CARACTERISTICILE DE MEDIU MORENI. DETERMINAREA CAPACITĂȚII FUNCȚIONALE ȘI PERSPECTIVELE DE EVOLUȚIE [302106]

CARACTERISTICILE DE MEDIU MORENI. DETERMINAREA CAPACITĂȚII FUNCȚIONALE ȘI PERSPECTIVELE DE EVOLUȚIE

STUDIUL DE FUNDAMENTARE

CUPRINS:

Favorabilitatea și restrictivitatea pentru dezvoltarea cadrului natural

1.1 Așezarea geografică.

Localitatea Moreni se află în partea central estică a [anonimizat] (Sectorul Ialomițean), [anonimizat].

[anonimizat] (Vârful Piscuri, 472 m), [anonimizat] (425 m), Pleașa (398 m), Căluței (384 m) și Ungureanului (Dealul Ursa, 407 m) (Fig.1).

Localitatea a beneficiat de o [anonimizat], [anonimizat]; [anonimizat] 30 [anonimizat] 38 [anonimizat] 40 km față de cele două orașe.

1.2 [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], cu orizonturi de lignit (daciene). [anonimizat] (romaniene), peste care s-au așternut pietrișurile cu structură încrucișată (cuaternar inferior) în partea nordică a Câmpiei înalte a Cricovului. [anonimizat] (holocene).

[anonimizat]. [anonimizat] – Barna – Piscuri, masivul de sare apare la suprafață pe o lungime de 6 km (Fig.2).

[anonimizat], [anonimizat]-o sondă s-a întâlnit de la 16 m până la 449 m (V. Mentier 1912).

Structurile petrolifere cuprind cute diapire tipice. Astfel, [anonimizat], [anonimizat].

Valorificarea apelor de sondă (sărate, iodurate, bromurate), [anonimizat] o altă resursă utilă.

1.3 Relieful

Municipiul Moreni este situat la contactul cu Câmpia Înaltă a Cricovului, într-o zonă depresionară a Subcarpaților Prahovei.

Moreniul s-a [anonimizat]-pliocene, [anonimizat], [anonimizat] ([anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Plaiu Nisipoasa).

[anonimizat]-se în zona cutelor diapire. Orașul este situat pe terasa de 5 – 10 m a [anonimizat] (diapir) [anonimizat] (Fig.3).

[anonimizat] (Vârful Piscuri 472 m) la est și Plaiu Pleașa 392 m la vest. Dinspre sud pătrunde sub forma unui golf Câmpia Piemontană Înaltă a Cricovului Dulce, în care Râul Cricovul Dulcea a tăiat două terase cu altitudini absolute de 265 m și 300 m. Câmpia este dominată de dealurile subcarpatice Ocnița și Filipești, printr-un abrupt de 100 – 150 m.

Câmpia Piemontană a Cricovului constituie o subunitate a Câmpiilor Piemontane – Târgoviște – Ploiești. Ea este rezultatul suprapunerii în timp a conurilor de dejecție ale Râulului Cricovul Dulce pe care râul a alunecat către sud este pe actualul traseu.

G. Vâlsan (1915), a denumit această câmpie ”Piemontul Măgurii”, V. Mihăilescu (1966), ”Câmpia Măgăruii”, iar Gh. Niculescu (1960), ”Câmpia Piemontană înaltă a Cricovului Dulce.

Fig. 3 Harta Geomorfologică

Din punct de vedere geomorfologic, cele mai mari altitudini se regăsesc în Subcarpații aflați la Vest de Depresiunea Moreni unde se regăsesc o serie de vârfuri structurale și petrografice: Vârful lui Stanciu 569 m, Plaiu Căluței 384 m, Dl.Ursa 407 m, Plaiu Pleșa 398 m. pe versantul stâng al Cricovului altitudinile ridicate sunt localizate în sectorul anticlinalui Moreni, în Vârful Piscuri 472 m. Cele mai mici altitudini se localizează la sud de municipiul Moreni, pe terasa de 5 – 10 m și măsoară până la 250 m. (Fig.4). Relieful prezintă o amplitudine de 319 m, valoare destul de ridicată față de altitudinile absolute reduse.

Densitatea fragmentării orizontale a reliefului reprezintă gradul de dezvoltare în timp a eroziunii, determinate de văile componente ale bazinului hidrografic Cricovul Dulce.

