Caracteristicile Predominante ale Imm Urilor

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

DOMENIUL: FINANȚE

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

CONF. UNIV. DR. IONEL GABRIEL DOBRIN

ABSOLVENT:

RAMONA LAVINIA URSU

LUGOJ

2016

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

CONF. UNIV. DR. IONEL GABRIEL DOBRIN

ABSOLVENT:

RAMONA LAVINIA URSU

LUGOJ

2016

INTRODUCERE

Atât la nivel european cat și la nivel mondial, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt considerate factorul cheie pentru creșterea economica și au o contribuție importantă la realizarea produsului intern brut, crearea clasei de mijloc si crearea locurilor de muncă, precum și integrarea socială. Având în vedere importanța lor crucială în dezvoltarea economică, Uniunea Europeană încearcă sa creeze un mediu adecvat pentru dezvoltarea lor, dar si pentru a valorifica potențialul competitiv al antreprenorilor, urmărind astfel reducerea discrepanțelor de dezvoltare economică dintre statele membre. Procesul de monitorizare precum și cel de evaluare a rezultatelor de implementare din fiecare stat membru al Uninunii Europene în parte, au devenit activități obligatorii, fiind măsurată și publicată evoluția întreprinderilor mici si mijlcii în raporturi anuale publicate de Comisia Europeană.

Pe măsură ce la nivel mondial globalizarea afecteaza tot mai mult atat economia europeană cât si cea mondială, promovarea antreprenoriatului trebuie să devină un puternic obiectiv strategic având ca țintă creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Este esențială o educație antreprenorială adecvată pentru formarea unei baze solide de antreprenori mai creativi, inovatori și competitivi.

În România, politica publică recunoaște importanța IMM-urilor. Există de asemenea, variate forme de sprijin financiar atât direct, prin fonduri naționale nerambursabile, alocate de la bugetul de stat sau Fondurile Structurale si de Coeziune, și accesul la fonduri europene, cât și indirect, prin reglementarea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea si creșterea lor. Cu toate acestea însă, statisticile privind IMM-urile din România se situeaza sub media europeană, iar performantele economice ale țării sub nivelul UE.

Întreprinderea verigă fundamentală a sistemului economico-social

Abordarea conceptului de ăntreprindere

În sens economic, o întreprindere, indiferent de dimensiune, formă de proprietate dar și organizare, produce bunuri și servicii destinate vânzarii pe piață, având ca obiectiv obținerea de profit. De asemenea, suporta costuri care corespund remunerării factorilor de producție utilizați care trebuie recompensați prin rezultatele productiei sale. Cu alte cuvinte, întreprinderea trebuie sa produca o valoare superioara costurilor sale, în vederea obținerii de profit.

,,Agenții economici sunt persoane sau grupuri de persoane fizice sau juridice care în calitate de participanți la viața economică, îndeplinesc roluri și au comportamente economice similare.”

. Evoluții si tendințe în sectorul IMM-urilor din Uniunea Europeană

În ultimii ani, Uniunea Europeană a înregistrat rezultate economice reduse de redresare în ceea ce privește evoluția întreprinderilor mici si mijlocii, potrivit evaluării performanțelor IMM-urilor publicată de Comisia Europeană.

Conform analizei de ansamblu al sectorului IMM, evoluția lor încă nu are stabilită o traiectorie exactă, acest lucru reflectându-se în deficiența locurilor de muncă din întreprinderile mici si mijlocii, a numărului întreprinderilor lor dar și în valoarea cifrei de afaceri aferenta IMM-urilor.

Performanțele IMM-urilor din UE28 și ponderea lor în economia europeană

La nivelul Uniunii Europene, ponderea IMM-urilor din totalul întreprinderilor variază de la 99,5% în Luxemburg si Germania, până la mai mult de 99.9% în tări precum Portugalia, Italia si Grecia. Valorile cumulate ai principalilor indicatori exprimate în procente, dau o imagine de ansamblu sugestivă privind aportul IMM-urilor in Uniunea Europeană.

99.8% din totalul întreprinderilor în UE sunt IMM-uri

2 din 3 salariați, aproape 90 de milioane de oameni, 67% în puncte procentuale, din totalul salariaților, sunt angajați în IMM-uri, din totalul întreprinderilor de pe teritoriul Uniunii Europene.

58% din valoarea adăugata generată în economie este realizată de IMM-uri.

Tabel 1.1

(Sursă: Baza de date statistice pentru Raportul anual al IMM-urilor europene 2013/2014)

În ceea ce privește numărul IMM-urilor, un procent de circa 92% din numărul total al IMM-urilor din Uniunea Europeană, sunt microîntreprinderi. Se observă de asemenea o ușoară creștere de 0,14% în 2013, unde avem un procent de 92,51%, față de anul 2008, unde procentul microîntreprinderilor este de 92.37%.

Întreprinderile mici de altfel, reprezintă un procent de doar 6,44% în anul 2013, procentul scăzând cu 0.11% fată de anul 2008, unde întreprinderile mici reprezentau 6.56% din totalul IMM-urilor de pe teritoriul Uniunii Europene.

Doar 1.05% din totalul IMM-urilor, reprezintă întreprinderile mijlocii, care la fel ca cele mici, scad cu 0.3% în anul 2013, față de 2008, unde reprezentau 1.07% din totalul IMM-urilor europene.

Din punct de vedere al numărului de angajați, tot microîntreprinderile se evidențiază, ponderea acestora din totalul forței de muncă din IMM fiind un procent de 43.38% în 2013, dar care era cu 0.71% mai mică față de anul 2008, unde avem un procent de 44.08%, variația acestui indicator, fiind cea mai semnificativă.

Întreprinderile mici, cunosc o ușoară creștere de 0.60% în anul 2013 unde avem un procent de 30.85%, față de 2008, unde ponderea lor era de 30.25%.

Și în cazul întreprinderilor mijlocii, avem de asemenea o creștere de 0.10% în anul 2013, față de 2008, unde ponderea lor era doar de 25.67% din totalul IMM-urilor.

În ceea ce privește valoarea adăugată, microîntreprinderile au cea mai consistentă contribuție, de peste 37% din valoarea adăugată creată de IMM-uri, dar care cunosc o usoară scădere de 0.18% în anul 2013, față de 2008.

Întreprinderile mici, au avut in 2013 un aport de 31.32% la valoarea adăugată din sectorul IMM, puțin mai redusă față de 2008, unde aportul era de 31.66%.

În același timp, întreprinderile mijlocii, au cunoscut o creștere a ponderii valorii adăugate de 0.53%, contribuind cu 31.59% în 2013 față de 2008, fiind de asemenea singura clasă care și-a îmbunătățit aportul la totalul valorii adăugate.

Gradul de redresare al performanțelor IMM-urilor

Analiza evoluției întreprinderilor mici si mijlocii în Uniunea Europeană în perioada 2008-2013, arată recuperarea în mică masură a pierderilor de performanță în raport cu începutul intervalului, anul 2008. Astfel, după cinci ani de la manifestarea primelor efecte ale crezei financiare, întreprinderile mici și mijlocii înregistrează urmatoarele variații ale indicatorilor de performanță.

În anul 2013, numărul de IMM-uri a ajuns la 21.614.919, de la 21.261.849 de întreprinderi active în anul 2008, în economia UE. Numărul de angajați în schimb, în IMM-uri a scăzut considerabil de la 90.806.462 înregistrat în 2008, la 88.843.464 în 2013. Valoarea adăugată, adepășit pragul de 3.622.275 milioane de euro atins în 2008, ajungând la nivelul de 3.666.779 milioane de euro în 2013.

