Caracteristicile Si Avantajele T.v.a. In Romania. Relatia Contabilitate Fiscalitate

CUPRINS

Capitolul 1 – T.V.A. ca impozit direct al Bugetului de Stat

Notiuni generale

T.V.A. impozit general de consum

Valoarea adaugata

T.V.A. deductibila

T.V.A. colectata

Caracteristicile T.V.A.

Avantajele T.V.A.

Sfera de aplicare

Operatiuni impozabile

Teritorialitatea

Reguli de impozitare

Operatiuni scutite

Operatiuni impozabile prin opțiune

Platitorii de T.V.A.

Faptul generator si exigibilitatea T.V.A.

Baza de impozitare

Cotele de impozitare

Regimul deducerilor

Criterii pe baza carora se determina T.V.A. datorata bugetului de stat

T.V.A. asupra livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii

T.V.A. aferentă intrarilor de bunuri si servicii

Caile de exercitare a dreptului de deducere

Pierderea dreptului de deducere

T.V.A. aferenta bunurilor pierdute

TV.A. aferenta bunurilor livrate si serviciilor prestate neincasate datorita insolvabilitatii definite a clientilor

Obligatiile platitorilor

Obligatiile platitorilor cu privire la inregistrarea la organele fiscale

Obligatiile platitorilor cu privire la intocmirea documentelor privind transferul bunurilor si prestarilor de servicii

Obligatiile platitorilor cu privire la evidenta operațiunilor

Obligatiile platitorilor cu privire la plata T.V.A

Capitolul 2 – Relatia contabilitate – fiscalitate privind T.V.A.

Notiuni generale privind contabilitatea T.V.A., sistemul de conturi folosit

Reducerile comerciale si financiare

T.V.A. privind ambalajele

T.V.A. privind privind avansurile acordate sau primite

T.V.A. privind cheltuielile accesorii

T.V.A. privind importurile de bunuri de catre societatile comerciale de import-export pe cont propriu

T.V.A. în comertul cu amanuntul

T.V.A. privind cheltuielile de protocol, reclama si publicitate, sponsorizare

Prorata T.V.A.

Capitolul 3 – Concluzii

Bibliografie

CAPITOLUL 1

T.V.A. CA IMPOZIT INDIRECT AL BUGETULUI DE STAT

1.1. NOTIUNI GENERALE

Impozitele indirecte constituie principalele resurse bugetare ale statului in Romania. Ele detineau in bugetul de stat al anului 2004 71,7% in totalul veniturilor si 76,6% in cele fiscale, iar prognozat pe anul 2005 o pondere de 73% in totalul veniturilor si 77,5% in cele fiscale. In anul 2000 in Romania aceleasi impozite reprezentau 11,% dn produsul ntern brut (P.I.B.), din care TVA 6,3%, comparativ cu 13,8% media inregistrata in statele membre ale Uniunii Europene, din care TVA 6,9%.

Din cele de mai sus rezulta ca Romania are o situatie apropiata de tarile membre ale Uniunii Europene in privinta ponderii TVA in totalul PIB si una mai scazuta referitoare la totalul impozitelor indirecte, ceea ce nu ar fi o situatie prea rea, dar este o situatie mult prea deformata din cauza evaziunii fiscale.

Prin modul lor de determinare, dar mai ales prin ususrinta in percepere (incasare), costul relativ redus, comoditatea si eficienta sporita la incasare – organele fiscale fiind scutite de o serie de demersuri privind identificarea subiectilor impozabili, evidentierea acestora, calculul obligatiilor fiscale etc. – impozitele indirecte sunt preferate de autoritatile fiscale.

De altfel, Acad. Iulian Vacarel, referindu-se la preferinta pentru impozitele indirecte mentiona: „necesita o perioada scurta de timp din momentul luarii deciziei de instituire a impozitelor printr-un act normativ si pana devin operationale; reclama cheltuieli modice de asezare, percepere si urmarire; sunt mai voalate – fiind cuprinse in pretul de vanzare al produselor sau in tarife, in cazul prestarilor de servicii, iar nemultumirea cumparatorilor (beneficiarilor) se indreapta impotriva agentilor economici care practica preturi (tarife) majorate, si nu a statului care, de fapt, a ordonat sporirea impozitelor ce a dus la scumpirea acestora; cumparatorul (beneficiarul) nu stie cat din pretul platit pentru produs (serviciu) revine agentului economic si cat ajunge in tezaurul public".

Prin urmare, din punct de vedere al eticii fiscale, acest sistem de impozite este nedrept, deoarece perceperea lui nu tine deloc seama de puterea contributiva a consumatorului, a celor cu venituri mici si foarte mici, acestia fiind obligati sa opteze fie pentru a-si irosi ultimele venituri pentru intretinerea lor si a familiei, fie a renunta, in mare masura, la un consum de produse si servicii minim, care ar fi strict necesar unei existente normale si decente.

In aceeasi lucrare citata, Acad. Iulian Vacarel nota referitor la inechitatea acestor impozite: „Asadar, impozitele asupra consumului nu tin seama de principiile echitatii fiscale, impovarand contribuabilii cu capacitate redusa de plata si favorizand pe cei aflati la polul opus”.

Inechitatea fiscala a impozitelor indirecte este amplificata si de faptul ca ele nu tin seama deloc de persoanele aflate in intretinerea persoanei carea realizeaza veniturile familiei, asa cum se procedeaza in cazul impozitelor directe (cel pe venit, de exemplu). Din aceasta cauza ele au un pronuntat caracter regresiv asupra veniturilor populatiei, cu implicatii prin propagare pe termen scurt si lung asupra economiei in general, din cauza micsorarii puterii de cumparare a marii majoritati a populatiei si a reducerii prezente si viitoare a cererilor de bunuri si servicii.

Cu alte cuvinte, impozitele indirecte desi nu afecteaza direct castigurile nominale ale consumatorului, se repercuteaza negativ asupra puterii de cumparare a acestora prin constrangerea de ordin economic la care acestia sunt supusi. Aceasta constrangere economica nu este altceva decat consecinta constrangerii politice pe care o declanseaza statul prin legile pe care le emite.

Un alt neajuns insemnat al impozitelor indirecte este si acela potrivit caruia in perioadele de criza, cand consumul scade pe toate planurile direct proportional cu aceste fenomene scad si resursele financiare publice, intr-un moment nepotrivit, adica atunci cand economia ar avea mai mare nevoie de ele pentru a majora cheltuielile publice in vederea relansarii consumului.

Cu toate neajunsurile acestui impozit, multe state, mai ales cele slab dezvoltate economic sau in curs de tranzitie (cum este si tara noastra) fac apel in mod frecvent si intr-o mare masura la constituirea resurselor financiare publice prin intermediul impozitelor indirecte deoarece:

nu necesita un aparat fiscal numeros si foarte instruit sau o logistica speciala;

sunt mai usor de colectat prin intermediul agentilor economici, acolo unde se inregistreaza valoarea adaugata;

cheltuielile cu colectarea lor sunt minime;

au o rimicitate relativ buna in colectare, ceea ce nu creaza probleme trezoreriei publice, cum se intampla cu alte venituri (impozitele directe), care provoaca goluri temporare de casa

1.1.1. T.V.A. – impozit general de consum

Taxa pe valoare adaugata (T.V.A.) este un impozit pe cheltuiala, care a fost creat in anul 1954, in Franta, de către M. Faure si care datorita avantajelor sale, a fost rapid adoptat de multe tari. Tarile Uniunii Europene l-au introdus in anul 1966, iar astazi taxa pe valoarea adaugata se aplica in peste 70 de tari din lume.

Principalele caracteristici ale taxei pe valoarea adaugata sunt:

este un impozit indirect pentru ca, desi se plateste de catre agentii economici care produc sau desfac bunuri si servicii, in final este suportat de catre cumparatori, de consumatorii finali ai produselor sau serviciilor respective;

este un impozit general, intrucat in principiu se aplica la toate tranzactiile privind bunurile si serviciile;

este un impozit neutru in raport cu numarul stadiilor prin care trece produsul si se aplica numai asupra valorii care se adauga de la un stadiu la altul al circuitului. Este neutru si pentru ca nu influenteaza consumatorul in a reduce consumul ca pe aceasta baza apoi sa realizeze economii si deci posibile investitii, sau de a decide asupra consumului prezent fara posibilitati ulterioare de investitii. Deci, el este neutru fata de relatia consum – economii si, de asemenea, manifesta neutralitate si fata de relatia economii – investitii;

favorizeaza exporturile, produsele si serviciile realizate in extern, fiind scutite de plata T.V.A., cu dreptul de deducere a taxei pe valoarea

adaugata platita in amonte, la materiile prime si materialele necesare fabricarii acelui produs pentru export sau a T.V.A. inclus in produsele cumparate de catre exportatorii pe care apoi le exporta;

este un impozit unic cu plata fractionata, corespunzatoare valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge produsul;

impozitul, (taxa pe valoarea adaugata) permite fiecarui agent economic sa scada din taxa pe valoarea adaugata colectata pe cea deductibila, aferenta operatiunilor din stadiile anterioare care a precedat interventia sa asupra produsului;

cu toate ca poarta denumirea de “taxa”, nu indeplineste cerintele unei taxe, ea reprezinta un varitabil impozit indirect;

asigura o mai mare ritmicitate a veniturilor la buget prin aceea ca accelereaza decontarile, devenind exigibila inainte de incasarea marfurilor, furnizorul fiind obligat sa urmareasca mai indeaproape incasarea facturilor;

are efecte restrictive asupra importurior prin faptul ca se datoreaza asupra valorii produselor importate (valoarea in vama + taxa vama + accizele) la intrarea acestora in tara (la vama).

Tinand seama de avantajele pe care le are acest impozit, el a facut obiectul celei de-a VI-a Directiva a Consiliului Uniunii Europene (nr.77/388/CEE din 17 mai 1977), fiind introdus in prezent in toate statele membre ale Uniunii Europene.

Taxa pe valoare adaugata are insa si unele neajunsuri, dintre care cel mai important este regresivitatea ei, mai ales atunci cand se aplica intr-o cota unica, cum este si cazul tarii noastre, asupra tuturor produselor si serviciilor. In acest context, toti consumatorii sunt taxati uniform, indiferent de castigurile sau situatia veniturilor pe membru de familie.

O varianta mai echitabila ar fi poate practicarea impozitului in cote diferite; unele mai mici, pentru bunurile de larg consum, altele mai ridicate, pentru cele de lux si daunatoare sanatatii (alcool, tigari, etc.) si o cota medie, rezonabila, pentru bunurile de folosinta indelungata.

Desi T.V.A. este de regula un impozit unic, ea prezinta si aspecte de cumul, impozit la impozit, in cazul produselor din import, spre exemplu, si a celor care contin accize. Aceasta deoarece atat taxele de vama, cat si accizele intra in baza de impozitare a T.V.A. De asemenea, neutralitatea ei este contradictorie in anumite situatii, in sensul ca, marind cheltuielile pentru consum prin pret, reduce sansa investitiilor; in acelasi timp, avand o baza larga de impozitare, duce la cresterea volumului veniturilor publice, cu efecte asupra reducerii dobanzilor in economie, fenomen care influenteaza apoi pozitiv investitorii.

Oricum, introducerea taxei pe valoare adaugata ca instrument fiscal in colectarea veniturilor statului, a restructurat din temelii intreaga gama a impozitelor indirecte, revolutionand efectiv intregul sistem fiscal din lume.

1.1.2. Valoarea adaugata

Valoarea adaugata consta in diferenta dintre valoarea unui bun obtinut in urma vanzarii si valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care au fost achizitionate pentru realizarea acestuia.

La nivel macroeconomic, valoarea adaugata a tuturor agentilor economici reprezinta produsul intern brut (P.I.B.). Valoarea adaugata (V.A.) poate fi calculata ca diferenta intre valoarea productiei (P) si a consumurilor intermediare (C.I.) dupa formula:

V.A. = P – C.I.

