contribuit la acumularea unei cantități mari de humus în stratul acumulativ de 4-6% [20].

Rezervele de humus în stratul de sol cu grosimea de 1m sînt de 36410 hectare. Ele au o grosime de peste 1m, culoarea aproape neagră [20]

Structura granulară compoziția mecanică predominant argiloasă și ușor argiloasă au cele mai bune proprietăți fizice și conțin o cantitate moderată de azot și fosfor carbonații apar la adîncimile de 70-100cm. Sînt mai umede decît celelalte cernoziomuri și mai puțin dispuse spre eroziune. De pe solurile respective se obțin cele mai mari recolte de culturi agricole, mai ales sfeclă de zahăr, tutun etc[21,20].

Resursele agroclimatice. Particularitățile agroclimatice – După gradul de asigurare cu căldură și umezeală necesare dezvoltării culturilor agricole, precum și după caracterul reliefului teritoriul Republicii Moldova poate fi împărțit în 3 raioane agroclimatice principale și în două subraioane. Studiind harta raionării agroclimatice putem sesiza că primul raion agroclimatic ocupă partea de nord, al doilea raion agroclimatic ocupă centrul țării și al treilea raion agroclimatic ocupă partea de sud a țării [20].

Raionul Nisporeni este situat cel de-al doilea raion agroclimatic care ocupă partea de centru a republicii. Primăvara trecerea mediei termice diurne a aerului peste +5 grade C se înregistrează între 25 și 29 martie, iar terminarea înghețurilor în aer și la sol are loc respectiv între 12-19 aprilie și 27 aprilie – 2 mai. Suma temperaturilor medii diurne ale aerului în perioada de vegetație activă a plantelor atinge 3000-3250 grade C, cantitatea de precipitații se înregistrează între 265-335mm. Coeficientul hidrotermic în partea nordică a raionului se caracterizează printr-o ariditate de 1,1 iar în cea sudică de 0,8 [20].

Primele înghețuri toamna se produc în cea de-a doua decadă a lunii octombrie. În cadrul celui de-al doilea raion agroclimatic se include și subraionul al doilea ce cuprinde partea principală a înălțimii Moldovei Centrale în care se include și partea de N-E a raionului Nisporeni. Aici media termică anuală a aerului este de 0,5 grade C, mai mică decît în cel de-al doilea raion agroclimatic.

Trecerea temperaturii medii diurne a aerului peste +5 grade C, și terminarea ultimilor înghețuri are loc cu 1-2 zile mai tîrziu. Suma temperaturilor medii diurne ale aerului în perioada de vegetație activă a plantelor constituie 3000-3150 grade C, coeficientul hidrotermic constituie 1,1-1,0 [21]

CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ

Condițiile climaterice favorabile și specificul localității a determinat specializarea orașului în sectorul agroalimentar (agricultura și prelucrarea producției agricole). Potențialul economic s-a bazeazat pînă în prezent pe activitatea întreprinderilor de vinificație, Nis-Struguraș) (prelucrarea fructelor) care are oimportanță deosebită, aici se prelucrează și înbuteliază brandz, vinuri tari, vinuri seci,spumante, care sunt cele mai cunoscute atît în Republica Moldova cît și în alte țări, la moment potențialul economic în raion se bazează și pe întreprinderile: Pascua SRL (salamuri și prelucrarea cărnii), Codreanca S.A. (confecții). Creșterea transferurilor de peste hotare a condus la lansarea de noi afaceri și diversificarea activității economice [25].

Astfel în oraș au fost lansate trei întreprinderi de construcții, iar nu demult și o mică fabrică de mobilă și de materiale de construcții – Vintoaia Exim SRL. În oraș funcționează cca. 100 de magazine mici și o piață. Sectorul de alimentație publică de asemenea cunoaște o anumită dezvoltare prin deschiderea a două restaurante [25].

Recent a fost lansată o sală de frumusețe care oferă serviciile respective de o calitate net superioară celor existente. De asemenea în oraș a fost deschis un atelier mic de confecționare a măștilor, care se vând cu succes la Chișinău, Nisporeni, inclusiv se exportă pentru vînzare în marile Galerii Venețiene ale orașului italian cu același nume, întreținute de cetățenii originari din Nisporeni. Totodată în oraș există doua instituții de cazare publică de tip hotel [25].

Infrastructura financiară este formată de reprezentanțele a 4 bănci comerciale și o companie de asigurări. În oraș activează AO Colina Nisporeni care oferă servicii de consultanță antreprenorilor din domeniul agricol și un centru digital, CenDigi SRL care ofera produse și servicii în domeniul IT (fig. 2.1.) [25].

Chiar dacă economia se află în faza de relansare, în oraș nu sunt create suficiente locuri de muncă și este destul de ridicat numărul șomerilor (peste 600). Aceasta generează emigrarea forței de muncă peste hotare, estimată la 2.000 de persoane [25].

Fig. 2. 1. Centru digital ,,CenDigi’’ orașul Nisporeni (Elaborat de Adam Gheorghina)

2. 1. Populația

Populația și forța de muncă. Populația raionului constituie în prezent 1,9% din populația Republicii Moldova. În conformitate cu ultimele date furnizate pentru anii 2011 în raion sunt 66,5 mii locuitori (49,4% – populație masculină și 50,6% – populație feminină, similar cu situația generală din Republicii Moldova) [21].

Densitatea medie a populației raionului este de 78.6 loc/km2, fiind mai mică ca media pe republică (de 100,1 loc/km2 în mediu) [21].

A treia parte a populației locuiește în microzona Nisporeni, deoarece aici este unicul oraș din raion, cea mai puțină populație locuiește în Sud-Est în localitățile dea- lungul automagistralei Chișinău-Leușeni [21].

Scăderea ratei natalității și sporirea ratei mortalității, precum și migrația în masă a populației a contribuit la micșorarea numărului populației. Generația tânără (grupa de vârstă 0-14 ani) este în continuă descreștere începând cu anul 1989. Raionul Nisporeni se va confrunta în următorii 10 ani cu o accelerare a procesului de îmbătrânire a populației [21].

Cca. 55% din populația raionului este concentrată în zona Nisporeni. În Nisporeni, la Frontieră și în Sud-Est se observă o stabilitate relativă a numărului de locuitori pe parcursul perioadei 2008-2011. În microregiunile de Nord-Vest și Nord-Est, chiar dacă sumar au cca. 38% din populație, în această perioadă numărul bărbaților și femeilor s-a micșorat cu cca. 7-9% [21].

În ultimii 3 ani în general pe raion s-a micșorat numărul copiilor până la 15 ani (cu 8,8%), dar a crescut numărul persoanelor apte de muncă (2% bărbați, 1% femei) și a pensionarilor (4,8%). Cea mai mare descreștere a numărului de copii este înregistrată în Nisporeni și Nord-Vest, iar a forței de muncă în Frontieră și Sud-Est [21].