Fragmentarea este condiționată de o serie de factori din medii diferite precum: litologie, structură, climă, vegetație, activitatea antropică, dintre care un rol hotărâtor îl deține eroziune apelor, sub impulsul căreia se produce o secționare în plan orizontal. Ca urmare a comportării diferențiate a acestor factori, fragmentarea prezintă o mare neuniformitate (Fig.5).

Fragmentarea majoră se datorează prezenței Râului Cricovul Dulce, cu direcția de curgere nord – sud, care, în funcție de structură și litologie a generat culmi interfluviale și un culoar de vale mai îngustat în secțiunea anticlinală a Dealului Moreni și mai larg spre sud la contactul dealurilor subcarpatice cu Câmpia Înaltă a Cricovului.

Valori medii relativ ridicate de 2 – 3 km/km2 le dețin Văile Tisa (versantul cuestic), valea Pușcoiul și bazinul superior al Râului Pîscov, cu o pondere de 35 % din suprafața totală.

Valori ridicare de 3 – 4 km/km2, cu o pondere de 12.5 % le dețin sectoarele unde eroziunea este favorizată de prezența marnelor și argilelor în sectoarele unde pătura forestieră lipsește.

Densitatea fragmentării ridicate a reliefului (Energia de relief).

Acest indicator a fost calculat în funcție de rețeaua hidrografică principală și secundară (Fig.6). Marea diversitate a valorilor energiei de relief este determinată de constituția litologică, dispusă sub forma unor structuri dispuse de la vest la est – alternanțe unor cute sinclinale și cute diapire, secționate pe direcția nord sud în principal de Râul Cricovul Dulce și alte văi secundare, la care se adaugă regimul precipitațiilor, gradul de acoperire cu vegetație și activitatea antropică (exploatările petroliere, drumuri de acces) care stimulează și amplifică procesele de eroziune pe verticală.

Depresiunea Moreni, în cadrul căreia au o largă desfășurare, terasele Râului Cricovul Dulce se înscriu cu valorile cele mai reduse, sub 25 m/km2, cu o pondere de 20 %. Aceste condiții au favorizat dezvoltarea orașului Moreni.

Valori reduse marchează zona de contact a dealurilor subcarpatice cu unitatea de Câmpie Piemontană Înaltă a Cricovului Dulce. În categoria valorilor de 25 – 50 m/km2 cu o pondere de 35 % se încadrează contactul Dealului Moreni cu valea depresionară, precum și versanții și interfluviile văilor Pâscov, Pușcoiu, unde pe podurile interfluviale se află unele cartiere ale municipiului Moreni.

Valori de 50 – 75 m/km2, înregistrează culmile interfluviale din bazinul superior al Văii Pușcoiului și Dealul Moreni, care se înscrie cu o pondere ridicată de 31 %. Versantul nord vestică al Râului Cricovului Dulce, versantul cuestic al Văii Tisa și câteva areale mici din Dealul Moreni, aparțin valorilor de peste 75 m/km2, cu o pondere de 14 %.

Pentru sesizarea arealelor afectate intens de eroziunea verticală, cât și pentru indicarea unor valori ce sunt atinse de energia de relief în unele sectoare s-au realizat mai multe profile topografice pe harta 1:25000, în cadrul Depresiunii Moreni și în sectoarele podurilor interfluviale (Fig.7). Astfel, în perimetrul Depresiunii Moreni, energia de relief este de 5 m; pe versantul nordic vestic al Văii Cricovul Dulce, Dealul Plaiu Pleșa, Dealul Ursu, Dealul Moreni, adâncimea fragmentării variază între 75 – 150 m, marcând o adâncire accelerată a văilor pe verticală, însoțită de degradări de teren.

Pantele cele mai reduse sub 3o se regăsesc pe suprafețele cu terase din lungul Văii Cricovului dulce, precum și zona de contact a Câmpiei Înalte a Cricovului Dulce și au o pondere ridicată de 41 % din totalul perimetrului analizat (Fig. 8).

În categoria pantelor de 3 – 5o se încadrează suprafețele puțin înclinate din lungul acumulărilor coluviale, de la baza versanților la contact cu terasele. Ele dețin o pondere redusă de 15 %. Pantele au valori cuprinse între 5 și 8o sunt răspândite în cea mai mare parte din Dealul Moreni, în bazinele văilor Pușcoiului și Pâscov, ele dețin o pondere de 24 %. În cuprinsul acestei categorii se observă o intensificare a proceselor de șiroire și a celor gravitaționale.