Valoarea adaugata se poate calcula insumand amortizarea cu venitul net. Valoarea adaugata se mai calculeaza in vederea aplicarii T.V.A. pentru fiecare stadiu in parte a al ciclului economic sau prestator. In cadrul determinarii bazei impozabile a T.V.A. se va examina calculul valorii adaugate pe fiecare stadiu al ciclului economic.

Exemplu: Fabricarea si comercializarea unui autoturism DACIA 1310:

Intreprinderea producatoare s-a aprovizionat cu materii pT.V.A. este de regula un impozit unic, ea prezinta si aspecte de cumul, impozit la impozit, in cazul produselor din import, spre exemplu, si a celor care contin accize. Aceasta deoarece atat taxele de vama, cat si accizele intra in baza de impozitare a T.V.A. De asemenea, neutralitatea ei este contradictorie in anumite situatii, in sensul ca, marind cheltuielile pentru consum prin pret, reduce sansa investitiilor; in acelasi timp, avand o baza larga de impozitare, duce la cresterea volumului veniturilor publice, cu efecte asupra reducerii dobanzilor in economie, fenomen care influenteaza apoi pozitiv investitorii.

Oricum, introducerea taxei pe valoare adaugata ca instrument fiscal in colectarea veniturilor statului, a restructurat din temelii intreaga gama a impozitelor indirecte, revolutionand efectiv intregul sistem fiscal din lume.

1.1.2. Valoarea adaugata

Valoarea adaugata consta in diferenta dintre valoarea unui bun obtinut in urma vanzarii si valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care au fost achizitionate pentru realizarea acestuia.

La nivel macroeconomic, valoarea adaugata a tuturor agentilor economici reprezinta produsul intern brut (P.I.B.). Valoarea adaugata (V.A.) poate fi calculata ca diferenta intre valoarea productiei (P) si a consumurilor intermediare (C.I.) dupa formula:

V.A. = P – C.I.

Valoarea adaugata se poate calcula insumand amortizarea cu venitul net. Valoarea adaugata se mai calculeaza in vederea aplicarii T.V.A. pentru fiecare stadiu in parte a al ciclului economic sau prestator. In cadrul determinarii bazei impozabile a T.V.A. se va examina calculul valorii adaugate pe fiecare stadiu al ciclului economic.

Exemplu: Fabricarea si comercializarea unui autoturism DACIA 1310:

Intreprinderea producatoare s-a aprovizionat cu materii prime si materiale necesare fabricarii unui autoturism in valoare de 50.000.000 lei, achitand furnizorului (separat de aceasta suma) si T.V.A. de 19% si respectiv 9.500.000 lei.

Autoturismul a fost vandut unei societati comerciale pentru desfacere en-gros, cu pretul de 65.000.000 lei si separat T.V.A. de 19% respectiv 1.235.000 lei. Pentru stadiul economic de productie rezulta o valoare adaugata de 15.000.000 lei (65.000.000 – 50.000.000).

T.V.A. aferenta stadiului de fabricatie a autoturismului este de 19% la 15.000.000 lei si respectiv 2.850.000 lei si care corespunde diferentei dintre T.V.A. aferenta vanzarii de 12.350.000 lei si T.V.A. aferenta cumparatorilor de 9.500.000 lei.

Societatea de desfacere en-gros vinde autoturismul unei societati comerciale pentru “vanzari cu amanuntul” catre populatie cu un pret de 70.000.000 lei si separat T.V.A. de 13.300.000 lei. Valoarea adaugata realizata la acest stadiu este de 5.000.000 lei, iar T.V.A. este de 950.000 lei(19% la V.A. = 5.000.000 lei)

In concluzie, T.V.A. aferenta unui autoturism DACIA 1310 calculata pana la vanzarea catre detail-ist, reprezinta 13.300.000 lei, care a fost achitata la bugetul de stat corespunzator fiecarui stadiu al circuitului economic, astfel:

De catre furnizorii de materii prime si materiale: 9.500.000 lei

De catre producatorul autoturismului : 2.850.000 lei

De catre vanzatorul en-gros : 950.000 lei

1.1.3. T.V.A. deductibila

T.V.A. deductibila este T.V.A. inclusa in pretul pe care cumparatorul il plateste pentru bunurile, lucrarile, serviciile pe care le achizitioneaza pentru a le utiliza in activitatea sa economica. Acest impozit poate fi dedus din T.V.A. colectata datorata de aceeasi persoana asupra sumei reprezentand pretul cu care vinde produsul sau serviciul executat.

1.1.4. T.V.A. colectata

Notiunea este utilizata in legatura cu T.V.A. ca sa desemneze impozitul datorat asupra vanzarilor de bunuri si servicii de catre cei care sunt subiecti ai impozitului, in contrast cu T.V.A. deductibila, pentru care se acorda un credit fiscal. Mai concret, este vorba despre T.V.A. care face obiectul facturarii bunurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate.

1.2. CARACTERISTICILE T.V.A.

T.V.A. are un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor din economie, rezultat atat din activitatea curenta de exploatare, cat si din activitatea financiara de fructificare a capitalurilor disponibile.

In al doilea rand, T.V.A. este un impozit neutru unic, dar cu plata fractionala. Este eliminata discriminarea deoarece cota sa se aplica asupra tuturor activitatilor economice. Faptul ca plata este fractionata rezulta din aceea ca se calculeaza pe fiecare veriga (stadiu) care intervine in realizarea si valorificarea produsului.

In al treilea rand, T.V.A. se calculeaza prin transparenta, intrucat asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact si concret care este marimea impozitului si a obligatiei ce-i revine.

O alta caracteristica este unicitatea, constand in faptul ca indiferent de circuitul pe care il parcurge materia prima, pana la realizarea produsului finit, adica desi trec prin doua sau mai multe societati, este acelasi atat din punct de vedere al cotei cat si al marimii, T.V.A. nefiind dependenta de intinderea circuitului economic.

Aplicarea T.V.A. se face numai in tara in care produsul se consuma si nu acolo unde acesta este realizat. In consecinta, tot ceea ce se exporta este degravat complet de plata unui impozit, dar ceea ce se importa se impune in mod corespunzator.

Din caracteristicile enumerate rezulta ca T.V.A. nu are trasaturile unei “taxe”, fiind de fapt un “impozit” indirect aplicat asupra cifrei de afaceri, perceputa asupra valorii adaugate in toate stadiile circuitului economic, odata cu transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor sau lucrarilor ori a prestarilor de servicii.

1.3. AVANTAJELE T.V.A.

Impozitul pe circulatia marfurilor (I.C.M.) prezinta ca inconvenient impunerea in cascada, adica impozitarea repetata (impozit la impozit) si totodata impozitarea diferita a aceluiasi produs in raport cu modul de productie sau cu destinatia acestuia.

Trecerea la T.V.A. a condus la eliminarea I.C.M. si a diferentelor de cote ale acestuia precum si inlocuirea lui cu un impozit stabilit numai asupra contributiei nete a intreprinderilor la formarea produsului social final (venitul national si fondul de amortizare). Prin stabilirea valorii adaugate ca obiect impozabil, se evita inregistrarile repetate ale consumurilor externe (de la terti ) ale intreprinderilor productive. Practic acesta cuprinde marja comerciala din revanzarea marfurilor si aportul industrial propriu din activitatea de exploatate.

Adoptarea T.V.A. in practica financiara a Romaniei reprezinta o premiza pentru stimularea exporturilor si diminuarea importurilor, pentru accelerarea circuitului economic din regii si societati comerciale, pentru stimularea investitiilor si cresterea productivitatii muncii, in general pentru imbunatatirea activitatii economico-financiare a unitatilor economice. Toate aceste efecte se bazeaza pe faptul ca, pentru a nu suporta o perioada prea mare de timp T.V.A., cumparatorii de bunuri trebuie sa devina intr-un timp cat mai scurt vanzatorii acestor bunuri se servicii.

1.4. SFERA DE APLICARE

1.4.1. Operatiuni impozabile

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile cu plata, precum si cele asimilate acestora, efectuate de o maniera independenta de catre persoane fizice sau juridice, privind:

a) Livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale

Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate catre beneficiar. Transferul se face direct sau prin persoana care achizitioneaza in numele proprietarului.

Livrarea cuprinde toate operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridica prin care se realizeaza: vanzare, schimb, aport in bunuri la capitalul social al societatii comerciale, inchirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferarii proprietatii asupra bunurilor respective la o anumita data precum si predarea catre agentii economici a unor bunuri cu titlu gratuit.

Transferul dreptului de proprietate prin schimb de bunuri si servicii, are efectul a doua livrari separate si se impoziteaza distinct, avand in vedere conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice.

Sunt considerate bunuri mobile corporale: gazul, energia termica si altele similare.

Prin prestarea de servicii, in sensul taxei pe valoare adaugata, se intelege orice activitate rezultata dintr-un contract prin care o persoana se obliga sa exercite o munca manuala sau intelectuala in scopul obtinerii de profit si care nu reprezinta transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile. Astfel de activitati pot avea ca obiect urmatoarele:

transporturi de marfuri si persoane;

servicii de posta si telecomunicatii;

inchirierea de bunuri mobile sau imobile;

operatii de intermediere sau de comision;

reparatii de orice natura;

cesiuni de bunuri mobile necorporale: dreptul de autor, brevete, licente, marci de fabrici si de comert, titluri de participare;

operatii de publicitate, consulting, studii, cercetari, expertize.

b) Transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici precum si intre acestia si institutiile publice sau persoane fizice

In categoria bunurilor imobiliare se cuprind:

toate constructiile imobiliare de natura locuintelor, vilelor, constructiilor industriale, comerciale, agricole sau destinate cercetarii;

terenurile pentru constructii si cele situate intravilan, inclusiv cele aferente localitatilor urbane sau rurale, pe care sunt amplasate constructii sau alte amenajari;

bunuri de natura imobiliara care nu pot fi detasate fara a antrena deteriorarea imobilelor insasi (instalatii de forta, conductele, cazanele montate in subsoluri tehnice);

Transferul proprietatii bunurilor imobiliare intra in sfera de aplicare a T.V.A., indiferent de forma prin care se realizeaza: vanzarea, schimbul, inchirierea cu clauza trecerii proprietatii bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita data.

c) Importul de bunuri si servicii

In sfera de aplicare a T.V.A. intra bunurile si serviciile introduse in tara, direct sau prin intermediari autorizati, de orice persoana fizica sau juridica, in conditiile date de Regulamentul vamal al Romaniei.

Sunt asimilate cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii si urmatoarele operatii:

vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau o alta data stabilita;

prelucrarea de catre agentul economic a unor bunuri in vederea folosirii sub orice forma in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit. Acelasi regim il suporta si prestarile de servicii.

Se excepta de la prezentarile de mai sus bunurile si serviciile acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazute de lege. In cazul agentilor economici din reteaua comerciala, pentru bunurile aflate in depozite, se aplica acelasi regim.

Avand in vedere prevederile normelor in vigoare privind T.V.A. fiecare operatiune de transfer a dreptului de proprietate asupra bunului mobil sau imobil se impoziteaza distinct, chiar daca bunul respectiv, este transferat direct catre beneficiarul final, transferul facandu-se prin mai multe tranzactii.

In cazul lichidarii unei societati comerciale in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, conform art. 168 din Legea 31/1999, repartizarea activului intre asociati nu intra in sfera de aplicare a T.V.A., daca pentru bunurile respective nu s-a exercitat dreptul de deducere potrivit prevederilor legale.

Exemplu:

Un producator de tractoare vinde 5(cinci) tractoare unei societati comerciale care se ocupa cu desfacerea masinilor agricole. Acesta achita contravaloarea tractoarelor, dar solicita ca acestea sa fie expediate unei societati private cu care acesta are incheiat contract.

Desi expeditia s-a facut direct de la producatorul de tractoare catre beneficiarul final, din punct de vedere al T.V.A., se considera doua livrari separate care se impoziteaza distinct.