(Sursa: Baza de date statistice pentru Raportul anual al IMM-urilor europene 2013/2014)

Figura 1.1. Gradul de redresare a performanțelor IMM din UE 2013-2008

În Figura 1.2, se poate observa gradul de redresare pentru fiecare din cei trei indicatori principali ai performanțelor IMM-urilor în 2013. Cel mai afectat indicator a fost numărul de angajați din sectorul IMM, care datorită pierderilor înregistrate, a avut un impact major asupra șomajului din prezent în Europa.

Modificarea punctelor procentuale a celor trei indicatori au fost pozitive în cazul valorii adăugate, mai exact cu +1.00% și al numărului de firme cu +0.10% la sfârșitul perioadei de analiză, în timp ce numărul angajaților s-a redus cu 2.61%.

Cei trei principali indicatori de performanță sunt intercorelați, ceea ce înseamnă ca evoluția în timp a unuia poate influența în mică sau mare măsură evoluția celorlalți doi, condiționată de asemenea si de alți factori macroeconomici care determină discrepanțele mari de natură economică între statele Uniunii Europene.

Cele mai importante state ale eurpei ca mărime si nivel de dezvoltare economică sunt: Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Polonia și Spania, care opereaza aproximativ 66% din totalul de IMM-uri active în economia nefinanciară a europei, care generează un aport de 74% din valoarea adăugată și asigură un procent de 69% din numărul total de salariați. Dar, conform analizei statisticilor naționale recente, discrepanțele de dezvoltare ale IMM-urilor tind să se accentueze. Datoriă acestui fapt, doar opt din statele Uniunii Europene au reușit să depășească în 2013, pragul valorilor înregistrate în 2008 a doi dintre indicatorii de performanță, respectiv numărul de angajați și valoarea adăugată.

(Sursa: Baza de date statistice pentru Raportul anual al IMM-urilor europene 2013/2014)

Figura 1.2. Numărul de IMM-uri în UE28, evoluții și tendințe 2008-2015

O evoluție negativă a înregistrat numărul firmelor active în sectorul IMM nefinanciar în 2009, imediat după izbugnirea crizei economice în Europa, dar ulterior redresându-se cu rate pozitive până în anul 2011. A urmat apoi un alt regres al valorilor până in 2013, când scăderea numărului de IMM-uri active în Europa a fost de -0,9% comparativ cu anul anterior.

Numărul de angajați în IMM-uri însă, a avut diminuarea cea mai dramatică dintre toți indicatorii scăzând ingrijorător de la an la an succesiv, excepție făcând anul 2011 cănd a cunoscut o ușoară revenire datorită altor factori macroeconomici. (Figura 1.4)

Urmând apoi, ca în 2013 diminuarea numărului de angajați să continue cu o rată de -0.5% în comparație cu anul precedent, astfel locurile de muncă în întreprinderile mici si mijlocii se situau la o cotă de 97% la cinci ani de la instalarea crizei, față de nivelul din 2008.

Figura 1.3. Numărul de angajați în IMM în UE28, evoluții și tendințe 2008-2015

Indicatorul de performanță a IMM-urilor care a evoluat cel mai bine, de asemenea constant pozitiv de-a lungul perioadei de analiză este valoarea adăugată care după depășirea punctului de inflexiune din 2009, înregistrează valori anuale pozitive, ratele de variație fiind totuși din ce în ce mai mici de la un an la altul ( Figura 1.5 ).

Figura 1.4. Valoarea adăugată în IMM în UE28, evoluții și tendințe 2008-2015

Profilul economic al sectorului IMM din UE28. Asemănări și diferențieri față de alte economii mondiale

Profilul economic al IMM-urilor europene sub aspectul performanțelor economice la nivel internațional poate prinde contur dacă se urmărește modul în care este distribuită valoarea adăugată în diferite sectoare de activitate, comparativ cu modul în care este distribuită în alte state reprezentative precum SUA și Japonia.

Figura 1.5. Distribuția valorii adăugate din IMM-uri pe sectoare economice în UE28, SUA și Japonia

În Uniunea Europeană valoarea adăugată din IMM-urile active se produce preponderent în Industrie cu un procent de 26,1% precum și în Comerț cu o valoare de 19,2% fiind urmate de următoarele sectoare relevante ca Serviciile pentru afaceri cu 9,9%, Construcțiile cu un procent de 7,8% și Hoteluri și Restaurante cu o valoare de 3,4%. Restul activităților CAEN cu ponderi individuale mai mici cumulează un total de 33,6%.

Profilul caracteristic IMM-urilor europene se aseamănă cu profilul IMM-urilor din Japonia, ambele având valori apropiate în ceea ce priveste distribuția valorii adăugate în principalele sectoare de activitate. Spre deosebire de acestea, observăm ca IMM-urile din economia Statelor Unite ale Americii sunt mai puțin active în Industrie unde realizează doar 18,5% din valoarea adăugată totală, în Comerț având de asemenea o pondere de 17,4%, comparativ mai mică decât cea de este 19% din UE sau Japonia.

Un alt aspect care diferențiază IMM-urile active din SUA, este distribuția valorii adăugate în activitățile economice CAEN, având în vedere ponderea de aproape 35,1% care se crează în Alte sectoare economice.

După cum se poate observa, Industria reprezintă un domeniu important pentru IMM-urile europene, având în vedere și interacțiunile ei cu alte sectoare economice care exced procesele productive. Acestea sprijină sectorul materiilor prime și cel energetic fiind integrate în lanțuri valorice din ce în ce mai complexe ce leagă întreprinderi mici și mijlocii de marii corporații din diferite sectoare și țări, iar împreună asigură peste 80% din exporturile europene si 80% din inovarea și cercetarea în sectorul privat.

Industria din Uniunea Europeană și-a dovedit capacitatea de a rezista crizei economice, fiind un lider mondial în ceea ce privește sustenabilitatea și aduce de asemena un profit suplimentar de 365 de miliarde de euro, adică 1 miliard de euro pe zi, în comerțul cu produse industriale generat de câteva sectoare tehnologice de nivel mediu și înalt. Aceste produse fac parte din sectoare precum construcții de mașini, utilaje și echipamente, industria farmaceutică și produselor chimice, dar și din domeniul aeronautic, al industriei spațiale și al celor creative, nefiind exclus sectorul produselor de lux din diferite domenii, inclusiv cel alimentar.

Contribuția IMM-urilor la crearea valorii adăugate și locurilor de muncă în Uniunea Europeană

Rolul IMM-urilor de generator al valorii adăugate în economia Uniunii Europene.

Totalul cumulat al valorii adăugate din sectorul IMM-urilor în anul 2013, se ridică la 3667 de miliarde de euro, adică un procent de 58,1% din totalul produs de Uniunea Europeană, având un aport al valorii adăugate puternic diferențiat între statele membre.

Chiar dacă distribuția pe clase de mărime IMM este aproape uniformă în statele membre fiind în jur de 18,2% în cazul întreprinderilor mici și 18,3% în cazul întreprinderilor mijlocii, nu putem afirma același lucru și în cazul aportului de valoare adăugată, existând discrepanțe destul de mari între statele Uniunii Europene.