Pantele de 8 – 12o marchează frunțile treptelor de terasă din lungul Văii Cricovului Dulce, cuprinde versantul cuestic al Văii Tișa, versanții văilor Pâscov și Pușcoiului. Ele dețin o pondere de 12% din teritoriul analizat.

În aceste zonă procesele de eroziune și prăbușire sunt intense, ogașele și ravenele au o largă dezvoltare în condițiile lipsei covorului vegetal. Ultima categorie este cea a versanților puternic înclinați de peste 12o care ocupă un areal restrâns 8 %, între Plaiu Stânei și Vârful lui Stanciu 559 m, precum și în Dealul Cricovului Dulce 474 m, de la nord de Valea Tisa. Cuprinde sectoare cu stâncării, abrupturi petrografice și structurale.

1.4 Apele

Râul Cricovul Dulce este cel mai important afluent al Ialomiței. Este un râu tipic subcarpatic, în arealul orașului Moreni primește mai mulți afluenți scurți care au caracter temporar, dar care exercită o intensă acțiune de eroziune în rocile moi ale cutelor subcarpatice.

Denumirea de Cricov o primește după ieșirea în cursul superior a pâraielor Strâmburi – Tisa.

Cricovul Dulce, la stația hidrometrică Băltița din avale de Moreni:

debit mediu multianual de 2.60 m3/s,

suprafață bazinală de 577 km2,

altitudine medie a bazinului hidrografic de 391 m

lungime a cursului apei de 69 km.

În depresiunea Iedera primește pe partea stângă pârâul Ruda, iar pe partea dreaptă în Depresiunea Moreni pe Tisa care își are obârșia în Dealul Ocnița.

1.5 Clima

În perimetrul Municipiului Moreni particularitățile climatice depind de o serie de factori generali, ca radiația globală și circulația maselor de aer, poziția geografică de interferență între dealurile subcarpatice și Câmpia Piemontană Înaltă a Cricovului, altitudine și orientarea versanților.

Teritoriul Municipiului Moreni se încadrează în sectorul cu climă continentală, ținutul climatic al Subcarpaților, cu unele influențe specifice câmpiei cu care vine în contact către sud.

Precipitațiile atmosferice

În urma analizei repartiției spațiale a precipitațiilor, se constată că ele cresc în raport cu altitudinea. Urmărind mersul izoliniilor cu aceleași precipitații se constată că pe Valea Cricovului Dulce, izohieta de 700 mm trece pe la nord de Moreni, la Târgoviște se înregistrează o cantitate medie anuală de 590 mm.

Cantitățile medii lunare cele mai mari cad în iunie și sunt de 83.1 mm la Târgoviște, iar cele mai mici cad în ianuarie și sunt de 22.1 mm la Târgoviște.

Cantitățile maxime căzute în 24 ore au atins 155.6 mm la Târgoviște (1.VIII.1924).

Regimul vântului

Frecvența și viteza vântului, depind de circulația generală a maselor de aer și de condițiile locale de relief. La Târgoviște vânturile de NE au o frecvență de 15 %, cele din SV, 14 %, din SE 14%, iar cele de NV 10 %, iar calmul înregistrează 17.4 %.

2. Evaluarea riscurilor de mediu.

Un element extrem de important în elaborarea unei strategii de dezvoltare, în special pe termen mediu și lung, îl reprezintă identificarea și prevenirea, eventual combaterea tuturor categoriilor de riscuri (naturale sau antropice), la care anumite teritorii pot fi expuse de-a lungul timpului.

În elaborarea prezentului capitol, un rol important l-a avut raportarea continuă la standardele internaționale din domeniul managementului riscului. Acestea au fost redactate de către The Institute of Risk Management (IRM), The Association of Insurance and Risk Managers (AIRMIC) and The National Forum for Risk Management in the Public Sector și presupun parcurgerea unui algoritm (Fig. 9), compus din analiza, evaluarea și raportarea riscului, precum și din decizia, tratamentul și monitorizarea acestuia.

Standardul AS/NZS 4360:2004, cu privire la definiția riscului, arată că, acesta nu este altceva decât probabilitatea ca un eveniment să se producă, și să inducă efecte asupra obiectivelor de dezvoltare, stabilite la nivel decizional. (Fig.10)

Acest standard, prevede ca procesul de management al riscului să se defășoare, respectându-se anumite principii de bază, printre care putem aminti: crearea și protejarea de valorii, precum și apartenența sa în cadrul proceselor de organizare și a celor decizionale, (AS/NZS 4360:2004).