Producatorul de tractoare emite factura catre agentul comercial la pretul convenit de 50.000.000 lei plus T.V.A. 19% in suma de 9.500.000 lei.

Societatea comerciala factureaza societatii agricole private cele 5(cinci) tractoare la pretul negociat de 62.000.000 lei plus T.V.A. 19% in suma de 11.780.000 lei.

Din taxa facturata de 11.870.000 lei, societatea comerciala are dreptul de deducere a taxei platite producatorului de tractoare de 9.500.000 lei, diferenta de 2.280.000 lei urmand a fi platita bugetului statului.

Agentii economici care exercita activitati supuse T.V.A. sunt:

Regiile Autonome;

Societatile Comerciale;

unitatile teritoriale din subordinea Administratiei Nationale a Rezervelor Materiale;

societatile agricole;

unitatile cooperatiste;

asociatiile si organizatiile cu scop lucrativ;

liber profesionistii autorizati si asociatiile familiale autorizate sa desfasoare activitati pe baza liberei initiative.

Nu se cuprind in sfera de aplicare a T.V.A. operatiunile privind livrarile de bunuri si servicii rezultate din activitatea specifica autorizata efectuata de:

asociatiile fara scop lucrativ, pentru activitati cu scop filantropic;

organizatiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica sau civila;

organizatiile sindicale, pentru activitatile legate direct de apararea colectiva a intereselor materiale si morale si ale membrilor lor;

institutiile publice, pentru activitatile lor administrative, sociale, educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, activitati sportive.

1.4.2. Teritorialitatea

Sunt supuse taxei pe valoare adaugata operatiunile referitoare la transportul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul Romaniei.

Bunurile provenite din import sau impozabile la intrarea lor in tara si la inregistrarea declaratiei vamale.

Prestarile de servicii sunt impuse numai atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este sediul sau domiciliul prestatorului.

Criteriile in functie de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate in Romania sunt:

a)Locul unde sunt supuse (situate) bunurile de natura imobiliara

Sunt supuse taxei pe valoarea adaugata lucrarile de constructie-montaj executate pentru realizarea, repararea, intretinerea bunurilor imobiliare existente in Romania, independent de locul unde este situat prestatorul – in tara sau in strainatate.

Acelasi regim se aplica si serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrarilor de constructii, precum si serviciilor prestate de alti agenti economici cu activitate in domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparatii, alte prestari ale agentilor imobiliari).

b) Locul unde se presteaza transportul de persoane si de marfuri

Pentru activitatea de transport de persoane si de marfuri, locul prestarii serviciilor este locul use efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse de la punctul de plecare la cel de sosire.

c)Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii economice (in lipsa acestuia – domiciliul stabil al beneficiarului)

In aceasta categorie se incadreaza:

inchirierea de bunuri mobile corporale, inclusiv pe baza contractelor de leasing;

cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licente, de marci de fabrica si de comert, precum si alte drepturi similate;

servicii de publicitate;

prestatiile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, expertilor contabili si alte prestatii similare;

preluare de date si furnizare de informatii;

operatiuni bancare, financiare, de asigurare si reasigurare;

punere la dispozitie de personal;

prestarile intermediarilor care intervin in furnizarea serviciilor enumerate mai sus;

d) Locul unde serviciile sunt prestate efectiv

In aceasta categorie se cuprind urmatoarele activitati:

culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment, incluzandu-se si serviciile accesorii si cele ale organizatiilor de astfel de activitati;

expertizele privind bunurile mobile corporale.

e) Locul unde este situat sediul prestatorului

Sunt supuse taxei pe valoare adaugata, la locul unde este situat sediul prestatorului, totalitatea serviciilor care nu se regasesc intre cele enumerate la punctele a) – d) de mai sus.

1.4.3. Reguli de impozitare

Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se clasifica, din punct de vedere al regulilor de impozitare, astfel:

Operatiuni impozabile obligatoriu la care se aplica cota stabilita de Codul de procedura fiscala.

Pentru aceste operatiuni taxa se calculeaza asupra sumei obtinute din vanzari de bunuri sau de prestari de servicii la fiecare stadiu al circuitului economic, pana la consumatorul final inclusiv.

Din taxa facturata corespunzator sumelor reprezentand contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile.

Operatiuni la care se aplica cota zero

Pentru aceste operatiuni, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor scutite.

Operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata

Aceste oparetiuni sunt reglementate prin lege si nu se admite extinderea lor prin analogie. Furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxei eferente intrarilor destinate realizarii produselor sau serviciilor scutite de taxa, daca prin lege nu se prevede altfel.

Livrarea de utilaje si echipamente, precum si prestarile de servicii legate nemijlocit de operatiunile petroliere, persoane juridice straine, in baza Legii petrolului nr,134/1995, se vor efectua cu scutire de taxa pe valoarea adaugata, Furnizorii si prestatorii de servicii vor deduce taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate acestor operatiuni.

1.4.4. Operatiuni scutite

Sunt scutite de taxa pe valoare adaugata urmatoarele operatiuni:

Livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de:

a) unitatile sanitare, inclusiv cele veterinare, precum si cele de asistenta sociala: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire si asistenta, centre-pilot pentru tineri cu habdicap, camine de batrani si de pensionari, case de copii, statii de salvare si altele, autorizate sa desfasoare activitati sanitare si de asistenta sociala; sunt de asemenea scutite serviciile de asistenta sociala si cele sanitare desfasurate in statiunile balneoclimaterice, precum si serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre persoanele autorizate sa desfasoare astfel de activitati in cadrul statiunilor balneoclimaterice, contravaloarea acestora decontandu-se pe baza de bilet de tratament.

b) unitatile si institutiile de invatamant cuprinse in sistemul national de invatamant, aprobat prin Legea 84/1995, republicata;

c) unitatile care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare si de inovare, potrivit legii. Acelasi regim se aplica si unitatilor care desfasoara astfel de activitati cu finantare in parteneriat international, regional si bilateral;

avocatii si notarii, indiferent de forma de exercitare a profesiei;

gospodariile agricole individuale;

f) cantinele organizate pe langa asociatiile, organizatiile si institutiile publice, care potrivit normelor in vigoare nu se cuprind in sfera de aplicatie a T.V.A.;

g) casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc, casele de schimb valutar, cooperativele de credit si alte societati de credit;

h) societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori mobiliare;

i) 1. Banca Nationala a Romaniei, pentru operatiunile specifice reglementate in mod expres Legea nr. 101/1998 privind statutul sau;

2. bancile, persoane juridica romane, constituite ca societati comerciale, sucursale din Romania ale bancilor straine, precum si alte persoane juridice pentru actvitatile permise bancilor de catre Legea bancara nr.58/1998. Fac exceptie de la scutire urmatoarele operatiuni:

vanzarile de imobile catre salariati

tranzactiile cu bunuri mobile si imobile pentru executarea creantelor;

operatiuni de leasing financiar;

inchirierea de casete de siguranta;

tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase, obiecte confectionate din acestea, pietre pretioase;

prestarile de servicii care nu sunt efectuate in exclusivitate de catre banci, ca de exemplu: expertize de studii de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu, inchirieri de sparii, cazare;

3. Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati – S.A. si Fondul de Garantare a Creditului Rural – S.A.;

j) societatile de asigurare si/sau reasigurare, inclusiv intermediarii acestor activitati;

k) Compania Nationala “LOTERIA ROMANA” – S.A. si contribuabilii autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc, pentru activitatile de organizare si de exploatare a jocurilor de noroc;

l) sunt de asemenea scutite:

lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si de intretinere, executate pentru monumentele comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989;

incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci;

activitatea de taximetrie desfasurata de catre persoanele fizice autorizate precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

editarea,tiparirea si/sau vanzarea de manuale scolare si/sau de carti, excluzand-se activitatea de publicitate si reclama;

realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de reclama si de publicitate, destinata difuzarii prin televiziune;

proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si produsele ortopedice;

uniforme pentru copiii din invatamantul prescolar si cel primar;

articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copii in varsta de pana la un an;

transportul fluvial al localnicilor din Delta Dunarii;

activitatile specifice desfasurate in zona libera de catre contribuabilii autorizati in acest scop

Sunt scutite de asemenea activitatile contribuabililor cu venituri din operatiuni impozabile declarate organului fiscal sau cele realizate, de pana la 50.000.000 lei anual.

In situatia realizarii unor venituri superioare plafonului prevazut mai sus, contribuabilii devin platitori de T.V.A. cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs depasirea plafonului.

Dupa inscrierea ca platitori de T.V.A., contribuabilii cu aceasta optiune, nu mai beneficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza venituri inferioare plafonului prevazut mai sus.

Produsele si serviciile de natura celor mai jos:

combustibil pentru consum casnic: lemne de foc,carbuni si gaze naturale;

energie electrica pentru consumul casnic;

energie termica pentru consum casnic;

apa si canalizare

sunt scutite de T.V.A. la contribuabilii din reteaua de desfacere, de distribuire si de prestare catre populatie, la asezamintele de crestere si de ocrotire a copiilor, la caminele de batrani si de pensionari. Acestia isi vor exercita pentru livrarile si pentru prestarile de servicii respective, dreptul de deducere a T.V.A. aferenta cumpararilor de bunuri si prestarilor de servicii destinate operatiunilor mentionate.

Operatiunile de import

a) Bunurile din import scutite de taxe vamale, cu exceptia celor pentru care in legislatie nu se prevede exonerarea, exceptarea, abolirea sau desfiintarea taxelor vamale;

b) marfurile importate si comercializate in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servire in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;

c) materiile prime si materialele importate, destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 45 de zile de la data efectuarii importului;

d) bunurile introduse in tara fara taxe vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

e) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate;

e) bunurile din import similare bunurilor din tara, scutite de T.V.A.

Acelasi regim se aplica si prestatorilor cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania;

a) mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate care se introduc direct in zonele libere conform art.13 din Legea nr.84/1992, privind regimul zonelor libere;

b) licentele de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamentele la agentiile de stiri externe;

c) importul de bunuri efectuat de institutiile publice, direct sau prin comisionari, finantate din imprumuturi contractate de pe piata externa cu garantie de stat.

La aceste operatii furnizorii si prestatorii nu au dreptul de deducere a T.V.A. aferenta bunurilor achizitionate sau realizate in cadrul unitatilor proprii destinate realizarii de bunuri sau de servicii scutite. Aceste taxe se vor reflecta in costul produsului sau serviciului realizat

Exemplu:

Un producator de obiecte funerare achizitioneaza bunuri si servicii pentru producerea unui monument in valoare de 1.000.000 lei pentru care achita furnizorului o T.V.A. de 190.000 lei. Prin prelucrare, obtine un monument funerar pe care-l livreaza unui cimitir la un pret stabilit de 3.000.000 lei, fara T.V.A., intrucat produsul este scutit, fiind operatiune scutita de plata T.V.A.

La livrare produsul se vinde fara T.V.A. iar T.V.A. de la cumparare, in suma de 190.000 lei intra in costul total sau de achizitie al materiilor prime achizitionate, suma va fi recuperata prin pret, prorata fiind zero.

1.4.5. Operatiuni impozabile prin optiune

Agentii economici precum si unitatile economice din cadrul altor persoane juridice care efectueaza operatiuni scutite de T.V.A., pot opta pentru plata acestei taxe pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.

Aprobarea se da de catre Ministerul Finantelor Publice prin organele fiscale la care agentii economici sunt inregistrati ca platitori de impozite si taxe pe baza de cerere si justificare economica, prezentate de catre solicitant.

Aplicarea se face cu data de intai a lunii urmatoare datei aprobarii. Optiunile pentru o parte din activitatea desfasurata de agentii economici se aproba numai in conditiile organizarii unui sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile si al dreptului de deducere.

Aprobarea este irevocabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an, urmator anului in care s-a introdus T.V.A. prin optiune si se prelungeste de drept pentru inca 5 ani.