Figură 1.6. Contribuția IMM-urilor din statele membre la crearea valorii adăugate din UE28

După cum se poate observa, 76,05%, mai mult de trei sferturi din valoarea adăugată provenită din IMM-uri este produsă de primele sase economii europene, cel mai mare procent aparținând Germaniei (21,61%), urmând Franța (14,57%), Marea Britanie (14,48%), Italia (12,52%) , Spania (7,69%) și Olanda (5,15%).

Următoarele 9 state, au o contribuție moderată la crearea valorii adăugate în economia Uniunii Europene, având ponderi cuprinse între 1,2% și 3,3% , fiind cazul Suediei, Austriei, Poloniei, Belgiei, Danemarcei, Cehiei, Finlandei, Portugaliei și Irlandei.

România ocupă locul 17 în UE28, în ceea ce privește valoarea adăugată realizată în sectorul IMM-urilor, cu o contribuție de 0.7% , fiind precedată de Grecia (0,93%) și urmată de Ungaria(0.68%), țări care au un număr superior de IMM-uri active. Decalajul mare de dezvoltare, productivitate și competitivitate al IMM-urilor românești, este reflectat de raportul neconcordant dintre ponderea valorii adăugate și potențialul demografic al României.

Statele mici precum Țările Baltice, Malta, Croația și Slovenia, aduc cel mai mic aport la valoarea adăugată a Uniunii Europene, procentele fiind mai mici de 0,3%, dar și alte economii mai puternice precum Luxemburg (0,37%), Slovacia(0,29%) și Bulgaria(0,3%).

Imaginea mult mai fidela a tabloului repartitiei valorii adăugate a IMM-urilor în țările europene se obține dacă se ia in calcul inclusiv densitatea IMM-urilor sau a firmelor active la 1000 de locuitor din fiecare țară în parte. Astfel, marea majoritate a statelor din Europa Centrală și de Est au densități mari de IMM-u ri, însă un număr de 10 IMM-uri aduce un aport de numai 1 milion de euro de valoare adăugată în economie, în timp ce în țări ca Germania sau Marea Britanie, aceeași sumă este generată de doar 5 IMM-uri.

Privind lucrurile dintr-o altă perspectivă, se pot remarca statele precum Estonia, Cipru sau Malta, unde IMM-urile produc mai mult de 70% din totalul valorii adăugate, în timp ce în state precum România, Irlanda și Polonia IMM-urile generează mai putin de 50% din volumul total al valorii adăugate în economia națională.

IMM-urile, sursa majoră pentru locurile de muncă din Uniunea Europeană

Principala sursă de locuri de muncă din Uniunea Europeană o reprezintă IMM-urile, ele deținând un număr total de 88,8 milioane de salariați, reprezentând mai mult de 66% din totalul forței de muncă din economia Uniunii Europene. În ceea ce privește noile locuri de muncă create în perioada de după criză, un rol foarte important îl joacă micile întreprinderi, fiind asigurate în proporție de 85% de startup-uri.

Există totuși mari discrepanțe între statele membre în ceea ce privește numărul de locuri de muncă din IMM-uri, ținând cont de densitatea populației din fiecare stat.

Figură 1.7. Aportul IMM-urilor din statele membre la locurile de muncă din UE28

După cum se observă, primele cinci locuri în UE28 sunt ocupate de Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Spania la ambii indicatori, acestea asigurând două treimi din numărul total de locuri de muncă în IMM-uri, cu un procent de 18,8% Germania, 8,6% Spania, respectiv 10,8% Marea Britanie și Franța.

Cu cât competitivatea IMM-urilor este mai mică, cu atât au un aport mai redus la valoarea adăugată în unele țări chiar dacă au o pondere a forței de muncă superioară. Acesta fiind cazul României care este situată pe locul 8 în ceea ce privește ponderea salariaților în IMM-uri de 3% și doar locul 17 în ceea ce privește valoarea adăugată creată de IMM-uri în econommia europeană cu o pondere de doar 0,7%, asemenea Poloniei care și ea, deține locul 6 la ponderea locurilor de muncă, cu un procent de 6,4% și locul 10 la valoarea adăugată cu un procent de 2.6%.

În cazul altor state precum Austria și Belgia, aportul la valoarea adăugată ( 3,1% și 2,8%) este mai mare față de cota de 2% la numărul total cumulat al salariașilor din IMM-urile europene, ceea ce demonstrează un nivel superior de productivitate, acestu lucru fiind vizibil și în cazul celor mai economii europene: Germania, Franța și Marea Britanie.

În concluzie, numai doi indicatori, numărul de IMM-uri și valoarea adăugată și-au restabilit valorile la nivelul din 2008, în timp ce numărul salariaților încă este la un nivel mic, pierzându-se per total 1.9 milioane de locuri de muncă din IMM-uri în perioada 2008-2013.

. Situația de ansamblu a IMM-urilor din România

Cel mai dinamic sector al economiei româneși este reprezentat de IMM-uri, cu un număr de peste 600.000 de firme întregistrate în ultimii 24 de ani în România. Cele mai multe firme din acest sector sunt SRL-uri care activează în comerț, deținute de antreprenori români cu vârsta peste 40 de ani, care au până în 50 de angajați și derulează afaceri mai mici de 100 de milioane de lei anual.

Situația IMM-utilor active din România

În general, efectele pozivite generate într-o economie și importanța întreprinderilor mici și mijlocii se concretizează în:

Datorită numărului mare de IMM-uri și a dimensiunii lor reduse, au capacitatea de a înbunătați mediul concurențial și de a slăbi în general pozițiile de monopol ale marilor întreprinderi.

Constituie cea mai importantă alternativă pentru combaterea șomajului, prin creearea unui număr semnificativ mai mare de noi locuri de muncă decât companiile mai mari, cu un cost de capital mai scăzut.

IMM-urile tind să devină mult mai receptive la un mediu mai dinamic și complex, datorită receptivitâții sporite la nevoile pieței prin contactul nemijlocit cu aceasta, rezultând astfel o mai bună pliere a ofertei lor pe cerințele și nevoile clienților.

Aparte de importanța majoră a acestui segment de întreprinderi asupra dezvoltării economice, România fiind o țară încă în curs de dezvoltare, se confruntă cu o serie de probleme majore în vederea desvoltării acestui segment:

Lipsa unui program solid de garantare.

Slabe perspective de creditare suplimentară.

Lipsă de reglementare, dificultatea accesării fondurilor europene, de asemenea o

birocrație excesivă.

Ponderea scăzută a instituțiilor de garantare.

Încasarea târzie a creanțelor.

Cele mai multe întreprinderi înființate în România în 2014 sunt microîntreprinderi, regiunile în care acestea predomină fiind: București/Ilfov ( 28,96% ), fiind urmat de regiunea de Nord-Vest ( 14, 09% ) și regiunea de Sud-Est ( 10,56% ).

Tabel 2.1

IMM-uri înființate pe regiuni în anul 2014

În ceea ce privește distribuția IMM-urilor active pe domenii de activitate, cele mai multe întreprinderi mici și mijlocii sunt în domeniul Comerțului/Repararea Autovehicule și Motociclete. Antreprenorii români se îndreptă cu prioritate către aceste domenii tradiționale, acest domeniu de activitate deținând un procent de 32% din totalul IMM-urilor active de pe teritoriul României.

Figura 2.1. Distribuția IMM-urilor active pe domenii de activitate în anul 2014

De asemenea, se evidențiază și alte domenii de activitate semnificative cum ar fi: Construcții, Transport și Depozitare, precum și Activități Profesionale care au un procent de 10% fiecare, rimele cinci domenii de activitate însumează 69% din totalul IMM-urilor din România.