Un proces eficient de Management al riscurilor de mediu este abordat bidirecțional: pe de o parte de existența unui sistem instituțional eficient și pe de alta de cuantificarea riscurilor naturale și antropice. În cadrul Managementului riscurilor naturale, este importantă identificarea și aplicarea de măsuri necesare controlului dezechilibrelor întâlnite în cadrul subsistemelor naturale, iar în cel al riscurilor antropice se presupune identificarea și diminuarea dezechilibrelor determinate de activitățile economice.

În prezentul studiu, categoriile de riscuri analizate au fost împărțite în două mari clase: riscuri naturale și riscuri antropice.

Riscurile naturale

Procesele geomorfologice reprezintă totalitatea proceselor generate de complexul de agenți endogeni sau exogeni, care conduc la modelarea reliefului. Dezvoltarea proceselor geomorfologice în perimetrul municipiului Moreni, pot prezenta restricții majore pentru implementarea proiectelor de dezvoltare. Cercetările de teren au identificat suprafețe importante de teren afectate de astfel de procese, printre care:

alunecările de teren;

tasările;

prăbușirile;

eroziunea în suprafață;

eroziunea lineară.

Alunecările de teren sunt procesele geomorfologice cele mai importante din această clasă, deoarece reușesc să provoace și cele mai însemnate pagube, în special de natură materială.

Procesele geomorfologice actuale din perimetrul orașului Moreni se realizează prin acțiunea conjugală a factorilor naturali și antropici ce se manifestă cu intensități diferite, unii dintre ei capătă o pondere însemnată în conducerea proceselor morfodinamice.

Principalii factori potențiali care condiționează direct sau indirect intensitatea proceselor geomorfologice actuale în perimetrul analizat sunt: relieful, litologia, structura – ca factori primari, iar, ca factori secundari, unele elemente climatice și hidrologice, compoziția și distribuția învelișului vegetal, cât și activitatea antropică.

Reținem că dealurile subcarpatice din zona limitrofă a Municipiului Moreni, constituie domeniul în care interacțiunea componenților a fost puternic distribuită de factorii antropici, procesele de eroziune căpătând o intensitate mare și o evoluție accelerată.

Dealurile subcarpatice situate la vest și est de Moreni, se detașează printr-un potențial mare al degradărilor de teren.

Alunecările de teren. Agenții care generează dezvoltarea proceselor de deplasare în masă acționează indirect asupra mecanismelor de mișcare a materialelor pe pante. Deplasarea materialelor pe versanți sub influența gravitației se produce numai după îmbinarea cu apă a patului de alunecare (Fig. 11, 12).

Sub aspect geologic, subcarpații în acest sector sunt alcătuiți din litofaciesuri variate, cutate sau faliate încadrându-se în zona cutelor diapire. Orizonturile argiloase – marnoase alternează cu depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă pliocenă, în care sunt prezente pânze de apă subterană.

Orizonturile mărnoase – argiloase – care sunt plastice și impermeabile, favorizează dezvoltarea alunecărilor de teren gravitaționale în bazinele Văilor Pușcoiului și Pâscov, provocând pagube importante. În zona studiată riscul de alunecări de teren se întâlnește în Cartierele Schela Mare, Tuicani și Pleașa. Alunecări superficiale se produc și pe versantul estic al Dealului Moreni, în perimetrul orașului. Alunecările de teren afectează căile rutiere de transport către acește așezări și unele obiective economice.

Activitatea umană a exercitat în timp o presiune puternică în peisajul dealurilor subcarpatice limitrofe Municipiului Moreni, prin extinderea exploatărilor petrolifere și a așezărilor, prin defrișări în scopul de a mări suprafața de pășunat, a fânețelor și a pomilor fructiferi (Fig. 13, 14). Stoparea alunecărilor de teren implică luarea unor măsuri sistematice menite să stabilizeze porniturile.

Prăbușirile. Dealurile Subcarpatice din perimetrul localității Moreni oferă condiții favorabile pentru desfășurarea unor procese de prăbușire (Fig. 15). Răspândirea lor este legată de prezența unor versanți alcătuiți din roci puțin cimentate (nisipuri, pietrișuri), asupra cărora acționează numeroși agenți: eroziunea apelor curgătoare, alternanța îngheț și dezgheț, activitatea antropică (drumuri, exploatații petrolifere, etc.).