Numărul populației până la vârsta aptă de muncă și peste vârsta aptă de muncă în microzonele Nisporeni și Nord-Vest face aproape 50% din numărul total al populației raionului. Numărului persoanelor peste vârsta aptă de muncă  este în creștere în microzonele Nisporeni, Sud-Est, iar în celelalte microzone creșterea fiind considerabilă de 100,1% în microzona Nord-est [21].

Structura etnică a populației raionului Nisporeni se caracterizează astfel:  97,2 % revine români, 0,52% rușilor, 0,34% – ucrainenilor, 0,3% – găgăuzilor, 0,4% – bulgarilor, 0,1% – polonezilor 1,77% romiilor, 0,1% (întîlniți cel mai des în satele Vulcănesti și parțial în Vărzrești) – alte naționalități (fig. 2.2.) [18,22].

Fig 2.2. Nationalitți în raionul Nisporeni [22].

Migrația populației. Numărul persoanelor plecate din raion în alte țări constituie 6,8 mii sau 8,7% din populația totală a raionului (situația la 01.01.2011). Conform datelor neoficiale acest număr este cu mult mai mare. Cel mai reprezentativ grup al emigranților î-l constituie persoanele de vârsta 20 – 45 ani, care constituie segmentul de bază al forței de muncă ce ar putea asigura dezvoltarea raionului [21].

Măsuri și acțiuni pentru îmbunătățirea situației demografice în raionul Nisporeni:

Susținerea familiei și a copilului.

Acțiuni de echilibrare demografică în plan teritorial

Menținerea persoanelor apte de muncă în Nord-Vest și Nord-Est.

Îmbunătățirea evidenței populației.

Forța de muncă. Conform datelor statistice 66,4 % reprezintă populația aptă de muncă, în creștere cu cca.4% față de anul 2011. Totodată, conform datelor BNS, din 2008-2011 s-a observat o dublare a numărului de șomeri înregistrați la Oficiul pentru Ocuparea Forței de Muncă de la 256 la 540 persoane [21].

În structura angajaților ponderea sectorului economic este relativ redusă – cca. 31% (agricultura – 6,6 %; industrie –11,8 %; construcții –2,8 %; comerț –5,1 %; transport și comunicații – 4,7 %). Sectorul administrativ și social este mai mare – cca. 63% (administrație publică – 11,2 %; învățământ – 37,9 %; sănătate și asistență socială – 13,8 %) în alte activități fiind încadrate cca. 6% din forța de muncă [21].

Deci se constată că în raionul Nisporeni cca. 1/3 din forța de muncă este concentrată în or. Nisporeni și localitățile vecine și a cincea parte – în microzona Nord-Vest. Creșteri semnificative ale numărului de persoane apte de muncă s-au înregistrat la Frontieră (cu 11,3%) și în Nord-Est (10%) în perioada 2008-2011 [21].

Analiza principalilor categorii de angajați denotă faptul că:

Forța de muncă în trecut (cu o ușoară modificare în prezent) a fost repartizată conform schemei de amplasare a complexelor agroindustriale de prelucrare a producției agricole locale. Revigorarea în aceste locații a întreprinderilor de procesare sau prelucrare a producției locale este o soluție pentru reangajarea forței de muncă, care încă nu și-a pierdut total abilitățile specifice [21].

Microzona Nisporeni absoarbe majoritatea angajaților în domeniul industriei (cca. 80% în anul 2005 și în jur de 75% în 2008) sănătății și comerțului. La fel zona deține cote importante în angajarea pedagogilor și agricultorilor.

În Sud-Est și la Frontieră se revigorează parțial sectorul industrial, în timp ce în Nord angajările în industrie sunt aproape inexistente.

Peste 50% de angajați în agricultură sunt în microzonele Nisporeni și Nord-Est și cca. 55% de lucrători în învățământ și educație preșcolară activează la fel în aceste microzone.

Majoritatea angajaților în sănătate în anul 2005 au fost în microzona Nisporeni (peste 74%), dar în următorii 3 ani situația s-a schimbat spre echilibarea teritorială, în special crește numărul instituțiilor respective în microzona Nord-Vest (până la 24%).

Practic jumătate din structurile de servicii și comerț sunt amplasate în  microzona Nisporeni.

Agenții economici din raion au o capacitate de a crea anual între 500 și 700 noi locuri de muncă [21].

Măsuri și acțiuni prioritare:

Noi locuri de muncă în spațiul rural (în locul fostelor complexe agroindustriale)

Înregistrarea afacerilor în localitățile cu resurse nevalorificate (funciare, agricole, umane, infrastructură)

Îmbunătățirea sistemului statistic raional privind structura angajaților [21].

Șomajul. La Agenția Forței de muncă din raion anual sunt înregistrați cca. 0,6 mii șomeri (0,22% din populația aptă de muncă) [21].

Anual la cursuri de pregătire profesională sunt antrenați cca. 50 persoane pentru următoarele profesii: lăcătuși-auto, electro-gazo-sudori, bucătari, contabili, frizeri, tâmplari, tencuitori-zugravi. Prin intermediul Agenției în câmpul muncii sunt anual angajate cca. 200 persoane. Pentru prevenirea și diminuarea șomajului în rândul tinerilor pentru anii 2011-2012, a fost elaborat un plan de acțiuni de nivel raional [21].

2.2. Agricultura

Activitatea de bază în economia raionului este agricultura, dar în majoritatea cazurilor antreprenorii și gospodăriile țărănești ce practică agricultura nu respectă regulile ecologice și agrotehnice, majoritatea gospodăriilor agricole sunt amplasate pe pante cu înclinație mare (pînă la 25 – 30 grade și mai mult) în majoritatea cazurilor terenurile ce aparțin gospodăriilor mici gospodărești se prelucrează de a lungul pantelor astfel spălînduse stratul de sol fertil. Totodată din circuitul prelucrării intensive nu se exclud terenurile situate pe versanți cu înclinația mai mare de 10 grade. Există pericolul că timp de 5-6 ani o parte considerabilă a terenurilor vor fi complet degradate și scoase din circuitul agricol [10,21].

În suprafața totală a culturilor agricole predomină arătura – 46,7%, inclusiv 10,8% culturi păioase și 42,5% prășitoare. Din plantațiile multianuale predomină livezile și viile (fig. 2.3).

Fig. 2.3. Plantații multianuale în satul Ciorești ( Elaborat de Adam Gheorghina)

Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafețe de vii (aproximativ de 700 ha), principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). În oraș au funcționat două întreprinderi de prelucrare a strugurilor: Nis-Struguraș SA și Sanis Vin SRL. În preyent fucționează doar o întrprindere: Nis-Struguraș SA care a fost dată în exploatare la sfârșitul anilor 1980. La combinat se prelucrează și îmbuteliază brandy, vinuri tari, vinuri seci, spumant care au fost distinse cu medalii și diplome la prestigioase concursuri naționale și internaționale de specialitate. Cea mai cunoscută marcă este Spumant de Nisporeni care este comercializat atât în țară cât și peste hotare [21].