În primele 5 luni ale anului 2015 de altfel, s-au înființat în jur de 51.400 în medie fiind în jur de 10.000 de companii pe lună pe teritoriul României. Potrivit Institutului Național de Statistică, cele mai mult startup-uri se înființează în Capitală, fiind urmată de județele Cluj, Timiș și Bihor. La polul opus, cu cele mai puține startup-uri înființate se află Ialomița, Sălaj și Covasna. Având în vedere domeniile în care noile firme activează, Comerțul se află pe primul loc și în cazul startup-urilor, fiind urmat de domenii precum Agricultura și Construcțiile.

În ciuda acestui fapt, în primul semestru al anului 2015, luând în considerare cazurile înregistrate la Buletinul Procedurilor de Insolvență pe parcursul primelor 6 luni a anului 2015, s-au deschis un 5.524 de proceduri noi de insolvență în România, având în vedere totuși o scădere cu aproximativ 57% față de anul anterior cand numărul lor era de 12.862. Un procent de aproape 98% din contracție se datorează scăderii societăților inslovente cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro. În același timp, numărul insolvențelor deschise în primul semestru al anului 2015, sunt din rândul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro, este de 329 de firme, un nivel aproiat de cel înregistrat în anul anterior. Astfel, chiar daca numărul insolvențelor este în scădere față de anul 2014, impactul financiar generat în economia națională estimat prin valoarea activelor care nu sunt acoperite din active, find cu aproximativ 163% mai mare, iar impactul social estimativ având în vedere locurile de munca, care ar putea fi pierdute este în creștere cu aproximativ 9%.

Tabel 2.2.

Evoluția lunară a insolvențelor nou deschise în ultimii 5 ani

România încă este deficitară la capitolul antreprenoriat și înregistrarea de întreprinderi noi care sa fie și profitabile, nu doar existente. Drept dovadă, numai în perioada 2011- 2014 numărul procedurilor de insolvență este de aproape 100.000 cu precădere pentru companii cu o durată de funcționare din ce în ce mai mare. Conform datelor furnizate de BNR, cu privire la accesul la finanțare bancară al companiilor private non-financiare până în Iulie 2015, 44% din respondenți au afirmat că preferă să se bazeze pe fonduri interne, ca de exemplu păstrarea profitului sau vânzarea de active.

Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, raportul dintre numărul copaniilor nou înregistrate și numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea a crescut de cinci ori de la o perioadă de analiză la alta, respctiv de la nivelul înregistrat în 2008 de 0,48, la 2,33 înregistrat în 2014. Această situație confirmă faptul că dinamica întreruperilor de activitate a fost net superioară înmatriculărilor de companii noi, în baza unui spirit antreprenorial foarte scăzut la nivel național, dar si a unui cadru fiscal care nu dispune de predictibilitate și sustenabilitate pe termen lung.

Tabel 2.3.

Raport înmatriculari și Întreruperi activitate 2008-2014

Evoluția principalilor indicatori financiari ai IMM-urilor în perioada 2011-2014

Evoluția cifrei de afaceri la nivelul IMM-urilor

Întreprinderile mici și mijlocii contribuie cu un procent de peste 58% la totalul cifrei de afaceri din economia non-financiară națională. Având în vedere datele de bilanț ale IMM-urilor cu activitate în sectoarele non-financiare, la finalul anului 2011 cifra de afaceri realizată de întreprinderile mici si mijlocii a avut o valoare de 589,256 de miliarde de lei, pe când valoarea cifrei de afaceri aferentă întreprinderilor mari, a fost de 426,456 de miliarde de lei. În majoritatea sectoarelor de activitate, IMM-urile înregistreaza o cifră de afaceri mai mare decât întreprinderile mari, excepție fac sectoarele de energie și industrie, minier și cele de telecomunicații, unde întreprinderile mici și mijlocii nu sunt în măsura de a concura cu operatori economici de mare anvergură, care sunt dominanți pe piață.

În ceea ce privește ponderea cifrei de afaceri între cele trei clase de mărime aferente IMM-urilor, se pot observa valori apropiate, cea mai mare pondere a fost înregistrată de microîntreprinderi cu un procent de 39% din total.

Figura 2.2 Ponderea cifrei de afaceri pe tipuri de companii în totalul cifrei de afaceri al IMM-urilor

În perioada 2011-2013, valoarea cifrei de afaceri a microîntreprinderilor a variat între 391.045 lei și 395.966 lei, evidențiindu-se o creștere de 5% în anul 2012.

Tabel 2.4

Evoluția veniturilor totale la nivelul IMM-urilor

Conform datelor date de bilanț în vederea profitului întreprinderilor, un număr de 238.212 de IMM-uri au raportat profit la finalul anului 2011, în puncte procentuale însemnănd mai mult de 54,4% din IMM-urile active în economia non-financiară.

Figura 2.3. Ponderea veniturilor pe categorii a IMM-urilor în totalul veniturilor IMM-urilor.

Din analiza veniturilor totale din sectorul IMM-urilor active, se poate observa cea mai mare pondere a fost înregistrată de întreprinderile mijlocii, cu un procent de 38% în 2011, respectiv 37% în 2014 din totalul veniturilor IMM-urilor. Întreprinderile mici, au o pondere de 35%, iar microîntreprinderile înregistreaza 28% din totaul veniturilor IMM-urilor.

Evoluția rezultatului net la nivelul IMM-urilor

Rezultatul net fiind diferența între profitul net și pierderea netă, microîntreprinderile au înregistrat valori negative de până șa -8.7 miliarde de lei în 2011 însă tendința a fost de diminuare, ajungând până la -3.1 miliarde de lei.

Tabel 2.5.

Gradul de îndatorare al IMM-urilor

Sectorul bancar și-a redus gradual expunerea asupra finanțării firmelor private active, pe fondul ratei creditelor neperformante care e din ce în ce mai ridicat, și sub presiunea provizioanelor în creștere dar si a retragerii liniilor de finanțare de la băncile mamă, în perioada analizată. Presiunea din ce în ce mai mare exercitată de către instuțiile bancare asupra întreprinderilor mici și mijlocii, având ca scop rambursarea creditelor către bănci, precum și scăderea veniturilor cauzată de scăderea cererii, începând cu anul 2008, din ce în ce mai multe companii private s-au orientat către finanțarea prin extinderea termenelor de încasare și plată în relațiile comerciale cu partenerii de afaceri.

În ideea în care restricțiile financiare au persistat în perioada 2009 – 2012 având un caracter mai pronunțat pentru sectorul IMM-urilor, companiile mari au jucat un rol important de ”bănci comerciale” pentru clienții lor, acceptând termene de încasare a creanțelor extinse pe o perioadă mai lungă de timp.

Tabel 2.6

Atfel conform datelor din tabel, nivelul creanțelor raportate în bilanț de către firmele private aproape că s-a dublat în ultimii ani, crescând de la 167 de miliarde RON în 2007, la peste 310 miliarde RON în 2014.

Investiții străine directe în România

Investiția străină directă este o relație investițională între o entitate rezidentă și una nerezidentă; de obicei implică exercitarea unei influențe manageriale de către investitor în întreprinderea în care a investit.

Sunt considerate investiții străine directe urmatoarele: capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui investitor nerezident care deține cel puțin 10% din voturi sau din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta și întreprinderea în care a investit, precum și profitul reinvestit de către acesta.