Prăbușirile au o pondere redusă, ele producându-se în sectoarele râpelor de desprindere ale alunecărilor de teren, în lungul văilor Cricovul Dulce, V. Pâscovului, V. Sângerișului. Prezența lor este legată de existența versanților cu înclinări de peste 20o, alcătuiți din pietrișuri și nisipuri, unde pădurea a fost defrișată.

Cele mai frecvente prăbușiri sunt localizate în perimetrul cartierelor: Schela Mare, Pleașa Tuicani, în estul orașului Moreni în zona de contact cu Dealul Moreni.

Materialele dislocate de pe versanți și din lungul drumurilor de acces se acumulează la baza abrupturilor sub forma unor conuri sau coluvii.

Pluviodenudarea. Este un fenomen de eroziune prin scurgere difuză ce se diferențiază în funcție de neregularitățile versanților, de gradul de acoperire cu vegetație și de frecvența și intensitatea ploilor torențiale. Ploile torențiale de vară manifestă o agresivitate accentuată.

Efectul pluviodenudației este evident în lungul drumurilor de acces către cartierele orașului (Schela Mare, Tuicani) și în sectoarele cu exploatările petroliere.

Lipsa covorului vegetal protector a permis îndepărtarea cu ușurință a solurilor, atacând roca mamă la zi. Solurile puternic erodate, litosolurile și regosolurile au o largă răspândire în dealurile situate la vest de Râul Cricov.

Procesele de ravenare. După ploile torențiale sau după topirea zăpezii, eroziunea de suprafață capătă noi proporții; pe suprafața solului apare o rețea foarte densă de șiroire sau de rigole. Ele au o adâncime redusă, sunt scurte, fiind sculptate în eluvii și deluvii. Frecvent sunt legate de intensitatea antropică, dezvoltându-se în lungul drumurilor de acces, către schelele petroliere și cartiere. Cuprind în totalitate versanții despăduriți, suprapășunați și supuși circulației intense.

Pe alunecările active, rigolele, ogașele și ravenele sunt axate cu precădere pe râpele de desprindere.

Torențialitatea. În condițiile fizico-geografice ale dealurilor subcarpatice externe din perimetrul localității Moreni, forța modelatoare cea mai activă este eroziunea torențială. Agresivitatea eroziunii este produsă de rețeaua hidrografică secundară, din bazinele R. Pâscov, V. Pușcoiului, versantul cuestic de pe dreapta Văii Tisa, V. Nisipoasa și V. Sângerișului.

Eroziunea torențială intensă are loc în porțiunile alcătuite predominant din pietrișuri, nisipuri argiloase și nisipuri. Vatra orașului Moreni – dezvoltată pe terasa Cricovului Dulce, este afectată de organismul torențial al Văii Sângerișului.

Riscuri legate de modelarea albiilor. Morfodinamica fluviatilă cuprinde procese de eroziune, transport și acumulare. O influență hotărâtoare asupra evoluției reliefului din albiile râurilor îl au viiturile, care pot genera riscul de inundații, în special pe Râul Cricovul Dulce (Fig. 16).

Eroziunea în adâncime este evidențiată pe sectoare scurte de albie îngustă, cu pantă accentuată. Cazuri de aceste fel se întâlnesc pe R. Cricov la nord de Moreni, pe Valea Nisipoasa, Valea Sângerișului, unde văile prezintă maluri abrupte.

În sectoarele cu albie mai largă a Râului Cricov, corespunzătoare arealului depresiunii Moreni, predomină eroziunea și acumularea laterală. În timpul viiturilor mari din anii ploioși, sub efectul curenților laterali din apa râului s-au produs prăbușiri de maluri (soldate cu distrugerea unor poduri și căi rutiere din perimetrul orașului, dar și colmatarea luncii (Fig. 17).

Procesele fluviatile acumulative sunt legate de sectoarele de încetinire a vitezei curgerii apei râului. Trăsăturile tipice sunt despletirile și acumulările laterale în albie. Lunca râului Cricovul în aval de Moreni de limita cu Câmpia Înaltă a Cricovului, permite schimbarea frecventă a cursului râului, care pendulează de la un mal la altul. Brațele secundare închid între ele bancuri aluviale – cunoscute fiind ostroavele. Acumulările din albie împing curenții de apă în sectoarele concave și revin în sectoarele convexe.

O altă formă de acumulare specifică albiilor și luncilor o reprezintă conurile de dejecție ale afluenților torențiali care, odată cu depunerea materialului, împing și albia râurilor către malul opus cum este cazul văii Pâscov la sud est de Cartierul Schela Mare.