Unele gospodării au arătură și plantații multianuale pe soluri degradate. Nu se crează sisteme de praguri în complex cu sădirea fîșiilor forestiere de protecție. Nu se nivelează rigolele, iar suprafețele supuse alunecărilor de teren și ravenele nu sînt acoperite cu vegetație. Nu se respectă asolamentele științific fundamentate, practic s-a trecut la rotația simplă a culturilor. Pe terenurile privatizate se cultivă preponderent porumbul în monocultură. Cultivarea masivă a cerealilor și plantelor tehnice este determinată de cererea pieței, și este destul de greu influiențabilă [21].

Structura suprafețelor ocupate de terenuri agricole în r-nul Nisporeni constituie 28166,46 ha, a localităților 7202,23 ha , fondului silvic 15560,52 ha, terenuri destinate industriei ș.a. 551,20 ha, terenurile fondului apelor 1639,9 ha și terenurile fondului de rezervă 9781,3 ha, total terenuri 62901,61 ha [21].

Sectorul zootehnic este dezvoltat prioritar prin vităritul în gospodăriile auxiliare ale populației, pentru deservirea cărora  în raion activează 7 centre zooveterinare, 20 farmacii veterinare 25 puncte de însămânțare artificială. Șeptelul de animale la 01.01.2008 a constituit:

bovine – 4458 capete (cu 1421 mai puțin de cât la 01.01.2007), inclusiv vaci – 3219 (cu 664 mai puțin)

porcine – 7120 (cu 8754 mai puțin)

ovine și caprine – 21990 (cu 1963 mai puține)

cabaline – 2161(cu 124 mai puține)

păsări – 209 mii (cu  88,8 mii păsări mai puține) [21].

Numărul scăzut al animalelor, în gospodăriile auxiliare ale populației, s-a produs datorită secetei din vara anului 200 [10].

Sectorul agricol al raionului Nisporeni este preponderent bazat și pe fitotehnie. Însă și zootehnia are un rol relativ important, în special condiționat de calitatea puțin mai inferioară a solului în comparație cu alte raioane, precum și de tradițiile locale. În 2008, producția vegetală a constituit 71,9% din producția agricolă totală a raionului (189,4 milioane lei) restul revenind producției animaliere (74,2 milioane lei). Calitatea joasă a solului, exprimată prin nota scăzută de bonitate (54 puncte) și ponderea relativ ridicată a terenurilor erodate (49,2%), sunt constrângeri majore pentru dezvoltarea sectorului agricol și extinderea lanțurilor de producere la o scară mai largă. Prin urmare, agricultura raionului este bazată pe mici proprietari agricoli individuali, iar numărul întreprinderilor agricole care produc și prelucrează la scară largă producția agricolă este relativ limitat. Aceasta este confirmat și de ponderea mică a companiilor agricole cu suprafețe de peste 10 ha – 0,1% din total întreprinderi – care este de circa 10 ori mai mică față de media regională. În mod firesc, o asemenea agricultură de subzistență nu a permis crearea de noi locuri de muncă, astfel încât ponderea angajaților în sectorul agricol în 2008 a constituit doar 6,3%, fiind de două ori mai mică față de sectorul industrial (12,9%). Și baza tehnico-materială a raionului este una foarte deficitară: la 1000 ha de terenuri agricole revin doar 4,8 tractoare, în timp ce media regională este de 11,2 unități, iar media națională – 12,9 unități [21].

2.3. Industria

Ponderea persoanelor ocupate în industrie este de cca. 13,8%, dar cu unele fluctuații în dependență de conjunctura de pe piețele regionale. În raion funcționează 41 întreprinderi de prelucrare a produselor locale. Totodată raionul Nisporeni este caracterizat printr-un nivel scăzut de dezvoltare al sectorului industrial. Sectorul industrial al raionului este reprezentat de industria prelucrătoare (91,8 %, cu vânzări de 37,3 mln. lei) și industria ușoară (8,2 %, vânzări de 3,4 mln. lei) specializată în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. 

Ponderea persoanelor ocupate în sectorul industrial din raion este de 11,8%. Numărul mediu de salariați în întreprinderile  industriale  este de peste 700 persoane, cu un salariu  mediu lunar  de 1,76 mii  lei. Sectorul privat din industrie a asigurat  90,5 % din volumul total de producție, fabricat în raion; cel mixt – 9,4 %.

În anul 2007, volumul producției industriale în prețuri curente în raion  a constituit  40,7  mln. lei, iar producția industrială pe cap de locuitor a constituit 626 lei. În 2008 s-a înregistrat o descreștere a acestor parametri.

Cauzele subdezvoltării sectorului industrial din raion țin de infrastructura industrială slab dezvoltată, lipsa unei strategii de promovare a produselor locale pe piețe, neasigurarea calității produselor și lipsa tehnologiilor moderne, iar potențialul uman încadrat în această sferă necesită pregătire profesională [7,21].

Industria prelucrătoare

În economia raionului un rol important îl joacă industria de prelucrare a strugurilor (25-30 mii t/an,  85-90 mil. lei/an), prelucrarea uleiului vegetal, producerea făinei, a pîinei și produse de panificație, uscarea prunelor (350-400 t/an) [21].

Sectorul industriei prelucrătoare î-l reprezintă întreprinderile de fabricare a vinurilor, care au produs producție în sumă de 31,8 mln lei sau  85,2 % (în prezent în teritoriu activează  6  fabrici de vin, cea mai mare fiind SA „Nis-Struguraș”, întreprindere cu capital străin);  1 întreprindere de prelucrare a cărnii, care a produs producție în sumă de 3,7 mln lei, sau 9,8 % din volumul total al producției industriei prelucrătoare și 10  întreprinderi de fabricare a pâinii și a produselor de patiserie, care au produs producție în sumă de 1,8 mln. lei, sau  5,0 % din volumul total al producției industriei prelucrătoare.

Deși bogat în resurse locale de materiale de construcție, ponderea acestei industrii este nesemnificativă [21].

Pe teritoriul raionului sunt 6 cariere, dintre ele, 3 sunt sistate, restul sunt autorizate la nivel local cu extracția zăcămîntului pînă la 5000 m3 anual, dispun de schița proiect, de extracție și recultivare, decizia consiliului, se duce evidența de contabilitate, și toate carierele sunt gestionate de primării.

Nu sunt valorificate oportuntățile pentru prelucrarea industrială a resurselor locale de materiale de construcții [21].