Conform cu metodologia privind compilarea ISD (BPM6), sunt considerate de asemenea investiții străine directe investițiile de capital, precum și creditele provenite de la companiile nerezidente a căror putere de vot sau participație la capitalul social al companiei rezidente este de sub 10 la sută, dar care fac parte din grupul unui investitor direct în compania rezidentă respectivă (companii surori).

De asemenea, intră în sfera investițiilor străine directe și companiile rezidente asupra cărora investitorul nerezident exercită o influență semnificativă pe cale indirectă, și anume filialele și asociatele rezidente ale întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deține cel puțin 10 la sută din capitalul social subscris (întreprinderi ISD de gradul II).

Fluxul net de investiții străine directe în România în anul 2014

Fluxul net de investiții străine directe în România în anul 2014 a înregistrat o valoare de 2.421 milioane de euro, având urmatoarea structură:

Aportul la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile din România a avut o valoare de 2.846 milioane euro. Aportul la capitalurile proprii este format din participațiile la capitalul întreprinderilor ISD, în valoare de 4.222 milioane euro, la care se adaugă profitul reinvestit, în sumă negativă de 1.376 milioane euro. Profitul reinvestit a rezultat prin scăderea din profitul realizat în anul 2014 de către întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 5.518 milioane euro, a dividendelor repartizate în anul 2014 de către întreprinderile ISD, în valoare de 2.176 milioane euro, urmând ca această valoare să fie diminuată cu pierderile înregistrate în întreprinderile ISD care au încheiat anul 2014, cu o valoare de 4.718 milioane euro.

Creditul net primit de către întreprinderile românești de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupurilor, a înregistrat valoarea negativă de 425 milioane euro.

Tabel. 2.7.

Fluxul net de ISD în anul 2014 și componentele acestuia pe domenii de activitate

ale întreprinderilor ISD ( MIL Euro)

Fluxul net de Investiții Străine Direcre din anul 2014, la fel ca și în anii trecuți, s-a orientat preponderent spre industria prelucrătoare (929 milioane euro), în cadrul acesteia principalele sectoare beneficiare de investiții străine directe fiind mijloacele de transport (411 milioane euro), fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (168 milioane euro) dar și metalurgia (158 milioane euro).

Cele mai importante majorări de capital se găsesc în sectoarele: intermedieri financiare și asigurări cu o valoare de 1.367 milioane euro, fiind urmate de industria prelucrătoare cu 1.012 milioane euro, precum și în sectoare ca și construcțiile și tranzacțiile imobiliare cu 542 milioane euro și energie cu 534 milioane euro. Se observă că participațiile la capital în sectoarele intermedieri financiare și asigurări și energie au fost destinate acoperirii pierderilor foarte importante înregistrate în aceste sectoare, respectiv 1.669 milioane euro pierderi în sectorul intermedierilor financiare și asigurări și 462 milioane euro pierderi în energie.

* fluxurile ISD pentru perioada 2009-2012 au fost recalculate potrivit metodologiei BPM6

** creditele nete de la investitorii străini direcți

Figura 2.4. Evoluția fluxurilor ISD în perioada 2009-2014

Repartizarea soldului ISD pe principalele activități economice

Din punct de vedere al distribuirii pe activități economice, investițiile străine directe se evidențiază în industria prelucrătoare cu 32,0% din total. Cele mai bine reprezentative ramuri din cadrul acestei industrii sunt: prelucrarea țițeiului, produsele chimice, mase plastice și cauciuc cu 5,7%, industria mijloacelor de transport cu un procent de 5,4%.

Aparte de industrie, alte activități care au atras importante investiții străine directe sunt intermedierile financiare și asigurările care reprezintă 13,0% , dar și comerțul cu amănuntul cu un procent de 11,7% din totaul investițiilor străine directe.

Tabel 2.8

Repartizarea pe principalele activități economice a soldului ISD la 31 decembrie 2014

Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare

Se poate observa orientarea investițiilor străine directe în ceea ce privește repartizarea lor pe regiuni de dezvoltare, în special în regiunea București-Ilfov cu un procent de 61% , de asemenea, cu un procent de 9% este regiunea de Centru, urmând regiunea de Vest cu 8% cu același procent se regăsește și regiunea de Sud cu 8% și regiunea Nord-Eest fiind pe ultimul loc, cu un procent de 3 % din totalul investițiilor străine directe.

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2014

Figura 2.5. Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2014

Repartizarea soldului invesțiilor străine directe pe țări de origine

În ceea ce privește repartizarea soldului ISD pe țări de origine, aceasta a fost realizată în funcție de țara de rezidență a investitorilor care dețin cel putin 10% din capitalul social al întreprinderilor cu investiție străină directă din România.

Având în vedere ponderea deținută din soldul ISD la finalul anului 2014, țara cu cea mai mare pondere cu un procent de 23,6% din total, este Olanda, valoarea investițiilor ridicându-se la 14.224 milioane de euro, dintr-un total al investițiilor străine din Romania de 60.189 milioane de euro. Austria de asemenea deține un procent de 16,1% cu o valoare de 9.694 milioane de euro, nu departe aflandu-se și Germania cu o valoare a ISD de 7.482 milioane de euro, aceasta reprezentând 12,4% în puncte procentuale, din total. Ponderi apropiate au și Cipru și Franța de 7,1% respectiv 6,8%, cu o valoare a investițiilor de 4.274 milioane de euro respectiv 4.119 milioane de euro, din valoarea totală de 60.198 milioane de euro a investițiilor străine directe în România.

*BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

**Țări de origine a unor investiții al căror sold agregat este mai mic de 100 milioane euro

Figura 2.6. Repartizarea soldului invesțiilor străine directe pe țări de origine

Valoarea veniturilor nete obținute de investitorii străini direcți în anul 2014 au avut suma de 1.704 milioane euro, acestea fiind constituite din veniturile din participații la capital și din veniturile nete din dobânzi. Veniturile aferente participațiilor la capital reprezintă profiturile obținute de întreprinderile ISD, având o valoare de 5 518 milioane euro, care se diminuează cu pierderile înregistrate de întreprinderile ISD de 4 718 milioane euro, înregistând astfel pentru anul 2014 un nivel de 800 milioane euro. De asemenea , prin diminuarea veniturilor din participații la capital cu valoarea dividendelor repartizate în anul 2014 investitorilor străini direcți în valoare de 2 176 milioane euro, se obține o valoare negativă pentru profitul reinvestit, pe ansamblul ISD, în valoare de 1 376 milioane euro.

Astfel, veniturile nete din dobânzile primite de către investitorii străini direcți la creditele acordate întreprinderilor lor din România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului, au înregistrat un nivel de 904 milioane euro.

Cifra de afaceri a întreprinderilor investiție străină directă și forța de muncă angajată.

În ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri și a forței de muncă ancajată în întreprinderile cu investiție străină directă, față de anul 2013, cifra de afaceri a crescut cu un procent de 1,7% , iar ăn ceea ce privește numărul mediu de angajați în astfel de întreprinderi, s-a majorat cu un procent semnificativ de 3,8%, ajungând astfel la un număr de 1.124 de mii de salariați de la 1.083 de mii de salariați cât era înregistrat în anul 2013.

Tabel. 2.9.