1.4.6. Platitorii T.V.A.

Taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:

contribuabilii inregistrati la organele fiscale competente ca platitori de taxa pe valoare adaugata pentru livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobile si/sau pentru prestarile de servicii supuse taxei pe valoarea adaugata in cota stabilita de lege;

titularii operatiunilor de import de bunuri efectuate direct, prin comisionari sau prin terte persoane juridice care actioneaza in numele si la ordinul titularului operatiunii de import;

persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

persoanele juridice sau fizice cu sediul sau domiciliul stabil in Romania, pentru bunurile din import inchiriate, precum si pentru serviciile efectuate de prestatorii de servicii cu sediul sau domiciliul in strainatate, referitoare la: operatiuni de leasing, cesiuni si/sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de marci de fabrica si de comert sau alte drepturi similare, servicii de publicitate, serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, expertilor contabili si alte servicii similare, prelucrarea de date, furnizarea de informatii, operatiuni bancare si financiare, punerea la dispozitie de personal.

In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni impozabile, nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania, este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform prevederilor legale.

Contribuabilul care inscrie taxa pe valoare adaugata pe o factura sau pe un document legal aprobat, este obligat sa achite suma respectiva la bugetul de stat, chiar daca operatiunea in cauza nu este impozabila.

1.5. FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

Obligatia platii taxei pe valoarea adaugata ia nastere la data efectuarii livrarii de bunuri mobile si/sau prestarii serviciilor.

In cazul livrarii partiale si executarii de servicii, obligatia de plata se determina corespunzator valorii bunurilor livrate sau serviciilor prestate.

Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii cu plata in rate, precum si pentru cele care dau nastere la incasari sau decontari succesive, faptul generator intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea, sau, dupa caz, la data prevazuta pentru plata ratelor.

Pentru operatiunile prevazute mai jos obligatia platii T.V.A. ia nastere la:

data inregistrarii declaratiei vamale, in cazul importurilor de bunuri;

termenele de plata pentru ratele prevazute in contractele de leasing;

data vanzarii bunurilor catre beneficiari, in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignatie;

data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea de catre contribuabili a unor bunuri din activele societatii pentru a fi utilizate in scopuri care au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit;

data documentelor prin care se confirma prestarea de catre contribuabili a unor servicii in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru alte persoane fizice ori juridice in mod gratuit;

data colectarii monedelor din masina, pentru marfurile vandute prin masini automate.

Taxa pe valoare adaugata devine exigibila atunci cand organul fiscal este indreptatit sa solicite platitorilor de T.V.A., plata taxei datorate la bugetul de stat.

Exigibilitatea ia nastere, de regula, la data efectuarii livrarii bunurilor mobile, transferul proprietatii bunurilor sau prestarii serviciilor.

Prin derogare, exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioara faptului generator, in conditiile stabilite de normele in vigoare.

Pentru livrarile de bunuri si/sau presterile de servicii care se efectueaza continuu – energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare – precum si pentru cele la care se incaseaza, de regula avansuri, exigibilitatea intervenind la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura fiscala sau de alt document legal. Antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata T.V.A. la efectuarea livrarilor, in conditii stabilite prin normele in vigoare.

1.6. BAZA DE IMPOZITARE

Baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, excluzandu-se taxa pe valoare adaugata care nu este cuprinsa deci in pretul negociat de parteneri, fiind inclusa distinct in factura.

Determinarea bazei de impozitare se face functie de:

a) preturile negociate intre vanzator si cumparator, precum si alte cheltuieli datorate de catre cumparator cu ocazia livrarii bunurilor, cheltuieli care nu au fost cuprinse in pret. In preturi se includ si accizele stabilite conform normelor care le reglementeaza;

b) tarifele negociate pentru prestarile de servicii;

c)suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri in cazul operatiilor de mediere;

d) preturile de piata sau, in cazul in care acestea lipsesc, costurile de productie ale bunurilor preluate din activele societatii de catre contribuabili pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit;

e)valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile importate;

f)preturile de piata sau costurile aferente serviciilor prestate de contribuabili in scopuri care nu au legatura cu activitatea de baza sau cu titlu gratuit;

g)preturile vanzarilor efectuate din depozitele vamii sau preturile stabilite prin licitatie;

Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele:

a) remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct clientului (bunurile acordate in vederea stimularii vanzarilor, conform contractelor incheiate);

b) penalizarile pentru neandeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;

Excluderea din baza de impozitare se face numai daca acestea sunt percepute peste baza de impozitare sumele incasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea la termen a bunurilor inchiriate sau altele similare care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate.

c) dobanzile percepute pentru platile cu intarziere, pentru vanzari cu plata in rate sau la termen de peste 90 de zile;

d) sumele achitate de catre furnizor sau de catre prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

e) ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;

f) sumele incasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de catre contribuabilii inregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si care sunt destinate finantarii investitiilor, acoperirii diferentelor de pret si de tarif, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala;

In cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, suma impozabila va fi redusa corespunzator.

Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor, la prestarea serviciilor, sau, dupa caz, la intocmirea facturilor.

Cu privire la baza de impozitare se intalnesc particularitati in cazul vanzarii de bunuri in regim de consignatie. Baza de impozitare se determina astfel:

suma obtinuta din vanzarea bunurilor cumparate de la agentii economici sau incredintate de acestia pentru a fi vandute;

suma reprezentand comisionul aplicat asupra vanzarilor de bunuri apartinand persoanelor fizice, meanregistrate ca agenti economici sau persoanelor juridice necuprinse in sfera de aplicare ori care sunt scutite de plata T.V.A.

Exemplu:

Daca un detail-ist vinde un autoturism Dacia 1310 cu 64.000.000 lei, rezulta o taxa pe valoare adaugata de 10.218.240 lei (15% X 64.000.000). Din pretul cu amanuntul la populatie 64.000.000 lei, suma de 53.781.760 lei revine exclusiv producatorilor si comerciantilor, iar 10.218.240 lei revine bugetului de stat. Daca la suma de 53.781.512 lei, suma care reprezinta pretul exclusiv. Se aplica cota de 19%, rezulta o taxa de 10.218.487 lei, diferenta stabilita prin cota de 15,966% asupra pretului cu amanuntul, provine din rotunjirea acestei cote.

Particularitati cu privire la baza de impozitare si activitatea de intermediere in turism. In acest caz baza de impozitare prezinta si activitatea de intermediere in turism. In acest caz, baza de impozitare o constituie diferenta dintre pretul total – inclusiv T.V.A. platita de catre client (agentilor de turism) – si pretul efectiv, inclusiv T.V.A., facturat de prestatorul de asemenea servicii.

Din taxa calculata pe baza cotei de 15,966%, aplicata acestei baze de impozitare, se scade T.V.A. aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate necesitatilor proprii de functionare a agentiei de turism, sau a organizarii de circuite turistice.

1.7. COTELE DE IMPOZITARE

In Romania se aplica urmatoarele cote privind T.V.A.:

Cota de 19% pentru livrarile de bunuri mobile si transferurile proprietatii bunurilor mobile efectuate in tara, prestarile de srevicii, precum si importul de bunuri cu exceptia celor asupra carora se aplica cota zero.

Operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA:

– exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de contribuabili cu sediul in Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de B.N.R. Prin derogare beneficiaza de cota zero si exporturile de bunuri care se deruleaza in sistem barter;

– transportul international de persoane, in si din strainatate efectuat de ctare contribuabilii autorizati prin curse regulate, precum si prestarile de servicii legate direct de acestea;

– transportul de marfa si de persoane, in si din porturile si aeroporturile din Romania, cu nave si aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strinatate;

– trecerea mijloacelor de transport de marfuri si de calatori cu mijloace de transport fluvial specializate, intre Romania si statele vecine;

– transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, aferente marfurilor din import, efectuate pe parcursul intern pana la punctul de vamuire si intocmire a declaratiei vamale;

– livrarile de carburanti si/sau de alte bunuri destinate utilizarii sau incorporarii in nave si aeronave care presteaza transpoturi internationale de persoane sau marfuri;

– prestarile de servicii efectuate in aeroporturi, aferente aeronavelor in trafic international, precum si prestarile de servicii efectuate in porturi, aferente navelor de comert maritim, precum si pe fluvii internationale, facturate direct armatorilor sau agentilor de nave, marfa si/sau containere care ii reprezinta pe armatori;

– reparatiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din strainatate;

– alte prestari de servicii efectuate de contribuabili cu sediul in Romania, contracte cu beneficiari din strainatate. Contravaloarea acestora trebuie sa se incaseze in valuta in conturi deschise in banci autorizate de catre B.N.R.;

– materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al Romaniei in zonelel libere, cu indeplinirea formalitatilor de export;

– bunurile si serviciile in favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare si a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate;

– bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum si din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul in Romania;

– bunurile si serviciile finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;

– constructia de lacasuri de cult religios;

1.8. REGIMUL DEDUCERILOR

Contribuabilii inregistrati ca platitori de taxa pe valoare adaugata au dreptul la deducerea taxei eferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii de:

operatiuni supuse taxei pe valoare adaugata;

bunuri si servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede in mod expres exercitarea dreptului de deducere;

actiuni de sponsorizare, reclama, publicitate, precum si alte actiuni prevazute de legi, cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute in acestea;

Taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate si serviciile prestate si valoarea aferenta intrarilor. Diferenta de taxa in plus sau in minus se regularizeaza pe baza de deconturi ale platitorilor.

Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoare adaugata aferente intrarilor, contribuabilii au urmatoarele obligatii:

sa justifice prin documente legal intocmite cuantumul taxei.

Documentele intocmite legal sunt:

facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile si pentru serviciile cumparate de furnizorii din tara;

declaratia vamala de import, vizata de organele vamale pentru taxa platita la importuri;

documentul care confirma achitarea taxei de catre agentul economic si livrarile catre sine;

sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si proprietatea acesteia.

Dreptul de deducere se exercita pe doua cai:

prin retinerea din suma reprezentand T.V.A. pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii. A taxei aferente intrarilor;

prin rambursarea de catre organul fiscal a sumei reprezentand diferenta dintre taxa aferenta intrarilor si taxa facturata de agentul economic pentru livrarile de bunuri sau serviciile prestate.

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operatie in parte, ci pentru ansamblul operatiunilor executate in cadrul fiecarei luni.

Nu poate fi dedusa T.V.A. aferenta intrarilor de:

bunuri si servicii destinate realizarii de operatiuni scutite;

bunuri si servicii achizitionate de furnizori sau prestatori in contul clientului care apoi deconteaza acestuia;

servicii de transport, hoteliere si restaurant;

alte cheltuieli care nu au legatura directa cu activitatea agentului economic;

bunuri si servicii achizitionate pe baza de documente, care indeplinesc prevederile legale privind T.V.A.;

bunuri pierdute pe timpul transportului, bonuri lipsa sau care sunt depreciate din punct de vedere calitativ, lucru constatat cu ocazia inventarierii.

1.9. CRITERII PE BAZA CARORA SE DETERMINA T.V.A. DATORATA BUGETULUI DE STAT

1.9.1. T.V.A. asupra livrarilor de bunuri si prestarilor

de servicii

Reprezinta totalul T.V.A. cuprinsa in facturi sau alte documente inlocuitoare emise de furnizori sau de catre prestatori catre clienti, pentru bunurile livrate sau pentru serviciile prestate in luna pentru care se face decontarea.