Industria vinicolă

Industria de prelucrare a strugurilor produce cca.25-30 mii t/an și o cifră de afaceri de cca. 85-90 mil. lei/an. Întreprinderile de fabricare a vinurilor au produs în 2007 producție în sumă de 31,8 mln lei sau 85,2 % din totalul producției industriale. În prezent pe teritoriu ce mai mare  fabrică de vin fiind întreprinderea cu capital străin SA „Nis-Struguraș”.

Deși în ultimii 2 ani volumul producției de vinuri s-a redus, întreprinderile de producere a vinurilor dețin cota majoritară în volumul total pe industrie, iar industria vinicolă este cea mai importantă ramură a industriei raionului. Piețele de export nediversificate și înăsprirea concurenței pe piețele tradiționale impun companiile vinicole să recurgă la raționalizarea sistemului de afaceri, îmbunătățirea sistemelor calității, sporirea activității sectorului de marketing și vânzări [21].

2.4. Serviciile

Rețeaua rutieră și transportul

Raionul Nisporeni dispune de o rețea de drumuri de 238.27 km, din care: drumuri naționale –97.77 km,  un segment de 17 km a traseului internațional Chișinău – Leușeni; drumuri locale – 140,5 km

Potrivit indicatorilor social-economici, care caracterizează condițiile de trai ale populației raionului   (situația la  01.01.2011), lungimea totală a drumurilor și străzilor din localitățile raionului e de 941 km, din care cu acoperire rigidă 15,4%,  sau145 km,  (în ultimii 5 ani au fost reparate doar  34,5 km, sau 23,8 % (fig. 2.4).

Fig. 2.4. Rețeaua de drumuri în raionul Nisporeni (Elaborat de Adam Gheorghina)

Calitatea drumurilor este nesatisfăcătoare, are un grad  mare de uzură;  majoritatea necesită reparații. E necesar de a construi noi porțiuni de drumuri, străzi [21].

Menținerea drumurilor publice de importanță națională și raională este pusă în seama SA ”Drumuri Nisporeni”, la întreținerea căreia se află 243,2 km de drum, din care drumuri naționale 102,7 km și drumuri locale – 140,5km. Legătura dintre raionul Nisporeni cu celelalte raioane se realizează prin intermediul auto-magistralelor de importanță națională și internațională. Calitatea acestor magistrale este satisfăcătoare. Drumurile locale, însă, sunt o problemă pentru majoritatea localităților din raion. Dificultățile legate de transportul de marfă și călători spre or. Chișinău și spre or. Nisporeni determină caracterul scăzut al dezvoltării economiei regiunii [21].

Din cauza stării nesatisfăcătoare a drumurilor, atractivitatea localităților rurale este destul de scăzută. În prezent sunt 3 localități (Mîrzoaia, Valea Nârnovei și Heleșteni), care n-au legătură permanentă cu centrul raional, din cauza lipsei drumurilor cu acoperire rigidă. Bugetele reduse ale primăriilor nu permit reparația capitală a drumurilor ce traversează satele [21].

Sistemul de învățământ este format din 8 instituții cu o capacitate de 2.616 persoane, inclusiv o școală medie de cultură generală și două licee „B.Cazacu” și „M.Eliade”. În sistemul de învățământ sunt angajați 168 persoane. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de spitalul raional, centrul medicilor de familie și stația de urgență în care sunt antrenați 55 medici. Infrastructura culturală este formată din 5 biblioteci, o casă de cultură și un muzeu local. În oraș există un post de televiziune locală și un ziar local. Pe teritoriul orașului sunt 5 obiecte sportive, inclusiv un stadion[21].

Serviciile bancare

În raionul Nisporeni funcționează filiale a 4 bănci, respectiv:

·     Moldovagroindbanc

·     Victoria Bank

·     Banca de Economii a Moldovei cu reprezentanțe în unele localități rurale

·     Moldinconbank

La fel în unele localități rurale sunt Asociații de Economii și Împrumuturi a cetățenilor (Nisporeni, Valea Treistieni, ș.a.). În or. Nisporeni se găsește compania de asigurări ASITO.

Serviciile comunale

Ponderea infrastructurii utilităților publice în raion este situată sub media pe țară, iar nivelul de deservire a serviciilor necesită îmbunătățire și modernizare. Infrastructura slab dezvoltată constituie un impediment în crearea condițiilor de dezvoltare a industriei și a micului business [21].

Serviciile turism

Raionul Nisporeni este inclus în rutele turistice naționale ”Zona turistică Vest”, care conectează localitățile Chișinău – Suruceni – Condrița – Căpriana – Hâncu – Iurceni. Un mare potențial are conectarea raionului la rutele turistice transfrontaliere a Euroregiunii Siret – Prut – Nistru.

Orașul Nisporeni este inclus în Programul Național pentru zona de Centru „Drumul vinului”. Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafețe de vii (aproximativ 818 ha), principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). În oraș funcționează o întreprindere de prelucrare a strugurilor: SA „Nis-Struguraș” unde pot fi organizate degustații [21].

Hotele

Serviciile de cazare sunt oferite de 2 hoteluri din or. Nisporeni ce activează din 2007:

”Prietenia” (str. Alexandu cel Bun 47) cu 20 numere,

”La Natalia” (str. Alexandu cel Bun 102) cu 15 numere [21].

Tabere estivale

În raionul Nisporeni sunt 2 tabere estivale, din care ambele funcționale (cu cîte 300-400 locuri fiecare):

”Mârzoaia” gestionată de DGÎTS.

Vărzărești, privată [21]/

Rețeaua de gaz

Până în prezent dispun de rețea de gaze naturale doar 3 localități, din numărul total de 39. În total pe raion, la rețeaua de gaze naturale sunt conectate 1,6 mii de case și apartamente, precum și 42 agenți economici. Conectarea la rețeaua de gaze naturale se realizează paralel în instituțiile socio-economice și în gospodăriile individuale. Gospodăriile individuale se conectează pe cont propriu [21].

Telefonizarea

Conform situației anului  2012, nivelulul de asigurare cu posturi telefonice în raion este de  16,81mii posturi, sau cca. 24 posturi telefonice la 100 locuitori [21].

Aprovizionarea cu apă

Din 39 de localități 17 dispun de apeducte (44 % din total). Ponderea fondului locativ dotat cu apeduct din raion este de 29,5% (media pe republică e de 37,5%). Alimentarea cu apă este efectuată din captările de apă subterană din localitățile din raion [21].

Locuitorii raionului se alimentează cu apă potabilă de la 2973 fântâni de tip mină și 142  izvoare.  Raionul dispune de 38 de fântâni arteziene, din care în anul 2007 au funcționat doar 20 (care dețin autorizații de gospodărire), celelalte 18 – sunt în stare de conservare.

Apa din fântâni și din izvoare este folosită ca apă potabilă de cca. 70% din populația raionului, ce nu corespunde normelor ecologice și sanitare în vigoare [21].