Evoluția cifrei de afaceri și a numărului mediu de salariați în întreprinderile ISD în România în perioada 2009 – 2014

Înreprinderile cu participare germană la capitalul social, se află pe primul loc în topul ponderii numarului mediu de salariați dintre toate companiile străine care activează în Romania, cu un procent de 20% în anul 2014, după o creștere de aproximativ 2 procente față de anul anterior. Întreprinderile cu participare olandeză la capitalul social, care ocupă cel de-al doilea loc în topul ponderii numărului de salariați, înregistrează un procent de aprximativ 19% în anul 2014, față de anul 2013, unde procentul lor era de 18%.

Figura 2.7. Top 5 state după ponderea numărului mediu de salariați conform perioadei 2013-2014

În ceea ce priveste ponderea cifrei de afaceri a companiilor cu capital străin în totalul cifrei de afaceri este de 39%, companiile cu investitori străini Olandezi dețin 16% dintr-un total de 39% . Companiile cu investitori străini Germani însă, în ceea ce privește ponderea cifrei de afaceri ocupă locul doi, cu un procent de 9%.

Figura 2.8. Top 5 state după ponderea cifrei de afaceri în România

.Dinamica IMM-urilor active economic din România comparativ cu Uniunea Europeană

Numărul de IMM-uri active. Dinamica 2008- 2013 și estimări 2014-2015

Numărul de întreprinderi mici și mijlocii active economic din România a cunoscut o accentuată cădere din 2008 până în 2011, care până în 2013, desi s-a înregistrat o creștere a populației de IMM-uri, nu au mai atins numărul de la începutul perioadei de analiză, respectiv anul 2008.

Figura 3.1. Evoluția Numărului de IMM-uri active economic în România în perioada 2008-2013

Cea mai drastică reducere a numărului de întreprinderi au suferit-o microîntreprinderile. Ponderea lor s-a diminuat de la 89,3% în anul 2008 la 87,7% în 2013 ajungând sub nivelul minim de 87,3% din anul 2011. Pe de altă parte însă, ponderea întreprinderilor mici a crescut de la 8,8% în 2008 la un procent de 10,5% în 2013. Cele care au reușit să își mențină ponderea în jurul valorii de 1,8%, pe tot parcursul intervalului, sunt întreprinderile mijlocii care au fost mai puțin reactive la conjunctura dificilă din acea perioadă.

Chiar dacă s-a aflat într-o constantă diminuare până în 2011, clasa microîntreprinderilor rămâne majoritară. În ciuda acestui fapt, ponderea medie de 88% a microîntreprinderilor din România se situează încă, sub media Uniunii Europene, care are o pondere de 92%.

Tabel. 3.1

Evoluții în structura sectorului IMM din România pe clase de mărime

Creșterea ponderii întreprinderilor mici dau o altă particularitate structurii pe clase de mărime, acestea având o creștere până la 10 puncte procentuale, o valoare care este superioară mediei din UE28, fiind o consecință a dinamicii de structură evolutivă survenite pe fondul reconfigurării sectorului IMM-urilor din România în special pe fondul închiderii de firme din rândul microîntreprinderilor.

Numărul de angajați în IMM – Dinamica 2008-2013 și estimări 2014-2015

Principalul furnizor de locuri de muncă din România sunt IMM-urile, au mai mult de doua treimi din numărul total de salariați activi în economia națională. Conform datelor statistice pentru din anul 2013, în întreprinderile mici și mijlocii din sectorul nefinanciar, sunt un număr de 2.708.806 de salariați, în raport cu totalul salariaților la nivelul economiei naționale, de 4.058.264.

Potrivit analizei dinamicii de evoluție a forței de muncă din IMM-uri în perioada 2008-2013 s-a înregistrat o pierdere de aproximativ 200.000 de locuri de muncă în perioada de după criză. Impactul crizei economice a determinat desființarea în 2009, a 9,6% din locurile de muncă existente în anul anterior, problema accentuându-se în 2010, cu o scădere de încă 6,9% a numărului de angajați.

Există totuși o redresare a acestei evoluți negative, care deși a început din 2011, prin repetate creșteri anuale a numărului de salariați din IMM-uri, nu a avut o anvengură în măsură sa compenseze pierderile de personal în totalitate.

Prin urmare la sfârșitul anului 2013, numărul de angajați în IMM-uri era cu 6,9% mai mic decât în 2008.

Figura 3.1. Dinamica numărului de angajați în IMM, România, 2008-2013

În cele trei clase de mărime, numărul de angajați din IMM-uri distribuit relativ uniform în ciuda ponderii covârșitoare a numărului de companii din clasa microîntreprinderilor. În Uniunea Europeană, ponderea medie a angajaților în microîntreprinderi este cu aproximativ 50% mai mare decât în întreprinderile mici și în cele mijlocii.

În anul 2013, numărul de personal din IMM-uri era astfel distribuit în cele trei clase de mărime astfel: 34,4% în microîntreprinderi, 34,3% în întreprinderile mici și 31,3% în întreprinderile mijlocii.

Figura 3.2. Distribuția numărului de angajați în IMM 2008 și 2013 în România

Modificările care au avut loc în structura de personal din întreprinderile mici și mijlocii, în anul 2013 față de anul în care a început criza mondială, sunt semnificative la nivelul clasei mijlocii, unde ponderea locurilor de muncă s-a diminuat de la 35,4% în 2008 la 31,3% în 2013, spre depsebire de întreprinderilor mici care înregistrează un spor al forței de muncă în același interval de timp, de la 31,2% la 34,3%. Acestea pot fi asociate creșterii numărului de firme în cazul întreprinderilor mici și diminuării numărului de personal în vederea eficientizării în cazul celor mijlocii care nu au avut o scădere accentuată ca număr de firme.

Urmărind evoluția a ponderilor pentru cele trei clase de mărime de întreprinderi mici și mijlocii, de-a lungul perioadei de analiza 2008-2013 din următorul tabel, se pot constata curbe de evoluție diferențiate pentru fiecare dintre clasele de mărime: micro, mici și mijlocii.

Tabel.3.2

Evoluția ponderii pe clase de mărime a numărului de angajați în IMM-urile din România

Evoluția numărului de angajați din Microîntreprinderi urmărește îndeaproape evoluția numărului de firme din aceeali clasă. Scăderile repetate începând din 2009 au atins o valoare minimă de 33,6% a ponderii în numărul total de angajați în anul 2011, urmând apoi creșteri succesive anuale până la valoarea de 34,4% în anul 2013.

În continuare, se estimează creșteri anuale pozitive, astfel în 2015 se așteaptă ca ponderea forței de muncă din microîntreprinderi să ajungă la 34,7%, valoarea fiind însă mai mică față de media din UE28, dar si de cea din 2008.

Întreprinderile mici de altfel, sunt cele mai dinamice din punct de vedere al ponderii de personal, numărul de angajați reușind să crească anual în totalul numărului de salariați în IMM-uri, pe tot parcursul perioadei 2008-2013, estimările pentru anii 2014-2015 fiind și ele favorabile. În ciuda faptului că numărul de angajați s-a diminuat în 2009 și 2010 cu 13,1% procent cumulat, față de anul 2008, fiind reluată ulterior creșterea indicatorului. Astfel, ponderea numărului de angajați din întreprinderile mici a crescut succesiv de la 31.2% în 2008 la 34,3% în 2013, în comparație cu celelalte două clase, atingând valoarea înregistrată de microîntreprinderi, preconizându-se și o depășire în 2015 (35,2%), conform estimărilor.

În Întreprinderile mijlocii, numărul de angajați a scăzut dramatic cu aproape 20% în anul 2010 comparativ cu 2008, ele reducându-și contribuția la locurile de muncă din economie.