Aceasta suma va fi majorata sau diminuata, dupa caz, cu T.V.A. aferenta operatiilor asimilate prin lege cu livrarile de bunuri precum si cu prestarile de servicii, celor cu plata in rate sau care au loc la incasari de avansuri ori decontari succesive, precum si operatiunilor realizate in lunile precedente la care au intervenit modificari ale bazei de impozitare si care se vor reflecta in luna curenta astfel:

a) cuantumul T.V.A. rezultate din facturi sau din documente inlocuitoare emise clientilor se majoreaza cu T.V.A. pentru:

a.1.) bunuri achizitionate sau realizate in unitati proprii, preluate de catre agentii economici in vederea utilizarii in orice forma in scop personal, pentru nevoile unitatii sau pentru a fi puse la dispozitia persoanelor fizice sau juridice in mod gratuit, cu exceptiile prevazute de lege;

a.2.) serviciile prestate de catre agentii economici cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice, cu exceptiile prevazute de lege;

Pentru bunurile si serviciile prevazute la punctele a.1.) si a.2.), agentii economici sunt obligati sa prezinte documente corespunzatoare la data la care au avut loc operatiile respective, din care sa rezulte valoarea bunurilor preluate sau a serviciilor prestate, precum si taxa aferenta.

a.3.) facturarea sau emiterea altui document legal in luna pentru care se face decontarea fara ca bunurile sa fie expediate sau redate cumparatorului;

a.4.) incasari din avansuri sau din decontari succesive, daca s-a obtinut aprobarea organului fiscal competent, taxa devenind exigibila la data debitarii clientului pe baza de factura sau de alt document inlocuitor;

a.5.) sumele incasate din ratele scadente pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate in perioada precedenta cu plata esalonata in perioadele urmatoare;

b) cuantumul taxei pe valoare adaugata rezultat din facturi sau alte documente legale emise clientilor pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate in luna pentru care se face decontarea, se reduce cu taxa pe valoare adaugata;

b.1.) bunurile si serviciile facturate clientilor in luna pentru care se face decontarea, dar cu plata in rate scadente in perioada urmatoare;

b.2.) modificari ale bazei de impozitare cu privire la:

remize sau alte reduceri de pret acordate efectiv clientilor;

sumele rambursate de furnizori clientilor, reprezentand contravaloarea ambalajelor returnate;

refuzuri ale clientilor motivate de lipsuri cantitative, abateri de la calitatea si preturile convenite sau alte obiectiuni la elementele cuprinse in facturi.

Modificarea bazei de impozitare si a T.V.A. se face prin emiterea de noi facturi in rosu pentru sumele obtinute din livrarile de bunuri mobile, prestari de servicii si operatii asimilate acestora se inregistreaza in contabilitate intr-un cont colector numit “T.V.A. colectata”.

Exemplu privind modul de determinare al “T.V.A. colectata” de catre un agent economic care a realizat urmatoarele operatiuni:

1. In luna martie 2005 a livrat bunuri si a prestat servicii in suma de 10.000.000 lei din care:

a) la intern cu cota de 19% 6.000.000 lei si T.V.A. 1.140.000 lei

b) la export 3.000.000 lei

c) la import cu scutire de taxa 1.000.000 lei

2. Din totalul uz la intern cu cota 19% pentru 1.000.000 lei si T.V.A. 190.000 lei, s-a stabilit prin contract ca plata sa se faca in doua rate egale a cate 500.000 lei in lunile iunie si iulie 2005.

3. S-au preluat din depozite bunuri realizate in unitate proprie in valoare de 200.000 lei din care 100.000 lei cu T.V.A. 19.000 lei au fost prestate cu titlu gratuit personalului unitatii.

4. S-a efectuat in cadrul atelierului propriu reparatia unui autocamion apartinand unei firme prin care se realizeaza expeditia produselor, reparatia costand 20.000 lei cu T.V.A. 3.600 lei, fiind realizata cu titlu gratuit.

5. La 31 martie 2005 s-a emis o factura pentru 1.000.000 lei si T.V.A. 190.000 lei pentru bunuri care nu au fost expediate clientilor datorita defectarii mijloacelor de transport.

6. A ajuns la scadenta suma de 500.000 lei cu T.V.A. 95.000 lei reprezentand o rata pentru bunuri livrate in luna ianuarie 2005.

7. S-au restituit de catre un client ambalaje care au fost primite cu marfa in luna februarie 2005 in valoare de 200.000 lei si T.V.A. 38.000 lei.

“T.V.A. colectata” aferenta operatiilor de mai sus, in suma totala de 1.219.600 lei se calculeaza astfel:

1.140.000-190.000+19.000+3.600+190.000+95.000-38.000=1.219.600

1.9.2. T.V.A. aferenta intrarilor de bunuri si servicii

Intrarile de bunuri si servicii cuprind:

bunuri si servicii achizitionate de la furnizori sau de la prestatori cu sediul sau domiciliul in Romania;

bunuri si servicii din importul efectuat in mod direct sau prin intermediari;

bunuri si servicii realizate in unitatea proprie si folosite de agentul economic pentru nevoile firmei;

T.V.A. aferenta intrarilor poate fi dedusa prin taxa colectata numai daca bunurile si serviciile respective sunt destinate realizarii de operatii impozabile.

Taxa aferenta acestor bunuri se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct numit “T.V.A. deductibila”.

T.V.A. aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau realizate in unitatea proprie, destinate folosirii in alte scopuri, nelegate direct de activitatea firmei sau pentru realizarea de operatii scutite de taxa, se include in pretul de achizitie al bunului sau al serviciului respectiv, ori in cheltuieli, dupa caz.

Exemplu privind modul de determinare a “T.V.A. deductibila” de catre un agent economic care a realizat urmatoarele operatiuni:

1. In luna martie 2005 a achizitionat de la furnizorii din tara materii prime si materiale destinate nevoilor firmei in suma de 6.000.000 lei si T.V.A. 1.140.000 lei.

2. In aceasta luna a primit marfuri din import prin intermediul unei firme specializate in valoare de 1.000.000 lei cu T.V.A. 190.000 lei, din care 600.000 lei cu T.V.A., 100.000 lei fiind destinate pentru nevoile firmei, iar 400.000 lei pentru nevoile cantinei din incinta unitatii pentru prepararea de produse culinare.

3. S-a efectuat o excursie cu personalul unitatii, achitandu-se pentru chiria autocarului si pentru combustibil suma de 1.000.000 lei si T.V.A. 190.000 lei.

4. A efectuat reparatia capitala a unui mijloc fix care a costat 2.000.000 lei si T.V.A. 380.000 lei, achizitionandu-se in luna martie 2005 un avans de 400.000 lei si T.V.A. de 76.000 lei, diferenta urmand a fi achitata in luna mai 2005.

Asa cum s-a prezentat mai sus “T.V.A. deductibila” nu se determina pentru fiecare operatie in parte ci pe ansamblul operatiilor realizate in luna pentru care se face raportarea.

Este posibil ca in momentul receptiei bunurilor achizitionate sa nu poata fi determinata exact cantitatea ce va fi folosita pentru operatii impozabile sau pentru operatii scutite.

In aceste conditii se va proceda dupa cum urmeaza:

T.V.A. aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate destinate a fi folosite pentru realizarea de operatii scutite, se inregistreaza in cursul lunii le receptia bunurilor in contul “T.V.A. deductibila”.

Taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor si serviciilor destinate exclusiv pentru realizarea de operatii scutite sau satisfacerii unor necesitati, care nu au legatura directa cu activitatea firmei, se inregistreaza in conturile corespunzatoare de materii prime si materiale sau direct in cheltuieli, potrivit normelor cu privire la reflectarea in contabilitate a T.V.A.

Pe baza acestor criterii, T.V.A. deductibila lucrarilor pe luna martie, reprezinta 1.406.000 lei, determinata astfel:

1.140.000 (pct.1) +190.000 (pct.2) +76.000 (pct.4)

Pentru operatiile inregistrate la punctul 1-4 de mai sus, agentul economic a achitat T.V.A. in suma de 1.140.000 lei din care o parte se inregistreaza ca T.V.A. deductibila, iar diferenta se inregistreaza in conturile de materii prime si materiale sau pentru conturile de cheltuieli, dupa caz.

Suma de 266.000 lei este formata din:

– 76.000 lei T.V.A. se include in cheltuielile cantinei concomitent cu valoarea bunurilor din import de 400.000 lei. Cantina va fi scutita de plata T.V.A. aferenta preparatelor culinare proprii vandute personalului unitatii pe langa care isi desfasoara activitatea, dar suporta T.V.A. aferenta bunurilor cumparate.

– 190.000 lei T.V.A. aferenta cheltuielilor ocazionate cu excursia efectuata cu personalul unitatii.

Deducerea integrala a T.V.A. aferenta intrarilor este posibila conform prevederilor in vigoare, numai daca se realizeaza exclusiv operatiuni supuse T.V.A.

In situatia in care realizeaza atat operatii supuse taxei pe valoare adaugata, cat si operatii scutite de T.V.A., dreptul de deducere se determina in raport cu participarea bunurilor sau a serviciilor respective la realizarea de operatii impozabile.

Prin operatii impozabile in sensul T.V.A., se inteleg livrarile de bunuri, transferul proprietatii bunurilor imobiliare si prestarile de servicii supuse T.V.A. cu cota 19% , respectiv operatiuni scutite cu drept de deducere.

In exemplul prezentat mai sus, agentul economic a realizat operatii impozabile in proportie de 90% fata de total, adica 1.265.400 lei, respectiv (1.406.000-140.600), astfel ca in aceasta proportie are drept de deducere a “T.V.A. aferenta”, diferenta fiind inregistrata in conturile de cheltuieli

Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoare adaugata aferenta intrarilor, contribuabilii au totodata urmatoarele obligatii:

sa justifice suma taxei prin documente inrocmite conform legii de catre contribuabilii inregistrati ca platitori de taxa pe valoare adaugata;

sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acesteia.

Dreptul de deducere priveste numai taxa inscrisa intr-o factura fiscala sau in alt document legal care se refera la bunuri sau servicii destinate realizarii de operatii impozabile.

1.9.3. Caile de exercitate a dreptului de deducere

Potrivit prevederilor legale, deducerea se realizeaza pe doua cai:

1. prin retinerea din suma reprezentand T.V.A. prinsa in facturile emise de catre agentul economic, a taxelor aferente bunurilor si serviciilor achizitionate sau realizate in unitati proprii si destinate realizarii de operatii impozabile.

Folosind datele prezentate in exemplul anterior (pct.1 si 2), rezulta urmatoarele:

– taxa pe valoare adaugata colectata: 1.220.800 lei

– taxa pe valoare adaugata deductibila: 1.406.000 lei

– taxa pe valoare adaugata de plata la B.S. 185.200 lei

Dreptul de deducere se exercita lunar prin retinerea din suma reprezentand T.V.A. aferenta bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate a taxei aferente intrarilor.

2. In cazul in care taxa aferenta intrarilor este mai mare decat taxa aferenta iesirilor, se va proceda la regularizarea diferentei astfel:

a) compensarea efectuata de contribuabili in limita taxei de plata rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, dupa caz;

b) compensarea efectuata de catre organele fiscale in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de catre contribuabili, dupa cum urmeaza:

b.1) cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de catre contribuabil;

b.2.) cu taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia, in limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor si/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicita compensarea, neachitate pana la data efectuarii controlului;

c) rambursarea efectuata de catre organele fiscale.

Rambursarea diferentei de taxa, ramasa dupa compensare, se efectueaza in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza documentatiei stabilite prin ordin al ministrului finantelor si in urma verificarii efectuate de catre organele fiscale teritoriale.

Rambursarea se efectueaza pentru contribuabilii din ale caror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezulta taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv.

Prin derogare, rambursarea se efectueaza lunar pentru contribuabilii care realizeaza:

operatiuni de export;

unitati productive noi, pana la punerea lor in functiune;

operatiuni de import-export si cele care au diferente de primit, rezultate din actele constatatoare intocmite de catre organele vamale.

Nu beneficiaza de rambursarea efectiva a sumelor de la bugetul de stat contribuabilii care nu au achitat total sau partial facturile furnizorilor si/sau prestatorilor din tara, din care sa rezulte taxa pe valoare adaugata deductibila.