În construcția rețelelor de apeduct sunt necesare resurse financiare mari, pe care autoritățile locale nu le pot acoperi. De aceea este necesară implementarea programelor naționale și internaționale în domeniu [21].

Infrastructura de canalizare

Pe teritoriul or. Nisporeni funcționează stația de epurare, cu o capacitate de 1236 m 3 de apă pe zi , administrată de Gospodăria de alimentare cu apă și canalizare [21].

Lungimea totală a rețelei de canalizare este de 14 km. La “GAAC” sunt conectați prin canalizare: 1242 apartamente și 284 case particulare. În timpul sezonului de toamnă, mai funcționează 2 stații de epurare a apelor , cu o capacitate de 200 m 3 pe zi, folosite în sezonul de prelucrare a strugurilor de fabricile de vin din s. Iurceni și s. Șișcani (fără control de laborator.)

Starea tehnică a stației de epurare a apelor reziduale din or. Nisporeni este nesatisfăcătoare (are cca. 40 ani), iar pentru renovarea ei sunt necesare sume mari de bani.

În raion, rețeaua de canalizare este slab dezvoltată. Ponderea fondului locativ din raion care dispune de rețea de canalizare este de 4% față de media națională de 22,6% [21].

CAPITOLUL III. STAREA COMPONENTELOR DE MEDIU

(Informațile obținute au fost realizate în baza anuarelor inspectoratului ecologic de stat și inspectoratului ecologic Nisporeni)

Raionul Nisporeni se confruntă cu probleme serioase ce țin de protecția mediului și asigurarea serviciilor de bază. Majoritatea localităților din raion nu dispun de o gunoiște autorizată, precum și drumurile de acces către gunoiști sunt în stare nesatisfăcătoare.

Practic, în toate localitățile raionului există problema gunoiștilor neautorizate care apar în preajma râulețelor, la hotarele localităților sau în alte locuri neamenajate corespunzător. Serviciul salubritate este caracterizat printr-un nivel scăzut de organizare.

În raionul Nisporeni infrastructura și managementul deșeurilor menajere este extrem de slab dezvoltată, atât cantitativ, cît și calitativ. Se atestă un nivel înalt de poluare a solurilor, apelor și alte componente mediului cauzat de tradițiile neprietenoase ale mediului și infrastructura slab dezvoltată, dar și de indiferența populației. Pentru regiune e specifică colectarea neseparată a deșeurilor și lipsește serviciul de reciclare a acestor deșeuri.

La finele anului 2011 s-a lansat proiectul:”Salubrizarea localităților din raioanele Nisporeni, Strășeni și Călărași pentru un mediu curat și sănătos”. Acesta constă în construcția și amenajarea a 82 de platforme de precolectare selectivă a deșeurilor dotate cu containere pentru depozitarea deșeurilor solide, cu transportarea ulterioară la poligonul de depozitare deșeurilor comun pentru zona dată.

Un avantaj al proiectului este lichidarea gunoiștelor neautorizate din cele 13 de localități beneficiare, iar un alt avantaj fiind crearea de noi locuri de muncă în cadrul Întreprinderii de salubrizare din or. Nisporeni. Iar în satele Cristești, Iurceni, Bolțun, Ciorești și Bursuc are loc construcțiea și amenajarea a 20 de platforme pentru acumularea deșeurilor cu 60 de containere [1].

3.1. Calitatea Aerului

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanților în mediu. Poluarea aerului are multe și semnificative efecte adverse asupra sănătății umane și poate provoca daune florei și faunei în general [5].

După gradul de toxicitate și a normativelor de emisie a noxelor în aerul atmosferic a fost efectuată clasificarea întreprinderilor după gradul de toxicitate, astfel amplasate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt 100 de întreprinderi cu impact negative asupra bazinului aerian și cantitatea reală a emisiilor de noxe în atmosferă constituie 129,754 t/an [1].

Ce privește calitatea aerului în dinamică cu anii precedenți, în anul 2012 emisiile de noxe erau de 136,7 t /an și anul 2013 unde emisiile de noxe sînt de 137,0158t/an este evident că numărul întreprinderilor s-a mărit de aceea și numărul de noxe în aerul atmosferic corespunzător s-a mărit, dar nesemnificativ, ceea ce este îmbucurator, însă este de menționat faptul că controlul datelor ce privește numărul de noxe în aer atmosferic este ținut la evidență strictă [6].

Surse potențiale de poluare a aerului atmospheric în r-nul Nisporeni sunt:

Surse staționare de poluare principale pe teritoriul r. Nisporeni cu impact negativ asupra bazinului aerian fac parte din următoarele sectoare:

Sectorul energetic (subsectorul termoenergetic), dispun de 105 cazangerii cu diferite capacități de producere a agentului termic dintre care 16 unități funcționează pe combustibil solid și 89 pe baza gazului natural. Pe parcursul anului 2013 la casangeriile existente in raion au fost consummate 1169,06 mii m3 de gaze naturale și 791 t de carbine. În urma arderii combustibilului la casangerii în atmosferă au fost emanate 112,37 t de substanțe poluante. Numărul înterprinderilor poluante este de 151 dintre care înterprinderi de stat 51cu numărul surselor fixe de poluare de 766 și care au un volum de emisii a noxelor în bazinul aerian de 207,36 t  .La (subsectorul electroenergetic), în teritoriu activează filiala SA “Red Union Fenosa” cu volumul de emisii în aerul atmosferic de 0,32 t/an.

Sectorul industrial. Compartimentul producerea articolelor industriale și alimentare dispun de 100 agenți economici care dispun de 766 surse poluatoare. Prin intermediul acestor surse în rezultatul activităților lor s-au degajat 129,754 t/an substanțe poluatoare.

Ramura transport BTA 20 care dispune de 13 surse de poluare staționare și mobile de la care pe parcursul anului s-au degajat în atmosferă  1,6744 t/an substanțe poluoatoare.

Sursele mobile de poluare fac parte din ramura “Transport”. Pe teritoriul raionului la moment sunt înregistrate următoarele unități de transport care în procesul utilizării cauzează poluarea bazinului aerian (fig. 3.1.).

Fig. 3.1. Surse mobile de poluare în orașul Nisporeni (Elaborat de Adam Gheorghina)

a) unități de transport supuse controlului ecologic de stat inclusive cu depistări a normelor de emisii sunt 4170, supuse controlului la stațiile tehnice 4087 dintre care 40 sînt cu depășiri a normelor ecologice, 43 supuse testării repetate .

b) numărul unităților agricole de transport supuse controlului sunt 536 tractoare și 17 combine. Supuse controlului la stația tehnică  este de 4170 cu depășiri a normelor ecologice .