Valoarea adăugată în sectorul IMM – Dinamica 2008-2013 și estimări 2014-2015

După cum arată valorile înregistrate în perioada de analiză 2008-2013, consecințele crizei au avut o influență puternică asupra acestui indicator economic care s-a prăbușit în 2009 cu 23,7% și în 2010 continuând cu încă 2%, IMM-urile din România nereușind astfel redresarea performanțelor economice decât în mică măsură. Prin urmare, nivelul valorii adăugate în anul 2013 s-a a avut un procent de numai 83,5% față de cel realizat în anul 2008.

Figura 3.3. Valoarea adăugată realizată în sectorul IMMdin România, evoluție 2008-2013

Valoarea adăugată generată în economie de IMM-uri, în anul 2013, a fost de 25.834 de milioane de euro, aproape jumătate din volumul total realizat în economia României, acesta fiind un procent de 49,4%. De asemenea, aportul scăzut de numai 0,7%, pe care IMM-urile românești îl aduc la valoarea adăugată din sectorul IMM al UE28 reflectă gradul lor scăzut de competitivitate economică pe piața internă europeană.

Figura 3.4. Distribuția valorii adăugate în IMM-urile din România, pe clase de mărime

Spre deosebire de cei doi indicatori analizați anterior, număr de IMM-uri și număr de angajați, care prezentau modificări ale ponderii claselor de mărime, în 2013 față de 2008, în cazul valorii adăugate în schimb, fluctuațiile nu sunt semnificative. Astfel încât: microîntreprinderile s-au menținut la o pondere de cca 27% în valoarea adăugată totală din IMM-uri, iar întreprinderile mici au ponderea de aproximativ 33%; doar întreprinderile mijlocii au înregistrat un mic spor al ponderii, de la o valoare de 39,4% în 2008 la 40% în 2013, în valoarea adăugată totală.

Tabel.3.3

Evoluția ponderii valorii adăugate pe clase de mărime în IMM-urile din România

Analiza valorilor procentuale în perioada 2008-2013 indică variații importante în structura valorii adăugate pe clase, în anii 2011 și 2012, când întreprinderile mijlocii și-au crescut ponderea valorii adăugate cu mai mult de două puncte procentuale, în detrimentul microîntreprinderilor mai vulnerabile la efectele crizei. Totodata, întreprinderile mici au cunoscut variații de aproximativ 1% ale ponderii lor în valoarea adăugată.

La finalul intervalului de analiză, distribuția valorii adăugate în cele trei clase revine practic în aceleași limite cunoscute în 2008. Se poate observa contribuția constant superioară a întreprinderilor mijlocii la crearea valorii adăugate în IMM-uri, în ciuda unei ponderi mai mici a numărului de angajați față de celelalte clase, ceea ce evidențiază de fapt, un nivel mai ridicat de productivitate și eficiență în întreprinderile mijlocii.

În ceea ce privește estimările pentru anii 2014 și 2015 privind evoluția valorii adăugate în IMM-urile din România, se așteptă revenirea acestui indicator de performanță către valorile anterioare perioadei de criză, astfel în 2015 se preconizează o discrepanță de doar 4% comparativ cu anul 2008.

Prognoza pentru România în ceea ce privește ritmul de creștere din anii 2014 – 2015 al valorii adăugate cu 7,8% este optimistă, ținându-se seama că în prezent decalajul de recuperat este de 16,5%, iar rata medie de creștere estimată la nivelul UE28 este de 3,4%.

Contribuția IMM-urilor la crearea locurilor de muncă și a valorii adăugate în sectoarele de activitate ale economiei

Structura bazei de IMM-uri pe sectoare de activitate

La fel ca și la nivelul Uniunii Europeane, cinci sectoare economice sunt cele mai relevante pentru activitatea IMM-urilor din economia nefinanciară a României: Comerțul, Activități profesionale și tehnice, Industria prelucrătoare, Construcții, Hoteluri și Restaurante, astfel:

– În Comerț sunt active cele mai multe IMM-uri din România având o pondere de 39,6%, care depășește cu mult media europeană de 28,5%.

– IMM-uri în Industria prelucrătoare depășesc iar valoarea medie din UE28 având o pondere de 11,9% , media europeană de numai 9,6%.

– În ceea ce privește sectorul Activităților științifice și tehnice, IMM-urile dețin procent de 12,7% , fiind mai mic față de media de 17,6% în UE28.

– În Construcții, numărul de firme active din România reprezintă 10,3% din totalul IMM-urilor, în timp ce ponderea medie din Uniunea Europeană în acest sector este 14,3%.

– Sectorul Hoteluri și Restaurante include 5,5% dintre IMM-urile românești, ponderea IMM-urilor din UE28 fiind, și în acest caz, mai semnificativă având un procent de 8,3%.

Aceste importante sectoare ale economiei cumulează 80% din numărul total de IMM-uri, ponderile lor fiind sensibil diferite ca importanță pentru firmele din România comparativ cu valorile medii din UE28.

Figura 3.5. Numărul de IMM-uri pe sectoare de activitate, România vs UE28

Evoluțiile pe piața integrată a Uniunii Europene și marcajele crizei globale au adus câteva modificări de pondere în ceea ce privește peisajul economic al IMM-urilor din România, fără a schimba însă substanțial ierarhia sectoarelor de activitate principală.

Figura 3.6 Modificări 2008/2013 în structura bazei de IMM-uri din România

Cele mai relevante modificări de pondere au avut loc în sectorul Activități profesionale, științifice și tehnice, unde numărul de IMM-uri avea un procent de 18,3% în 2008, iar până în 2013 a scăzut la numai 12,7%, dar și în Comerț, unde ponderea a scăzut de la 42,4% în 2008 la 39,6% în 2013.

Dacă diminuarea numărului de firme din Comerț poate fi considerată un proces evolutiv de orientare a IMM-urilor catre domenii de activitate cu valoare adăugată mai ridicată, diminuarea numărului de IMM-uri din domeniul serviciilor pentru întreprinderi are mai degrabă conotații negative. Un lucru pozitiv a ansamblului de IMM-uri din România este dat de prezența lor în Industria prelucrătoare, acestea fiind în procent mai mare decât media europeană, adica 11,9% față de 9,6% care este media UE28, în contextul noilor politici comunitare pentru relansarea industriei europene. În plus, în perioada post-criză, a avut loc creșterea acestei ponderi de la 11,2% în 2008 la un procent de 11,9% în 2013, România fiind printre puținele țări europene cu realizări notabile în ceea ce privește depășirea valorilor pre-criză la indicatorii producției industriale și a doua în Europa, dupa Cehia, la ponderea industriei în crearea valorii adăugate. În același interval, IMM-urile din Construcții și-au diminuat ponderea în mod justificat, dat fiind scăderea pieței imobiliare, de la 11,7% în 2008 la 10,3% în 2013, fiind mult mai redusă decât cea din UE28.

În ceea ce privește structura sectorială a întreprinderilor, Comerțul rămâne sectorul cel mai accentuat din IMM-urile din România din punct de vedere al numărului de firme.

Figura 3.7. Distribuția IMM-urilor din România pe sectoare economice

Dar, după cum se va vedea în secțiunile următoare, nu există o corelație direct proporțională între numărul de firme din fiecare sector de activitate și ponderea numărului de angajați sau a valorii adăugate asigurate de acestea.