Avand in vedere normele de aplicare ale Codului de procedura fiscala, exista cazuri in care, pentru anumite rambursari, organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor solicita garantii personale sau solidare.

1.10. Pierderea dreptului de deducere

1.10.1. Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor pierdute

Aceasta problema priveste atat pe furnizor cat si pe client, iar stabilirea taxei datorate sau deductibile trebuie facuta in stransa legatura cu pierderile contractuale privind raspunderile pe timpul transporturilor sau cu alte prevederi legale privind bunurile furate, pierdute sau depreciate calitativ.

Astfel, daca bunurile s-au pierdut in timpul transportului de catre client si contractul il face pe client responsabil pentru orice pierdere inregistrata dupa predarea bunurilor catre client sau catre societatea de transport, furnizorul datoreaza T.V.A. aferenta bunurilor respective.

La randul sau, clientul are dreptul de deducere a taxei pe valoare adaugata cuprinsa in facturile furnizorului, daca bunurile respective erau destinate realizarii de operatii impozabile. In situatia in care bunurile respective erau destinate realizarii unor operatii scutite de sau unor cheltuieli care nu aveau legatura directa si exclusiva cu activitatea firmei, T.V.A. aferenta bunurilor pierdute in timpul transportului nu poate fi dedusa, urmand a se reflecta in evidenta contabila, potrivit normelor legale in vigoare.

Daca insa, controlul il face raspunzator pe furnizor pentru orice pierdere intervenita inainte de predarea catre client, se procedeaza astfel:

daca furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaza T.V.A., intrucat se considera ca nu s-a efectuat o livrare;

daca s-a emis factura, atunci se datoreaza taxa inclusa in factura. In situatia in care clientul a refuzat plata facturii intrucat nu a primit marfa, problema se reglementeaza prin emiterea unei facturi in rosu pentru taxa de scazut.

In ceea ce priveste T.V.A. aferenta bunurilor pierdute, distruse, furate, depreciate calitativ, existente in depozitele agentilor economici, se va proceda dupa cum urmeaza:

pentru produsele fabricate in scopul vanzarii nu se datoreaza T.V.A. intrucat nu a avut loc operatia de livrare;

pentru bunurile achizitionate in scopul realizarii de bunuri si servicii supuse T.V.A., agentii economici au dreptul de deducere a taxei cuprinse in facturile sau in documentele intocmite de furnizori sau de prestatori.

Nu se deduce taxa aferenta bunurilor pierdute sau depreciate calitativ care au fost achizitionate pentru realizarea unor operatii scutite sau pentru cheltuieli care nu au legatura directa si exclusiva cu activitatea firmei.

1.10.2 Taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor livrate si serviciilor prestate neincasate datorita insolvabilitatii definitive a clientilor

Potrivit prevederilor din Normele metodologice privind aplicarea Codului fiscal al Romaniei, baza de impozitare este constituita pentru livrarile de bunuri si pentru prestarile de servicii din toate sumele, valorile sau serviciile primite sau ce urmeaza a fi primite de furnizor sau de prestator in contrapartida pentru livrarile sau pentru prestatiile efectuate, exclusiv taxa pe valoare adaugata.

In cazul in care beneficiarii nu au achitat total sau partial contravaloarea bunurilor sau serviciilor prestate, fiind declarati insolvabili prin Hotarari judecatoresti definitive, furnizorii si prestatorii nu beneficiaza de de dreptul de restituire de la bugetul de stat a T.V.A. corespunzatoare sumelor ce nu mai pot fi incasate.

Pentru tranzactiile cu bunuri mobile si cu bunuri imobile in executarea creantelor, baza de impozitare se determina in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor. Potrivit Codului de procedura fiscala, pentru asemenea sume se pot constitui provizioane deductibile din punct de vedere fiscal.

1.11. OBLIGATIILE PLATITORILOR

1.11.1. Obligatiile platitorilor cu privire la inregistrarea la organele fiscale

Contribuabilii care realizeaza operatiuni impozabile au urmatoarele obligatii:

sa depuna, sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaratie de inregistrare fiscala, conform modelului aprobat de Ministerul Finantelor Publice, in termen de 15 zile de la data eliberarii certificatului de inmatriculare, a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire, dupa caz.

Contribuabilii care devin platitori de taxa pe valoare adaugata ca urmare a depasirii plafonului de scutire de 125.000 lei, ale caror conditii de desfasurare a activitatii s-au modificat sau au intervenit modificari legislative in sensul trecerii activitatii desfasurate de la regimul de scutire la cel de impozare, ulterior inregistrarii fiscale, sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni in termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea, in vederea atribuirii codului fiscal precedat de litera “R”, care atesta calitatea de platitor de T.V.A. Atribuirea calitatii de platitor de T.V.A. se face cu data de intai a lunii urmatoare;

Sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitor de taxa in cazul in care isi inceteaza activitatea, in termen de 15 zile de la data actului legal constituit in care se consemneaza situatia respectiva.

1.11.2. Obligatiile platitorilor cu privire la intocmirea documentelor privind transferul bunurilor si prestarilor de servicii

a) Sa consemneze livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii in facturi fiscale sau in documente legale aprobate si sa completeze toate datele prevazute de acestea. Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii cu valoarea taxei pe valoare adaugata mai mare de 20 milioane lei, sa solicite si copia de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoare adaugata;

b) Contribuabilii platitori de taxa pe valoare adaugata sunt obligati sa solicite de la furnizori sau de la prestatori facturi fiscale sau documente legal aprobate pentru toate bunurile si serviciile achizitionate si sa verifice intocmirea corecta a acestora, iar pentru facturile fiscale cu valoare mai mare de 20 milioane lei, sa solicite si copia de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoare adaugata a furnizorului sau prestatorului; contribuabilii inregistrati ca platitori de taxa pe valoare adaugata nu au obligatia sa emita facturi fiscale in cazul urmatoarelor operatiuni:

b.1) transportul cu taximetre, precum si transport de persoane pe baza de bilete de calatorie;

b.2) vanzari de bunuri si/sau prestari de servicii consemnate in documentele specifice aprobate prin actele normative in vigoare;

b.3) vanzari de bunuri si/sau prestari de servicii pentru populatie, pe baza de documente fara nominalizari privind cumparatorul;

c) importatorii sunt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import, direct sau prin reprezentanti autorizati si sa determine, potrivit legii, valoarea in vama, taxele vamale, alte taxe si accizele datorate de acestia si, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat;

1.11.3. Obligatiile platitorilor cu privire la evidenta operatiunilor

Sa tina evidenta contabila, potrivit legii, care sa permita sa determine baza de impozitare si taxa pe valoare adaugata facturata pentru livrarile si/sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila, aferenta intrarilor.

Documentele justificative care nu sunt procurate pe caile stabilite prin norme legale(Hotararea Guvernului nr.831/1997) si care nu sunt corect intocmite, nu pot fi inregistrate in contabilitate, iar bunurile ce fac obiectul tranzactiilor respective, vor fi considerate fara documente legale de provenienta si se sanctioneaza potrivit Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Contribuabilii care realizeaza operatiuni impozabile au obligatia sa asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul taxei pe valoare adaugata;

Sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare, decontul de taxa pe valoare adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice;

Sa furnizeze organelor fiscale toate documentele justificative necesare in vederea stabilirii operatiunilor impozabile executate atat la sediul principal, cat si la subunitati;

Sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierilor in participatie. Drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoare adaugata revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile, potrivit contractului incheiat intre parti. La sfarsitul perioadei de raportare, veniturile si cheltuielile, inregistrate in functie de natura lor, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitate proprie.

Sumele decontate intre parti, fara respectarea celor prevazute mai sus, se supun taxei pe valoare adaugata, in cotele prevazute de lege.

1.11.4. Obligatiile platitorilor cu privire la plata taxei pe valoare adaugata

Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare;

Sa achite taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale.

Prin derogare, se poate suspenda plata taxei pe valoare adaugata la organele vamale, pe termen de 120 de zile, pentru utilajele, instalatiile, echipamentele, masinile industriale care se importa in vederea efectuarii si derularii investitiilor prin care se realizeaza o unitate productiva noua, se dezvolta capacitatile existente sau se retehnologizeaza fabrici, sectii, ateliere, precum si pentru masinile agricole.

De asemenea se poate suspenda plata taxei pe valoare adaugata la organele vamale, pe termen de 60 de zile, pentru materiile prime care nu se produc in tara sau sunt deficitare, importante in vederea realizarii obiectului de activitate.

Atestarea dreptului de a beneficia de suspendarea platii taxei pe valoare adaugata in vama se face printr-un certificat eliberat in conditiile stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice.

Sa achite taxa pe valoare adaugata aferenta operatiunilor de leasing, corespunzator sumelor si termenelor de plata prevazute in contractele incheiate cu locatori/finantatori din strainatate.

In cazul in care, la expirarea contractului de leasing, bunurile care au facut obiectul acestuia trec in proprietatea beneficiarului, se datoreaza taxa pe valoare adaugata pentru valoarea la care se face transferul bunurilor respective.

Sa achite taxa datorata la bugetul de stat anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidente ca platitor de taxa pe valoare adaugata, in cazul in care isi inceteaza activitatea.

CAPITOLUL 2

RELATIA CONTABILITATE – FISCALITATE

PRIVIND TAXA PE VALOARE ADAUGATA

2.1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA T.V.A., SISTEMUL CONTABIL FOLOSIT

Sistemul de functionare a T.V.A. are la baza un principiu fundamental care consta in facturarea T.V.A. pentru bunurile livrate si pentru serviciile prestate si diminuarea taxei pe valoare adaugata aferente bunurilor sau serviciilor achizitionate sau executate in unitati proprii destinate realizarii de operatii impozabile.

Acest procedeu prezinta avantajul major de a primi lichidarea de o forma globala de T.V.A. datorata lunar, considerand ansamblul vanzarilor pe de o parte si ansamblul cumpararilor pe de alta parte, pornind direct de la datele contabile.

Intreprinderea intervine ca un colector de impozite pentru stat. Ea este obligata la plata T.V.A. pentru cumparaturile efectuate si sa solicite facturare clientilor sai T.V.A., conform legislatiei.

Contabilitatea conectata la fiscalitate trebuie sa asigure informatii clare diverselor categorii de utilizatori, inclusiv statului. In acest mecanism, clientul plateste T.V.A. colectata furnizorilor, iar acestia varsa la bugetul de stat excedentul de T.V.A. calculat ca diferenta intre T.V.A. colectata si T.V.A. deductibila.

In ceea ce priveste T.V.A., s-au creeat 5(cinci) conturi sintetice de gradul doi:

4426 – “T.V.A. deductibila” – pentru intrarile de bunuri achizitionate;

4427 – “T.V.A. colectata” – pentru livrari de bunuri, servicii prestate;

4423 – “T.V.A. de plata” – la finele fiecarei luni cand contul 4427>4426, diferenta dintre cele doua conturi fiind virata in creditul contului 4423, ca o obligatie de plata;

4424 – “T.V.A. de recuperat” – atunci cand 4426>4427 pentru livrari, diferenta reprezentand o creanta a agentului economic, inregistrata in debitul contului 4424;

4428 – “T.V.A. neexigibila” – este un cont bifunctional. Soldul debitor al acestui cont reprezinta achizitii de bunuri fara documente sau cu plata in rate, iar soldul creditor reprezinta livrari de bunuri fara intocmirea facturilor, marfuri achizitionate existente in stoc, dar nevandute la pretul cu amanuntul.

T.V.A. este plasat in clasa 4 din “Planul de Conturi General”, clasa denumita “Conturi de terti”. T.V.A., ca impozit indirect din punct de vedere fiscal, este neutru ca efect asupra contului de rezultate financiare.

Aceste conturi prezentate sunt folosite numai de catre agentii economici care intra in sfera de aplicare a T.V.A., fiind luati in evidenta la organul fiscal ca platitori, in conditiile mentionate in cadrul capitolului anterior.