Analizînd consumul de combustibil utilizat pentru anul 2013 conform datelor de la stațiile de alimentare cu comustibil putem confirma că au fost realizate 2550,3 t benzină cu emisia de poluanți 1315,45t/an, 3120,2 t motorină cu emisia de poluanți 419,98 t iar consumul de gaz de 1352,7 t cu emisia de poluanți de 672,71t. Total pe raionul Nisporeni, consumul de combustibil utilizat este de 7023,2t și cantitatea de poluanți emiși de la sursele mobile total pe an constituie 2408,13 t/an.

Din cele 100 de înterprinderi cu impact negativ asupra bazinului aerian toate dispun de inventarierea surselor de poluare și de autorizații pentru emisia poluanților în atmosferă.

Din aceste motive trebuie acordată o atenție deosebită activității de supraveghere, menținere și de îmbunătățire a calității aerului în r-nul Nisporeni și pentru această problemă punem în evidență urmatoarele Obiective și măsuri de protecție a aerului atmosferic:

Testarea în ceea ce privește respectarea normativelor de degajare a noxelor în aerul atmosferic a tuturor mijloacelor de transport în teritoriu.

Aplicarea standartelor europene pentru benzină și motorină.

Desfășurarea meselor rotunde cu agenții economici din teritoriu cu tematica privind îndeplinirea cerințelor ale tehnologiilor noi în vederea ameliorării calității aerului.

Trecerea tuturor cazangeriilor la arderea cu gaz natural

Elaborarea planurilor cît mai reușite de acțiune referitoare la ecologizarea populației privitor protecției factoilor de mediu.

Stoparea tăierii masive a pădurilor , plantarea de noi arbori în spațiile verzi [1].

3.2. Calitatea Apei

Din cele 27sonde arteziene care se afla pe teritoriul raionul Nisporeni 14 sînt exploatate, 14 cu destinație menajeră ce dispun de zonă de protecție , 13 neexploatate, 10 dispun de autorizație de folosință specială a apei, 7 în rezervă , 6 conservate.

Pe teritoriul raionului se găsesc 102 bazine acvatice suprafața totală a căror este de . Aparțin la SA „Piscinis” – 5 bazine, celelalte aparțin primăriilor care sunt date în gestiune cu care sunt încheiate, contracte de gestionare. Surplusul de apă la toate bazinele sunt în stare satisfăcătoare fiind dotate cu diguri și sisteme de evacuare, iar 55% din bazinele acvatice dispun de fîșii, zone de protecție.

Starea și numarul total al fîntînilor de mînă în anul 2013 este de 1645 dintre care au menajere 1291 (fig. .). Izvoare în nr. de 146 cu amenajare de 146 (fig. 3.2., 3.3.).

Fig. 3.2.Fîntînă de mînă ,,În apropierea Rezervației Codri”, (Adam Gheorghina)

Fig. 3.3. Fîntănă cu cumpănă, satul Băcșeni [23]

Traversează raionul Nisporeni 7 rîuri ; Prut , Nîrnova, Lăpușnița Cogîlnic, Brătuleanca, Cobac, Sînești cu afluienții săi, asupra rîurilor este ținută evidența strictă și anume prin lichidarea gunoiștelor neautorizate apărute spontan, petrecerea regulată a acțiunii „Rîu curat de la sat la sat” darea prescripțiilor obligatorii a primăriilor din localitățile respective de curățire a albiilor acestor rîuri precum și a multor lacuri, iazuri, fîntîni și izvoare de pe acest teritoriu (fig. 3.4.).

Fig. 3.4. „ Iaz, satul Ciorești ” (Adam Gheorghina)

Managementul resurselor de apă sunt reprezentați prin indici de utilizare a apei volumul de apă captat din sursele subterane este de 127,53, mii m3 utilizată 85,37 mii m3 dinte care în scopul pentru producere – 18,9 mii m3, pentru necesități menajere 68,525 mii m3. Apa uzată evacuată 121,915 mii m3 dinte care cu epurare insuficientă de 121,915 mii m3.[1].

Dintre unitățile principale de poluare a resurselor acvatice pe teritoriul r-nului sunt:

Stația de epurare GAAC Nisporeni cu un volum de apă uzată de 88,6 mii m3;

Unități industriale cum ar fi fabricile de vin, conserve produse lactate;

Stații PECO, spălătorii auto stații de deservire tehnică;

Dintre măsurile și propunerile de protecție a resurselor acvatice mentionăm:

Organizarea, desfășurarea acțiunilor de curățarea a cursurilor de apă și a surselor de alimentare cu apă potabilă.

Reușita de a conlucra eficient cu autoritățile publice locale pentru asigurarea securității ecologice și soluționarea problemelor ce țin de resursele acvatice.

Îmbunătățirea capacității de comunicare cu subdiviziunile teritoriale în gestionarea bazinelor acvatice.

Organizarea ședinților, întruniri, ore ecologice cu cetățenii localităților pentru a aborda problema poluării resurselor acvatice.

Publicări de articole, astfel informînd cetățenii raionului la urmările ce pot apărea în urma consumării apelor cu concentrații mari de surse și diferiți indici periculoși vieții omenești [1].

3.3. Calitatea Solului

Prevenirea eroziunii, înfăptuirea altor măsuri de protecție a solurilor, concret la fiecare beneficiar de terenuri agricole, pot fi întemeiate doar în atare proiecte de organizare a acestor terenuri.

Lipsa acestor proiecte, numărul mare de gestionări a terenurilor face dificil organizarea unui control planificat privind protecția resurselor funciare. Schemele de care dispun, în cel mai bun caz, beneficiarii de terenuri cu suprafețe mici nu sunt acordate de organele de protecție a mediului, care în condițiile unei eventuale acordări ar putea înainta necesitatea respectării măsurilor de protecție a resurselor funciare [6].

Din cauza că nu se îndeplinesc măsurile antierozionale de protecție a solurilor suprafața solurilor erodate are o tendință de mărire. Suprafața terenurilor agricole inclusiv : 10,597 ha slab erodate, mediu 53,12 ha, și puternic erodate 45,62.

Dacă aceste procese nu vor fi stopate în anii apropiați, atunci va avea loc o scădere bruscă a recoltelor, accelerarea proceselor de dehumificare a solurilor, de eroziune a lor, iar toate acestea împreună pot duce la o criză agro-ecologică inevitabilă.

Prin urmare se poate de menționat că odată cu extragerea ilicită a subsolului (nisip) se crează terenuri supuse alunecărilor.

Sursele de poluare a solurilor.

Cele mai fregvente cazuri de încălcare a legislației funciare sunt la poluarea terenurilor cu diferite substanțe nocive inclusiv cu deșeuri menagere și de producere. (fig. 3.5.).

Fig. 3.5. Poluarea terenurilor în satul Ciutești [21].