Distribuția numărului de angajați din IMM-uri în sectoarele economice

Analiza modului în care se distribuie în domeniile de activitate principale cei 2.708.806 de angajați din IMM-urile active în economia nefinanciară a României, reclectă capacitatea de angajare a fiecărui sector, într-un timp în care în UE se pune mai mult ca oricând accentul pe crearea și menținerea locurilor de muncă.

Figura 3.8. Ponderi ale numărului de angajați pe sectoare economice

Întreprinderile mici și mijlocii din Industria prelucrătoare au un număr de angajați de 764.006 având o pondere în totalul forței de muncă de 28,2%, o pondere destul de ridicată comparativ cu numărul de firme care reprezintă doar 11,9% din totalul de întreprinderilor mici și mijlocii.

Sectorul Comerțului deține 766.099 de angajați, situația lor fiind opusă față de sectorul Industriei, unde ponderea numărului de angajați de 28,3% este mai mică decât cea a numărului de firme care are un procent de 39,6%. Spre deosebire, ponderea numărului de angajați în sectorul Activităților profesionale științifice și tehnice de 6,6%, reprezintă doar jumătate din cea a numărului de firme. În sectorul Hoteluri și Restaurante există o corelație directă între numărul de angajați de 141.317 și numărul de IMM-uri, ponderile acestora fiind foarte apropiate, respectiv de 5,1% și 5,5%. Construcțiile în schimb, angajează 329.622 de salariați, reprezentând o pondere de 12,2% în numărul total de angajați în IMM, puțin mai mare decât cea a numărului de firme de 10,3%.

Se remarcă aportul sporit al IMM-urilor din Industria prelucrătoare în ceea ce privește angajarea forței de muncă, ele reușind să recupereze în mare măsură numărul de locuri de muncă pierdue după instalarea crizei economice, diferența față de nivelul din 2008 fiind în 2013 sub 1%, respectiv cu aproximativ 6300 de angajați mai puțini. Valoarea ponderii angajaților din acest sector fiind în 2013 de 28,2%, mai mare față de cea înregistrată în 2008.

Cu toate acestea însă, discrepanțele dintre performanță și valorile medii din UE28 se mențin mari și sunt importante dacă se măsoară contribuția IMM-urilor românești din industrie la locurile de muncă și la valoarea adăugată din sectorul corespunzător al Uniunii Europene.

Prin urmare, cu o pondere de 4,3% în numărul total de angajați, contribuția la valoarea adăugată reprezintă numai 0,8% din volumul total realizat de IMM-urile industriale europene.

În restul sectoarelor economice, rezultatele sunt mult mai modeste în ceea ce privește cei doi indicatori de performanță. Spre exemplu, sectorul de Comerț, în ciuda numărului mare de firme nu se poate evidenția prin contribuția proporțională la crearea locurilor de muncă și a valorii adăugate cumulată a IMM-urilo, iar Sectorul Activități profesionale, științifice și tehnice se are performanțe mai slabe într-un mod nejustificat, contribuie cu 1,9% la numărul de angajați și numai cu 0,5% la valoarea adăugată totală din acest sector a IMM-urilor europene.

Ponderi ale valorii adăugate generate de IMM-uri în sectoarele cheie ale economiei

În ceea ce privește ponderea valorii adăugate , IMM-urile din România crează un volum cumulat de 25.834 milioane de euro având o structură sectorială asemănătoare cu cea a locurilor de muncă, cel puțin ca ierarhie a sectoarelor principale.

Ponderea cu care fiecare sector contribuie la crearea valorii adăugate totale evidențiază domenii mai eficiente, cu un aport mai consistent la creșterea economică, prin valoarea adăugată realizată. IMM-urile aduc astfel valoare adăugată în proporție mai mare față de numărul de firme sau a numărului de angajați în valorile totale asigurate de IMM-urile românești. Find cazul IMM-urilor care activează în industrie și în activități profesionale, științifice și tehnice.

Totuși, valorile produse de sectoarele cele mai competitive la nivel național, încă rămân nesatisfăcătoare în momentul în care sunt comparate cu valorile medii corespondente din Uniunea Europeană.

Figura 3.9. Ponderea valorii adăugate din IMM în sectoarele economice

Întreprinderile mici și mijlocii active în Industrie, au o pondere de 9% în numărul total de firme, fiind în număr de 50.827, ele contribuie astfel la valoarea adăugată totală în proporție de 24,5%, un procent apropiat de cel al IMM-urilor active în Comerț, care însă sunt în număr de 168.655 și reprezintă aproximativ 40% din populația de IMM-uri a României.

Pe lângă asta, IMM-urile din industria românaescă au reușit să revină la valorile din perioada de înainte de criză a acestui indicator, ele fiind creditate de prognozele Comisiei Europene cu creșteri foarte mari și susținute, ajungând în 2015 la o valoare cu 20,2% mai mare față de 2013. IMM-urile din Comerț spre deosebire, au înregistrat în perioada de analiză 2008-2013 pierderi mari ale valorii adăugate, existând o diferență de 30% între valorile de la capetele intervalului.Rezultatele pozitive de altfel, la nivel național din sectorul Industrial românesc, nu pot nega eficiența redusă și fac ca valoarea adăugată generată de IMM-uri să se situeze la un procent de doar 0,8% din volumul total realizat la nivelul IMM-urilor din industria Europeană.

În Construcții spre deosebire, ponderea valorii adăugate reprezintă 12,3% fiind strâns corelată cu numărul de angajați, care deține un procent de 12,2% în totalul forței de muncă din IMM-urile românești. La fel ca și în UE28, după anul 2008 IMM-urile din Construcții au înregistrat an de an pierderi în valoarea adăugată.

Întreprinderile mici și mijlocii care prestează servicii de Activități profesionale științifice și tehnice, în ciuda profilului specific a acestui sector, nu au o contribuție semnificativă la valoarea adăugată nici la nivel național având un procent de 9,3% și cu atât mai puțin la valoarea totală cumulată de IMM-urile europene din acest sector, unde contribuie cu doar 0,5%.

Sectorul Hoteluri și Restaurante în schimb, deține un procent de 5,5 % din numărul total de IMM-uri și angajează un procent similar de lucrători (5,1%), dar vine cu un aport minim la valoarea adăugată din IMM-uri, de doar 2,5%. Mai mult decât atât, sectorul turistic din România și-a diminuat an de an nivelul valorii adăugate, începând cu anul 2008 și a ajuns ca în anul 2013 să acumuleze o diferență de 13,4% față de valoarea înregistrată în 2008. IMM-urile din UE în schimb, și-au reluat creșterea imediat după 2009 a valorii adăugate depășind astfel în 2013 cu 10,5% valoarea din 2008.

Rezultatele IMM-urilor românești sunt modeste în majoritatea sectoarelor economice în ceea ce privește cei doi indicatori de performanță, număr de angajați și valoare adăugată.

IMM-urile din sectorul Industriei prelucrătoare sunt cele mai eficiente din punct de vedere al aportului la valoarea adăugată, având în vedere raportul dintre numărul de firme active și valoarea adăugată generată în acest sector.

Se mențin totuși, discrepanțe mari între performanțele IMM-urilor din economia românească și valorile medii din UE28, care sunt determinate de o contribuție destul de redusă a IMM-urilor românești din Industrie la locurile de muncă, dar mai ales la valoarea adăugată din sectorul corespunzător al UE. Așadar, cu o pondere de 4,3% în numărul total de angajați, contribuția la valoarea adăugată reprezintă doar 0,8% din volumul total realizat de IMM-urile industriale europene.

CONCLUZII