In situatia in care agentul economic livreaza bunuri scutite de T.V.A., agentul economic are posibilitatea sa deduca T.V.A. colectata doar cota procentuala aferenta livrarilor de bunuri impozabile din totalul livrarilor. Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punct de vedere contabil, deci va afecta contul de rezultate prin cresterea cheltuielilor de exploatare.

Din punct de vedere contabil, T.V.A. este neutra pentru o intreprindere daca operatiunile desfasurate intra in sfera de aplicare a T.V.A. iar deductibilitatea sa este de 100%. Prin dispozitiile “Planului de Conturi General”, o societate este obligata sa inregistreze cumpararile si vanzarile la valoarea lor neta, fara a ingloba T.V.A..

Pentru ca agentul economic platitor de T.V.A. sa aiba posibilitatea de a inregistra T.V.A. in contabilitate, din punct de vedere fiscal, acesta trebuie sa inregistreze facturile emise in “Registrul pentru Vanzari”, in cazul in care livreaza bunuri sau presteaza servicii.

In situatia in care achizitioneaza bunuri sau alte consumuri provenite de la terti pe baza de facturi sau alte documente inlocuitoare, evidentiaza toate intrarile de bunuri supuse T.V.A. in “Registrul pentru Cumparari”.

Exemple:

1. Se cumpara materii prime in valoare totala de 150.000 lei cu T.V.A. 19%. Total factura nr.100 : 178.500 lei.

2. Se vand produse finite in valoare de 1.500.000 lei, cu T.V.A. 19%. Total factura nr. 2001 : 1.785.000 lei.

Inregistrarea in contabilitate se face astfel:

Achizitii de materii prime conform facturii nr.100

Vanzari de produse finite conform facturii nr.2001

La sfarsitul lunii, se compara valoarea T.V.A. colectata cu valoarea T.V.A. deductibila, pe ansamblul operatiilor:

2.2. REDUCERILE COMERCIALE SI FINANCIARE

In cazul in care unui client i se acorda de catre furnizor reduceri comerciale si financiare, inclusiv in cazul in care acordarea lor se face dupa facturarea bunurilor si a serviciilor, acestea nu se include in baza de impozitare.

T.V.A. privind refuzurile totale sau partiale ramase definitive.

Neincasarea totala sau partiala a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clientii declarati insolvabili prin Hotarari Judecatoresti, se regularizeaza.

Actele normative in vigoare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 si Normele Metodologice de aplicare) precizeaza ca, in situatiile de mai sus, baza de impozitare privind T.V.A. se diminueaza corespunzator.

Exemple:

1. S.C. “ALEXANDRA” S.A. livreaza produse finite in valoare de 10.000.000 lei la S.C. “ANDREEA” S.A.

la S.C. “ALEXANDRA” S.A.:

La S.C.”ANDREEA” S.A.: dupa primirea marfii se constata ca 25% din bunuri nu corespund calitatii prevazute in contractul incheiat cu furnizorul si se returneaza marfa furnizorului:

Furnizorul expediaza o noua factura cuprinzand micsorarea bazei de impozitare aferenta bunurilor refuzate:

2. S.C. “ALEXANDRA” S.A. livreaza un produs finit in valoare de 8.000.000 lei la S.C. “AGRO” S.A., societate care devine insolvabila prin Hotarare Judecatoreasca.

Emiterea facturii privind livrarea produsului finit:

La declararea falimentului:

Constituirea de provizioane deductibile :

Primirea Hotararii Judecatoresti de pierdere a creantei:

Si concomitent, anularea provizionului ramas fara obiect:

2.3. T.V.A. PRIVIND AMBALAJELE

Avand in vedere Normele metodologice privind aplicarea Codului de procedura fiscala se cunosc, cu privire la ambalaje, urmatoarele:

ambalaje care circula la schimb nu se factureaza si nu se supun T.V.A.. Clientii care nu detin ambalaje la schimb pot primi de la furnizorii de marfa ambalaje necesare in schimbul unei garantii depuse acestora, fara facturare si fara T.V.A.;

sumele necuprinse in baza de impozitare de la furnizorii sau prestatorii de servicii, pierd dreptul de deducere la beneficiari;

circulatia ambalajelor pe baza de schimb se aplica in mod obligatoriu in relatiile cu agentii economici neplatitori de T.V.A.;

ambalajele in regim de restituire (consignatie) sunt facturate si deci supuse T.V.A. La expedierea lor de catre furnizori, beneficiarul va solicita de la furnizori factura corecta cu valoarea ambalajelor restituite si T.V.A. aferenta;

ambalajele nerestituite din orice motiv se factureaza catre furnizori si sunt supuse taxei pe valoare adaugata.

2.4. T.V.A PRIVIND AVANSURILE ACORDATE SAU PRIMITE

Codul de procedura fiscala privind taxa pe valoare adaugata, precizeaza avansurile primite de la clienti sunt purtatoare de T.V.A. Avansurile se inregistreaza pe baza de factura emisa de client.

Exemplu:

1. Se acorda un avans in valoare de 1.000.000 lei furnizorului in vederea achizitionarii unui mijloc fix. Inregistrarea avansului le client si la furnizor este purtatoare de T.V.A.

– La client: – acordarea avansului:

– La furnizor: – primirea avansului:

2. La livrarea utilajului factura cuprinde:

– valoarea utilajului 2.800.000 lei

– T.V.A. 19% 532.000 lei

– La client:

– La decontarea facturii:

Se remarca faptul ca in situatia in care contribuabilul incaseaza cu regularitate avansuri, organul fiscal la care acesta este inregistrat ca platitor de T.V.A. poate autoriza exigibilitatea la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura sau alt document legal aprobat.

Conform normelor in vigoare, avansurile acordate in bani, materii prime si materiale producatorilor agricoli – persoane juridice – de catre agentii economici special mandatati de catre stat, nu se supun T.V.A. Intregul avans acordat se inregistreaza in contul 409 “Clienti creditori”, la unitatea primitoare.

2.5. TAXA PE VALOARE ADAUGATA PRIVIND CHELTUIELILE ACCESORII

Cheltuielile accesorii inregistrate in factura furnizorului sub forma de comisioane, onorarii, cheltuieli de transport care nu au fost cuprinse in pretul net de vanzare, constituie obiectul impunerii taxei pe valoare adaugata. Nu se include in baza de impozitare cheltuielile de transport realizate cu mijloace proprii.

Exemplu:

Se expediaza unui client o factura ce reprezinta urmatoarele elemente:

– masini de cusut electrice 1.020.000 lei

2 buc.x 510.000 lei

– cheltuieli de transport 300.000 lei

– comision necuprins in pret 50.000 lei

TOTAL 1.370.000 lei

– In contabilitatea furnizorului:

– In contabilitatea clientului:

2.6. T.V.A. PRIVIND IMPORTURILE DE BUNURI DE CATRE SOCIETATILE COMERCIALE DE IMPORT – EXPORT PE CONT PROPRIU

Importurile sunt supuse taxei pe valoare adaugata. Baza de impozitare este formata din pretul facturii externe primite de la furnizor, la care se adauga comisionul vamal, taxele vamale, accizele.

Exemplu:

S.C. “ALEXANDRA” S.A. importa, pe cont propriu, din Germania marfuri in valoare de 10.000 Euro, cu scopul de a le vinde la intern:

– cheltuieli de transport pe parcurs extern: 2.000 Euro

– taxe vamale 10%

– T.V.A. 19%

– pretul de vanzare negociat cu clientul 480.000.000 lei

Cursul unui Euro a fluctuat in aceasta perioada astfel:

– la plata marfurilor 35.900 lei/Euro

– la plata furnizorului 36.000 lei/Euro

– la plata transportului 36.200 lei/Euro

Intocmirea declaratiei vamale cuprinde urmatoarele elemente:

Valoarea externa: (10.000 Euro x 35.900 lei) 359.000.000

Cheltuieli pe parcurs: (2.000 Euro x 35.900 lei) 71.800.000

Pretul extern: CIF (1 + 2) 430.800.000

Taxe vamale: (3 x 10%) 43.080.000

Comision vamal: (3 x 0,5%) 2.154.000

Cost de achizitie in vama: (3+4+5) 476.034.000

T.V.A. deductibila: (6 x 19%) 90.446.460

Pretul de vanzare negociat cu clientul: (8-6) 480.000.000

Marja importatorului (8 – 6) 3.966.000

T.V.A. colectata: (8 x 19%) 91.200.000

Total valoare factura 571.200.000

Achizitii de marfuri la import

Inregistrarea facturii:

Plata in vama privind taxele vamale, comisionul si T.V.A. deductibila:

Plata facturii – furnizor extern: 1 Euro = 36.000 lei

primirea facturii de transport: 1 Euro = 36.200 lei

Achitarea facturii de transport:

Livrarea marfurilor la intern in contabilitatea intreprinderii de import-export:

vanzarea marfurilor:

Descarcarea de gestiune pentru marfurile vandute la cost de achizitie:

Incasarea de clienti:

Regularizarea T.V.A.:

Virarea T.V.A. de plata pana la 25 a lunii urmatoare prin ordin de plata:

2.7. T.V.A. IN COMERTUL CU AMANUNTUL

Un agent prezinta la 1 ianuarie exercitiul N urmatoarele solduri:

317 “Marfuri” 30.000.000 lei

378 “Diferente de pret la marfuri” 6.000.000 lei

In luna ianuarie primeste o factura de la furnizor in valoare de 20.000.000 lei, T.V.A. 19%. Adaosul comercial inregistrat in N.I.R. este de 30%. Vinde catre populatie marfuri in valoare de 35.000.000 lei la pretul cu amanuntul.

Inregistrarea in contabilitate

Achizitia de marfuri conform facturii:

Diferentele de pret si T.V.A. neexigibila pe baza de N.I.R.:

Vanzarea marfurilor cu amanuntul.

Calculul T.V.A. din incasarile cu amanuntul se face astfel:

T.V.A. colectata = incasari in numerar x 15,966%

In exemplul prezentat mai sus: T.V.A. colectata :

35.000.000 x 15,966% = 5.588.100 lei.

Costul marfurilor vandute:

K378 SI(378) + Rc(371) 6.000.000 + 6.000.000 12.000.000 0,21001

SI(371) + Rd(371) 30.000.000+27.140.000 57.140.000

Cota la contul 378 = 0,21001 x 35.000.000 = 7.350.350 lei

Coeficientul se inmulteste cu valoarea de vanzare a marfii + T.V.A., deoarece rulajul contului 371 “Marfuri” contine costul de cumparare a marfurilor, diferenta de pret si T.V.A. neexigibila, adica:

SI(378) = 6.000.000 lei

Sc(378) = 6.000.000 lei

Rd(371) = 27.140.000 lei

SI(371) = 30.000.000 lei

Deductibilitatea T.V.A. la sfarsitul lunii:

T.V.A. deductibila = 3.800.000 lei

T.V.A. colectata = 5.558.100 lei

Precizam ca la sfarsitul fiecarei luni valoarea T.V.A. deductibila trebuie sa coincida cu T.V.A. cuprinsa in Registrul pentru vanzari. Rulajele dintr-o luna apar in “Decontul T.V.A.” si ele figureaza in balanta contabila.

T.V.A. de plata = 1.758.100 lei

2.8. T.V.A. PRIVIND CHELTUIELILE DE PROTOCOL, RECLAMA

SI PUBLICITATE, SPONSORIZARE

Avand in vedere Normele metodologice privind aplicarea Codului de procesura fiscala privind taxa pe valoare adaugata, se cunoaste ca aceste actiuni sunt deductibile in limita plafoanelor stabilite prin lege. T.V.A. deductibila acestor operatiuni este de 1,5% din fondul de salarii.

Exemplu:

In luna iunie o societate comerciala a cumparat cadouri in valoare de 1.000.000 lei, T.V.A. aferent este de 190.000 lei. Fondul total de salarii este de 15.000.000 lei

15.000.000 x 1,5% = 225.000 lei

T.V.A. aferenta protocol: 190.000 lei

T.V.A. va fi deductibila 100%

Inregistrarea in contabilitatea clientului:

2.9. PRORATA T.V.A.

Pentru produsele scutite de T.V.A. in faza de iesire, se calculeaza pentru deductibilitatea impozitului, prorata T.V.A.