Cît privește controlul îndeplinirii măsurilor de preîntîmpinare a eroziunii solului și măsurilor obligatorii pentru îmbunătățirea calității lui; întocmirea și îndeplinirea întocmai a proiectelor de organizare a teritoriului, de ameliorare și altă natură, precum și folosirea terenurilor neținîndu-se seama de scopurile pentru care au fost repartizate, pînă la stabilirea relațiilor funciare din punct de vedere juridic este foarte dificil de îndeplinit.

În raionul Nisporeni sunt 46 de focare de contaminare a mediului cu pesticide, acestea sunt fostele depozite pentru păstrarea pesticidelor, stații de pregătirea soluțiilor, fostele piste de decolare ale elicopterelor care necesită remedierea lor.

Măsurile cu privire la efectuarea lucrărilor de protecție a solurilor.

Cît privește controlul îndeplinirii măsurilor de preîntîmpinare a degradării solului și măsurilor obligatorii pentru îmbunătățirea calității lui în raion sau efectuat careva măsuri de protecție. Pe parcursul anilor 2013 pe teritoriul raionului au fost plantate 40 ha de pădure, parțial pe pămînturile înclinate predispuse alunecărilor și eroziunii (fig. 3.6.) [1].

Fig. 3.6. Plantații de pădure (Bălănești)[21]

. Starea Biodiversității

Pădurile exercită un rol deosebit în menținerea echilibrului ecologic, în combaterea deșertificării și degradării terenurilor și a solurilor, în conservarea biodiversității, protecția peisajului, a apelor și a bazinelor hidrografice, în securitatea alimentară și energetică, în atenuarea impactului schimbărilor climatice, și nu în ultimul rând, în prevenirea și reducerea riscului de dezastre naturale (fig. 3.7.) [6].

Fig. 3.7. Resursele funciare (Elaborat de Adam Gheorghina)

Arii protejate de stat în raionul Nisporeni.

În raion sunt peste 4,52 mii ha teritoriu rezervat de stat, deasemenea am constatat că în raionul Nisporeni în total sunt 7 tipuri de teritori rezervate: 3 rezervații naturale silvce, 2 rezervații peisagistice, 1 rezervație de plante medicinale și mai multe monumente ale naturii (fig. 3.8.).

Fig. 3.8. Arii protejate în raionul Nisporeni.

Sursa:( ,,Institutul de Ecolologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei”)

După cum urmează:

Rezervația Silvică "Seliște-Leu" – este o arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafață de 315 ha lîngă satul Seliște, ocolul Silvic Păruceni, Seliște-Leu parcela 27-30

Monumentul Naturii Geologic și Paleontologic "Fractura tectonică Seliște" – este o arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafață de 240 ha, la sud de satul Seliște.

Rezervații naturale silvice: s. Seliște (302 ha), or. Nisporeni (3499 ha), Zberoaia (148 ha)

Rezervații peisagistice: Cazimir-Milești (571 ha), Vila Nisporeni (3499 ha)

Monumente naturale hidrologice (izvoare de apă minerală): Bursuc

Arbori seculari (grupe de stejar și fag): Nisporeni, Seliște

Monumente geologice și paleontologice: hârtop-formă circulară de relief din or. Nisporeni – unul cele mai mari din Republica Moldova (200 ha), fractura tectonică din s. Seliște (240 ha), dealul din s. Bălănești (cel mai înalt din RM – 419,5 m).

Parcul dendrologic din Milești pe o suprafață de 8 ha, unde sunt plantați copaci încă din sec. XIX, având câteva exemplare unice pentru Republica Moldova (arborii „Adam și Eva”, câțiva molizi și un scoruș) (fig.8.) [29]

Deși acestea sunt protejate prin legea fondului ariilor naturale protejate de stat, rezervațiile și monumentele naturii nu sunt gestionate eficient pentru scopuri turistice, iar în majoritatea cazurilor comunitatea nu cunoaște despre existența acestora [1].

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Raionul Nisporeni dispune de o poziție geografică favorabilă. Din punct de vedere-economico

geografic, este situat în partea de vest a țării, la hotar cu România, ceea ce poate contribui la dezvoltarea economiei raionului. Din punct de vedere fizico-geografic, raionul Nisporeni este amplasat în partea de vest a Podișului Codri, regiune cu relief fragmentat, predispus la eroziune și relativ mediu favorabil pentru activitățile agricole.

Condițiile naturale, cu excepția reliefului, sunt relativ favorabile pentru populație și activitatea

economică. Raionul dispune de apreciabile resurse de prundiș, argile și nisip (care sunt valorificate din punct de vedere economic), etc. De asemenea, există suficiente resurse de apă (r. Prut) și extinse suprafețe forestiere, care contribuie la dezvoltarea economică fovarabilă.

Populația raionului constituie în prezent 1,9% din populația Republicii Moldova. În

conformitate cu ultimele date furnizate pentru anii 2011 în raion sunt 66,5 mii locuitori (49,4% – populație masculină și 50,6% – populație feminină, similar cu situația generală din Republicii Moldova).

Numărul populației stabile este într-o scădere continuă. Această scădere este cauzată datorită

bilanțului natural negativ (predominarea mortalității asupra natalității), cât și celui migrațional negativ.

Scăderea ratei natalității, creștere mobilității populației, dar și fenomenul de depopulare, care

se înregistrează în special în localitățile rurale mici, sunt cauzate de criza economică profundă prin care trece întreaga republică.

Activitatea de bază în economia raionului Nisporeni este agricultura cu o suprafață ocupată de

28166,46 ha.

Condițiile naturale și economice relativ bune permit cultivarea unei game mari de plante. În

structura terenurilor însămînțate predomină grâul și floarea soarelui, dar sunt sunt foarte extinse viile, parțial și livezile (de prune, mere, etc.).

Creșterea animalelor și ea o importanță deosebită în economia raionului, cu toate că a suferit un declin serios. Aceasta a fost determinată de factorii economici

(lipsa subvențiilor în subramura dată) și naturali (secetele din ultimii ani). Toate acestea au influențat mult asupra reducerii șeptelului de animale.

Volumul producției industriale, realizate pe parcursul anului 2012 a fostde 40,7 mln. lei sau

1,9% din valoarea totală pe țară. Principalele produse industriale fabricate sunt materiale de construcție, produsele alimentare (laptele și produsele lactate, făina, produse de cofetărie, etc.) și întreprinderile de fabricare a vinurilor

Printre principalele probleme de mediu identificate sunt: poluarea aerului de la surse mobile

(mijloacele auto); poluarea resurselor de apă prin deversarea apelor uzate neepurate, de la gunoiștile neautorizate și cu îngrășăminte chimice de pe terenurile agricole; gradul înalt de eroziune a terenurilor agricole, etc.

Pentru un mediu curat și sănătos e necesar de a fi construite și amenajate platforme de

precolectare selectivă a deșeurilor dotate cu containere pentru depozitarea deșeurilor solide, cu transportarea ulterioară la poligonul de depozitare a deșeurilor comun pentru zona dată.