Prin supraînălțarea albiilor minore, datorită acumulărilor laterale mai grosiere ce nu pot fi evacuate de râul principal apare fenomenul de inundații.

Riscul la inundații pluviale este prezent în vatra orașului datorită fragmentării terasei Cricovului, de pe Valea Sângerișului, iar acestea au drept geneză regimul precipitațiilor, în special a ploilor torențiale cu intensitate ridicată.

Riscurile antropice

Riscurile antropice sunt, de cele mai multe ori, determinate de existența unor erori în proiectarea, asamblarea sau modul de utilizare al instalațiilor, în special, din domeniul industrial, dar și de acumularea în timp a unui grad ridicat de uzură fizică. Aceste probleme pot afecta în mod grav persoane, proprietăți, procese, și pot avea drept consecințe negative accidente, îmbolnăviri, uneori chiar decese (victime omenești) sau pierderi materiale, înregistrate în procesul de producție, defecțiuni ale utilajelor și echipamentelor (pagube materiale).

Utilitatea evaluării riscurilor antropice o reprezintă asigurarea protecției persoanelor, care ar putea fi afectate, în special a locuitorilor aflați în apropierea unor areale expuse anumitor categorii de riscuri. Evaluarea și anticiparea, în timp util a tuturor categoriilor de riscuri, au drept rezultat diminuarea victimelor sau a pagubelor materiale. Legislația actuală, atât la nivelul României, cât și la nivelul Uniunii Europene, (directivele U.E. sau normele internaționale), obligă toate organismele locale să evalueze și să cuantifice periodic riscurile.

În privința riscurilor antropice, România a aderat la legislația internațională, fiind elaborat în acest sens un inventar al unităților din domeniul industriei, care se încadrează în Directiva 96/82/CE Seveso II. Această directivă prevede controlarea acelor activități care prezintă pericole de accidente majore, în care sunt implicate substanțe periculoase. În cadrul acesteia sunt stabilite două clase de risc, una de risc major și alta de risc minor, iar la nivel național acest lucru este reglementat prin HG 95/23.01.2003.

În arealul aferent Municipiului Moreni, riscurile antropice sunt determinate de prezența unor rețele de utilități, printre care rețelele de cablu și telefonie, conductele de distribuție a țițeiului și a gazelor naturale, rețelele de distribuție a energiei electrice de joasă, medie și înaltă tensiune. În cazul în care, în cadrul celor enumerate mai sus, se produc avarii, teritoriile aferente pot fi expuse anumitor riscuri, de intensitate variabilă.

Riscul de poluare a apelor

Pentru că perimetrul Municipiului Moreni este traversat de Râul Cricovul Dulce, poluarea acestuia se datorează nerespectării indicatorilor de calitate ai apelor deversate în cadrul acestuia. Acest lucru se datorează subdimensionării rețelei de epurare a apelor uzate, dar și nerespectării de către anumiți agenți economici a indicatorilor de calitate. De cele mai multe ori este vorba de apele provenite din canalizarea menajeră.

Riscul de poluare a aerului

Reprezintă principalii agenți de poluare, care pot exista în aerul atmosferic, printre care amintim:

arderile din industrie;

pulberile și praful rezultat în domeniul construcțiilor;

diverse surse mobile și utilaje;

traficul rutier.

Efectele nocive ale acestora pot duce la creșterea riscului de a dezvolta boli la nivelul aparatului respirator, precum și o iritare a ochilor. Cele mai afectate categorii de persoane sunt în special cele vârstnice și cele cu probleme respiratorii. Pe ansamblu, reducerea activităților din industrie a determinat o scădere a emisiilor.

Riscul de poluare a solului.

Cele mai importante areale sunt cele aflate în perimetrele sondelor de extracție a materiei prime pentru prelucrarea produselor petroliere.

Riscuri sociale

Datorită faptului că Municipiul Moreni, conform adresei de răspuns emise de către Inspectoratului Județean de Poliție Dâmbovița – Poliția Municipiului Moreni, către Primăria Municipiului Moreni, se situează pe primele locuri, în cadrul orașelor județului privind infracționalitatea, există riscul de a apărea diferite evenimente anti-sociale. Creșterea fenomenului șomajului, a abandonului școlar, accentuarea fenomenului de sărăcie, în rândul populației municipiului, dar și pe raza localităților din jur, pot conduce la apariția unor fenomene sociale cu impact negativ și apariția unei insecurități de ordin social.