Exemplu:

S.C. “OSCAR” S.A. achizitioneaza materii prime si materiale in valoare de 4.000.000 lei, T.V.A. 19%. Obtine produse finite in valoare de 6.000.000 lei pe care le livreaza dupa cum urmeaza:

5.000.000 lei prin magazinele proprii de desfacere, scutite de T.V.A. prin lege;

1.000.000 lei produse finite supuse T.V.A. 19%.

Trebuie sa calculam T.V.A. datorat bugetului de stat.

Solutie:

achizitia de materii prime pe baza de factura:

4.000.000 x 19% = 760.000 lei

Achitarea furnizorului de materii prime prin ordin de plata:

Livrarea de produse scutite de T.V.A.:

Livrarea de produse finite catre unitatile de alimentatie publica pe baza de factura:

Incasarea contravalorii marfii livrate catre unitatea de alimentatie publica:

S.C. “OSCAR” S.A., din punct de vedere fiscal, are dreptul sa deduca din T.V.A. colectata doar o parte din acesta, determinata prin calculul proratei T.V.A.

T.V.A. deductibila = 0,16666 x 760.000 = 126.666 lei

Se determina partea din T.V.A. care nu participa la deductibilitate si se implica direct asupra cheltuielilor de exploatare.

T.V.A. colectata – T.V.A. deductibila = T.V.A. de plata

190.000 – 126.666 = 63.334

T.V.A. – T.V.A. = Chelt. cu alte impozite (cont 4426) (d.p.d.v. fiscal)

deductibila deductibila

Varsaminte asimilate

760.000 – 126.666 = 633.334

Inregistrarea T.V.A. de plata:

Inregistrarea T.V.A. nedeductibila care imputa asupra cheltuielilor de exploatare:

La sfarsitul lunii, conturile se prezinta astfel:

D 4426 C D 4427 C

D 4423 C D 635 C

D 121 C

Inchiderea contului de cheltuieli la sfarsitul lunii:

Daca exemplele analizate pana in prezent arata ca T.V.A. ca impozit a fost neutru din punct de vedere al rezultatului contabil, iata ca exista situatii cand T.V.A. nu mai este :pasiva” asupra contului de rezultate, datorita faptului ca regula fiscala impune agentilor economici calculul proratei pentru ca realizeaza operatii impozabile, dar si scutite de T.V.A.

T.V.A. afecteaza contul de profit si pierdere prin cresterea cheltuielilor nedeductibile cu taxa pe valoare adaugata si implicit micsorarea profitului contabil si a celui net.

Analiza urmatoarelor exemple arata ca T.V.A. angajeaza cheltuieli de exploatare nu numai in situatia produselor scutite de T.V.A.

Exemplu:

S.C. “ALEXANDRA” S.A. nu a atins cifra de afaceri de 50.000.000 lei intr-un an si nu a optat pentru plata T.V.A. Aceasta achizitioneaza un mijloc fix in valoare de 500.000 lei de la un furnizor platitor de T.V.A.

T.V.A. aferenta mijlocului fix nu este deductibila si conform principiului costului istoric, el va include T.V.A. ca taxa fiscala nedeductibila in costul de achizitie. Valoarea T.V.A. nedeductibila afecteaza contul de rezultate in timp prin transferarea sa asupra cheltuielilor de exploatare privind amortizarile in functie de durata normata a mijlocului fix si a gradului de utilizare.

Astfel, inregistrarea in contabilitate a clientului este:

500.000 lei valoarea mijlocului fix

95.000 lei T.V.A. inclusa in costul de achizitie

Spre exemplu, daca un agent economic este platitor de T.V.A., dar deducerea nu este integrala, partea nedeductibila se include in costul bunului respectiv.

Exemplu:

Intreprinderea realizeaza in regie proprie un mijloc fix al carui cost de productie este de 1.100.000 lei.

T.V.A. deductibila odata cu darea in folosinta a mijlocului fix este de 85%. Vanzarea pentru sine este considerata livrare de bunuri si este impusa T.V.A. 19%.

T.V.A. colectata = 1.100.000 x 19% = 209.000 lei

T.V.A. deductibila = 1.100.000 x 19% x 85% = 177.650 lei

Din punct de vedere fiscal, achizitia unui mijloc fix in unitate proprie poate fi facut in mod gratuit. Aceasta operatie nu este considerata livrare de bunuri in sensul prevederilor Codului fiscal, daca valoarea bunului respectiv nu depaseste 1,5% din fondul de salarii realizat anual. Astfel, orice depasire constituie livrare de bunuri si este supusa T.V.A.

Se observa ca in cele doua cazuri prezentate mai sus, T.V.A. constituie un cost pentru intreprindere, marind valoarea costului de achizitie in totalitate la primul caz si partial in cel de-al doilea. Pentru o evaluare corecta a bunurilor, la intrarea in patrimoniu se impune folosirea primei variante, costul total al mijlocului fix sa cuprinda si T.V.A. nedeductibila.

Daca agentul economic platitor de T.V.A. realizeaza operatii supuse T.V.A. contabilitatea trebuie sa redea cu fidelitate calculul proratei aferente deductibilitatii, cealalta parte nedeductibila transferandu-se asupra costurilor.

Exemplu:

S.C. “ANDREEA” S.A. specializata in instalatii industriale, efectueaza urmatoarele operatii in luna decembrie – exercitiul N:

– livrari de produse finite in valoare de 40.000.000 lei din care, la intern, cu T.V.A. de 19% 17.600.000 lei;

– la export scutit 5.000.000 lei;

– la intern scutit de taxa 20.000.000 lei.

Achizitioneaza de la furnizorii interni materii prime si materiale in valoare de 20.000.000 lei, T.V.A. 3.800.000 lei.

Achizitioneaza de la furnizorii interni materii prime si materiale in valoare de 20.000.000 lei, T.V.A. 19%.

Sa se realizeze exigibilitate T.V.A.

Achizitii de materii prime si materiale

Livrarea de produse finite la intern cu T.V.A. de 19%:

Livrarea de produse la intern scutite de T.V.A.:

Livrarea produselor la export:

25.000.000

Prorata T.V.A.(K) = ––––– x 100 = 62,5%

40.000.000

T.V.A. deductibila = 62,5% x 3.800.000 = 2.375.000 lei

Exigibilitatea T.V.A.:

Partea nedeductibila din punct de vedere fiscal, calculata ca diferenta intre T.V.A. deductibila achitata furnizorilor pe baza de factura si T.V.A. admisa din punct de vedere fiscal prin calculul proratei, se transfera asupra cheltuielilor de exploatare.

T.V.A. nedeductibila:

T.V.A. de plata:

Trebuie mentionat ca T.V.A. dedusa, in suma de 2.375.000 lei aferenta operatiilor impozabile, include si operatiile de export. In acest caz, agentul economic nu mai solicita rambursarea. Unitatile care realizeaza atat operatii de export cat si operatii impozabile la intern, cu obligatia ca, in cazul solicitarii de rambursari lunare, sa justifice ca suma solicitata este determinata exclusiv de livrarea produselor la export.

T.V.A. aferenta produselor livrate la export se determina in functie de ponderea exportului in totalul operatiilor impozabile realizate in luna pentru care se solicita rambursarea T.V.A. Acest procent este aplicabil asupra cuantumului taxei de dedus, rezultand nivelul maxim ce poate fi solicitat pentru rambursare.

Total operatii la export 5.000.000

–––––––––– x 100 ––––– = 20%

Total operatii impozabile 25.000.000

Dreptul de deducere se poate realiza prin doua modalitati:

prin retinerea din T.V.A. colectata, T.V.A. deductibila, corespunzatoare exportului, platindu-se doar diferenta la bugetul de stat. In acest caz, nu se intocmeste cererea de restituire de la buget a T.V.A. deductibila pentru export. Din T.V.A. deductibila exportul reprezinta 475.000 lei(2.375.000 x 20%), iar operatiile la intern 80% adica 1.900.000 lei

T.V.A. de plata = T.V.A. colectata – T.V.A. deductibila – T.V.A. deductibila

aferenta produselor pentru produse

livrate la export livrate la intern

T.V.A. de plata = 3.800.000 – 1.900.000 = 1.425.000 lei

Prin „Cerere de rambursare” (ANEXA< Monitorul Oficial nr. 34/28.01.1999, Ordinul ministrului finantelor nr.2627/1998 privind documentatia necesara pentru rambursarea taxei pe valoare adaugata agentilor economici inregistrati ca platitori de taxa pe valoare adaugata) a T.V.A. de recuperat afarenta produselor livrate la export in suma de 475.000 lei.

In aceasta situatie, societatea comerciala nu deduce T.V.A. colectata, decat T.V.A. aferenta livrarilor de produse la intern.

T.V.A. de plata = T.V.A. colectata – T.V.A. deductibila pentru livrari

de produse la intern

T.V.A. de plata = 3.800.000 – 1.900.000 = 1.900.000 lei

Suma de 475.000 lei reprezinta nivelul maxim pe care agentul economic il poate solicita la rambursare in cazul in care achita integral suma de 1.900.000 lei.

In aceasta situatie inregistrarile sunt:

– T.V.A. de recuperat:

– T.V.A. de plata:

Achitarea T.V.A. pana in 25 ianuarie a exercitiului N + 1:

Incasarea T.V.A. de la buget:

Capitolul 3

CONCLUZII

In aceasta lucrare au fost prezentate principalele caracteristici si avantaje ale taxei pe valoare adaugata in Romania, precum si relatia contabilitate – fiscalitate.

In Romania, trecerea la economia de piata a necesitat modificarea sistemului contabil si fiscal prin adaptarea sa la noul tip de proprietate. Astfel au suferit modificari substantiale principalele impozite directe ca si cele indirecte. In anul 1990 principalul impozit era impozitul pe circulatia marfurilor, transformat, din vechiul impozit, limitat la desfacerile de marfuri catre populatie, intr-un impozit general pe consum. Intr-o perioada relativ scurta de aproape doi ani si acest impozit a suferit modificari substantiale in vederea transformarii sale intr-un impozit modern, de tipul taxei pe valoarea adaugata.

In cadrul masurilor de promovare a reformei economice si financiare din tara noastra, taxei pe valoare adaugata ii revine un rol major, fiind considerata o componenta esentiala a sistemului fiscal modern, in prezent toate reglementarile cu caracter fiscal privind TVA fiind cuprinse in Codul de procedura fiscala al Romaniei.

Sub aspectul continutului sau, taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect, cu un caracter universal sau general, iar instituirea sa in practica financiara romaneasca a fost realizata cu incepere de la 1 iulie 1993, inlocuind astfel impozitul pe circulatia marfurilor.

Pentru actualul sistem fiscal romanesc, taxa pe valoare adaugata reprezinta o preluare a unui impozit indirect, cunoscut din practica Europei Occidentale, impozit ce si-a dovedit eficacitatea in cadrul economiilor de tip concurential ale tarilor din aceasta zona.

BIBLIOGRAFIE

Finantele publice ale Romaniei, Belean P., Anghelache G., Editura Economica, Bucuresti, 2005

Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, 1995 Bucuresti

Codul de procedura fiscala al Romaniei, cu modificarile si adaugirile ulterioare

Finantele Romaniei, Ioan Talpos, vol.I, editia a II-a, colectia Litec, Editura Sedona, Timisoara 1996.

Noul Sistem Contabil al agentilor economic din Romania, editia a III-a, editat de Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor autorizati din Romania, 1994.

Revista “Impozite si taxe”, revista editata de Tribuna Economica (1992-2005).

Taxa pe valoare adaugata, Ioan Condar. Comentariu la volumul “Legislatia privind T.V.A.”, editia a II-a, editor Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti 1993.