Alte suluții ar mai fi lichidarea gunoiștelor neautorizate din cele 13 de localități beneficiare și

crearea de noi locuri de muncă în cadrul Întreprinderii de salubrizare din orașul Nisporeni.

BIBLIOGRAFIE

ANUARUL Inspecția Ecologică Nisporeni – 2013, „Protecția mediului în raionul Nisporeni”, Nisporeni, 2013

Bejan I. Utilizarea terenurilor în Republica Moldova. Chișinău: ASEM, 2010. -165 p.

Cantemir V., Adrenco A., Chirtoacă V. ș.a. Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ediția a doua. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 2002. -288 p.

Cazac V., Mihăilescu C., Bejenari Gh. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 2007. -248 p.

Căpăstru Gh., Munteanu L., Ciorescu V. Anuarul Inspectoratului Ecologic Nisporeni. Nisporeni, 2012.

Căpăstru Gh., Munteanu L., Ciorescu V. Raportul ecologic al Raionului Nisporeni. Nisporeni, 2012.

Departamentul Statistic al Republicii Moldova. Dicționar Statistic al Republicii Moldova. Vol. II (387-814 p.), Vol III (815-1210 p.). Chișinău,1994.

Drumea A., Pavlev P. Atlasul RSSM. Chișinău: Editura ,,ARC’’,1978.

Kamanin L.G., Gheideman T.S., Kanițev I.I. Particularitățile condițiilor naturale ale regiunii Codrilor.

Leonid Voloșciuc, ,, Agricultura ecologică, suport de curs’’, Chișinău, 2012.

Mîtcu M., Sochircă V. Geografia umană a Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,ARC’’, 2002. -199 p.

Mocreac O. Cadastru funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2009. Chișinău, 2009.

Nicu V. Localitățile Republicii Moldova. Vol. II-IX. Chișinău, 1991-2009.

Postolache Gh. Vegetația Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 1995. -340 p.

Rîmbu Nicolae. Geografia fizică a Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,, Litera’’, 2001.

Strategia de dezvoltare durabilă a raionului Nisporeni (2013-2020), Consiliul Raional Nisporeni, Bîtcă Vasile, Verdeș Ghenadie, Lazăr Vitalie, Nisporeni, 2013.

Ștefan Manic, Andrei Negru, Tudor Cozari, Gheorghe Manic, ,,Rezervația codrii’’.Diverversitatea Biologică, Știința, 2006.

http://www.moldovenii.md/md/selection/ (29.08.2014 / 11:45)

http://www.primarianisporeni.md/Despre_Nisporeni (07.05.2014 / 23:25)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Nisporeni (08.04.2015 / 20:23)

http://www.nisporeni.md/pageview.php?l=ro&idc=254&id=1231 (14.11.2014 / 12:30)

http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=6000 (25.02.2015 / 22:18)

http://earth.google.com/ (25.02.2015 / 23:48)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dealul_B%C4%83l%C4%83ne%C8%99ti (25.02.2015 / 00:04)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nisporeni (04.04.2015 / 20:39)

http://www.statistica.md/ (05.04.2015 / 09:58)

http://inseco.gov.md/ (08.04.2015 / 15:08)

http://mediu.gov.md/ (08.04.2015 / 12:46)

http://www.undp.md/media/tender_supportdoc/2009/109/Annex%209%20-%920Ariile%20protejate%20din%20zona%20de%20Centru%20a%20Republicii%20Moldova.pd. (17.05.2015 / 20:13).

BIBLIOGRAFIE

ANUARUL Inspecția Ecologică Nisporeni – 2013, „Protecția mediului în raionul Nisporeni”, Nisporeni, 2013

Bejan I. Utilizarea terenurilor în Republica Moldova. Chișinău: ASEM, 2010. -165 p.

Cantemir V., Adrenco A., Chirtoacă V. ș.a. Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ediția a doua. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 2002. -288 p.

Cazac V., Mihăilescu C., Bejenari Gh. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 2007. -248 p.

Căpăstru Gh., Munteanu L., Ciorescu V. Anuarul Inspectoratului Ecologic Nisporeni. Nisporeni, 2012.

Căpăstru Gh., Munteanu L., Ciorescu V. Raportul ecologic al Raionului Nisporeni. Nisporeni, 2012.

Departamentul Statistic al Republicii Moldova. Dicționar Statistic al Republicii Moldova. Vol. II (387-814 p.), Vol III (815-1210 p.). Chișinău,1994.

Drumea A., Pavlev P. Atlasul RSSM. Chișinău: Editura ,,ARC’’,1978.

Kamanin L.G., Gheideman T.S., Kanițev I.I. Particularitățile condițiilor naturale ale regiunii Codrilor.

Leonid Voloșciuc, ,, Agricultura ecologică, suport de curs’’, Chișinău, 2012.

Mîtcu M., Sochircă V. Geografia umană a Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,ARC’’, 2002. -199 p.

Mocreac O. Cadastru funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2009. Chișinău, 2009.

Nicu V. Localitățile Republicii Moldova. Vol. II-IX. Chișinău, 1991-2009.

Postolache Gh. Vegetația Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,,Știința’’, 1995. -340 p.

Rîmbu Nicolae. Geografia fizică a Republicii Moldova. Chișinău: Editura ,, Litera’’, 2001.

Strategia de dezvoltare durabilă a raionului Nisporeni (2013-2020), Consiliul Raional Nisporeni, Bîtcă Vasile, Verdeș Ghenadie, Lazăr Vitalie, Nisporeni, 2013.

Ștefan Manic, Andrei Negru, Tudor Cozari, Gheorghe Manic, ,,Rezervația codrii’’.Diverversitatea Biologică, Știința, 2006.

http://www.moldovenii.md/md/selection/ (29.08.2014 / 11:45)

http://www.primarianisporeni.md/Despre_Nisporeni (07.05.2014 / 23:25)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Nisporeni (08.04.2015 / 20:23)

http://www.nisporeni.md/pageview.php?l=ro&idc=254&id=1231 (14.11.2014 / 12:30)

http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=6000 (25.02.2015 / 22:18)

http://earth.google.com/ (25.02.2015 / 23:48)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dealul_B%C4%83l%C4%83ne%C8%99ti (25.02.2015 / 00:04)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nisporeni (04.04.2015 / 20:39)

http://www.statistica.md/ (05.04.2015 / 09:58)

http://inseco.gov.md/ (08.04.2015 / 15:08)

http://mediu.gov.md/ (08.04.2015 / 12:46)

http://www.undp.md/media/tender_supportdoc/2009/109/Annex%209%20-%920Ariile%20protejate%20din%20zona%20de%20Centru%20a%20Republicii%20Moldova.pd. (17.05.2015 / 20:13).